MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU-MUREŞ

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

REFERAT
“TULBURARILE DE COMPORTAMENT
ALIMENTAR LA ADOLESCENTI:
ANOREXIA”

Prof. Dr. Camelia Stanciu

Seminarist: Prof. Dr. Cornelia Farcas

STUDENT
MARIAN CARMEN DIANA
AN I, Grupa II

TÂRGU-MUREŞ
2020

1
 CUPRINS

Capitolul I. ANOREXIA NERVOASA

1.1 Definitie, etimologie...................................................................................................3
1.2 Cauzele tulburarilor de alimentatie.............................................................................3-
6
a.) Factori biologici si genetici...................................................................................3
b.) Factori socio-culturali............................................................................................4
c.) Factori psihologici..................................................................................................4
d.) Modelul biopsihosocial pentru anorexia nervoasa.................................................5
e.) Graficul modelului lui Engel...................................................................................5
1.3 Cat de frecvente sunt tulburarile alimentatie.................................................................5
1.4 Date statistice.............................................................................................................6-8

Capitolul II. Simptomele tulburarilor de alimentatie

2.1 Simptomele anorexiei nervoase.....................................................................................6
2.2. Criterii de diagnostic pentru anorexia nervoasa conform
DSM.....................................6
2.3.. Anorexia
infantila.........................................................................................................7
2.4. Complicatiile somatice ale anorexiei in preadolescenta...............................................8
2.5. Simptome si complicatii ale anorexiei la adolescent....................................................9

Capitolul III. Cum pot fi explicate tulburarile de

alimentatie........................12
1.1. Scurta trecere in revista a lacunelor narcisice ale
anorexiei.................11
1.2. Concluzii........................................................................................13-14

2
 Cap. I. 1.1. Etiologie

In ciuda interesului manifestat de cercetatori pentru intelegerea cauzelor

anorexiei nervoase, despre factorii de risc ai dezvoltarii acestei patologii sau modul
in care acestia interactioneaza pentru a contribui la generarea anorexiei exista
putine informatii. Se considera ca aceasta tulburare are o cauzalitate multifactoriala
(Hurst, Read si Wallis, 2012). Prezenta unor factori de risc poate spori
vulnerabilitatea persoanei la anorexie si, in combinatie cu evenimente de viata
declansatoare, poate creste probabilitatea ca aceasta sa dezvolte tulburarea
(Shepphird, 2010). Factorii de risc cei mai frecventi sunt predispozitia genetica,
trasaturile de personalitate precum perfectionismul si comportamente timpurii de
mnetinere a unei diete (Steiner et al., 2003)
Desi pacientii cu anorexie nervoasa arata si se comporta similar odata ce
tulburarea a evoluat, antecedentele bolii si modul in care ea debuteaza variaza
enorm (Lucas, 2004)
O persoana poate dezvolta anorexie nervoasa si fara ca factorii de risc sa fie
prezenti, la fel cum e posibil sis a nu dezvolte tulburarea in ciuda prezentei lor.
Aparitia lor, totusi, poate fi precipitate de un eveniment stresant (Wilmshurst,
2007).
Perspectiva cea mai cuprinzatoare asupra patogenezei anorexiei nervoasa implica o
combinatie de factori bilogici, socioculturali si psihologici. Interactiunea dintre
factorii de risc si stresorii din viata persoanei formeza profilul de risc general al
acesteia (Shepphird, 2010). Factorii enumerate in continuare sunt cei despre care se
considera, in general, ca joaca un rol mai important in dezvoltarea si mentinerea
anorexiei. {Violeta Enea, Ion Dafinoiu- Anorexia Nervoasa- Teorie, Evaluare si
TRatament, edit. Polirom, pag.40-41}

1.2. Cauzele tulburarilor alimentare

a) Factori biologici si genetici

In cazul anorexiei nervoase este dificil de stability daca anormalitatile

biologice sunt o cauza sau un rezultat al stresului si infometarii (Halse, Honey si
Boughtwood, 2008).
3
 O arie a bilogiei care este importanta in intelegerea riscului de a dezvolta
anorexie este chimia creierului. Din punct de vedere neurochimic, inanitia produce
schimbari in functionarea hipotalamusului si a metabolismului. Anorexia nervoasa
este asociata cu schimbari in sistemele serotoninegic, dopaminergic si cu
modificari in neuromodulatori precum hormonul de eliberare a corticoptropinei
(Yager si Powers, 2007). Serotonina este un transmitator care influenteaza
dispozitia, somnul si apetitul. Nivelurile de dereglare al serotoninei la femeile cu
anorexie nervoasa, care persista dupa recuperare, sugereaza ca acest
neurotransmitator poate contribui la dezvoltarea tulburarii (Frank et al., 2004).
Factorii genetici pot crea o vulnerabilitate la anorexie, dar sunt necesari si
alti factori pentru dezvoltarea tulburarii.

