Implic-te i tu, nu fi indiferent, sprijin aceast campanie, prin aciunea ta poi ajuta un om, poi salva o via.

Spune Nu drogurilor este o echip recent format, nonprofit, care i-a propus s fac ceva, att ct se poate printr-un website i o campanie, pentru contientizarea opiniei publice, ndeosebi a tinerilor, cea mai vulnerabil categorie n faa tentaiilor moderne, cool a societii n care trim, despre tot ceea ce nseamn consum de droguri ntr-un fel sau altul. Spune Nu drogurilor este un SIMBOL, o ATITUDINE, nu pretindem c putem fora decizia personal a nimnui. Din pcate prea des se vehiculeaz expresiile droguri uoare i droguri tari. n opinia noastr exist doar DROGURI. Un ru care las ntotdeauna traume. Chiar dac acestea sunt mici sau mai mari. Pentru muli consumatori nu va mai exista niciodat elementul ca nainte. Efectele pe termen lung produse de droguri se msoar n sntate, viei, familii afectate, probleme sociale. n articolele acestui blog gseti suficiente exemple i material informativ n acest sens. Este infinit mai uor s evii orice contact cu orice tip de drog, dect s supori consecinele dependenei cu toate aspectele ce deriv din aceasta. Sprijin i tu campania Spune NU drogurilor ! , afiaz pe blogul, site-ul tu un banner de mai jos. Este un simplu gest prin care ari lumii opiunea ta. Noi te rspltim cu un link n seciunea Susintori. Dac prin aciunea ta, salvezi o singur via de la drog, dependen, probleme de natur legal, decdere ntr-un cuvant, consider c i-ai atins scopul, alturi de noi toi ceilali.

De ce se apuca cineva sa consume droguri?

Postat de Neculai [Fondator S.N.D] la 26 12 2009 n Blog 3 Comentarii *teribilismul - Consumul de droguri poate fi vzut ca excitant si provoctori. Unii sunt tentati s nfrunte riscurile implicate, departe de a fi mpiedicati de vorbe precum pericol. Poti s iesi n evident si n mod pozitiv, fr s consumi droguri! Caut alternative! *presiunea grupului - Este important s stii s spui NU asta dovedeste c ai o personalitate puternic. ncearc s fii tu nsuti, chiar dac cei din jurul tu au alt opinie *probleme (n familie, scoal, cu prietenii) Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul printilor, abuz sau neglijent din partea printilor sau a scolii). Trebuie nteles s folosirea drogurilor rezolv doar aparent si temporar problema, ea continund s existe si s se agraveze. *neintegrarea n colectivitate si societate Consumul de droguri poate fi un rspuns la singurtate, la probleme privind integrarea n colectivitate sau dispretul fat de sine. Este important s v ajutati unii pe altii, s treceti peste probleme fr s recurgeti la droguri.[sursa : Asociaia Adolescentul ]

Drogurile la volan efectele celor mai cunoscute 10 droguri

1

Postat de Neculai [Fondator S.N.D] la 25 12 2009 n Blog 1 Comentariu Heroina, hai, LSD, cocaina O scurt trecere n revist a efectelor celor mai cunoscute 10 droguri asupra celor care conduc sub influenta lor. Video super funny. Avem asa: heroina, hai, LSD, cocaina, alcool, valium, ecstasy, diluanti(aurolac), absint. Al zecelea este o combinatie a primelor 9 droguri (zusammen). Pentru a vedea Videoclipul click Aici Etichete: Funny

CE TREBUIE SA STII DESPRE DROGURI

Postat de Radiowhisper la 22 12 2009 n Blog, Tineri 1 Comentariu

Pacientii care iau supradoza si intra in coma sunt adusi la Spitalul de Urgenta Floreasca daca sunt maturi si la Spitalul Grigore Alexandrescu daca sunt copii. Aici se incearca scoaterea lor din starea critica. Internarea dureaza intre 24 si 72 de ore. De aici toxicomanii sunt indrumati catre Centrul de Toxicomanii al Spitalului Clinic Alexandru Obregia. Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicala. Cura de dezintoxicare nu se poate face fara acordul pacientului, pentru ca cine nu vrea sa se lase de droguri nu poate fi tratat cu forta. Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o dependenta naturala de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului. La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina. Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar crime. Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau SIDA. Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza. La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume. Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului. In Romania se intersecteaza trei mari cai de tranzit al drogurilor. Din cauza razboiului, calea africana Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, Romania -, care trecea inainte prin Iugoslavia, si-a schimbat traseul prin Romania. Cea de a doua cale este cea asiatica China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova si din nou Romania. Cea de-a treia cale, mai nou aparuta, este calea Americii de Sud, de unde vine cocaina, atat pe cale maritima, prin Mediterana, cat si pe cale aeriana, prin aeroportul Otopeni, spune doctorul Cristian Bellu-Bengescu medic primar psihiatru, specialist in toxicomanii, de la Spitalul Clinic Alexandru Obregia din Bucuresti in cartea
2

