Remedii naturale pentru sanatatea creierului

În viata, pot aparea situatii în care o crestere a performantelor intelectuale sau o

echilibrare a sistemului nervos ar fi de mare ajutor. Poate ca studenti doriti
o putere mai mare de concentrare sau o memorie mai buna, poate ca parinti doriti
ca fiul dumneavoastra sa nu mai fie foarte agitat sau sa reduca tulburarile de
comportament pe care le are, sau poate ca bunici va întrebati cum sa procedati sa
va pastrati un sistem nervos puternic si o minte clara pâna la adânci batrâneti, evitând
bolile degenerative. Apare astfel întrebarea: ce se poate face pentru a avea o gând
ire mai clara, o capacitate de concentrare îndelungata mai buna? Oare comportament
ul de zi cu zi (alimentatia, odihna, respiratia, etc.) poate influenta evolutia
performantelor intelectuale? Raspunsul este afirmativ.
Negljarea semnalelor organismului duce în timp la deteriorarea rezistentei lui, la
slabirea sistemului imunitar si a celui nervos, la îmbatrânirea înainte de vreme si l
a aparitia bolilor degenerative. Sa nu uitam ca un organism obosit, stresat sau
bolnav se uzeaza mult mai repede decât unul sanatos.
O stare buna de sanatate de-a lungul vietii întârzie procesul de îmbatrânire, ne da posi
bilitatea sa prelungim tineretea, ramânând mult timp utili prin experienta si întelepc
iunea acumulate.
În ceea ce priveste stesul, se spune ca el accentueaza îmbatrânirea neuronilor, uzând as
tfel organismul. Se recomanda deci înlaturarea stresului printr-o viata activa, avân
d bucurii chiar si pentru împliniri marunte. Se mai recomanda o alimentatie echili
brata cu multe fructe si legume proaspete. Fructele si legumele contin o varieta
te complexa de vitamine, minerale si antioxidanti care interactioneaza si se pot
enteaza unul pe altul, iar consumul de alimente bogate în antioxidanti intensifica
protectia creierului, ajutând la mentinerea sanatatii lui.
Evident, fumatul, alcoolul, noptile nedormite si viata dezordonata nu ne vor con
duce niciodata la cresterea performantelor intelectuale. O conditie de baza în ace
st sens este evitarea pe cât posibil a stresului, a oboselii si împletirea armonioas
a si echilibrata a activitatii intelectuale cu cea fizica (exercitii de respirat
ie, exercitii fizice, plimbari în aer curat, activitati casnice placute).
Un alt factor care influenteaza în mod deosebit evolutia noastra din punct de vede
re intelectual este alimentatia. Excesul de mâncare nu face decât sa oboseasca organ
ismul, consumând energia pentru digerare. De asemenea, se spune ca mâncarea bine mes
tecata este pe jumatate digerata. Cu cât mâncarea este mestecata mai mult, cu atât est
e ajutat mai mult organismul, folosind energia lui în alta directie. Marele dusman
al sanatatii îl reprezinta grasimile din alimente, în special cele care nu se vad (
cum ar fi cele din mezeluri). Ele conduc la cresterea colesterolului, la aterosc
leroza si multe alte boli. Este bine deci ca grasimile animale (unt, untura) sa
fie înlocuite în mare masura cu uleiuri vegetale (dar si acestea nu trebuie consumat
e în exces).
Vitamina E - un antioxidant exceptional
Gândirea clara este asigurata de o alimentare buna a creierului cu oxigen. Acest l
ucru este realizat în special de vitamina E, potasiu si sulf. Vitamina E ajuta cel
ulele cerebrale prin furnizarea oxigenului. Este un antioxidant exceptional, "oc
rotind" de oxidare acizii grasi nesaturati, vitaminele A si C din lumenul intest
inal, dar si membranele celulare. Ne protejeaza si de efectele oxidante ale ozon
ului, smogului, de radiatii si de efectele nocive ale chimioterapiei (alaturi de
vitamina A). Ea se gaseste în germeni de grâu, cereale integrale, oua, zmeura, frag
i, piersici, avocado, nuci, salata, ardei, spanac, creson, patrunjel, mazare, ri
diche neagra, soia, seminte de in, bostan si de floarea soarelui, rosii, marar,
varza, ulei de porumb, ulei de masline, ulei de floarea soarelui.