b.)Factorii socio-culturali

Modelul cultural al etiologiei anorexiei nervoase este unul popular,

feministele fiind suporterii cei mai vocali ai acestuia (Fishman, 2005) Brumberg
(2000) consemna ca acestea nu concep comportamentul alimentar dysfunctional ca
fiind pathologic, ci demostraza ca aceste tulburari sunt o consecinta a societatii
misogine care injoseste femeile.
Idealul de frumusete feminine promovat in societatea modernaimplica
presiunea ca femeile sa fie slabe, ca premise pentru success, frumusete, fericire si
acceptare sociala.
Aceste valori sunt omniprezente, vizibile imediat cum deschizi televizorul,
cumperi o revista sau privesti diverse filme. In plus, cei mai multi idoli pentru
adolescent sunt slabi. De aceea anorexia este deseori mentionata ca “sindrom
influentat de cultura”, implicand faptul ca prevalenta bolii este direct influentata de
atitudinile, valorile si comportamentele valorizate in societate (Shepphird, 2010.

c.) Factori psihologici

Anorexia a fost descrisa ca o pseudosolutie pentru stima de sine scazuta,

problemele emotionale sau de identitate (Halse, Honey si Boughtwood, 2008).
Printre factorii psihologici care pot sa insoteasca dezvoltarea si mentinerea
anorexiei se numara depresia, anxietatea, alexitimia si sensibilitatea extrema la
anumite emotii precum dezgustul si rusinea (Halse, Honey si Boughtwood, 2008)
Mai multe studii au constatat ca stima de sine ridicata poate fi un factor de
protective impotriva dezvoltarii unei tulburari de comportament alimentar (Cervera
et al., 2003, Wilksch si Wade, 2004)
Trasaturile de personalitate ca rigiditatea si perfectionismul pot reprezenta
factori de risc pentru dezvoltarea anorexiei nervoase (Western si Harnden- Fischer,

4
2001), in special in perioade de stress. Alte trasaturi psihologice observate la multe
personae cu anorexie nervoasa pot fi obsesiile si compulsiile, care de cele mai
multe ori, sunt prezente inainte de debutul anorexiei.

d.) Modelul biopsihosocial pentru anorexie nervoasa

Acest model explicative al lui Engel (Lucas 2004) presupune interactiunea

celor 3 sfere : biologica, psihologica si sociala) pentru declansarea anorexiei
nervoase. Predispozitia genetica are un rol determinant, in sensul ca absenta
acesteia existent factorilor cu risc mediu nu va declansa tulburarea. Interactiunea
dintre vulnerabilitatea biologica si factorii de mediu este conditia necesara pentru
debutul anorexiei. {Violeta Enea, Ion Dafinoiu- Anorexia Nervoasa- Teorie,
Evaluare si TRatament, edit. Polirom, pag.42-52}

e.)Modelul bio-psiho-social tridimensional al lui Engel desi este considerat inca viabil, incepe sa
acumuleze si unele critici (v. Armstrong, 2002) dar mentinerea lui ca reper fundamental pentru
intelegerea sanatatii si bolii consideram ca este deosebit de necesara, in plus, el a fost imbogatit
cu adaosuri precum factorii ecologici (Ikemi) sau spirituali (Poldinger).