Adolescentii si toxicomania aparuta la Editura Polirom in anul 2000. Despre droguri Droguri care-ti distrug viata Extaz, dependenta, coma Moarte sau Vindecare? Ii vezi pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou Ii recunosti usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos. Si apoi cosmarul depresiei. O alta doza. Din nou extaz. Devin dependenti de vise frumoase si sfarsesc la spital, in coma. Daca nu la morga. De ce? Din cauza curiozitatii, a anturajului sau doar a ignorantei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri. Doctorii spun ca ai nevoie de cel putin doi ani ca sa te vindeci complet. Dar asta numai daca vrei si ai vointa. Nimeni nu se poate vindeca in locul tau. Ai de ales! Extazul dureaza putin Cosmarul dureaza pana la sfarsit! Tutunul nicotina Este una dintre substantele cele mai folosite n tara noastra. Fumatul este o actiune n urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina. Cnd nicotina este inhalata n plamni, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier ntr-un interval de zece secunde. Att n cazul femeilor, ct si al barbatilor, raspndirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strns legata de nivelul fumatului. Aproximativ 129.000 de oameni mor n fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut si numarul fumatoarelor este n crestere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major n afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Alcoolul Ceea ce face alcoolul este sa ncetineasca functionarea celulelor si a organelor pna cnd ajung sa si desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind n activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati n vorbire si erori n procesul de gndire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparnd astfel simptomele clasice: mersul mpleticit, cazaturile, ajungndu-se pna la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins n mna. n mod paradoxal, desi ncetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel nct emotiile devin exagerate. Daca se consuma ndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, n cazuri extreme, va intra n coma. Consumarea alcoolului n cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid n tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sngelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool n cantitati prea mari au sanse mai mari dect altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Amfetaminele in anii 1960 amfetaminele erau larg prescrise pentru depresiuni nervoase si pentru suprimarea poftei de mncare. Azi vi se pot vinde ilegal ca tablete sau pudra si ati putea fi chiar convinsi de catre altii sa vi le injectati. Amfetaminele trezesc corpul, dnd o senzatie de
3

energie si ncredere n sine, dar nelinistea si iritabilitatea devin predominante. Dozele mari de amfetamine pot provoca accese de panica, iar corpul ar putea avea nevoie de cteva zile pentru a-si reveni complet. Pentru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Cnd se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de nfometati. Amfetaminele nu fac dect sa anuleze senzatia de foame, nlocuind-o cu o senzatie de satietate. Consumatorii nraiti risca afectarea vaselor de snge, a inimii mai ales cei care au deja probleme cu o mare presiune a sngelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de forta n timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta n clasice cazuri de psihoza paranoica care dureaza luni de zile pentru a-si reveni sau care devin permanente. Cocaina Se prezinta sub forma de pudra cristalina, alba, asemanatoare zapezii, n argou fiind denumita si zapada. n trafic, aceasta se amesteca adeseori cu o pudra alba inerta, cum ar fi acidul boric sau bicarbonatul de sodiu. Pulberea de cocaina poate fi prizata, iar daca se prezinta sub forma lichida, se injecteaza intravenos. Efectul cocainei este imediat si se manifesta printr-o stare de euforie care dureaza 20 de minute. Dupa disparitia efectului, consumatorul resimte o att de mare cadere nct este tentat sa repete doza imediat pentru a restabili senzatia anterioara. Cnd cei dependenti de cocaina ncearca sa renunte la acest drog, intervin stari de depresie care se pot latura doar prin reluarea consumului. Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este mult mai importanta dect hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munca. Principala lor problema este cum sa nlature efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu l folosim. Efectele cocainei asupra psihicului includ n mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, nencrederea, depresia si lipsa motivationala. Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale. Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sngerari n interiorul creierului) datorate unei mariri acute a presiunii sangvine. Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otravirea sngelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, binenteles, S.I.D.A. Frunzele de coca Frunzele de coca sunt utilizate ca stimulent usor, eliminnd senzatiile de foame si oboseala. Ele contin ntre 0,5 si 1% cocaina. Cocaina este principalul alcaloid al frunzelor de coca si poate fi extras printr-un proces chimic. Opiul si derivatii sai Opiul este un produs natural care se extrage din capsulele de mac care nu au ajuns la maturitate. La origine opiul, ca drog creator al pacii, se mnca sau se bea sub forma de infuzie iar ulterior se fuma. Astazi, majoritatea opiului produs n lume se transforma n morfina, codeina si heroina. Morfina Morfina este un stupefiant analgezic, fiind principalul analgezic al opiului. Timp de peste 100 ani a fost considerat ca fiind cel mai puternic analgezic cunoscut din lume. n scopuri terapeutice, morfina se administreaza oral sau prin injectii, efectul ei fiind mult mai puternic dect al opiului. Codeina Este un alcaloid izolat din opiu, nsa efectele sunt mai slabe dect cele ale morfinei. Toxicomaniile provocate de codeina sunt rare, deoarece este nevoie de doze foarte mari, administrate perioade lungi. Heroina Este un stupefiant semisintetic, extras din morfina. Heroina se prezinta sub forma de pudra sau de substanta granulata, de culoare alb bej, bruna sau maro. Este o substanta puternic toxicomanogena, actionnd direct asupra sistemului nervos central.

