Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL


SECIA ASISTEN SOCIAL

PROIECT

ELABORAT

CADRUL

OPIONALULUI

DE

REINTEGRAREA

INFRACTORILOR: STRATEGII, PROGRAME I ASISTARE SOCIAL (conf. univ. dr.


Sorina Poledna)

CONEXIUNEA NTRE COMPORTAMENTUL ADICTIV (CONSUM DE


ALCOOL I DROGURI) I COMPORTAMENUL INFRACIONAL

Studeni: Brgoz Georgiana


Brotnei Mihalea
Crciun Adrian
Zavalic Antonia
Cluj-Napoca,
Mai, 2010

Cuprins
1. Introducere: problema abordat.....................................................................................3
2. Prezentarea conceptelor................................................................................................4
2.1 Adicie......................................................................................................................4

2.2 Infraciune...................................................................................................................4
3. Teoriile utilizate n explicarea conexiunii existente ntre comportamentul adictiv i
comportamentul infracional............................................................................................5
3.1. Teorii psihologice asupra conexiunii existente ntre comportamentul adictiv i
comportamentul infracional.............................................................................................5
3.2 Teorii sociologice asupra conexiunii existente ntre comportamentul adictiv i
comportamentul infracional............................................................................................6
4. Infractionalitatea si drogurile......................................................................................7
4.1 Traficul ilicit de droguri............................................................................................9
4.2 Cosumul de droguri.....................................................................................................11
5. Conexiunea dintre alcool si infractionalitate..............................................................14
5.1 De ce consuma oamenii alcool?................................................................................15
5.2 Efectele alcoolului...................................................................................................15
6. Riscuri generate de alcool si concluzii.........................................................................17
7. Relatari din televiziune si aricole din presa................................................................17
8. Asistarea persoanelor dependente de alcool i droguri...............................................19

Brgoz Georgiana: 4. Infractionalitatea si drogurile, (4.1, 4.2)


Brotnei Mihalea: 5. Conexiunea dintre alcool si infractionalitate (5.1, 5.2), 6. Riscuri
generate de alcool si concluzii, 7. Relatari din televiziune si aricole din presa
Crciun Adrian:
Zavalic Antonia: 1. Introducere: problema abordat, 2. Prezentarea conceptelor (2.1.,
2.2.), 3. Teoriile utilizate n explicarea conexiunii existente ntre comportamentul adictiv
i comportamentul infracional (3.1, 3.2), 5. . Asistarea persoanelor dependente de alcool
i droguri

1. Introducere: problema abordat


Una dintre problemele sociale de mare amploare cu care se confrunt societatea
contemporan se refer la aa numita: crim fr victime. Cu alte cuvinte, fenomenul
adiciei care se presupune c ar aduce daune sociale (afectnd buna funcionare, relaiile
familiale i sociale) doar persoanelor implicate (consumatori de droguri, alcoolici, etc.). Dar
adevrul este c acest flagel, determin sntatea a milioane de oameni, crescnd nu doar
costurile socio-medicale ci i amplificnd alte probleme sociale precum rata infracionalitii,
rata omajului etc. avnd deci multiple efecte pe termen lung n domenii diferite precum cel:
economic, juridic, criminologic, medical (Rdulescu, S. M, 1999, p 250). Dar accentul nostru
va cdea exclusiv asupra implicaiilor pe care le are comportamenul adictv asupra
comportamentului infracional. Adicia are o latura deviant, ntruct reprezint o nclcare, o
abatere de la o cale, acceptat n mod legitim de ctre toi, cei cu comportament adictiv fiind
2

altfel dect majoritatea, cu potenial criminogen i pentru care societatea face numeroase
eforturi, de magnitudinea adevratelor cruciade (Rdulescu, Damboeanu, 2006, p. 205) de
lupt moral mpotriva acestui fenomen i de reintegrare n societate, concrerizat n: politici,
servicii, programe (de prevenie i de remediere), echipe interdisciplinare etc.
Muli autori interesai n domeniul sociologiei devianei, asemeni lui Rdulescu
(2006, p. 221-222) se ntreb dac dependena de droguri (ca adicie concret) este un
fenomen ce poate fi explicat direct sau este un epifenomen, n sensul c percepe explicarea
unui set multiplu de aciuni i conduite?, mai mult acelai autor aduce n cunotin punctul
de vedere al altor cercettori n domeniu i anume: (lucru ce ne intereseaz i pe noi, n
momentul de fa) conexiunea subtil ntre adicie i tendine deviante, manifestate pn n
sfera criminologiei, n ambele sensuri: adicia ca i cauz a devianei sau deviana ca i cauz
a adiciei (spre ex. consumatorii de heroin au fost asociai cu predispoziia spre
infracionalitate, n sensul procurrii acestui drog).
De asemenea potrivit studiilor referitoare la etiologia delincvenei, este important de
remarcat faptul c, alturi de multiplele cauze ale producerii, drogurile i alcoolul au un rol
deosebit de important (M. Pieleanu, 1998, p. 25), mai mult criminologia este foarte interesat
s cerceteze legtura care exist ntre consumul a diferite substane (printre care i alcool) i
infraciune.
De dou decenii ncoace, cercetriile n domeniul adiciilor au crescut semnificativ,
deoarece specialitii i doresc s pot rspunde la ntrebri precum Care este conexiunea ntre
consum de droguri i infracionalitate?. Mai mult pe fondul acestor ntrebri s-au construit
teorii care s explice conexiunea subtil ntre consum de alcool i droguri i comportamentul
infracional.
Important de precizat este faptul c uneori exist o suprapunere ntre comportamnetul
adictiv i cel infacional: de exemplu consumul de droguri ilegale (interzis prin lege) spre
deosebire de consumul de alcool, care doar n anumite situaii poate duce la comportament
infracional.

2. Prezentarea conceptelor
2.1 Adicie
Originea acestui concept este din lb. francez (mprumutat din limba latin): addiction
i nseamn capitulare, renunare, supunere, deci ntr-un sens metaforic putem privi individul
ce sufer de adicie ca fiind un sclav al ei, care este n stare de a face orice pentru stpnul
su, inclusiv de a comite o infraciune.
Gale Enciclopedia of Mental Disorders trateaz acest subiect al adiciei ca i o nevoie
obligatorie pentru a utiliza substana cu care corpul este obinuit, sau o nevoie irezistibil de a
te angaja ntr-un comportament de acest tip. Adicia se refer n general la o gam larg i
3

complex de comportamente. Accentul nostru va cdea strict pe acele comportamente adictive


care sunt conexate cu comportamnetul infracional de tipul: consumului de alcool i droguri,
care au cele mai grave consecine n planul criminalitii.
Potrivit lui Valleur si Matysiak (2008, p 64), adicia este o form de dependen
covritoare, care otrvete viaa, atunci cnd individul cade prad adiciei, tie c atitudinea
lui este generatoare de probleme i suferine, ncercnd astfel s se opreasc pentru a pune
capt acestei situaii.
2.2 Infraciune
Potrivit Codului Penal, infracunea reprezint fapta care prezint pericol social, este
svrit cu vinovie i este prevzut de legea penal (Titlul II, cap. I, art. 17). Pericolul
social const n faptul c, infraciunea atinge valorile precum: suveraneitatea, independena,
unitatea i indivizibilitatea statului, persoana, drepturile, libertile, proproietatea i ntreaga
ordine de drept iar comiterea ei atrage cu sine aplicarea unei pedepse. Exist vinovie, atunci
cnd fapta considerat infraciune este svrit cu intenie sau din culp (Titlul II, cap. I, art.
19).
Infraciunea este o form de devian penal (deviana penal presupunnd att o
aciune ilegal ct i una deviant, pe cnd infraciunea/crima presupune violarea legii
penale), deci adiciile sub nenumratele ei forme ca: dependen de drogruri, alcoolism sunt
aciuni de devian dac manifest consecine grave pentru societate i astfel se ncadreaz n
sfera problematicii sociale (Rdulescu, 1999, p: 158, 157).