1.3. Cat de frecvente sunt tulburarile de alimentatie?

5
 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand
femeile tinere, cu varsta cuprinsa intre 18-35 ani, intr-un procent de 1-4%. In
deceniile trecute ne-am intalnit mai degraba cu anorexia, in zilele noastre bulimia
fiind de trei ori mai frecventa.. Prevalenta tulburarilor de alimentatie depinde de
factorii sociali. Mai demult erau considerate bolile civilizatiei vestice. Ulterior s-a
constatat ca in Europa Centrala si de Est sunt frecvente (statisticile din tara arata
acelassi lucru). Datele statistice se refera la tablourile clinice intregi, dar este
important de amintit, ca simptomele partiale, cu o aparitie mai rara (o data pe luna)
– de exemplu folosirea laxativelor, provocarea vomei, regim de cateva zile – pot fi
foarte frecvente in anumite grupuri cu risc ridicat – cum ar fi studentele.
Este un fapt cunoscut ca tulburarile de alimentatie sunt boli specific
femeilor. Din totalul imbolnavirilor, barbatii se regasesc intr-un procent de 2-10%.
O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la personae cu un statut social
mediu sau ridicat. Multi specialist au aratat insa, ca treptat aceste diferente sociale
dispar, iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente si in tarile mai
putin dezvoltate, in randul barbatilor, varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-
economic mai scazut.
Deci, tulburarile de alimentatie sunt bolile femeilor tinere, anorexia
debuteaza intre 13 – 20 ani, iar bulimia cu 2 – 3 ani mai tarziu (bulimia apare la
persoanele mai mature) {Tury Ferec, Antal Imola, Paszthy Bea, 2008, editura
Farmamed- Anorexia si Bulimia – Ghidul Pacientului si al Familiei, pag.21} 1.

Date statistice

PREVALENTA

 Tulburarile de alimentatie apar la persoane de toate varstele - pot fi gasite la copii de 7 ani, dar si
la batrani de 70 de ani.
 Una din 100 de adolescente (10-19 ani) sufera de anorexie nervoasa; se estimeaza ca intre 0.5%
si 2% din totalul populatiei sufera de anorexie nervoasa.
 Oficial 5 din 100 de femei sufera de bulimie, dar cel putin 2 studii au aratat ca numai 10% din
cazurile de bulimie sunt declarate, deci e posibil ca 1 din 5 femei sa sufere de bulimie (20%).
 Tulburarile de alimentatie sunt a 3-a cea mai comuna boala cronica intre femeile tinere.
 un procent de 10 – 15% dintre persoanele cu anorexie sau bulimie sunt barbati
 1 din 5 femei sufera de o tulburare de alimentatie oarecare sau are o alimentatie dereglata
 35% dintre cei care tin o dieta progreseaza catre o forma subclinica de tulburare de alimentatie,
iar dintre acestia 20-25% vor ajunge sa dezvolte o tulburare de alimentatie in toata regula
(anorexie, bulimie, EDNOS). E de mentionat de asemenea ca 1 din 3 femei si 1 din 4 barbati tin
o dieta chiar in acest moment.

6
 RATE ALE MORTALITATII

 Bolile de alimentatie au cele mai mari rate de mortalitate dintre toate bolile psihice
 Un studiu al National Association of Anorexia Nervosa and Associated Disorders raporteaza ca 5
– 10% dintre anorexici mor in zece ani de la contractarea bolii; 18-20% dintre anorexici vor fi
decedati dupa 20 de ani si numai 30 – 40% se vor insanatosi definitiv
 Rata de mortalitate asociata cu anorexia nervoasa este de 12 ori mai mare decat ratele de
mortalitate ale TUTUROR cauzelor de moarte pentru femeile cu varste intre 15 – 24 ani.
 20% dintre oamenii care sufera de anorexie nervoasa vor muri prematur din cauza complicatiilor
cauzate de boala de alimentatie, incluzand suicidul si probleme cardiace.

ACCESUL LA TRATAMENT

 Numai 1 din 10 oameni cu o boala de alimentatie primeste in general tratament

 Aproximativ 80% dintre fetele/femeile care se trateaza de o boala de alimentatie nu primesc
tratament suficient pentru a se vindeca
 Tratamentul cu spitalizare in USA presupune costuri de $500 - $2,000 PE ZI. Costul normal
pentru o luna de tratament intr-un centru este de $30,000. Se estimeaza ca un pacient are nevoie
de o internare de cel putin 3 – 6 luni.
 Costul tratamentului dupa spitalizare, incluzand psihoterapie si monitorizare medicala, poate
ajunge la cel putin $100,000