Potasiul pastreaza echilibrul acido-bazic al celulelor
Potasiul are si el rolul de a alimenta creierul cu oxigen. El contribuie la past
rarea echilibrului acido-bazic al celulelor, revitalizând organismul si mentinând, a
stfel, starea de sanatate a acestuia. Contribuie la buna functionare a suprarena
lelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea echilibrului
 apei în organism. Asigura functionarea presiunii osmotice, sporeste diureza si pr
ocesul de eliminare a sodiului si favorizeaza excitabilitatea neuromusculara. Es
te tonic cardiac, scade tensiunea arteriala si ajuta în tratamentul alergiilor.
Potasiul se gaseste în citrice, pepene galben, kiwi, banane, fragi, mango, prune,
papaya, rodie, caise, rosii, castraveti, creson, cartofi, dovlecei, spanac, varz
a, vinele frunzei de menta, seminte de floarea soarelui.
Sulful ajuta la oxigenarea creierului
Sulful ajuta la mentinerea balantei de oxigen pentru buna functionare a creierul
ui. El se gaseste în peste, oua, varza, fasole uscata, usturoi. Ceapa are propriet
atea de a îmbunatati compozitia de oxigen a creierului. Se poate mânca o jumatate de
ceapa pe zi (daca stomacul suporta).
Si ghimbirul ajuta la oxigenarea mai buna a creierului. O salata în care adaugam g
himbir este suficienta pentru o zi.
Chimenul stimuleaza gândirea creativa. Cei care au nevoie de inspiratie pot bea co
nstant ceai de chimen (doua lingurite de seminte zdrobite se oparesc cu o cana d
e apa clocotita).
Vitaminele din complexul B maresc puterea de concentrare
Capacitatea înalta de concentrare, vioiciunea mentala si buna functionare a creier
ului sunt asigurate în primul rând de vitaminele din complexul B (B1,B3, B6, B9 Bl2)
. Ele micsoreaza iritabilitatea si tensiunea nervoasa, maresc puterea de concent
rare si mentin sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B1 - vitamina performantelor intelectuale
Vitamina Bl (tiamina) este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantelo
r intelectuale", deoarece are efecte benefice asupra sistemului nervos, asigurând
cresterea randamentului intelectual si stimulând buna dispozitie.
Deficitul de tiamina determina o slaba putere de concentrare, confuzie în gândire, n
esiguranta memoriei, anorexie, iritabilitate si depresie. B1 se gaseste aproape în
toate legumele si fructele, dar printre alimentele cele mai bogate în B1 se afla
mazarea si strugurele negru.
Vitamina B3 (niacina) sau PP este necesara pentru buna functionare a creierului
si a sistemului nervos.
Se gaseste în avocado, curmale, smochine, prune, piersici, gutui, mere, nuci, pere
, grapefruit, lamâi, dovleac, salata verde, sfecla rosie, soia, rosii, marar, semi
ntele de in, varza, vinete.
Vitamina B6 îmbunatateste functiile mentale
Vitamina B6 sau piridoxina îmbunatateste functiile mentale, ajutând si la producerea
de transmitatori nervosi. Ea este indispensabila organismului pentru producerea
de anticorpi si pentru producerea de globule rosii. Contribuie la buna asimilar
e a grasimilor si proteinelor. Previne diverse tulburari nervoase si dermatologi
ce. Reduce spasmele musculare nocturne, cârceii, amorteala mâinilor si anumite forme
de nevrite ale extremitatilor.
Este prezenta în multe fructe si legume dar mai ales în: avocado, caise, pepene galb
en, capsuni, strugure negru, coacaze negre, nuci, dovleac, soia, salata verde, m
arar, varza, gulie, conopida, vinete, spanac.
Vitamina B9 ajuta în formarea de globule rosii
Vitamina B9 sau acidul folic este important în hematopoieza ("confectionarea" glob
ulelor rosii si implicit contribuie la combaterea anemiei) si în eliminarea homoci
steinei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de complexul vitaminic
B.
Nivelul crescut de homocisteina implica o mai mare susceptibilitate la declin mi
ntal si la depresie, atât la vârstnici cât si la tineri, sporeste riscul bolilor cardi
o-vasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al accidentelor vasculare ce
rebrale precum si al bolilor vasculare ale membrelor.