3. Teoriile utilizate n explicarea conexiunii existente ntre comportamentul


adictiv i comportamentul infracional
n explicarea comportamentului adictiv vin n ntmpinare o serie de teorii din domenii
diferite precum: explicaii biologice, explicaii psihologice i explicaii de natur sociologic.
Accentul nostru va cdea strict asupra teoriilor care reunesc adicia i deviana negativ pur
(infracionalitatea). Aadar principalele teorii vehiculate n acest sens sunt urmtoarele:
3.1. Teorii psihologice asupra conexiunii existente ntre comportamentul adictiv i
comportamentul infracional
Cele mai multe explicaii din acest domeniu, accentueaz mecanismul de rentrire a
conduitei celor care abuzeaz de droguri, dar sunt explicaii care accentueaz tipul de
personalitate a consumatorului dependent.
4

Mecanismul de rentrire se refer la faptul c, n general oamenii tind s maximizeze


recompensele i s minimalizeze sanciunile primite, deci continu comportamentul adictiv
pentru c se simt recompensai, un exemplu de recompens, este senzaia de plcere, euforie
provocat de comportamnetul adictiv, n cazul consumului de droguri, de unde rezult ideea
c: mecanismul plcerii, poate nate o fixaie puternic a comportamentului repetitiv (pe
scurt, totul se rezum la schema urmtoare: Plcere+Euforie= Rentrire pozitiv), dar din
fericire exist i reversul monedei i anume rentrirea negativ, atunci cnd un individ
urmrete uurarea durerilor, consumnd droguri n acest scop (dac individul dependent din
punct de vedere psihic de un drog, ntrerupe admistrarea lui, va resimi disconfort i durere,
datorat sindromului de abstinen (manifestndu-se fenomenul de sevraj), acestea disprnd
de ndat ce individul i va administra o nou doz. De obicei ntrirea pozitiv este asociat
cu ratele nalte ale criminalitii (individul, dependent fizic, care caut plcerea, se va angaja
n acte deviante penal).
Explicaiile ce accentueaz trsturile de personalitate, afim c: exist configuraii de
personalitate ce determin comportamentul adictiv al indivizilor aa numitele personaliti
patologice, trsturile de personaliate asociate cu riscul la dependen sunt: impulsiviatea,
inhibare redus, tulburri emoionale, dificulti de adaptare (care utilizeaz drogurile pentru a
evada din realitatea cotidian), stima de sine sczut (H. Kaplan citat de Rdulescu, 2006,
p.188). de aceea tind s se angajeze n comportamente autodistructive precum consumul de
droguri, alcool etc.
3.2 Teorii sociologice asupra conexiunii existente ntre comportamentul adictiv i
comportamentul infracional
n domeniul sociologic, avem dou paradigme deosebit de importante: funcionalist i
conflictualist care explic conexiunea dintre adicie i infracionalitate n felul urmtor:
Paradigma funcionalist afirm c: deviana reprezint o violare normativ, ce perturb
funcionaliatea sistemului social, ameninnd: coeziunea social i solidaritate moral,
consumul de droguri fiind i el un comportament deviant care afecteaz funcionarea social.
Paradigma conflictualist, susine c: nu exist ordine social ntre membrii societii,
din cauza conflictelor sociale, Parsons citat de Rdulescu i Damboeanu (2006, p.206), iar
aplicat n cazul adicei, cum ar fi dependena de droguri, ideea e c dac un anumit drog este
consumat de un grup ce reprezint o amininare politic, n mod automat acest consum tinde
s devin interzis prin criminalizarea sa.
Una dintre teorii, sociologice care a fcut mare vlv n spaiul i timpul n care a fost
propus, nc fiind de actualitate, este Teoria anomiei reprezentat de R.K.Merton,
5

considerat a fi una dintre cele mai faimoase teorii cu privire la consumul de droguri
(Rdulescu, Damboeanu, 2006, p. 193). Din aceast perspectiv, consmul de droguri
reprezint eecul conformitii, adic, indivizii care se sustrag n adicie, de fapt, ei se
sustrag mijloacelor legitime, legale de realizare a unui scop social. Societatea cere de la
individ dou lucruri :
1. s aleag scopurile promovate de aceasta, n vederea integrare sociale
2. s aleag, respectiv s utilizeze doar ci legitime, aprobate de societate n realizarea
acestor scopuri
Din pcate, n societate totdeauna vor exista conflicte ntre scopuri i mijloacele considerate
legitime, datorit faptului c nsi societatea nu garanteaz punerea la dispoziia indivizilor a
acestor ci instituionalizate, unii se vor simi n afara lor i astfel vor alege alte mijloace
pentru realizarea idealului social, de aici starea de anomie creeaz tentaii puternice de
devian i de ncalcare a normelor, subliniind Rdulescu i Damboeanu (2006, p 194).
Printre cele mai frecvente nclcri ale normei (cele mai obinuite acte de devian) sunt i
consumul de droguri, alcool i alte comportamente relaionate cu adicia.
n acest caz individul se adapteaz sub imperiul comportamentului evaziv, de
respingere a scopurilor respectiv mijloacelor instituionale (exist patru opiuni pentru cei care
au renunat la conformare: inivaie, ritualism, evaziune/retragere i rebeliune). n acest
categorie aparin: alcoolicii, dependenii de droguri.
Odat ce individul evadeaz din realitatea cotidian, prin dezangajarea din rolul
social atribuit de societate, apropape simultan se va angaja ntr-un comportament cu caracter
ilicit.
E. Sutherland, realizeaz Teoria asocierii difereniale, care n combinaie cu teoriile
behavioriste i ale nvrii sociale, susine c asemeni oricrui comportament i
comportamentul infracional este nvat n procesul de interaciune, socializare secundar cu
persoane semnificative din anturajul individului, (ntrit de mecanismele recompenssanciuni i fcnd aluzii la teoria costurilor i beneficiilor), cum se explic acest lucru?
Foarte simplu, dac un individ intr ntr-o subcultur a consumatorilor de droguri,
acesta va fi socializat n virtutea aspectului pozitiv asupra drogurilor i mai devreme sau
mai trziu va adopta i el acest comportament iar respectivul grup din care individul face parte
comit infraciuni n vederea procurrii substanei de care este dependent, acesta se va asocia
lor.

