 (https://www.facebook.com/Doftoria.

ro/)
 (https://twitter.com/doftoria)


(https://www.instagram.com/doftoria.ro)

Doftoria.ro (https://doftoria.ro/)
Doctor la tine acasă!

 Main Menu 

Dezechilibru psihic: simptome, cauze și remedii

 (https://doftoria.ro/dezechilibru-psihic/)  doftoria.ro (https://doftoria.ro/author/admin/)

Dezechilibru psihic

Problemele psihice, care ajung să afecteze aproape toate aspectele vieții individului, sunt în creștere în
țara noastră, ca, de altfel, în multe alte țări.
Din nefericire, mulți dintre cei cu astfel de suferințe sunt stigmatizați de societate și uneori chiar de
familie.

Este bine să știm cum se manifestă astfel de tulburări și cum se tratează.

Stresul, problemele financiare și nesiguranța zilei de mâine se numără printre factorii care favorizează
apariția tulburărilor de ordin psihic.

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că 1 din 4 persoane suferă, de-a lungul vieții, de
afecțiuni psihice sau neurologice.

Mai mult, estimările OMS arată că, în 2020, tulburările psihice (în special depresiile) se vor număra printre
primale cauze de deces în Europa.

„Umbrela” bolilor psihice sau mintale include diverse tulburări care afectează gândirea, relațiile sociale și
emoțiile, putând surveni la orice vârstă.

O persoană cu o astfel de boală nu trebuie etichetată ca nebună, așa cum se întâmplă adesea.

Dimpotrivă, este nevoie de solidaritate din partea familiei și a societății, pentru că, adesea, cei cu astfel de
tulburări nu conștientizează singuri ce probleme au, prin urmare, nu merg la medic.

Cu tratamentul administrat ideal cât mai devreme, bolile psihice pot fi ținute sub control.

Ce simptome trebuie să dea de gândit

Persoanele cu tulburări psihice au unul sau mai multe simptome de ordin emoțional (tristețe, frică,
angoasă), cognitiv (dificultăți de raționare, tulburări de memorie) și chiar fizic (dureri de cap, tulburări de
somn).

Pot apărea și modificări de natură comportamentală (tendințe agresive, neputința de a duce la bun
sfârșit sarcinile cotidiene, consum excesiv de alcool) și tulburări de percepție (persoanele aud sau văd
lucruri care nu există în realitate).

De asemenea, gândurile paranoice și, mai grav, cele sinucigașe sunt alte semne ce însoțesc dezechilibrele
psihice.

Negljarea semnalelor organismului duce în timp la deteriorarea rezistenţei lui, la slăbirea sistemului
imunitar şi a celui nervos, la îmbătrânirea înainte de vreme şi la apariţia bolilor degenerative.
Să nu uitãm că un organism obosit, stresat sau bolnav se uzează mult mai repede decât unul sănătos.

O stare bună de sănătate de-a lungul vieţii întârzie procesul de îmbătrânire, ne dă posibilitatea să
prelungim tinereţea, rămânând mult timp utili prin experienţa şi înţelepciunea acumulate.

Dezechilibru psihic

Stresul, printre factorii declanșatori

Există mai mulți factori implicați în apariția bolilor psihice.

Unele dezechilibre psihice precum schizofrenia, tulburările bipolare și depresia au o componentă

genetică, ereditară.

Acest lucru înseamnă că dacă un părinte a fost depistat cu o astfel de boală, riscul ca și copilul sau copiii
lui să o aibă este mai mare.

Traumatismele craniene grave și expunerea la virusuri, bacterii sau toxine în stadiu fetal pot duce la
apariția tulburărilor de comportament, arată studiile.

Bolile cronice precum cancerul și diabetul favorizează apariția anxietății și a depresiei.

Tensiunile și greutățile vieții (pierderea unei persoane dragi, agresiunile fizice sau psihice) pot declanșa,
în cazul unora, tulburări mintale.

Stresul cauzat de problemele cu banii, de la locul de muncă sau de tensiunile cu membrii familiei
produce modificări la nivel cerebral care favorizează instalarea anxietății, a depresiei, a adicțiilor de
alcool sau de droguri și modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).

Singurătatea. Lipsa prietenilor (în lumea reală, nu în cea virtuală!) și, în general, izolarea, pot genera sau
agrava dezechilibrele psihice.

În ceea ce priveşte stesul, se spune că el accentuează îmbătrânirea neuronilor, uzând astfel organismul.

Se recomandă deci înlăturarea stresului printr-o viaţă activă, având bucurii chiar şi pentru împliniri
mărunte.