Homocisteina este de asemenea implicata în evolutia aterosclerozei în dezvoltarea bo
lii Alzheimer, în probleme de memorie, concentrare si chiar de proasta dispozitie.
Leacul împotriva nivelului ridicat al homocisteinei este determinat de vitaminele
B si în special de acidul folic.
Persoanele cu probleme psihice nu au suficient acid folic. Deficitul de acid fol
ic conduce la micsorarea productiei de serotonina (antidepresivul natural al cre
ierului), iritabilitate, slabirea memoriei, oboseala, depresie, insomnie. Acidul
folic este util atât în problemele mintale cât si în depresie grava, dementa, pierderea
memoriei, schizofrenie, atacuri cerebrale, autism, deficit de atentie la copii.
Printre fructele si legumele bogate în acid folic se remarca: avocado, caisele, pe
penele galben, capsunile, coacazele negre, rodiile, caisele, morcovii, dovleacul
, spanacul, sparanghelul, fasolea verde, germenii de grâu, semintele de floarea so
arelui, produsele lactate.
Vitamina B12 sporeste capacitatea de învatare
Vitamina B12 are proprietati energizante si mentine starea de sanatate a sistemu
lui nervos. Mareste puterea de concentrare, îmbunatateste memoria si echilibrul ps
ihic. Diminueaza iritabilitatea. Previne anemia contribuind la formarea si regen
erarea celulelor rosii ale sângelui.
Deficitul de B12 poate duce la unele boli mintale, la instalarea bolii Alzheimer
. Trebuie remarcat faptul ca dozele mari de vitamina B complex influenteaza coef
icientul de inteligenta (chiar si în cazul copiilor retardati mintal).
Surse naturale se gasesc în cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi, chefir,
spanac, spirulina.
Drojdia de bere încetineste procesul de îmbatrânire
Cura cu drojdie de bere este un excelent remediu antistres, diminuând efectele nef
aste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului. Ea creste rezistenta org
anismului la oboseala si .
Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se adm
inistreaza pe stomacul gol, dimineata, la prânz si seara. Ea poate fi consumata si
în combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de mie
re de albine, frecându-se pâna când se obtine o pasta omogena.
În loc de drojdie de bere proaspata pot fi consumate capsule de drojdie de bere. O
cura cu drojdie de bere dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a
nu afecta flora intestinala), urmata de doua saptamâni de pauza, dupa care tratam
entul se poate relua.
La copii administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimular
ea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea ps
ihica si mentala armonioasa. Ea este recomandata în special la copiii bolnaviciosi
, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervoz
itate. Doza pentru copiii între 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentr
u adulti, iar pentru copiii între 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adul
ti.La persoanele de vârsta a treia, drojdia de bere este un excelent medicament pe
ntru prelungirea tineretii biologice.
Cura este indicata în: nevroze, insomnii, depresii, surmenaj, cefalee, dificultate
de concentrare, îmbatrânire precoce (având efect de reîntinerire), paralizie, boala Par
kinson, Alzheimer, tulburari psihice generate de stres. Se face în fiecare luna o
cura de câte doua saptamâni, în care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de ber
e.
Este un tratament cu o puternica actiune reîntineritoare, cu efecte tonice asupra în
tregului sistem nervos. Drojdia de bere nu trebuie administrata o perioada de ti
mp îndelungata si fara întrerupere. Este contraindicata în insuficienta renala grava.
Vitamina C - esentiala pentru functionarea optima a creierului
Vitamina C înlesneste transmiterea mesajelor în creier. Creierul are nevoie de vitam
ina C pentru a produce dopamina si adrenalina. În plus contribuie la cresterea coe
ficientului de inteligenta. Previne uzura celulara, încetinind procesul de îmbatrânire
.
Printre fructele bogate în vitamina C se remarca: ananasul, coacazele negre, kiwi,
 lamâile, pomelo, capsunile, zmeura, murele, fragi, papaya, portocalele.
Printre legumele si zarzavaturile bogate în vitamina C se remarca: varza, broccoli
, ardeiul gras rosu, gulia, cresonul, patrunjelul, mararul, tarhonul, leusteanul
.