4. Infracionalitatea i drogurile
De multe ori, comiterea infraciunii este corelat cu consumul sau chiar cu depedena
de droguri sau alcool (Ioan Durnescu, 2009, pg. 112)
6

Toxicomaniile sau narcomaniile pot fi definie ca si comportamente ce caracterizeaz


consumul haotic de substante psihoactive (Gabriel Muresam Chira, 2008, pg. 85). Denuirea
acestor comportamente s-a modificat n anul 1969 de la termenul de farmacodependen la
cel de toxicomanie.
Legtura dintre criminalitate si droguri este o idee abordat deseori n studierea
separat a fenomenelor amintite. Cele dou apar deseori mpreun n practic fapt care a dus
la necesitatea abordrii relatiei dintre ele si n teorie. Astfel, G. Chioveanu (2006) distinge o
gam de delicte la fel de importante si complexe, formulnd urmtorea clasificare:
1.Violarea diverselor legislatii ale drogurilor din diferite state, care interzic detinerea,
cultivarea, producerea, vnzarea ilicit a drogurilor si splarea banilor murdari;
2. Acte criminale comise direct asupra efectului farmacologic al drogurilor;
3. Delicte comise de toxicomani (ex. spargeri, furturi) pentru a-si procura dozele, sau pentru
cheltuieli zilnice n lipsa altor surse de venit;
4. Delictele legate de traficul de droguri, coruptie, intimidare, omor, terorism, trafic de arme si
substante explozive.
n problema invocat, a legtruii dintre criminalitate si adictie (droguri), ntlnim
deseori n literatura de specialitate dilema urmtoare:

drogurile duc la delicvent sau

delicventa cauzeaz consumul de droguri? Un rspuns care pare s fie cel mai adecvat este
urmtorul: dup caz, este adevrat una sau alta dintre aceste ntrebri sau nici una. Unii
dintre consumatorii de droguri pot mentine toxicomania fr ns a comite alt delict [...] altii
ncep viata de delicvent si ulterior pe cea de drogat, iar altii ncep va se droga si usor, usor
alunec spre delicvent.
Reglementrile juridice cu privire la combaterea traficului si consumului ilicit de
droguri a evoluat n Romnia n functie de cele internationale, un pas semnificativ facndu-se
n acest sens n anul 1928, anul adoptrii Legii nr. 58/1928 (pentru combaterea abuzului cu
stupefiante). ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, a intrat n vigoare Legea Nr. 143/2000
privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, considerat de M.
Chiorean (2007), ca cea mai bun lege pe care a avut-o Romnia si una dintre cele mai
avansate legi din Europa, n aceast materie. Dispozitiile acestei legi nu se aplic persoanele
care consuma legal droguri, acestea fiind persoane care sufr de anumite boli si care pe baza
unor retete medicale, sunt tratate cu anumite droguri.
Infractiunile prevzute de aceast lege sunt urmtoarele:

Introducerea sau scoaterea de droguri din tar

Cultivarea, producerea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,


transportul, procurarea, sau detinerea de droguri pentru consumul propriu
7

Organizarea (amenajarea unui loc, local, locuinte n care s aib acces publicul, pentru
consumul ilicit de droguri) si tolerarea consumului ilicit de droguri (n asemenea
locuri);

Prescrierea (de ctre medic) de droguri fr a fi necesar din punct de vedere medical;
precum si eliberarea sau obtinerea drogurilor pe baza unei retete medicale falsificate

Furnizarea de inhalatii chimici toxici unui minor;

Efectuarea de operatiuni cu precursori (substante folosite des n fabricarea drogurilor),


echipamente sau materiale n scopul producerii de droguri;

ndemnul la consumul ilicit de droguri

Organizarea, conducerea sau finantarea infractiunilor de trafic de droguri

Sursa: Administratia

National

a Penitenciarelor

Directia

Prevenirea

Criminalittii si Terosrismului
4.1 Traficul ilicit de droguri
Traficul ilicit de droguri reprezint o infractiune international de o deosebit gravitate
care poate afecta sntatea public
Gorgeta Chioveanu (2006) identific anumite caracteristici generale ale traficului de
droguri. Dintre acestea, amintim:
Caracterul clandestin. Acesta const n diferentierea traficantilor de droguri de mrea mas a
traficantilor de rnd. Acestia si camufleaz activittile infractionale cu ajutorul afacerilor
8

licite si folosesc intermediari n trafic. Trafiantii de droguri se folosesc pentru albirea banilor
murdari de bncile statelor care garantez secretul si accept conturi bancare anonime.
Luarea n considerare a riscului rezult din realizarea activittilor si itinerariilor avndu-se n
vedere anumite dificultti care pot aprea. Astfel, de exemplu, se opteaz pentru o rut mai
lung dac acesta este mai sigur iar livrrile de droguri sunt fractionate pentrua a se diminua
riscul unor pierderi mari n caz de confiscare.
Legtura cu mediile criminale poate fi explicat prin numeroasele cazuri de legturi ale
tarficantilor de droguri cu bandele organizate specializte n exploatarea prostitutiei,
falsificarea si plasarea de moned fals, precum si cazurile n care acestia nsisi sunt traficanit.
Traficul individual consta n transporturi de mici cantiti efectuate de indivizi originari din
trile productoare de droguri
Pentru a putea actiona mpotriva traficantilor, autorittile trebuie s cunoasc foarte
bine metodele folosite de acestia. Dintre sursele de aprovizionare clasice, putem enumera
pe urmtoarele:

Trimiterea direct a opiului brut de la culturile de mac opiaceu licite spre


laboratoare clandestine de prelucrare (activitate facilitat de insuficienta controalelor
culturilor);

Cultivarea clandestin a plantelor care contin substnte stupefiante (sursa


principal);

Nepredarea plantelor provenite din culturi mai mari dect cele declarate,
autorizate;

Furtul din depozitele autorizate;

Furtul comis n timpul transportrii stupefiantelor exportate legal;

Sustragerea de produse, substante din farmacii, laboratoare etc

Fabricarea clandestin a drogurilor (vegetale, sintetice, semiintetice) etc (V.


Berchean, 1998)
Mijloacele utilizate pentru transportul drogurilor sunt din cele mai variate, fiind rodul
imaginatiei si ingeniozittii traficantilor n gsirea unei modalitti de transport ct mai greu de
depistat. Traficantii au folosit pentru transport autoturisme, autocamioane, trenuri, vapoare (de
linie, de pescuit, de agrement), aeronave (de linie, cargou, private). Uneori drogurile au fost
parasutate pe sol sau pe mare, fiind recuperate de ctre destinatari. Alteori pachetele cu
droguri au fost scufundate n locuri semnalate prin repere vizibil de la suprafat. Numeroase
9

sunt cazurile de expediere a drogurilor prin folosirea serviciilor postale (G. Chioveanu, 2006,
pg. 16). Iat cteva dintre modalittile de transpot enumerate de autoare n cartea sa:

Droguri ascunse n ncltminte:

Bagaje, valize cu pereti dubli

Anumite spatii din autoturisme: rezervoare de benzin, portiere, roti de rezerv,


scaune, plafoane, caroserie, filtru de aer etc

Recipiente, ambalaje: cutii de conserve, sticle de butur, crsi, aparate foto, radio,
televizoare ,obiecte de art,

Produse alimentare: portocale confectionate din cear, fructe crora li s-a scos miezul