TINERI / ADOLESCENTI

 Anorexia este a 3-a cea mai comuna boala cronica printre adolescenti
 95% dintre cei care au o boala de alimentatie au intre 12 si 25 de ani
 50% dintre fetele cu varste intre 11 - 13 ani se percep ca fiind grase
 80% dintre adolescentii in varsta de 13 ani au incercat sa slabeasca
 51% dintre fetele de 9-10 ani se simt mai valorizate, mai acceptate daca tin o dieta de slabire.
 Jumatate dintre tinerele de 18-25 de ani ar prefera mai degraba sa fie calcate de un camion decat
sa fie grase, iar 2/3 ar prefera mai degraba sa fie proaste sau rele decat sa fie grase.
 42% dintre fetele de clasele 1-3 vor sa fie mai slabe.
 46% dintre fetele de 9-11 ani sunt "uneori" sau "foarte des" la dieta, iar 82% dintre familiile lor
sunt "uneori" sau "foarte des" la dieta.
 91% dintre studente au avut cel putin o tentativa de a-si tine greutatea sub control prin dieta, iar
22% fac asta "des "sau "permanent

BARBATI

 10-15% dintre cei care sufera de o tulburare de alimentatie sunt barbati - dar cifrele par sa fie in
crestere

7
 Barbatii au tendinta mult mai accentuata sa nu caute tratament, datorita prejudecatii ca bolile de
alimentatie sunt caracteristice femeilor
 In randul barbatilor homosexuali aproape 14% sufera de bulimie si aproape 20% de anorexie
nervoasa, ca urmare a interesului mai dezvoltat pentru infatisarea fizica

MINORITATI ETNICE SI RASIALE

 Ratele minoritatilor cu boli de alimentatie sunt similare cu cele ale majoritatii albe
 74% dintre fetele americane de origine indiana au raportat folosirea pastilelor de slabit
 Revista Essence a raportat in 1994 ca 53.5% dintre corespondentii lor, femei cu descendenta
African-Americana, sunt susceptibile de o boala de alimentatie
 Bolile de alimentatie sunt printre cele mai comune probleme psihologice cu care se confrunta
tinerele femei in Japonia.

Cap. II. Simptomele tulburarilor de alimentatie: Anorexia

2.1. Simptomele anorexiei

La descrierea simptomelor tulburarilor de alimentatie merita sa amintim

acele sisteme, care determina stabilirea diagnosticelor diferitelor tulburari mentale.
(In Europa s-a raspandit Clasificarea Internationala a Bolilor, in timp ce in
America de Nord s-a raspandit manualul cu denumirea prescurtata DSM). In ceea
ce priveste criteriile anorexiei si bulimiei, citam sistemul de clasificare cel mai des
acceptat DSM). 2.

2.2. Criteriile de diagnostic pentru anorexia nervoasa conform DSM V.

O persoană trebuie să îndeplinească toate criteriile DSM actuale pentru a fi

diagnosticată cu anorexie nervoasă:

 Restricționarea consumului de alimente care duce la scăderea în greutate sau

la o lipsă a greutății, rezultând o "greutate corporală semnificativ scăzută" a
ceea ce ar fi de așteptat pentru vârsta, sexul și înălțimea cuiva.
 Teama de a deveni grasă sau de a câștiga în greutate.

8
  Au o imagine distorsionată asupra lor și asupra stării lor. Exemple de acest
lucru ar putea include persoana care crede că el sau ea este supraponderală
atunci când acestea sunt de fapt subponderali, sau crezând că vor câștiga
greutate din consumul de o masă. O persoană cu anorexie ar putea să nu
creadă, de asemenea, că există o problemă în ceea ce privește greutatea
corporală scăzută. Aceste gânduri sunt cunoscute de profesioniști ca
"distorsiuni".

DSM-5 permite de asemenea profesioniștilor să specifice subcategoriile de

anorexie nervoasă:

 Tipul de restricționare: Acesta este un subtip tipic asociat cu viziunea

stereotipică a anorexiei nervoase. Persoana nu se implică în mod regulat în
mâncare.
 Tipul de alungire / purjare: Persoana se implică în mod regulat în
comportamente de mâncare și purjare, cum ar fi vărsăturile induse de sine
și / sau utilizarea greșită a laxativelor sau diureticelor. Subtipul de hrană /
purjare este similar cu bulimia nervoasă; cu toate acestea, nu există nici un
criteriu de pierdere în greutate pentru bulimia nervosa. Ca si in editiile
anterioare ale DSM, anorexia nervosa "trumpeste" bulimia nervosa, ceea ce
inseamna ca daca o persoana indeplineste criteriile pentru anorexia nervoasa
si bulimia nervoasa ca anorexia nervoasa.