Se mai recomandă o alimentaţie echilibrată cu multe fructe şi legume proaspete.

Fructele şi legumele conţin o varietate complexă de vitamine, minerale şi antioxidanţi care
interacţionează şi se potenţează unul pe altul, iar consumul de alimente bogate în antioxidanţi intensifică
protecţia creierului, ajutând la menţinerea sănătăţii lui.

Evident, fumatul, alcoolul, nopţile nedormite şi viaţa dezordonată nu ne vor conduce niciodată la
creşterea performanţelor intelectuale.

O condiţie de bază în acest sens este evitarea pe cât posibil a stresului, a oboselii şi împletirea
armonioasă şi echilibrată a activităţii intelectuale cu cea fizică (exerciţii de respiraţie, exerciţii fizice,
plimbări în aer curat, activităţi casnice plăcute).

Un alt factor care influenţează în mod deosebit evoluţia noastră din punct de vedere intelectual este
alimentaţia.

Excesul de mâncare nu face decât să obosească organismul, consumând energia pentru digerare.

De asemenea, se spune că mâncarea bine mestecată este pe jumătate digerată.

Cu cât mâncarea este mestecată mai mult, cu atât este ajutat mai mult organismul, folosind energia lui în
altă direcţie.

Marele duşman al sănătăţii îl reprezintă grăsimile din alimente, în special cele care nu se văd (cum ar fi
cele din mezeluri).

Ele conduc la creşterea colesterolului, la ateroscleroză şi multe alte boli. Este bine deci ca grăsimile
animale (unt, untură) să fie înlocuite în mare măsură cu uleiuri vegetale (dar şi acestea nu trebuie
consumate în exces).

Cazurile mai grave (schizofrenia, dependențele și tulburările de comportament) se tratează la medicul

psihiatru, singurul care prescrie tratamentele medicamentoase în astfel de cazuri.

Alteori, alături de tratamentul psihiatric, se recomandă și ședințele de psihoterapie. Este ideală alegerea
unui psihiatru specializat și în psihoterapie.

În viaţă, pot apărea situaţii în care o creştere a performanţelor intelectuale sau o echilibrare a sistemului
nervos ar fi de mare ajutor.

Poate ca studenţi doriţi o putere mai mare de concentrare sau o memorie mai bună, poate ca părinţi
doriţi ca fiul dumneavoastră să nu mai fie foarte agitat sau să reducă tulburările de comportament pe
care le are, sau poate ca bunici vă întrebaţi cum să procedaţi să vă păstraţi un sistem nervos puternic şi o
minte clară până la adânci bătrâneţi, evitând bolile degenerative.

Apare astfel întrebarea: ce se poate face pentru a avea o gândire mai clară, o capacitate de concentrare
îndelungată mai bună?

Oare comportamentul de zi cu zi (alimentaţia, odihna, respiraţia, etc.) poate influenţa evoluţia

performanţelor intelectuale? Răspunsul este afirmativ.

Dezechilibru psihic

Vitamina E – un antioxidant excepţional

Gândirea clară este asigurată de o alimentare bună a creierului cu oxigen. Acest lucru este realizat în
special de vitamina E, potasiu şi sulf.

Vitamina E ajută celulele cerebrale prin furnizarea oxigenului.

Este un antioxidant excepţional, „ocrotind” de oxidare acizii graşi nesaturaţi, vitaminele A şi C din
lumenul intestinal, dar şi membranele celulare.

Ne protejează şi de efectele oxidante ale ozonului, smogului, de radiaţii şi de efectele nocive ale
chimioterapiei (alături de vitamina A).

Ea se găseşte în germeni de grâu, cereale integrale, ouă, zmeură, fragi, piersici, avocado, nuci, salată,
ardei, spanac, creson, pătrunjel, mazăre, ridiche neagră, soia, seminţe de in, bostan şi de floarea soarelui,
roşii, mărar, varză, ulei de porumb, ulei de măsline, ulei de floarea soarelui.

Potasiul păstrează echilibrul acido-bazic al celulelor

Potasiul are şi el rolul de a alimenta creierul cu oxigen.

El contribuie la păstrarea echilibrului acido-bazic al celulelor, revitalizând organismul şi menţinând,

astfel, starea de sănătate a acestuia.

Contribuie la buna funcţionare a suprarenalelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum şi la

asigurarea echilibrului apei în organism.

Asigură funcţionarea presiunii osmotice, sporeşte diureza şi procesul de eliminare a sodiului şi

favorizează excitabilitatea neuromusculară.
Este tonic cardiac, scade tensiunea arterială şi ajută în tratamentul alergiilor.