Razboi ntre traficani

Postat de admin la 21 12 2009 n Blog 10 Comentarii Cam asta a rezultat in urma unui conflict armat intre doua bande de traficanti de droguri in Texas, USA. Daca esti o fire mai sensibila, nu deschide postul, mai urmeaza trei fotografii nu tocmai placute, imagini socante.

Spune NU drogurilor : TUTUNUL

Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sntatea tinerilor. Consumul tutunului de ctre tineri este foarte rspndit n toate regiunile din lume si n crestere n trile n curs de dezvoltare; se arat n majoritatea trilor c tabagismul nregistreaz o crestere mai mare la fete dect la bieti, astfel c prevalenta la fete este egal cu cea nregistrat la bieti si chiar o depseste n unele tri. Tinerii ncep s fumeze la o vrst din ce n ce mai precoce (marea majoritate nainte de vrsta de 19 ani, foarte putini tineri dobndesc acest obicei dup aceast vrst). Nocivitatea fumului de tigar variaz n functie de caracteristicile tutunului si ale hrtiei, precum si de lungimea tigaretei (scurtarea acesteia prin fumat creste concentratia gazelor n faz solubil). Frecventa si gravitatea bolilor produse de fumat este corelat cu numrul tigrilor fumate si cu vrsta la care se ncepe aceast activitate. Fumatul intensiv si prelungit joac un rol determinant n aparitia a numeroase afectiuni mortale sau invalidante la adult, ca de exemplu: cancerul pulmonar, emfizemul si bronsita cronic, ateroscleroza, cardiopatia ischemic. Fetele care utilizeaz anticonceptionale orale au un risc crescut de aparitie a afectiunilor cardio-vasculare mai trziu n viat, dac fumeaz. Tutunul are efecte nocive asupra ftului la fetele nsrcinate fumtoare si creste riscul nasterii premature si insuficientei ponderale la nastere. n trile n curs de dezvoltare, unde statusul nutritional al mamei este adesea nesatisfctor, riscul este si mai mare. Mestecarea tutunului provoac afectiuni dentare, gingivale si cancerul cavittii bucale. Un comitet OMS a estimat c n lume, folosirea tutunului este responsabil de peste un milion de decese premature pe an. Cu ct fumatul debuteaz mai devreme, cu att este redus mai mult speranta de viat: cu opt ani dac fumatul debuteaz nainte de 15 ani si numai cu patru ani dac debuteaz la 25 de ani. Pe de alt parte, persoanele care ncep s fumeze de tineri au dificultti mai mari s renunte.[Sursa : www.antidrog.braila.net ] Etichete: Tutunul