De asemenea, permite profesioniștilor să precizeze dacă persoana este în remitere

parțială sau remisiune completă (recuperare), precum și pentru a specifica
gravitatea actuală a tulburării, pe baza IMC.

2.3. Anorexia nervoasa infantila

Anorexia nervoasa a aparut initial in studii de caz sub denumirea de

Tulburare de separare (Chatoor si Egan, 1993). Daca se utilizeaza DSM – IV- TR
pentru stabilirea unui diagnostic, atunci este nevoie ca un copil sa indeplineasca
urmatoarele 6 criterii pentru a se pune diagnosticul de AN: sa refuse sa manance
cantitati adecvate de alimente macar o luna, debutul refuzului mancarii sa apparat
inainte de varsta de 3 ani - apare cel mai frecvent intre 9 si 18 luni de viata, cand
copilul trece de la a fi hranit la a manca singur ( Chatoor, Surles, Ganiban, Becker,
McWade et. Al. 2004), sa nu spuna ca ii este foame sis a nu prezinte interes pentru
stimuli alimentar dar sa fie interest de explorarea sau interactiunea cu parintele, sa

9
aiba un deficit de crestere marcant, refuzul mancarii sa urmeze unui eveniment
traumatic sis a nu se datoreze unei conditii medicale.

Studii mai vechi arata faptul ca dincolo de problemele de crestere cu care

copilul cu AN ar putea sa se confrunte, mai pot sa apara dezvoltarea cognitive
precara (Drotar si Sturm 1988), dificultati de invatare, problem comportamentale
(Galler, Ramsey, Solimano. Lowell si Mason, 1983), ba chiar intarziere generala in
dezvoltare (Corbett, Drewerr si Wright, 1996) si un IQ mai scazut (Raynor si
Rudolf, 1996)

Pe de alta parte, un studiu mai recent (Chatoor et al, 2004) sustine ca intr-
adevar copiii diagnosticati cu AN infantile au dificultati de crestere insa nu exista o
legatura directa intre AN si dezvoltarea cognitive de exemplu. In plus studiul
releva ca un mechanism care ar putea duce la dificultati cognitive sau de invatare
ar putea fi incapacitatea mamei de a raspunde la nevoile copilului si de a se integra
in jocul sau activitatile acestuia.

Din punct de vedere al etiologiei AN infantile, studiile converg inspre

aceeasi concluzie : tulburarea apare ca o consecinta a relatiei pe care mama o
dezvolta cu copilul, dar avand ca factori importanti caracteristicile mamei si
perceptiile acesteia asupra caracteristicilor copilului, dar si temperamental celui
mic. Acelasi studio arata ca mamele cu copii diagnosticati cu AN prezinta un
raport insecurizant cu acestia, comparativ cu mamele cu copii care cu un pattern
alimentar normal. {Violeta Enea, Adela Moldovan, Raluca Anton – Tulburarile de
comportament alimentar si obezitatea la copii si adolescent, ed. Polirom, pag. 27-
28}

2.4. Complicatiile somatice ale anorexiei aparute in preadolescenta

Criterii de diagnostic.

Este important de mentionat ca in practica de cele mai multe ori, ne intalnim

cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie, in cazul carora unul sau doua
criterii de diagnostic nu sunt satisfacute. Criteriile DSM nu se pot aplica cu
precizie in situatiile in care boala debuteaza in pre-pubertate sau la inceputul
pubertatii sau intarzierii acesteia, anorexia nu se poate diagnostic chiar daca tabloul
clinic este foarte convingator.

10
 De aceea numerosi specialist folosesc un system mult mai ingaduitor: GOS
(Great Ormond Street Criteria dor Anorexia Nervosa) pe care il considera mult mai
adecvat in cazul populatiei tinere.

Criteriile anorexiei nervoase conform GOS, utilizate cand debutul bolii e la

inceputul adocelscentei:

1.) Pierderea evidenta in greutate (evitarea mancatului, voma, activitate

fizica in exces, utilizarea laxativelor)
2.) Distorsionarea perceptiei imaginii corporale
3.) Preocupari excesive privind silueta si greutatea corporala

Utilizand acest system de diagnostic, mai putini bolnavi ar primi diagnosticul

gresit de AN atipica, AN subclinical sau “alt tip de tulburarea de alimentatie”

Complicatiile somatice si starile patologice survenite in cazul anorexiei cu

debut precoce pot provoca daune serioase in organismal tanarului care inca se afla
in crestere si dezvoltare. Desi majoritatea complicatiilor sunt reversibile in urma
tratamentului, sunt cateva cum ar fi osteopenia, care au potentialul de a ramane
ireversibile . {Tury Ferec, Antal Imola, Paszthy Bea, 2008, editura Farmamed-
Anorexia si Bulimia – Ghidul Pacientului si al Familiei, pag.27}.