Betacarotenul - vitamina longevitatii
Betacarotenul continut în multe fructe sau legume se transforma în organism în vitamin
a A. Este un antioxidant cu puternice proprietati antiinfectioase. Scade riscul
dezvoltarii unor boli cardiovasculare, reduce semnificativ frecventa infarctului
miocardic, recuperarea post-infarct este de mai scurta durata, iar riscul recid
ivelor este mai mic. Reglementeaza somnul si tensiunea arteriala.
Printre fructele bogate în betacaroten se remarca: mango, papaya, caisele, pepenel
e galben, gutuile, iar dintre legume morcovul, dovleacul, varza, sfecla rosie, s
panacul, patrunjelul, mararul (în general fructe sau legume de culoare galbena sau
verde).
Licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. El pro
tejaza celulele si împiedica distrugerea si degenerarea lor. În plus, contribuie la
neutralizarea radicalilor liberi din tot organismul, inclusiv din creier, mentinân
d-ul în stare buna de functionare timp îndelungat (chiar si la batrânete), prevenind b
olile degenerative si maladia Alzheimer. Cu cât exista mai mult licopen în sânge, cu a
tât acuitatea mintala la batrânete este mai ridicata.
Licopen întâlnim în pasta de tomate, rosii în bulion si în aproape orice fruct sau leguma
de culoare rosie: tomate, pepene verde, capsuni, mango, grape-fruit rosu, ardei
iute si capia, gogosari, guava, papaya, struguri. Rosiile si pepenele verde cont
in cea mai mare cantitate de licopen.
Resveratrolul, cel mai puternic antioxidant natural
Resveratrolul are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C s
i E la un loc si este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protectia ant
ioxidativa a LDL-colesterolului.
El protejeaza creierul: strabate bariera hematomeningiana, îmbunatateste memoria s
i împiedica demielinizarile, reda claritatea mentala prin efectul antioxidant asup
ra tesuturilor nervoase cerebrale (si în maladia Alzheimer), este antidepresiv.
Se gaseste în general în fructele de culoare violet-neagra (dar nu numai): suc de st
ruguri negri, sâmburii de struguri, dude, mure, coacaze negre, prune, afine, rodii
, dar si în varza de Bruxelles (care poate fi consumata si fiarta), fragi.
Coenzima Q10 îmbunatateste functia cerebrala si creste capacitatea de memorare
Coenzima Q10 este anti-oxidant puternic, imuno-stimulator (sporind numarul de li
mfocite TK); substanta cu proprietati antitumorale (absorbind radicalii liberi),
anti-SIDA si antileucemica. Ea întârzie procesele de îmbatrânire si se opune celor dege
nerative.Îmbunatateste functia cerebrala si creste capacitatea de memorare.Utila în
tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer si a sclerozei multiple.Sinteza coe
nzimei Q10 se reduce odata cu vârsta.
Surse de Q10: uleiul de catina, uleiul de soia, alune, varza, conopida, broccoli
, spanac.
Acizii grasi omega 3 blocheaza generarea de radicali liberi de natura lipidica
Acizii grasi omega 3 întârzie si reduc aparitia simptomelor senilitatii prin blocare
a generarii de radicali liberi de natura lipidica. Reduc vatamarea creierului, a
u actiune antidepresiva si antimaniacala, fiind si un bun stabilizator al dispoz
itiei, ajuta în deficitul de atentie, în probleme de învatare si comportament, inclusi
v impulsivitate, anxietate, accese de furie si probleme cu somnul. Contribuie la
reglarea serotoninei (un neurotransmitator cunoscut pentru însusirea sa de a da b
una dispozitie). Au rol calmant si de marire a rezistentei sistemului nervos la
stres. Reduc riscul de aparitie a unui atac de apoplexie.
Surse de acizi grasi omega 3: ulei de in, capsuni, struguri negri, nuci, soia, d
ovleac, fasole verde, spirulina.
Calciul - tonic al sistemului nervos
Calciul detine un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase, fiind un to
nic al sistemului nervos si consolidând echilibrul functional al acestuia. El ment
ine sanatatea oaselor si a dintilor, stimuleaza echipamentul enzimatic al organi
smului si combate insomniile.
Surse importante de calciu: fragi, nuci, creson, conopida, broccoli, dovleac, so
ia, gulie, fasole uscata.