Potasiul se găseşte în citrice, pepene galben, kiwi, banane, fragi, mango, prune, papaya, rodie, caise, roşii,
castraveţi, creson, cartofi, dovlecei, spanac, varză, vinele frunze de mentă, seminţe de floarea soarelui.

Sulful ajută la oxigenarea creierului

Sulful ajută la menţinerea balanţei de oxigen pentru buna funcţionare a creierului.

El se găseşte în carne slabă de vită, peşte, ouă, varză, fasole uscată, usturoi.

Ceapa are proprietatea de a îmbunătăţi compoziţia de oxigen a creierului. Se poate mânca o jumătate de
ceapă pe zi (dacă stomacul suportă).

Si ghimbirul ajută la oxigenarea mai bună a creierului. O salată în care adăugăm ghimbir este suficientă
pentru o zi.

Chimenul stimulează gândirea creativă.

Cei care au nevoie de inspiraţie pot bea constant ceai de chimen (două linguriţe de seminţe zdrobite se
opăresc cu o cană de apă clocotită).

Dezechilibru psihic

Vitaminele din complexul B măresc puterea de concentrare

Capacitatea înaltă de concentrare, vioiciunea mentală şi buna funcţionare a creierului sunt asigurate în
primul rând de vitaminele din complexul B (B1,B3, B6, B9 Bl2).

Ele micşorează iritabilitatea şi tensiunea nervoasă, măresc puterea de concentrare şi menţin sănătatea
sistemului nervos.

Vitamina B1 – vitamina performanţelor intelectuale

Vitamina Bl (tiamina) este cunoscută şi sub denumirea de „vitamina performanţelor intelectuale”,

deoarece are efecte benefice asupra sistemului nervos, asigurând creşterea randamentului intelectual şi
stimulând buna dispoziţie.
Deficitul de tiamină determină o slabă putere de concentrare, confuzie în gândire, nesiguranţa memoriei,
anorexie, iritabilitate şi depresie. B1 se găseşte aproape în toate legumele şi fructele, dar printre
alimentele cele mai bogate în B1 se află mazărea şi strugurele negru.

Vitamina B3 (niacina) sau PP este necesară pentru buna funcţionare a creierului şi a sistemului nervos.

Se găseşte în avocado, curmale, smochine, prune, piersici, gutui, mere, nuci, pere, grapefruit, lămâi,
dovleac, salată verde, sfeclă roşie, soia, roşii, mărar, seminţele de in, varză, vinete.

Vitamina B6 îmbunătăţeşte funcţiile mentale

Vitamina B6 sau piridoxina îmbunătăţeşte funcţiile mentale, ajutând şi la producerea de transmiţători

nervoşi.

Ea este indispensabilă organismului pentru producerea de anticorpi şi pentru producerea de globule

roşii.

Contribuie la buna asimilare a grăsimilor şi proteinelor. Previne diverse tulburări nervoase şi

dermatologice.

Reduce spasmele musculare nocturne, cârceii, amorţeala mâinilor şi anumite forme de nevrite ale
extremităţilor.

Este prezentă în multe fructe şi legume dar mai ales în: avocado, caise, pepene galben, căpşuni, strugure
negru, coacăze negre, nuci, dovleac, soia, salată verde, mărar, varză, gulie, conopidă, vinete, spanac.

Vitamina B9 ajută în formarea de globule roşii

Vitamina B9 sau acidul folic este important în hematopoieză („confecţionarea” globulelor roşii şi implicit
contribuie la combaterea anemiei) şi în eliminarea homocisteinei, un aminoacid al cărui metabolism este
dependent de complexul vitaminic B.

Nivelul crescut de homocisteină implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal şi la depresie, atât la
vârstnici cât şi la tineri, sporeşte riscul bolilor cardio-vasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al
accidentelor vasculare cerebrale precum şi al bolilor vasculare ale membrelor.

Homocisteină este de asemenea implicată în evoluţia aterosclerozei în dezvoltarea bolii Alzheimer, în

probleme de memorie, concentrare şi chiar de proastă dispoziţie.
Leacul împotriva nivelului ridicat al homocisteinei este determinat de vitaminele B şi în special de acidul
folic.

Persoanele cu probleme psihice nu au suficient acid folic.

Deficitul de acid folic conduce la micşorarea producţiei de serotonină (antidepresivul natural al

creierului), iritabilitate, slăbirea memoriei, oboseală, depresie, insomnie.

Acidul folic este util atât în problemele mintale cât şi în depresie gravă, demenţă, pierderea memoriei,
schizofrenie, atacuri cerebrale, autism, deficit de atenţie la copii.