2.5. Simptome si complicatii ale anorexiei la adolescenti

Adolescentii anorexici sunt uneori asimptomatici parand la prima vedere

chiar sanatosi si energici. Marea lor majoritate sunt angajati in acyivitati sportive
intense si regulate. In urma unei anamneze detailate si a unor intrebari directe se
pot identifica simptomele bolnavului care de multe ori pot fi :

a. Fatigabilitate
b. Ameteli
c. Senzatia de saturatie dupa mancare
d. Durere retrosternala
e. Constipatie
f. Scaderea performantei scoalare
g. Schimbari bruste de dispozitie

Anorexia dezvoltata la pubertate poate sa fie o stare patologica foarte

periculoasa, chiar letala. Dintre complicatiile somatice associate, cele mai
serioase sunt: aritmia malignus, syncope sau problemele grave de hidratare.

11
 Cu cat se intarzie inceperea terapiei, cu atat creste posibilitatea ca aceste
complicatii sa fie letale.

Cand anorexia debuteaza inainte sau in perioada cresterii pubertalesurvine o

intarziere in crestere. In cazul in care anorexia persista, impactul tulburarilor de
denutritie asupra taliei sunt inreversibile, putand duce la nanism. Totodata se
constata si complicatii scheletice sub forma de osteopenia. {Tury Ferenc, Antal
Imola, Paszthy Bea, 2008, editura Farmamed- Anorexia si Bulimia – Ghidul
Pacientului si al Familiei, pag.28}.

Cap. III. Cum pot fi explicate tulburarile de alimentatie

Tulburarile de alimentatie reprezinta o forma specifica de tulburari psihosomatice,

caracterizate de legatura stransa dintre factorii psihici si organici. E important sa
stim evidentierea uneia sau celeilalte arii, nu va oferi o intelegere asupra bolii.

In ultimele doua decenii in explicarea tulburarilor de alimentatie s-au

creionat teorii complexe – ce atrubuie un rol, in egala masura factorilor bilogici,
psihici si celor socio-culturali. Intrebarea de altfel logica, asupra cauzelor
tulburarilor de alimentatie, nu poate primi un raspuns simplu. Aparitia unei astfel
de tulburari caudate poate fi atribuita mai degraba existentei concomitente a mai
multor factori. Nu este sufficient sa ne referim doar la problemele digestive, la
enzyme sau modificari hormonale, dar nu este indicate nici accentuarea exagerata a
factorilor psihici. Deseori, parintii explica aparitia anorexiei prin faptul ca, copilul
lor era batjocorit in scoala din cauza supraponderabilitatii. Intr-adevar, acesta poate
fi un factor, dar pentru aparitia bolii este necesara si prezenta altor factori. Sunt
multi copii batjocoriti din cauza supraponderabilitatii, dar care nu dezvolta
tulburari de alimentatie.

Probabilitatea ca o persoana sa devina anorexica este mai mare daca:

- Este tanara
- Apartine claselor superioare - medii ale societatii
- Este predispus la depresie
- In cadrul familiei se confrunta cu dificultati in procesul de a devein
independent
- Se confrunta cu problem in dezvoltarea sexuala
12
 - Traieste intr-un mediu social care cultiva supletea ca ideal de fumusete.

Unul sau altul dintre factorii de mai sus nu conduce in sine la tulburare. Daca insa,
sunt prezenti mai multi, riscul aparitiei tulburarilor de alimentatie creste
considerabil. Acest mod de gandire – prin care nu un singur factor este considerat
responsabil, ci evaluam toti factorii care cresc riscul si incercam sa diminuam
efectele acestora – ne ajuta sa intelegem mai bine mecanismul de formare al
tulburarilor de alimentatie.4. {Tury Ferec, Antal Imola, Paszthy Bea, 2008, editura
Farmamed- Anorexia si Bulimia – Ghidul Pacientului si al Familiei, pag.34-35}.