Ce trebuie sa stii despre droguri

6

Postat de Radiowhisper la 18 12 2009 n Blog, Tineri 3 Comentarii Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicala. o6f16fx Drogurile afecteaza regularitatea ciclului menstrual si cantitatea de sange scursa. Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o dependenta naturala de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului. La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina. La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina. Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar crime. Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau SIDA. Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza. La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume. Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului. Afla care sunt cele mai periculoase droguri, cum arata si mai ales care sunt efectele secundare ale stupefiantelor. Noi ti le prezentam ca sa nu mai fii curios(oasa) si sa stii cum sa te feresti! Opiaceele (sau euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina. Stimulantele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, khatul, cafeinicele, steroizii anabolizanti. Sedativele (sau antidepresivele): barbiturice, benzidiazepina, metaqualone. Halucinogenele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana, ciupercile halucinogene. Opiul (papaver somiferum) Se extrage dintr-o planta asemanatoare cu macul de la noi din tara. Tulpina, frunzele si capsulele imature secreta, atunci cand sunt rupte sau taiate, un suc alb, lipicios, numit latex. In contact cu aerul acesta se inchide la culoare, devine brun si se solidifica. Prin tratare (incalzire, coacere, fermentare) se elimina impuritatile vegetale si se obtine opiul pentru fumat, care are aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis. Cand este fumat degaja un miros acru, intepator. In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati. Celelalte droguri, precum heroina, sunt fabricate din morfina sau codeina. Heroina Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina. A aparut in: 1874. Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos stupefiant, induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei. Cum arata: alb, cenusiu, roz, brun.
7

Gust: amar; prin incalzire degaja miros de otet. Cum se consuma: cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata. Cum arata un tanar sub influenta heroinei: are pupilele micsorate, pleoapele cazute, se afla intr-o stare de depresie, apatie, greata. Un utilizator frecvent poate da din cap in mod regulat, poate parea somnoros si uneori isi scarpina sau atinge fata sau nasul. Efecte pe termen scurt: dependenta fizica ultrarapida, pentru a evita durerile pe care le provoaca lipsa drogului, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste efecte dispar. Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma. Cocaina Alte denumiri: crack, coke, C, zapada, fulg, piatra. A aparut in: 1860, cand a fost pentru prima oara extrasa din frunzele de coca. Ce este: o substanta extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul. Cum arata: forma de baza este crack-ul, care se prezinta ca niste cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba. Clorhidratul de cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric si este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau amfetamine. Cum se consuma: prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata. Unii folosesc combinatia cocaina (praf sau crack) + heroina, combinatie care se numeste speedball si este extrem de periculoasa. Durata extazului: intre 15 si 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza. Cum arata un tanar sub influenta cocainei: are pupilele dilatate, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare. Efecte pe termen scurt: cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica (40% dintre problemele pe care le provoaca cocaina sunt de ordin psihic). Amfetaminele Alte denumiri: speed, black beauties, dexedrine, biphetamine. Au aparut in: 1930, ca un remediu impotriva congestiei nazale. Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei. Cum arata: se prezinta sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamina) ori a unui lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de 99% si culoarea alba, cele obtinute in laboratoarele clandestine nu depasesc 20-30% substanta activa si culoarea lor este spre galben. Cum se consuma: oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate. Doza terapeutica
8

este de aproximativ 1-3 comprimate pe zi. Sunt des utilizate in asociatie cu opiaceele, barbituricele, sau in alternanta cu ele. Cum arata un tanar sub influenta lor: energic, euforic, cu pupilele dilatate, vorbaret, atent, sigur de sine, superior. Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene. Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienta pilulelor contraceptive. Steroizii anabolizanti Alte denumiri: roids, sauce, juice. Au fost folositi: dupa 1930, pentru a trata cazurile unor barbati ce nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului, sau a cancerului de san inoperabil. Ce sunt: versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron. Cum arata: capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei. Cum se consuma: oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni. Se consuma: pentru a obtine performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati. Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala. Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime. Barbituricele Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils. Au fost folosite: incepand cu anul 1900. Ce sunt: antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii. Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe. Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare. Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore. Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza moartea. LSD Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25. A aparut in: 1938, produs de catre dr. Albert Hoffman.
9