Vasile Berchesan (1998) ilustreaz cteva metode prin care catrii (cum sunt numiti curierii
care aduc droguri direct din amerca de Sud) transportau marfa, una dintre metodele cele mai
des folosite constnd n nghitirea unor mici casete din plastic de mrimea unei msline care
coninea cteva grame de drog, eliminate la destinatie cu ajutorul purgativelor. Acest metod
de transport este totti foarte riscant unii dintre curieri decednd de supradoz din cauza
spargerii casetelor. O alt metod ingenioas de transport este impregnarea materialelor,
testuri sau hrtiei. La destinatie, testurile sunt nmuiate ntr-o soluie de aceton, apoi
lichidul este filtrat si uscat ntr-un recipient, pn cand apar cristalele de stupefiant.
Cosumul de droguri
Desi Legea 143/2000 interzice prin art. 27 consumul de droguri aflate sub control
national, fr prescriptie medical, pe teritoriul Romniei; acast lege nu prevede o sanctiune
pentru simplul consum ilicit de droguri ci prevede doar aplicarea unor msuri mdicale. Aceste
persoane pot comite infractiuni pentru care rspund penal, indiferent de natura infraciunlor
comise, dac acestea sunt sau nu n legtur cu drogurile (de exemplu rspune pentru de inere
ilegal de droguri, trafic de droguri, furt, tlhrie sau viol). De asemenea, legea nu prevede
nimic n legtur cu cantitatea de droguri implicat n actiunile ilicite (fapt care va fi oricum
avut n vedere de instana de judecat), fapta reprezint o infractiune, indiferent de cantitate
(M. Chiorean, 2007).
n textul acestei legi se face o diferentiere ntre un consumator de droguri si un
consumator dependent. n acest sens, consumator este persoana care si administreaz sau
permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghitire, fumat, injectare, prizare,
inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n organism; iar consumatorul dependent
10

este definit ca si consumatorul care, ca urmare a administrrii drogului n mod repetat si sub
necesitate ori nevoie, prezinta consecinte fizice si psihice conform criteriilor medicale si
sociale.
Dependenta este definit de Valentin Schiaucu (2008) prin consum frecvent devenit o
preocupare zilnic, asociat cu comportamente caracterizate printr-o consumare mare de timp,
bani, energie; stilul de viat, nsuti fiind centrat pe dependent.
O alt distinctie fundamental care se face n textul legii 143/2000, este cea ntre
drogurile de risc si drogurile de mare risc. Prin termenul de risc se are n vedere
periculozitatea pe care drogul respectiv o prezint pentru sntatea celui care l consum.
Drogurile de mre risc sunt enumerate n anexele I si II ale Legii (ex: heroina, LSD, metadona,
mescalina, amfetamina, cocaina, codeina, morfina, opium, etc); iar cele de risc sunt prezentate
n tabelul nr. III (ex: barbitalul, diazepamul, ciclobarbitalul, etc).
Aceast dihotomie n enumerarea drogurilor are o important major n ncadrarea
juridic a fapteor ilicite de trafic sau detinere ilegal de droguri si aplicarea pedepselor pentru
acestea (n cazul faptelor ilicite care implic droguri de mare risc pedeapsa este mai mare,
constnd n mai multi ani de nchisoare, de exemplu).
Majoritatea lucrrilor care abordeaz subiectul drogurilor, atrag atentia n mod repetat
asupra efectelor negative al consumului de droguri. Acesta nu afecteaz doar sntatea
individului consumator/dependent, ci ntreaga sa viat social precum si familia acestuia.
Activittile individului sunt orientate ctre ideea procurrii si consumului de droguri, n
compania unor prieteni care au adoptat aceelasi stil de viat centrat pe un singur element:
drogul (V. Schiaucu, 2008, pg. 222). n sensul evidentiat de acest autor, consumul si mai ales
dependenta de droguri ca heroina sau cocaina poate s mping persoana din punct de vedere
comportamental n situatii-limit. Alcoolul este desori asociat cu acte de violent domestic,
de lovire, iar drogurile sunt asociate cu comiterea faptelor ce aduc atingere propriettii sau
individualittii. Acest lucru se petrece deseori din cauza problemelor financiare provocate de
o astfel de adictie. Aceast expicatie a consumului si dpendentei de droguri ca si cauz a
comportamentului infractional invocat deseori n literatura de specialitate este expus de D.
Bolos (2005) astfel: nici un consumator nu-si poate finanta acest viciu care devine din ce n
ce mai costisitor. Spre exmplu, un dependent de heroin care are nevoie zilnic de foarte multi
bani, va fi obligat s mprumute de la prieteni, cunostinte etc. Neavnd posibilitatea s-i
returneze va fi determinat s fure de acas, s comit infractiuni cu gard ridicat de pericol
social (furt, tlhrie, nselciune, prostitutie) sau s devin comerciant dealer de stupefiante,
devenind astfel un pericol pentru prieteni si alti tineri.

11

Conform uni studiu efectuat n cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,


traficul de droguri n penitenciar, desi are loc la o scar mai redus comparativ cu cel din
comunitate, amplific riscurile asociate consumului de droguri, n special cele legate de
datorii (datorit pretului foarte mare), de posibilitatea exercitrii de violente, amenintri si
intimidri. Gradul de violent rezultat al practicilor de trafic si consum de droguri n
penitenciare este considerat a fi foarte mare, astfel cca. 60% din respondentii (directori,
personal) n cadrul studiului consider c aceste practici detrmin violent n msur mare i
foarte mare, cca. 30% n msur medie si cca. 10% n msur mic.

Sursa: Administratia
Criminalittii si Terorismului

National

a Penitenciarelor

5. Conexiunea dintre alcool si infractionalitate


5.1 De ce consuma oamenii alcool?

12

Directia

Prevenirea

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare este suficient consider eu sa privim la oamenii din
jurul nostru si sa tragem concluzii.Consider ca cea mai mare cauza care implica consumul de
alcool in randul oamenilor maturi este saracia , stresul , neajunsurile, probleme maritale,astfel
oamenii apeleaza la alcool pentru a-si ineca problemele.In randul tinerilor dar nu numai
poate aparea consumul de alcool din cauza socializarii, modelul de consum acceptat social,
anturajul, facilitarea integrarii intr-un anumit grup sau exemple negative ale parintilor.
(Manual de probatiune,pag 225). Deasemenea cum am gasit pe site-ul www.alcooltest.ro
consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele,
starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama
fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru
neplacut, temator.Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria,
agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria,
imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea
impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara,
dorinta de recompensare, placere.
Conform statisticilor de pe site-ul Ministerului Sanatatii putem observa ca 10% din
populatia Romaniei se confrunta cu alcoolul si din pacate acest procent se afla in crestere
asfel unul din 6 romani consuma in mod frecvent alcool.
Pe plan european care include si Romania, consumul de alcool reprezinta una dintre cele
mai importante probleme de sanatate publica deoarece:
-alcoolul ucide, n fiecare an, 115.000 de persoane i este cauza principal a 7,4%
dintre bolile i decesele premature;
- Uniunea European cheltuie, anual, 125 mld. EURO (echivalentul a 1,3% din PIB) din
cauza accidentelor,crimelor, mbolnvirilor, rnirilor sau pierderii productivitii;
- de asemenea, alcoolul cauzeaz aprox. 60.000 de nateri premature, 10.000 de decese,
alii dect oferii aflai sub influena alcoolului (pasageri sau oameni de pe strad) i 2000 de
crime;
- dependena de alcool provoac 60 de stri i boli diferite, cum ar fi problemele
mentale i de comportament, accidente i rniri, cancere, boli cardiace i accidente vasculare;
- aprox. 9 milioane de copii triesc n familii afectate de consumul de alcool.
(www.ms.ro)
Astfel consumul de alcool este generat de probleme sau bucurii si indiferent de situatie el
poate produce o multime de efecte negative si riscuri care ii afecteaza atat pe cei care
consuma alcool cat si pe cei care intra in contact cu consumatorii iar lucrul cel mai grav este
13