Magneziul ajuta la buna functionare a creierului
Magneziul, cunoscut si ca mineral antistres, are actiune antidepresiva si mentin
e sistemul cardiovascular sanatos. El preîntâmpina atacurile de cord, ajuta la buna
functionare a muschilor cardiaci si a creierului, întareste reactiile de aparare a
le organismului la infectii si contribuie la reglarea a nu mai putin de 300 de f
unctii enzimatice din corp. Alaturi de calciu si fosfor, ia parte la controlul e
xcitabilitatii. Întârzie îmbatrânirea, activeaza sistemul neuromuscular, regleaza temper
atura corpului.
Surse importante de magneziu: curmale, smochine, kiwi, banane, nuci, papaya, cea
pa verde, cartofi, dovleac, seminte de dovleac, vegetale de culoare închisa.
Manganul stimuleaza sinteza dopaminei
Manganul înlatura tulburarile de memorie, elimina oboseala, îmbunatateste reflexele
musculare si ajuta la prevenirea osteoporozei. El este un factor important pentr
u functionarea sistemului nervos central. Asigura functionarea optima a creierul
ui, stimulând sinteza dopaminei. Aceasta substanta, în afara faptului ca este un put
ernic antireumatic, este în stare sa amelioreze simptomele bolii Parkinson (boala
caracterizata tocmai prin scaderea numarului neuronilor producatori de dopamina)
. Este util în tratamentul schizofreniei si al unor boli neurologice. împreuna cu Zn
si Cu, este metalul care stimuleaza functia enzimei SOD.
Printre fructele si legumele bogate în mangan se remarca: guava, ananas, nuci, zme
ura, fragi, coacaze negre, caisa, pere, mere, portocale, smochine, capsuni, stru
guri, mazare, andive, patrunjel, sfecla rosie, spanac, sparanghel, vinete, ustur
oi, ceapa, praz, varza, telina, morcov, cartof.
Iodul mareste capacitatea mentala. El se gaseste în ceapa, usturoi, toate alimente
le de origine marina, praz, varza.
Zincul asigura vioiciunea mentala. Alimente bogate în zinc:ficat, peste, germeni d
e grâu, drojdie de bere, seminte de dovleac, oua, mustar.
Fosforul este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se gaseste în
peste, carne de pui, cereale integrale, oua, nuci, seminte, radacina de telina.
Acidul glutamic si L-glutamina dezvolta inteligenta
Acidul glutamic si L-glutamina, care se gasesc în peste,atenueaza oboseala si dezv
olta inteligenta. L-glutamina îmbunatateste coeficientul de inteligenta (chiar si
la copiii retardati mintal), reprezentând unul dintre compusii care hranesc creier
ul. Atunci când creierul nu are o cantitate suficienta de L-glutamina, pot aparea
mici leziuni la nivel cerebral. Ajuta în schizofrenie si senilitate.
Aminoacizi esentiali pentru creier
Lisina este un aminoacid esential care asigura dezvoltarea capacitatii de concen
trare. Daca sunteti obositi si incapabili sa va concentrati, aveti ameteala si g
reata, sigur aveti lipsa de lisina.
Surse naturale: peste,brânza, drojdie de bere, oua, soia si toate alimentele bogat
e în proteine.
Un alt aminoacid important este fenilalanina. El functioneaza ca neurotrasmitato
r - duce semnalele între celulele nervoase si creier, îmbunatatind memoria si voiciu
nea mentala.
Se gaseste în alimente bogate în proteine, miez de pâine, brânza de vaci, migdale, nuci,
 seminte de dovleac, susan.
Cei ce sunt în situatii ce necesita o concentrare îndelungata (conferinte, prelegeri
, calatorii lungi la volanul masinii), au nevoie de suplimente alimentare din mi
ez de nuca. Acestea întaresc nervii si maresc puterea de concentrare.
De asemenea, scoicile si crevetii reprezinta o hrana ideala pentru creier, facil
itând atentia si puterea îndelungata de concentrare. 100 g de creveti pe zi sunt suf
iciente (este bine sa fie sarati dupa prajire).
Miezul de nuca - cel mai bogat în cupru si zinc si o bogata sursa de acizi grasi e
sentiali omega 3
Înca din Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru virtutile ei în vindecarea bolilor
mintale, forma acestui fruct, în forma de creier, aducându-i acest renume. În decursul
timpului, s-a constatat ca nuca, prin continutul sau, este într-adevar un fruct b
enefic pentru creier dar ca ea are si alte proprietati care ajuta la mentinerea
si recâstigarea sanatatii. Astfel, cercetatorii americani au publicat în "American C
ollege of Cardiology" un nou studiu în care au confirmat faptul ca opt nuci consum
ate zilnic tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului v
ascular cerebral.