Printre fructele şi legumele bogate în acid folic se remarcă: avocado, caisele, pepenele galben, căpşunile,
coacăzele negre, rodiile, caisele, morcovii, dovleacul, spanacul, sparanghelul, fasolea verde, germenii de
grâu, seminţele de floarea soarelui, produsele lactate.

Vitamina B12 sporeşte capacitatea de învăţare

Vitamina B12 are proprietăţi energizante şi menţine starea de sănătate a sistemului nervos.

Măreşte puterea de concentrare, îmbunătăţeşte memoria şi echilibrul psihic.

Diminuează iritabilitatea. Previne anemia contribuind la formarea şi regenerarea celulelor roşii ale
sângelui.

Deficitul de B12 poate duce la unele boli mintale, la instalarea bolii Alzheimer.

Trebuie remarcat faptul că dozele mari de vitamina B complex influenţează coeficientul de inteligenţă
(chiar şi în cazul copiilor retardaţi mintal).

Surse naturale se găsesc în cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi, chefir, spanac, spirulină.

Dezechilibru psihic

Drojdia de bere încetineşte procesul de îmbătrânire

Cura cu drojdie de bere este un excelent remediu antistres, diminuând efectele nefaste ale acestuia
asupra corpului şi asupra psihicului.

Ea creşte rezistenţa organismului la oboseală.

Doza zilnică pentru un adult este de 3 linguriţe de drojdie de bere, care se administrează pe stomacul gol,
dimineaţa, la prânz şi seara.

Ea poate fi consumată şi în combinaţie cu miere: la o linguriţă de drojdie se adaugă două linguriţe de

miere de albine, frecându-se până când se obţine o pastă omogenă.

În loc de drojdie de bere proaspătă pot fi consumate capsule de drojdie de bere.

O cură cu drojdie de bere durează minimum 10 zile şi maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora
intestinală), urmată de două săptămâni de pauză, după care tratamentul se poate relua.

La copii administrarea de drojdie de bere este foarte importantă pentru stimularea proceselor de creştere
(ajută la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihică şi mentală armonioasă.

Ea este recomandată în special la copiii bolnăvicioşi, anemici, cu o slabă capacitate de concentrare sau cu
un grad ridicat de nervozitate.

Doza pentru copiii între 4 şi 8 ani este, de regulă, o treime din cea pentru adulţi, iar pentru copiii între 8 şi
14 ani este o jumătate din doza pentru adulţi.

La persoanele de vârsta a treia, drojdia de bere este un excelent medicament pentru prelungirea tinereţii
biologice.

Cura este indicată în: nevroze, insomnii, depresii, surmenaj, cefalee, dificultate de concentrare,
îmbătrânire precoce (având efect de reîntinerire), paralizie, boala Parkinson, Alzheimer, tulburări psihice
generate de stres.

Se face în fiecare lună o cură de câte două săptămâni, în care se consumă zilnic 3-4 linguriţe de drojdie de
bere.

Este un tratament cu o puternică acţiune reîntineritoare, cu efecte tonice asupra întregului sistem nervos.

Drojdia de bere nu trebuie administrată o perioadă de timp îndelungată şi fără întrerupere. Este
contraindicată în insuficienţă renală gravă.

Vitamina C – esenţială pentru funcţionarea optimă a creierului

Vitamina C înlesneşte transmiterea mesajelor în creier. Creierul are nevoie de vitamina C pentru a
produce dopamină şi adrenalină.
În plus contribuie la creşterea coeficientului de inteligenţă. Previne uzura celulară, încetinind procesul de
îmbătrânire.

Printre fructele bogate în vitamina C se remarcă: ananasul, coacăzele negre, kiwi, lămâile, pomelo,
căpşunile, zmeura, murele, fragi, papaya, portocalele.

Printre legumele şi zarzavaturile bogate în vitamina C se remarcă: varza, broccoli, ardeiul gras roşu, gulia,
cresonul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul, leuşteanul.

Betacarotenul – vitamina longevităţii

Betacarotenul conţinut în multe fructe sau legume se transformă în organism în vitamina A.

Este un antioxidant cu puternice proprietăţi antiinfecţioase. Scade riscul dezvoltării unor boli
cardiovasculare, reduce semnificativ frecvenţa infarctului miocardic, recuperarea post-infarct este de mai
scurtă durată, iar riscul recidivelor este mai mic.

Reglementează somnul şi tensiunea arterială.