faptul ca, consumul de alcool la volan ucide vieti nevinovate si oameni care nu au nici o
legatura cu alcoolul .
5.2 Efectele alcoolului
Alcoolul in primul rand putem spune ca are efcte pozitive doar pentru ca iti produce pe
moment o stare de buna dispozitie,veselie,incredere in fortele proprii, dezinhibare, relaxare
( Manualul de probatiune,pag 225) dar consumat in doze mari acesta poate avea efecte
drastice in corelatie cu putinele efecte pozitive, astfel voi explica pe scurt ce efecte are
alcoolul pe termen scurt respectiv lung si efectele acestuia asupra creierului, asupra vietii
sociale si asupra locului de munca.

Efectele de scurta durata ale consumui de alcool


- scaderea capacitatii de a gandi limpide.
- alterarea memoriei.
- tulburari de vedere.
- scadera capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers,in statul in
picioare si in mentinerea echilibrulului.
- varsaturi (voma).
- risc crescut de accidente prin lipsa de orientare in timp si in spatiu.
- coma alcoolica.
- deces.
Efectele de lunga durata ale consumui de alcool
- alcoolismul cronic,mergand pana la "delirium tremens" ( "nebunia alcoolica" )
- deteriorarea creierului,cu alterarea memoriei.
- ciroza hepatica.
- pancreatita.
- malnutritie.
- gastrita cronica,ulcer cronic sau duodenal.
- suferinte cardiace.
- scurtarea duratei vietii.
- moartea prin accidente legate de consumul de alcool.
Asupra creierului - datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct
in sange si de aici ajunge in cateva minute la creier. Avand un efect sedativ si depresiv, el
14

incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in
memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma. La
copii intarzie dezvoltarea intelectuala
Efectele alcoolului asupra vietii sociale:
- tulburarea relatiilor interpesonale
- reducerea sentimentelor si responsabilitatilor
- neglijarea educatiei copiilor
- delicventa
- divort
- pierderea locuintei
Efectele alcoolului la locul de munca:
- reduce coordonarea si viteza de reactie
- slabeste vederea si auzul,
- altereaza gandirea si discernamantul
- schimbari bruste de dispozitie
- conflicte
- violenta
Deasemenea alaturi de efectele prezentate mai sus pe site-ul ( www.alcooltest.ro) am gasit si
asa numitele costuri ale consumului de alcool, acestea pot fii: scaderea productivitatii si a
performantelor in randul persoanelor consumatoare de alcool, utilizarea ineficienta a timpului
de lucru, intarzieri la locul de munca sau la scoala sau mai mult de atat absenteism,aceste
persoane dovedesc o purtare necorespunzatoare in colectivul din care fac parte (fie la locul de
munca, in familie, intre colegii de la scoala etc.) , indisciplina si efecte negative asupra
relatiilor cu publicul.
6. Riscuri generate de alcool si concluzii
Un prim risc ar fi faptul ca alcoolul este un altfel de drog deoarece este o substanta
psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea
sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza
cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice ale consumului de alcool
pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai
suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in
doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator
(creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat
15

in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de
discernamant slaba, atentie si memorie alterate).Riscul este faptul ca alcoolul produce
dependenta. ( www.alcooltest.ro)
Un al doilea risc pe care as vrea sa-l prezint este unul dintre cele mai mari riscuri si anume
faptul ca genereaza comportamente infractionale astfel alcoolul este un factor declansator al
unor reactii impulsive sau ca desinhibitor al unor tendinte agresive
potentiale.Alcoolismul,prin cresterea iritabilitatii si excerbarea impulsivitatii instinctuale,
devine o sursa de conflicte, agresiuni prin scaderea criticii fata de propriul sau
comportament.Vatamari corporale, loviri, violuri sau alte infractiuni ce implica agresivitate
pot fi declansate pe fondul consumului de alcool.(Manual de probatiune,pag 220).Dupa cum
stim consumul de alcool nu este interzis prin lege dar este obiectul legislatiei penale pentru
persoanele care conduc autovehicule sub influenta alcoolului.
In concluzie pot spune ca persoanele care consuma alcool risca sa-si piarda locul de munca,
familia ,prietenii,tinerii risca sa-si piarda scoala iar acest lucru le va afecta tot viitorul, risca sa
comita acte infractionale precum conducerea de autovehicule sub influenta alcoolului, furt
pentru procurarea de alcool(in randul tinerilor), violuri, vatamari corporale, batai si chiar
crima, deasemenea risca sa-si piarda sanatatea , sa piarda controlul asupra vietii sociale si
risca sa devina robul alcoolului.
7. Relatari din televiziune si aricole din presa

Smbt, 24 Aprilie 2010 5:21


30 la suta dintre tinerii romani se imbata in fiecare saptamana.
Potrivit unui sondaj privind consumul de alcool si politicile publice menite sa reduca
afectiunile provocate de acesta, tara noastra este pe locul doi in UE la consumul de alcool,
fiind surclasata doar de Irlanda si urmata de Germania si Austria, relateaza Antena3.
Astfel, peste 29% dintre tinerii romani cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani consuma
excesiv alcool in fiecare saptamana, acestia fiind cel mai mult expusi la intoxicare sau alte
efecte secudare, precum ranire accidentala, batai sau alte violente, scrie Gandul. Mai mult, in
Romania, tot mai multi adolescenti ajung in spital in coma alcoolica.

29 Aprilie 2010

16

Marti, 27 aprilie, la ora 16.50, in comuna Racova, pe DJ 159, poliitii l-au depistat pe
Claudiu M., de 21 de ani, din municipiul Piatra Neamt, care conducea un autoturism fara a
poseda permis de conducere. Intrucat acesta emana halena alcoolica, a fost testat cu aparatul
etilotest, rezultatul fiind de 0,63 mg/l alcool pur in aerul expirat. Claudiu M. a fost condus la
Spitalul oraenesc Buhui unde i s-au recoltat probe biologice de sange in vederea stabilirii
alcoolemiei.S-a intocmit dosar penal pentru savarirea infraciunilor de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si sub influena
bauturilor alcoolice. (D.M.) www.observatordebacau.ro
Joi 7 ian 2010
Dan Felea conducea un Audi n momentul accidentului.
Brbatul Cluj: oferul care s-a luat la btaie cu poliitii a fost arestat
care lovit o femeie, asear, pe o trecere de pietoni din centrul Clujului, dup care l-a mucat
pe un poliist, avea alcoolemia de 2,20 miligrame de alcool pur n snge. Magistraii au decis
arestarea lui Dan Felea pentru zece zile pentru savarsirea a doua infractiuni de ultraj.
Brbatul, n vrst de 39 de ani, s-a luat la ceart cu poliitii rutieri, dup ce lovise o femeie
pe trecerea de pietoni de lng Teatrul Naional. ncercnd s l miobilizeze, unul dintre
poliiti a fost chiar mucat de un deget de ctre Dan Felea. Circul a continuat la secia de
poliie, unde clujeanul se credea la bar, i nicidecum n timpul unei anchete penale.
www.adevarul.ro
miercuri, 12 mai 2010

Horaiu Tonea a omort, tot pe trecerea de pietoni, un tnr de 23 de ani.