3.1. Scurta trecere in revista a lacunelor narcisice ale anorexiei

Din punctul de vedere ale autorilor, anorexia prezinta un fel de invelis,

corporal si psihic, carcaterizat intr-o angoasa de pierdere, de vidare si prabusire.
Imaginea anorexiei pentru autori pentru a reprezenta aceasta angosa este cel al
sangerarii neintrerupte, care trimite la simptomul de amenoree.

Imaginea pacientelor anorexice si bulimice este chinuita de corpuri

monstruoase care depasesc cu mult standardele specie umane. Autorii considera ca
anorexica, pierde orice control voluntary asupra fantasmelor ce o chinuie, tinzand
sa se apere prin intermediul unei “narcisizari” spiritual: munca, scoala intense,
criza mistica in adolescent, incercarea de a vida mediul inconjurator pentru a
devein mai usoara, mai spiritualizata. In raport cu acest vid si cu aceasta tendinta
de a-l umple si de a-l narcisiza, de a-l /;pozitiva” apare un fenomen pe care l-au
numit aparare prin “iluminare” {Joice McDougall, Francoise Noaille, Antonio
Francisco Mendes Pedro, Jaqueline Lanouziere, Marie- Madeleine Jaquet SI
Alain Rigaud – Anorexie, adictii si fragilitati narcisice, editura Trei, pag. 34-35,
an: 2005}

3.2. Concluzii

Evaluarea conform ICD-1-CM

Dupa cum arata Berg, Peterson si Frazier (2012) stabilirea unei relatii este
deosebit de importanta pentru realizarea unei relatii este deosebit de importanta

13
pentru realizarea unui interviu, cu ppersonaecare sufera de tulburari aleinstictului
alimentar, probabil fiind faptul ca acestea se lupta cu un sentiment de rusine si
vinovatie si nu accepta usor sa vorbeasca despre comportamentele si simptomele
lor. In plus, pacientii cu tulburari ale instictului alimnebtar tind sa isi minimalizeze
simptomele, pe care mai rar le si pot exagera.Intrebarile detailate si la obiect sunt
de un real ajutor, precum si un control medical minutios sunt esentiale penttru
diagnosticarea pacientului si realizarea planului de tratament.

Decideti totodata sa-I administrati pacientei si cateva chestionare de

autoevaluare.

Din fericire, pentru anorexie si bulimie nervoasa exista o serie de tratamente

cu sustinere empirica, a caros eficacitate a fost dovedita de studii. Tratamentele pe
baza de psihoterapie, printer care se Numara si terapia cognitive-comportamentala
(Fairburn, 2008), terapia interpersonala (Tanofsky-Kaff si Wilfley, 2010) si terapia
dialectic-comportamentala (Safer,Tech si Chen, 2009).

Desi este nevoie de viitoare cercetari sin oi abordari clinice pentru a

inbunatati eficacitatea tratamentelor pentru anorexie si bulimie nervoasa,
tratamentele existente si viitoare destinate unor asemenea pacienti pot sa duca la o
recuperare pe termen scurt si lung.{ICD-10CM, Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa,
editura Trei, an 2019- Studii de caz pentru viitori psihologi clinicieni- Probleme
psihologice si comportamentale, pag. 305-306}.

Anexa: Caz clinic- pacienta varsta 15 ani ( Violeta Enea, Ion Dafinoiu,
Editura Polirom, an 2012, pag. 216-219)

14
 Bibliografie:

Violeta Enea, Ion Dafinoiu- Anorexia Nervoasa- Teorie, Evaluare si TRatament,

edit. Polirom, pag.40-41, pag. 42-52

Violeta Enea, Adela Moldovan, Raluca Anton – Tulburarile de comportament

alimentar si obezitatea la copii si adolescent, ed. Polirom, pag. 27-28}

Tury Ferec, Antal Imola, Paszthy Bea, 2008, editura Farmamed- Anorexia si
Bulimia – Ghidul Pacientului si al Familiei, pag. 28, pag.34-35

Joice McDougall, Francoise Noaille, Antonio Francisco Mendes Pedro, Jaqueline

Lanouziere, Marie- Madeleine Jaquet SI Alain Rigaud – Anorexie, adictii si
fragilitati narcisice, editura Trei, pag. 34-35, an: 2005)

ICD-10CM, Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa, editura Trei, an 2019- Studii de caz
pentru viitori psihologi clinicieni- Probleme psihologice si comportamentale, pag.
305-306}.

15