Printre fructele bogate în betacaroten se remarcă: mango, papaya, caisele, pepenele galben, gutuile, iar
dintre legume morcovul, dovleacul, varza, sfecla roşie, spanacul, pătrunjelul, mărarul (în general fructe
sau legume de culoare galbenă sau verde).

Licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. El protejază celulele şi împiedică
distrugerea şi degenerarea lor.

În plus, contribuie la neutralizarea radicalilor liberi din tot organismul, inclusiv din creier, menţinând-ul în
stare bună de funcţionare timp îndelungat (chiar şi la bătrâneţe), prevenind bolile degenerative şi
maladia Alzheimer.

Cu cât există mai mult licopen în sânge, cu atât acuitatea mintală la bătrâneţe este mai ridicată.

Licopen întâlnim în pastă de tomate, roşii în bulion şi în aproape orice fruct sau legumă de culoare roşie:
tomate, pepene verde, căpşuni, mango, grape-fruit roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya,
struguri. Roşiile şi pepenele verde conţin cea mai mare cantitate de licopen.

Dezechilibru psihic

Resveratrolul, cel mai puternic antioxidant natural

Resveratrolul are un potenţial antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc şi este de 10-20
de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia antioxidativă a LDL-colesterolului.

El protejează creierul: străbate bariera hematomeningiană, îmbunătăţeşte memoria şi împiedică

demielinizările, redă claritatea mentală prin efectul antioxidant asupra ţesuturilor nervoase cerebrale (şi
în maladia Alzheimer), este antidepresiv.

Se găseşte în general în fructele de culoare violet-neagră (dar nu numai): suc de struguri negri, sâmburii
de struguri, dude, mure, coacăze negre, prune, afine, rodii, dar şi în varza de Bruxelles (care poate fi
consumată şi fiartă), fragi.

Coenzima Q10 îmbunătăţeşte funcţia cerebrală şi creşte capacitatea de memorare

Coenzima Q10 este anti-oxidant puternic, imuno-stimulator (sporind numărul de limfocite TK); substanţă
cu proprietăţi antitumorale (absorbind radicalii liberi), anti-SIDA şi antileucemică.

Ea întârzie procesele de îmbătrânire şi se opune celor degenerative. Îmbunătăţeşte funcţia cerebrală şi

creşte capacitatea de memorare.

Utilă în tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer şi a sclerozei multiple.

Sinteza coenzimei Q10 se reduce odată cu vârsta. Surse de Q10: uleiul de cătină, uleiul de soia, alune,
varză, conopidă, broccoli, spanac.

Acizii graşi omega 3 blochează generarea de radicali liberi de natură lipidică

Acizii graşi omega 3 întârzie şi reduc apariţia simptomelor senilităţii prin blocarea generării de radicali
liberi de natură lipidică.

Reduc vătămarea creierului, au acţiune antidepresivă şi antimaniacală, fiind şi un bun stabilizator al

dispoziţiei, ajută în deficitul de atenţie, în probleme de învăţare şi comportament, inclusiv impulsivitate,
anxietate, accese de furie şi probleme cu somnul.

Contribuie la reglarea serotoninei (un neurotransmiţător cunoscut pentru însuşirea sa de a da bună

dispoziţie).

Au rol calmant şi de mărire a rezistenţei sistemului nervos la stres. Reduc riscul de apariţie a unui atac de
apoplexie.

Surse de acizi graşi omega 3: ulei de in, căpşuni, struguri negri, nuci, soia, dovleac, fasole verde, spirulină.
Calciul – tonic al sistemului nervos

Calciul deţine un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase, fiind un tonic al sistemului nervos
şi consolidând echilibrul funcţional al acestuia.

El menţine sănătatea oaselor şi a dinţilor, stimulează echipamentul enzimatic al organismului şi combate

insomniile.

Surse importante de calciu: fragi, nuci, creson, conopidă, broccoli, dovleac, soia, gulie, fasole uscată.

Magneziul ajută la buna funcţionare a creierului

Magneziul, cunoscut şi ca mineral antistres, are acţiune antidepresivă şi menţine sistemul cardiovascular
sănătos.

El preîntâmpină atacurile de cord, ajută la buna funcţionare a muşchilor cardiaci şi a creierului, întăreşte
reacţiile de apărare ale organismului la infecţii şi contribuie la reglarea a nu mai puţin de 300 de funcţii
enzimatice din corp.

Alături de calciu şi fosfor, ia parte la controlul excitabilităţii. Întârzie îmbătrânirea, activează sistemul
neuromuscular, reglează temperatura corpului.