Dou fetie de 12 ani au fost rnite grav asear pe trecerea de pietoni. Autorul accidentului
este oferul unui BMW, are doar 19 ani i a obinut permisul de conducere n urm cu un an.
Accidentul a avut loc pe Calea Dorobanilor, n apropierea magazinului Profi. Victimele,
ambele de 12 ani, traversau regulamentar strada cnd au fost surprinse de oferul BMW-ului.
Fetiele au fost rnite grav i au fost duse la Spitalul Clinic de Copii. Angajaii Unitii de
Primire a Urgenelor (UPU) au refuzat s dea orice fel de informaii privind starea de sntate
a fetielor. Reamintim c, aflat sub influena alcoolului, Horaiu Tonea, fiul proprietarului La
Piazzetta, a accidentat mortal sptmna trecut, n Piaa A. Iancu, un tnr de 23 de ani care
traversa regulamentar pe trecerea de pietoni.
www.ziuadecj.ro
17

5. Asistarea persoanelor dependente de alcool i droguri


Atunci cnd consumul de droguri se asociaz cu comportamentul infracional, este
momentul s se intervin de ctre consilierul de probaiune. n ce const aceast intervenie?
n schimbarea stiului de via al consumatorului. Deoarece n acest caz individul se confrunt
cu dou probleme majore: dependen i comportament infracional, trebuie intervenit din
numeroase unghiuri pentru a se realiza scopul final i anume reintegrarea n societate. De
aceea este foarte important: rolul consilierului de probaiune, modalitile de intervenie, rolul
comunitii.
Mai mult dect att, este esenial nelegerea consumului de droguri, deoarece acest
lucru presupune nti de toate nelegerea comportamentului uman (Schiaucu, V., Canton,
R., ,p.219).
n munca cu persoanele dependente, delimitarea rolului n raport cu cellalte instituii
este fundamental pentru a stabili domeniile de intervenie, arii n strs legtur cu
competenele generale ale serviciilor de probaiune, competenele sunt limitate n ceea ce
privete activitile recuperatorii ale toxicodepnedenilor.
Intervenia realizat de consilierul de probaiune pentru persoane dependente, este un
demers premergtor reintegrrii sociale a acestora.
Intervenia se realizeaz potrivit celor dou faze n care se intervine n procesul penal:
presentenial i execuional.
Persoanele dependente sunt recuperate nu doar prin msuri medicale, ci mai ales prin msuri
sau mai bine zis activiti cu caracter: informativ, consultativ, psihoterapeut astfel nct ntrega
miz s fie: creterea autonomiei i valorii sociale individuale precum i dezvoltarea
responsabilitii i redobndirii abilitilor sociale. Acest reabilitare vizeaz oferirea
persoanei dependente a unui stil de via alternativ.
Deoarece toxicodependena este o probelm complex, intervenia necesit o abordare
pluridisciplinar, pentru c niciun domneiu nu are o soluie exclusiv, adic niciun domeniu n
parte nu este n stare s rezolve acest problem, aadar datorit faptului c dimensiunile
vizate de acest problem sunt diverse precum: latura fiziologic, socioeducativ, familial,
psihologic, se recomand realizarea de parteneriate ntre serviciul de probaiune i servicii
specializate pe aceste laturi.
i de aici este imporatant s surprindem conexiunea existent ntre consumul de
drog/dependen i comportamentul infracional. Anumite manifestri asociate consumului de
droguri respectiv alcool se pot constitui n factori criminogeni, ce pot influena sau chiar
determina actele infracionale, un exemplu relevant n acest sens este alcoolul, care reprezint
18

un factor declanator sau mai bine zis un dezinhibitor al unei tendine agresive. De multe ori
prind relaia dintre consum de droguri i infracionalitate trebuie s ia n calcul i faptul c
unele droguri ilegale (heroina, canabis, cocaina) cad sub incidena legilor n vigoare
(Schiaucu, V., Canton, R., 221).
Persoana dependent de consumul de droguri respectiv alcool este considerat, n
cadrul procesului de asistare drept: beneficiar, client involuntar.
Brian Carter citat de Schiaucu i Canton, spune urmtoarele: Cum trieti mnnci, i bei,
simi i gndeti determin ct de sntos eti. Pentru a preveni boala trebuie s i schimbi
stilul de a tri i acest lucru este n special exemplificat de consumul de droguri, care n timp
duce la asanumitul sindrom deficitar: deficitul de activitate, de operare intelectual i
deficitul de afectivitate, n plus apar probleme n: relaia cu familia, cu coala, n relaiile
sociale iar nu n ultimul rnd apar probleme de natur juridic (unde exist o tendin de a
asocia consumul de alcool cu infraciuni de lovire sau violen domestic n timp ce consumul
de alte droguri sunt asociate cu comiterea unor fapte ce aduc atingerea proprietii sau
individualitii unor persoane precum: furturi, tlhrii, este important de precizat c: consumul
de alcool nu este att de costisitor precum consumul de droguri: heroin, cocain.
i ca s vorbim i despre rolul consilierului de probaiune fa de consumatorul de
droguri, trebuie s precizm c: acesta joac un rol deosebit de important n: evaluare,
determinarea schimbrii i medierea relaiei dintre beneficiar i alte instituii din comunitate.
Activitatea de evaluator este fundamental n activitatea consilierului de probaiune: aici sunt
cuprinse evalurile: iniiale, intermediare i finale.
n ceea ce privete evaluarea iniial un consilier de probaiune este interesat de:
- analiza gravitii problemei conumului asupra faptei pentru care este cercetat
- nelegerea cauzelor i problemelor ce au determinat consumul (gnduri, atitudini,
comportamente)
- recunoaterea semnelor de consum
- identificarea motivaiei pentru schimbare.
Cel de-al doilea rol al consilierului de probaiune, n determinare nu este neaprat
exclus rolului de evaluator, mai mult acest demers include evaluarea. Dup ce consilierul de
probaiune a identificat stagiul n care se afl consumatorul de droguri, al doilea pas este
stimularea pentru schimbare ca mai apoi s se menin motivaia pentru schimbare.
Privind medierea relaiei dintre benefiar i alte instituii din comunitate, este important
de menionat faptul c: consilierul de probaiune nu poate s asigure singur nevoile i direcile
de asistare deoarece acestea sunt multiple, de aceea un rol important este acela c trebuie s
comunice persoanelor consumatoare informaii n ceea ce privete: serviciile medicale,
psihologice, sociale pentru a facilita accesului la serviciile counitii, mediind relaiile dintre
beneficiar i alte instituii.
19