Zincul din nuci are efect deosebit asupra functiilor cerebrale, ajuta în tratament
ul tulburarilor mentale si în schzofrenie.
Acizi grasi Omega 3 din nuci sunt mai eficace decât cei obtinuti din peste în reduce
rea colesterolului din sânge si, prin urmare, în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Ei reduc vatamarea creierului, au actiune antidepresiva si antimaniacala, fiind
si un bun stabilizator al dispozitiei, ajutînd în deficitul de atentie, în probleme d
e învatare si comportament, inclusiv impulsivitate, anxietate, accese de furie si
probleme cu somnul. Ei contribuie la reglarea serotoninei (un neurotransmitator
cunoscut pentru însusirea sa de a da buna dispozitie), având rol calmant si de marir
e a rezistentei sistemului nervos la stres.
Nuci cu miere, pentru marirea capacitatii de memorare
Pentru îmbunatatirea functiei creierului si a sistemului nervos în general, pentru m
arirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de învatare, mai ales în sesiuni
de examene, se pot consuma zilnic 8-10 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de
albine poliflora. Amestecul se manânca pe îndelete, mestecând bine fiecare îmbucatura.
Cei care depun un efort intelectual intens, cei care au probleme cu memoria ar t
rebui sa consume zilnic nuci (cu moderatie).
Atentie! Toate tipurile de nuci sunt bogate în calorii si grasimi, motiv pentru ca
re nu este recomandat sa le consumam în cantitati industriale. Nucile contin canti
tati mari de oxalati care, atunci când devin prea concentrati în lichidele corpului,
se pot cristaliza si formeaza pietre la rinichi. Persoanele cu litiaza oxalica
trebuie sa evite nucile.
Capsunile previn deteriorarea celulelor cerebrale
Prin compozitia lor chimica, capsunile tonifica si remineralizeaza organismul, s
cazând riscul de aparitie a cancerului. Ele încetinesc procesul de îmbatrânire, prevenin
d deteriorarea celulelor cerebrale. Antioxidantii, complexul de vitamine B (niac
ina, acidul folic) revitalizeaza memoria si protejeaza creierul contra bolilor d
egenerative.
Continând vitamina E, vitamine din complxul B si mangan, capsunile influenteaza fu
nctionarea normala a sistemului nervos, fiind indicate atât în astenii, cât si pentru
prevenirea insomniilor. Pentru prevenirea declinului functiei cerebrale se recom
anda 0,5 kg capsuni pe zi.
Pentru nediabetici se recomanda cure de capsuni de 250-500 g pe zi, de preferint
a dimineata, timp de 7-14 zile.
Diabeticii pot consuma pâna la 300 g capsuni zilnic. Capsunile sunt containdicate
atât intern cât si extern persoanelor alergice, carora le poale produce urticarie.
Capsunile contin oxalati. În cantitati mari, acestia pot dauna sanatatii. Persoane
le care au litiaza oxalica (calculi de oxalat de calciu) trebuie sa evite aceste
fructe. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot împiedica buna absorbtie a
 calciului în organism.
Semintele de dovleac ajuta la redobândirea calmului si echilibrului interior
Semintele de dovleac (bostan) contin 36-52 la suta grasimi, zaharuri, carotenoiz
i, vitamine, microelemente (fosfor, siliciu, calciu, potasiu, fier) si, mai ales
zinc si magneziu. Contin o gama mare de acizi, dintre care si acizi grasi.
În medicina traditionala româneasca, semintele de dovleac fac parte din hrana de baz
a pentru persoanele care sufera de dezechilibre psihice (manii, nevroze, psihoze
), hiperexcitabilitate (mai ales sexuala).Pentru boli psihice (mai ales în faza in
cipienta), tulburari hormonale sau de comportament la adolescenti, hiperexcitabi
litate sexuala - se recomanda un regim vegetarian cu cruditati, în care sa fie inc
lus consumul a doua sute de grame de seminte de dovleac, zilnic. Acest aliment a
re efecte calmante psihice, reduce excitabilitatea si stresul.