Surse importante de magneziu: curmale, smochine, kiwi, banane, nuci, papaya, ceapă verde, cartofi,
dovleac, seminţe de dovleac, vegetale de culoare închisă.

Manganul stimulează sinteza dopaminei

Manganul înlătură tulburările de memorie, eliminã oboseala, îmbunătăţeşte reflexele musculare şi ajută
la prevenirea osteoporozei.

El este un factor important pentru funcţionarea sistemului nervos central.

Asigură funcţionarea optimă a creierului, stimulând sinteza dopaminei.

Această substanţă, în afara faptului că este un puternic antireumatic, este în stare să amelioreze
simptomele bolii Parkinson (boală caracterizată tocmai prin scăderea numărului neuronilor producători
de dopamină).

Este util în tratamentul schizofreniei şi al unor boli neurologice.

Impreună cu Zn şi Cu, este metalul care stimulează funcţia enzimei SOD.

Printre fructele şi legumele bogate în mangan se remarcă: guava, ananas, nuci, zmeură, fragi, coacăze
negre, caisă, pere, mere, portocale, smochine, căpşuni, struguri, mazăre, andive, pătrunjel, sfeclă roşie,
spanac, sparanghel, vinete, usturoi, ceapă, praz, varză, ţelină, morcov, cartof.

Iodul măreşte capacitatea mentală. El se găseşte în ceapă, usturoi, toate alimentele de origine marină,
praz, varză.

Zincul asigură vioiciunea mentală. Alimente bogate în zinc: carne, ficat, peste, germeni de grâu, drojdie
de bere, seminţe de dovleac, ouă, muştar.

Fosforul este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se găseşte în peşte, carne de pui,
cereale integrale, ouă, nuci, seminţe, rădăcină de ţelină.

Acidul glutamic şi L-glutamina dezvoltă inteligenţa

Acidul glutamic şi L-glutamina, care se găsesc în carne, atenuează oboseala şi dezvoltă inteligenţa.

L-glutamina îmbunătăţeşte coeficientul de inteligenţă (chiar şi la copiii retardaţi mintal), reprezentând

unul dintre compuşii care hrănesc creierul.

Atunci când creierul nu are o cantitate suficientă de L-glutamină, pot apărea mici leziuni la nivel cerebral.
Ajută în schizofrenie şi senilitate.

Aminoacizi esenţiali pentru creier

Lisina este un aminoacid esenţial care asigură dezvoltarea capacităţii de concentrare.

Dacă sunteţi obosiţi şi incapabili să vă concentraţi, aveţi ameţeală şi greaţă, sigur aveţi lipsă de lisină.

Surse naturale: peşte, lapte, carne, brânză, drojdie de bere, ouă, soia şi toate alimentele bogate în
proteine.

Un alt aminoacid important este fenilalanina.

El funcţionează ca neurotrasmiţător – duce semnalele între celulele nervoase şi creier, îmbunătăţind

memoria şi voiciunea mentală. Se găseşte în alimente bogate în proteine, miez de pâine, brânză de vaci,
migdale, nuci, seminţe de dovleac, susan.
Cei ce sunt în situaţii ce necesită o concentrare îndelungată (conferinţe, prelegeri, călătorii lungi la
volanul maşinii), au nevoie de suplimente alimentare din miez de nucă.

Acestea întăresc nervii şi măresc puterea de concentrare.

De asemenea, scoicile şi creveţii reprezintă o hrană ideala pentru creier, facilitând atenţia şi puterea
îndelungată de concentrare.

100 g de creveţi pe zi sunt suficiente (este bine să fie săraţi dupã prăjire).

Dezechilibru psihic

Miezul de nucă – cel mai bogat în cupru şi zinc şi o bogată sursă de acizi graşi esenţiali omega 3

Încă din Evul Mediu, nuca era recunoscută pentru virtuţile ei în vindecarea bolilor mintale, forma acestui
fruct, în formă de creier, aducându-i acest renume.

În decursul timpului, s-a constatat că nuca, prin conţinutul său, este într-adevăr un fruct benefic pentru
creier dar că ea are şi alte proprietăţi care ajută la menţinerea şi recâştigarea sănătăţii.

Astfel, cercetătorii americani au publicat în „American College of Cardiology” un nou studiu în care au
confirmat faptul că opt nuci consumate zilnic ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia
atacului vascular cerebral.

Zincul din nuci are efect deosebit asupra funcţiilor cerebrale, ajută în tratamentul tulburărilor mentale şi
în schzofrenie.

Acizi graşi Omega 3 din nuci sunt mai eficace decât cei obţinuţi din peşte în reducerea colesterolului din
sânge şi, prin urmare, în prevenirea bolilor cardiovasculare.