Un instrument util pentru a explora situaia de dependen este instrumentul de diagnoz, ce


conine arii destinate analizei consumului de subsatne adictive .
n ceea ce privete intervenia, tratamentul pentru consumator e concentrat pe reducerea
consecinelor negative i asistarea dependentului n obinerea controlului asupra consumului,
reducerii sau stoprii acestuia. Tratamenul include: intervenie medical, intervenie
psihologic i intervenie social, pentru ca s existe rezultate pozitive se cere o abordare
multidisciplinar.
Privind intervenia n cazul persoanelor aflate n supravegherea serviciilor de
probaiune, se recomand dezvoltarea unui plan de aciune funcional care s cuprind:
depirea rezistenelor, depirea ambivalenei, exprimarea optimismului, asistarea iar apoi
planul de aciune trebuie s fie bazat pe consens
Intervenia consilierului de probaiune n penitenciar este foarte important deoarece, n
primul rnd consilierul de probaiune reprezint liantul cu comunitatea.
Este important ca pentru soluionarea acestei probleme, s existe o colaborare cu alte instituii
deoarece dependena are o natur complex.
Deoarece nu exit o reet de tratament a dependenei, ci dimpotriv o gam variat, din acest
motiv ar fi indicat urmtorul lucru: consilierul de probaiune s colaboreze mpreun cu
beneficiarul pentru a descoperi mpreun care este soluia cea mai adecvat pentru a depi
problema dependeniei.

20

BIBLIOGRAFIE
Ellen Thackery and Madeline Harris ,The Gale Enciclopedia of Mental Disorders, vol 1,
Thomson Gale, 2003, United States of America
Codul Penal, Titlul II, cap. I, art.17-19
Pieleanu, M., (1998), Devian social i consumul de alcool n Romnia anilor 90,
Bucureti, Trei
Rdulescu, S. M., Damboeanu, C., (2006), Sociologia consumului i abuzului de droguri,
Bucureti, Lumina Lex, p. 182-222
Rdulescu, S. M., (1999), Devian, criminalitate i patologie social, Bucureti, Lumina
Lex, p. 3, p. 118
(Coord) Schiaucu, V., Canton, R., (2008) Manual de probaiune, Bucureti, Euro Standard
Valleur, M., Matysiak, J., (2008), Patologiile excesului, Bucureti,
Nemira, p. 64-151
http://www.ziare.com/actual/eveniment/02-05-2010/marturisirile-socante-ale-unui-fostdependent-de-heroina-interviu-ziare-com-992952
Zavalic Antonia
Berchesan, Vasile; Pletea, Constantin; (1998), Drogurile i traficanii de droguri Paralela 45,
Bucuresti
Bolos, Daniela, (2005) Alcoolul si drogurile de la experiment la dependen, Eurodidact,
Cluj-Napoca
Chiorean, Mircea; Chereji, Gh; Domus, V. (2007) Aspecte juridice privind traficul ilegal de
droguri, GrafNET, Oradea
Chioveanu, Georgeta; Chioveanu, Victor; Dan-Gogu, George; (2006), Criminalitatea si
drogurile MAR, Constanta
Durnescu, Ioan (2009) Asistenta Social n penitenciar, Polirom, Iasi
Muresan Chira, Gabriel (2008) Conduitele de risc n detentie. Fundamente teoretice, Casa
Crtii de stiint, Cluj-Napoca
Schiaucu, Valentin; Canton, Rob (2008), Manual de probatiune, Euro Standard, Bucuresti
21

***Studii: Administratia National a Penitenciarelor - Directia Prevenirea Criminalittii si


Terorismului Fenomenul consumului si traficului de substante interzise n mediul
penitenciar, (2010)
***Legea Nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului
ilicit de droguri
Brgoz Georgiana
www.ziuadecj.ro
www.adevarul.ro
www.observatordebacau.ro
www.alcooltest.ro
www.ms.ro

Brotnei Mihaela

ANEXE
Marturisirile socante ale unui fost dependent de heroina - interviu Ziare.com

Vineri, 05 Februarie 2010, ora 15:17


Ti-ai imaginat vreodata cum ar fi sa traiesti 12 ani de zile prizonier in lumea drogurilor?
Sa simti ca nimeni si nimic nu te poate ajuta si oricat de mult ai incerca sa iesi ceva te
trage mereu inapoi? Acum poti citi marturisirile socante ale unei persoane ce a trecut
prin aceasta situatie.
Ziare.com a stat de vorba cu un barbat care a fost dependent de heroina timp de 12 ani.
22

Barbatul povesteste cum, in acest timp, a pierdut tot ce avea, de la case, bani, pana la un
parinte rapus de suparare. Marturiseste cum a reusit sa se lase de heroina si prin cate a trecut
din cauza depedendentei.
- O sa incepem cu o intrebare ce suna ca un cliseu: cand si de ce te-ai apucat de droguri?
Cat timp ai fost consumator? Cat de des simteai nevoia sa te droghezi?
- Din curiozitate. Nu am stiut despre ce este vorba. 12 ani am fost consumator de heroina.
Adica intrerupti, insa de cand m-am apucat pana am inceput tratamentul au trecut 12 ani.
- Cat te costau drogurile pe o luna?
- Sigur nu pot sa spun cat dadeam, dar cel putin 1.500 de dolari. Depinde si de situatia
financiara pe care o aveam in momentele acelea. Multi oricum. Si chiar daca nu aveam,
trebuia sa fac cumva sa imi cumpar doza.
- Cum faceai rost de ele?
- Prima data am primit cadou o punga de heroina. Am fost curios, nu am stiut despre ce este
vorba, nu am stiut ce forta poate sa aiba. Am fumat-o pe aia si apoi deja se instalase
dependenta. Am terminat-o dupa vreo trei luni. Apoi m-am dus in Grozavesti sa imi iau,
vindeau strainii acolo. Dupa aia s-a umplut Bucurestiul, se vindea in toate cartierele, sub orice
forma. Nu era o problema sa iti gasesti droguri in Bucuresti.
- Cum parea lumea vazuta prin ochii drogurilor? Te detasai total de lumea din jur?
- Moarta. Dormeam toata ziua. Ma detasam total.

-Ai consumat vreodata droguri legale de la magazinele de plante etnobotanice? Daca da,
ce senzatii ofera? Se compara cu cele ilegale?
- De doua ori de curiozitate. De fapt, o data pot sa spun ca am consumat. Ca o data am
cumparat mai multi am tras un singur fum si apoi am cumparat eu singur sa mai incerc.
- Ce diferenta era intre heroina si drogul acela?
- Nu stiu cum sa definesc exact, pentru ca fiecare drog are simptomele lui si efectele lui. E o
diferenta, fiecare e in felul lui. Am fost curios si am testat tot felul de droguri, usoare, grele,
legale si ilegale. Acum constientizez care este mai greu, care e mai usor si efectele pe care le
are si efectele secundare. Inainte nu am stiut despre ce este vorba.
- Inainte sa primesti cadou acea punga ai mai consumat?
- Am fumat o tigara de hasis in Germania, mai multi am fumat. Dar nu pot sa zic ca aia a
deschis calea spre dependenta, dar se poate interpreta si asa. Se poate instala si asa depedenta.
La mine a fost curiozitatea si conjuctura.
- Aveai multi prieteni care se drogau?
- Un prieten. Intamplator a intrat si el in posesia ei si nu avea ce sa faca cu ea. Mi-a zis "Ia-o
tu". Pana la urma ne-am zapacit amandoi. El s-a oprit si eu am continuat.
- In ce punct ai simtit ca nu mai poti si ca este cazul sa renunti? De ce ai decis sa
renunti?
- Simteam mereu ca este cazul sa renunt. Intotdeauna am vrut sa renunt, dar pana sa gasesc
tratamentul asta (n.r. Tratamentul cu reglare neurologica accelerata) am fost la toate spitalele
23