Ei reduc vătămarea creierului, au acţiune antidepresivă şi antimaniacală, fiind şi un bun stabilizator al

dispoziţiei, ajutând în deficitul de atenţie, în probleme de învăţare şi comportament, inclusiv
impulsivitate, anxietate, accese de furie şi probleme cu somnul.

Ei contribuie la reglarea serotoninei (un neurotransmiţător cunoscut pentru însuşirea sa de a da bună

dispoziţie), având rol calmant şi de mărire a rezistenţei sistemului nervos la stres.

Nuci cu miere, pentru mărirea capacităţii de memorare

Pentru îmbunătăţirea funcţiei creierului şi a sistemului nervos în general, pentru mărirea capacităţii de
memorare şi pentru perioadele de învăţare, mai ales în sesiuni de examene, se pot consuma zilnic 8-10
nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine polifloră.

Amestecul se mănâncă pe îndelete, mestecând bine fiecare îmbucătură.

Cei care depun un efort intelectual intens, cei care au probleme cu memoria ar trebui să consume zilnic
nuci (cu moderaţie).

Atenţie! Toate tipurile de nuci sunt bogate în calorii şi grăsimi, motiv pentru care nu este recomandat să le
consumăm în cantităţi industriale.

Nucile conţin cantităţi mari de oxalaţi care, atunci când devin prea concentraţi în lichidele corpului, se
pot cristaliza şi formează pietre la rinichi.

Persoanele cu litiază oxalică trebuie să evite nucile.

Căpşunile previn deteriorarea celulelor cerebrale

Prin compoziţia lor chimică, căpşunile tonifică şi remineralizează organismul, scăzând riscul de apariţie a
cancerului.

Ele încetinesc procesul de îmbătrânire, prevenind deteriorarea celulelor cerebrale.

Antioxidanţii, complexul de vitamine B (niacina, acidul folic) revitalizează memoria şi protejează creierul
contra bolilor degenerative.

Conţinând vitamina E, vitamine din complxul B şi mangan, căpşunile influenţează funcţionarea normală
a sistemului nervos, fiind indicate atât în astenii, cât şi pentru prevenirea insomniilor.

Pentru prevenirea declinului funcţiei cerebrale se recomandă 0,5 kg căpşuni pe zi.

Pentru nediabetici se recomandă cure de căpşuni de 250-500 g pe zi, de preferinţă dimineaţa, timp de 7-
14 zile.

Diabeticii pot consuma până la 300 g căpşuni zilnic.

Căpşunile sunt containdicate atât intern cât şi extern persoanelor alergice, cărora le poale produce
urticarie.
Căpşunile conţin oxalaţi.

În cantităţi mari, aceştia pot dăuna sănătăţii. Persoanele care au litiază oxalică (calculi de oxalat de
calciu) trebuie să evite aceste fructe.

Studii de laborator au dovedit ca oxalaţii pot împiedica buna absorbţie a calciului în organism.

Seminţele de dovleac ajută la redobândirea calmului şi echilibrului interior

Seminţele de dovleac (bostan) conţin 36-52 la sută grăsimi, zaharuri, carotenoizi, vitamine,
microelemente (fosfor, siliciu, calciu, potasiu, fier) şi, mai ales zinc şi magneziu.

Conţin o gamă mare de acizi, dintre care şi acizi graşi.

În medicina tradiţională românească, seminţele de dovleac fac parte din hrana de bază pentru
persoanele care suferă de dezechilibre psihice (manii, nevroze, psihoze), hiperexcitabilitate (mai ales
se*uală).

Pentru boli psihice (mai ales în faza incipientă), tulburări hormonale sau de comportament la
adolescenţi, hiperexcitabilitate se*uală – se recomandă un regim vegetarian cu crudităţi, în care să fie
inclus consumul a două sute de grame de seminţe de dovleac, zilnic.

Acest aliment are efecte calmante psihice, reduce excitabilitatea şi stresul.

Psihiatru sau psiholog?

În cazul în care gândurile negre nu-ți dau pace sau dacă observi prezența simptomelor tulburărilor
psihice, este nevoie să ceri ajutor specializat.