posibile si imposibile din tara si din strainatate. Am luat tot felul de medicamente si
tratamente care se preconiza ca opresc dependenta, dar a fost apa de ploaie.
- Care a fost cel mai nesabuit/disperat gest pe care l-ai facut in perioada in care te
drogai?
- In timpul in care am fost dependent am facut o sumedenie de gesturi. Astea (n.r. drogurile) te
imping la toate nebuniile. Am vandut casele, am pierdut toti banii. Asta nu ar fi o problema,
insa am suparat familia. M-am distrus pe mine. Nu mai are rost sa imi aduc aminte de cate am
facut.
- Ai avut probleme cu dealerii sau cu alti consumatori?
- Problemele se isca din orice, dar eu evitam, nu imi placea sa ma bag. Sunt mai multe tipuri
de drogati. Eu am fost unul singuratic, preferam sa ma rup, sa nu ma anturez prea mult cu
altii. Multi se antureaza si daca e anturajul de asa natura...Mie mi-a fost de ajuns sa vad
directia, ca apoi ma duceam singur, nu ma implicam cu nimeni. Ma duceam la dealeri, imi
luam si gata.
- Ai probleme de sanatate din cauza drogurilor?
- Multumesc lui Dumnezeu ca nu. Asta este o exceptie. Un caz fericit. Puteam sa am hepatita
sau alte probleme.
- Ai avut probleme cu politia din cauza drogurilor?
- Cum sa nu? Bineinteles. Am fost si inchis.
- In inchisoare intrau droguri?
- Cum sa nu? Mai rau ca afara. Dar nu cautam, evitam. Cine intra la mine in camera ii goneam
sa nu mai vina cu ele, stiam ca automat imi deschide iar orizontul. Tot timpul am vrut sa
renunt, dar nu am putut. Va spun sincer ca am pierdut tot din toate punctele de vedere. Si
material si moral, credibilitate, incredere.
- Acum cand ati renuntat, s-a schimbat ceva?
- Oarecum. Nu este meritul meu. Daca nu se inventa tratamentul, nu scapam niciodata, eram
mort. Majoritatea celor de varsta mea mor.
- Cum ati aflat de acest tratament?
- Cand eram inchis am vazut la televizor o frantura intr-o emisiune ca se face in Israel un
tratament si apoi am tot ciulit urechile cand m-am eliberat, ca am un an de zile de cand m-am
eliberat.
- Cat ati fost inchis?
- 5 ani.
- Pentru ce?
- Tot drogurile m-au impins pana la urma. Am avut o suspendare pentru detinere de droguri,
apoi m-am bagat in niste anturaje rele, politia m-a scapat din mana de doua-trei ori si pana la
urma au pus doua prostituate si m-au luat.
- Doar consumai sau erai si dealer?
- Nu, poate cine stie ocazional, dar nu am fost impins. Am fost constient ca e prea periculos si
prea rau. Am vandut o data si apoi am zis ca daca fac asa ceva o sa mor din cauza lor.
24

- Familia ta stia ca te droghezi? Daca da, cum au reactionat parintii cand au aflat? Ti-au
fost alaturi sau ai simtit ca nu te ajuta?
- De unde sa stie o familie simpla ce se intampla? Abia am stiut eu care cat de cat mai
umblasem pe strazi si mai stiam, mai auzisem. In 1996, cand m-am apucat, nu stia nimeni. Si
acum este lipsa de informare. Mama cu tata, o familie simpla, au crezut ca e o joaca. Pana au
inteles ei, deja eram praf. Tata a murit inainte de termen, dupa parerea mea, tot din cauza
supararilor. Acum totul este tardiv. Ma gandesc ca poate daca nu as fi facut ce am facut, poate
traia mai mult. Se oftica, se supara foarte rau si pana la urma a facut infarct. Mama,
multumesc lui Dumnezeu, ca e luptatatoare si se mai zbate. M-a cautat cinci ani la penitenciar,
cu toate ca nu mai meritam nimic.
-Dupa ce ai renuntat la droguri, ai colaborat cu politia pentru a-i prinde pe dealerii pe
care ii cunosteai sau te-ai rupt total de lumea aia si nu te-ai mai uitat inapoi?
- Cu politia nu am cum sa colaborez. Tot respectul si toate multumirile celor de la FORAD
care m-au ajutat, la politie nu am nicio treaba. Ei sunt pe partea cealalta a baricadei.
- Mai aveai aceeasi prieteni sau ti-ai format un nou cerc de amici consumatori ca tine?
- Am facut alt grup. Puteti sa faceti diferenta intre ministrul Apararii Nationale, care era
prietenul meu, si ultimul drogat de la colt, va dati seama cat am parcurs.
- Acum ca te-ai lasat, incerci sa faci ceva pentru cei care sunt consumatori inca?
- Sa caute calea pana la usa aceasta (n.r. FORAD). V-am zis nu este meritul meu ca am reusit.
Multumesc lui Dumnezeu ca s-a gasit leac pentru asa ceva. M-am informat si am cautat si am
incercat tot felul de tratamente si in Danemarca, Suedia, Finlanda, oriunde, medicamente,
tratamente. Am fost internat si pe acolo si pe aici de trei ori, toate clinicile si toate astea sunt
povesti.
Metadona e mai periculoasa decat heroina, sunt ca dracu' cu diavolul. Singurul care e concret
si exemplu viu este acesta, daca nu era acest tratament nu se putea face nimic. Eu timp de 12
ani cat m-am drogat, o singura persoana am vazut ca s-a lasat de buna voie. Ma gandesc ca a
avut creierul forta necesara sa poata sa se lase si au trecut deja 10 ani, nu cred ca se mai
apuca, dar in rest nu am vazut.
- Au murit prieteni de-ai tai din cauza drogurilor?
- Majoritatea. Fiind mai batran, mai in varsta, cei mai multi prieteni ai mei sunt morti de mult
timp. Pentru asta sunt mandru ca am o singura realizare in toate relele care mi s-au intamplat.
Un drogat pana nu face tratamentul asta nu poate renunta. Spun sincer, cand m-am interesat
de tratament prima data m-am uitat la esecuri, sa vad cati se reapucau. Inainte erau doar 5%
cei care isi reveneau, acum este invers 95% sunt cei care reusesc. Doar un prost poate sa se
reapuce, ca uita sa ia pastila sau nu vrea sa o ia. (n.r. pastilele prescrise in urma tratamentului
cu reglare neurologica accelerata).
Nici macar ambitie nu iti mai trebuie. Pentru mine, care am trecut prin asa ceva, este un
miracol. Nu credeam ca poate sa imi scoata cineva gandul drogurilor din cap.

25

http://www.ziare.com/actual/eveniment/02-05-2010/marturisirile-socante-ale-unui-fostdependent-de-heroina-interviu-ziare-com-992952

26