Psihologul te poate ajuta să rezolvi, de pildă, neînțelegerile cu partenerul de viață sau cu ceilalți membri
ai familiei, stările depresive și stresul. El nu este însă medic, deci nu îți poate prescrie tratamente.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

(https://www.facebook.com/Doftoria.ro/)

Citeste și alte Articole:

Anxietate: 7 remedii naturale care o combat (https://doftoria.ro/anxietate/)

Echilibrarea stărilor de anxietate: cauze, sfaturi şi remedii (https://doftoria.ro/echilibrarea-starilor-de-
anxietate/)

Ceaiuri pentru stres: 8 ceaiuri care combat stresul, anxietatea și oboseala (https://doftoria.ro/ceaiuri-
pentru-stres-si-anxietate/)

Ceaiuri eficiente pentru calm și echilibru emoțional (https://doftoria.ro/ceaiuri-eficiente-pentru-calm-si-

echilibru-emotional/)

Sindromul Ierusalim: simptome, diagnostic și tratament (https://doftoria.ro/sindromul-ierusalim/)

 Facebook  Twitter  Google+

Related Posts:

Ce este Anxietatea? Spitalul din Runcu, Sindromul burnout: Alertă la Paracetamol!

(cum debutează şi cum singurul spital din țară simptome, cauze și Se ajunge la hepatită
se manifestă) care… tratament și…

POSTED UNDER ARTICOLE (HTTPS://DOFTORIA.RO/CATEGORY/ARTICOLE-STIRI-NOUTATI/)

TAGGED CAUZE DEZECHILIBRUL PSIHIC (HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/CAUZE-DEZECHILIBRUL-PSIHIC/) COMBATE

DEZECHILIBRUL PSIHIC (HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/COMBATE-DEZECHILIBRUL-PSIHIC/) DEZECHILIBRU

(HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/DEZECHILIBRU/) DEZECHILIBRU PSIHIC (HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/DEZECHILIBRU-PSIHIC/)

REMEDII DEZECHILIBRUL PSIHIC (HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/REMEDII-DEZECHILIBRUL-PSIHIC/) SIMPTOME DEZECHILIBRUL

PSIHIC (HTTPS://DOFTORIA.RO/TAG/SIMPTOME-DEZECHILIBRUL-PSIHIC/)

 5 plante eficiente pentru hemoroizi 10 remedii naturale pentru curățarea colonului

(https://doftoria.ro/plante-pentru-hemoroizi/) (https://doftoria.ro/curatarea-colonului/) 

LIKE US ON FACEBOOK
 Doftoria.ro
41.759 aprecieri

Îmi place Pagina Distribuie

Căutare… CAUTĂ

CATEGORII

Articole (https://doftoria.ro/category/articole-stiri-noutati/)
Ceaiuri (https://doftoria.ro/category/ceaiuri/)
Plante Medicinale (https://doftoria.ro/category/plante-medicinale/)
Simptome şi Boli (https://doftoria.ro/category/simptome-boli/)
Stiri (https://doftoria.ro/category/stiri/)
Termeni (https://doftoria.ro/category/termeni-medicali-si-botanici/)

ARTICOLE RECENTE

Remedii naturale pentru a menţine rinichii sănătoşi (https://doftoria.ro/remedii-naturale-pentru-a-

mentine-rinichii-sanatosi/)
Ceai de Frasin: puternic diuretic indicat în reumatism şi retenţie de apă (https://doftoria.ro/ceai-de-
frasin/)
Leacuri naturiste pentru curăţarea ficatului (https://doftoria.ro/leacuri-naturiste-pentru-curatarea-
ficatului/)
Ce este Anxietatea? (cum debutează şi cum se manifestă) (https://doftoria.ro/ce-este-anxietatea/)
Tratamente naturiste pentru exces de colesterol (https://doftoria.ro/exces-de-colesterol/)
Leacuri naturiste cu ceapă roşie (https://doftoria.ro/ceapa-rosie/)
Ceaiul de Merişoare ameliorează tusea, răgușeala şi guturaiul (https://doftoria.ro/ceaiul-de-
merisoare/)
Remedii naturiste pentru răceală la plămâni (https://doftoria.ro/raceala-la-plamani/)
Ceai de Ananas: proprietăţi şi beneficii (https://doftoria.ro/ceai-de-ananas/)
 Ulei de sâmburi de struguri: beneficii și contraindicații (https://doftoria.ro/ulei-de-samburi-de-
struguri/)

PAGINI

Contact (https://doftoria.ro/contact/)
Cookies (https://doftoria.ro/cookies/)
Despre (https://doftoria.ro/despre/)
Politică de confidențialitate (https://doftoria.ro/politica-de-confidentialitate/)
Termeni şi condiţii (https://doftoria.ro/termeni-si-conditii/)

Copyright © 2022 Doftoria.ro (https://doftoria.ro/).

Proudly powered by WordPress (http://wordpress.org). | Theme: Awaken by ThemezHut
(http://themezhut.com/themes/awaken).