Ce este: o substanta care face parte din categoria halucinogenelor, fabricata exclusiv in laborator. Cum arata: lichid incolor si inodor. Se prezinta pe suporturi imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule). Cum se consuma: se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici. Durata extazului: intre 7 si 12 ore. Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate. Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu-se sub forma de accese de panica (flash-back). Ecstasy Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers. A aparut in: 1912. Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene. Cum arata: tablete sau pudra alba. Cum se consuma: priza, inghitire. Cum arata un tanar sub influenta sa: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti. Durata extazului: intre trei si sase ore. Efecte pe termen scurt: bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa, iti vajaie urechile, ai insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri. Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie (poti dansa ore in sir intr-un club fara sa te opresti macar sa bei putina apa). Canabisul Alte denumiri: canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis (ciocolata), kif, ganja, shang. Cand a aparut: este mentionata intr-un tratat de botanica datand din secolul XX i.Hr. Ce este: o planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central. Cum arata: se prezinta sub diferite forme: marijuana (preparata din frunze si flori uscate); hasis (preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse culori, in functie de zona de provenienta: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, un derivat al hasisului. Cum se consuma: marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti-o rulezi singur (joint) sau pot fi mancate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara. Miros: intepator. Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte. Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer. Interviu cu Doctorul Lucian Vasilescu, medic primar psihiatru, Seful sectiei XVI (toxicomanii) de la spitalul Alexandru Obregia din Bucuresti Ce fel de oameni ajung la dvs. Si in ce stare? Ajung in principal tineri, in stare buna marea majoritate, care s-au drogat in ziua in care
10

solicita internarea ori cu o zi inainte. Nu asteapta sa li se faca nemaipomenit de rau ca sa vina la spital. Aproape toti sunt tineri si din toate paturile sociale, de la copii ai strazii pana la studenti. Aici, cel putin teoretic, vin oameni motivati, care doresc sa fie ajutati pentru a intrerupe consumul de droguri. Cei care ajung la spital sunt consumatorii de heroina. N-a venit nimeni la spital pentru ca a atras doua fumuri de marijuana. Necazul cu aceste droguri mai usurele este ca deschid poarta utilizarii altor substante. Vin singuri sau la indemnul parintilor? Din pacate majoritatea vin adusi de parinti Din ce cauza se apuca de droguri? Pentru mine a te droga este o intalnire intre un om si o substanta. Substanta are particularitatile ei fizice si chimice si un efect precis pe care il produce asupra creierului, iar omul prezent la aceasta intalnire are si el particularitatile sale de personalitate si un anumit context cultural, social, economic in care se afla. Nu se poate pune o eticheta, asta se va droga, asta nu se va droga, dar intre trasaturile intalnite la cei care se drogheaza putem gasi o anumita imaturitate afectiva, cu o toleranta mica la frustrare, cu dorinta de gratificare imediata, dorinta de a fi valorizat intr-un anumit grup social. Si gasim si contextul social al acestei persoane. Sunt zone in Bucuresti in care sunt foarte multi care se drogheaza. Intervine si curiozitatea si sentimentul ca mie nu mi se poate intampla, eu pot sa gust placerea fara sa mi se intample nimic. Cum sunt tratati cei care ajung aici? Intr-o sectie de dezintoxicare se trateaza dependenta fizica. Practic stare de sevraj, stare de rau intens care survine in urma intreruperii consumarii drogului. Tratamentul oferit este simptomatic, se adreseaza durerilor, starii de voma, echilibrarii tensiunii arteriale, starii de neliniste intensa, starii de agitatie, somnului si mai ales anxietatii foarte mari. Toate aceste simptome se amelioreaza in aproximativ o saptamana si sunt multi cei care dupa acest interval zic ca sunt vindecati, dar ramane ceea ce se numeste dependenta psihica, pofta. Si care dureaza luni multe, chiar ani. De aceea se recomanda sa fie urmat un tratament post-cura, care sa dureze luni de zile. Aici se face si o interventie psihoterapeutica pe langa cea medicamentoasa, dar discutam de o perioada de 2-3 saptamani, insuficienta. Cati din cei care pleaca de aici se intorc? Nimeni nu pleaca de aici vindecat. Insa ei cred ca gata s-au vindecat si nu reusesc sa-i conving de contrariu. E adevarat ca in acel moment starea lor fizica este buna sau excelenta. Persoana care pleaca de aici in aceasta stare se numeste dependent de heroina in heremisie sau actualmente abstinent. Vorbim de vindecare in momentul in care au trecut vreo doi ani de cand nu s-a atins de heroina, pana atunci vorbim de abstinenta prelungita, de heremisie, dar nu de vindecare. Sunt putini cei care urmeaza acest tratament post-cura. Considera ca sunt vindecati, ca nu-i mai doare nimic. De aceea sunt destui cei care se intorc. Prin lege sunt permise doar doua cure pe an. Singura sectie de post-cura este la Spitalul Balaceanca. Ce rol are familia? Foarte important. Familiile pe care le-am cunoscut eu au fost solidare. Din pacate familia nu se poate lasa de droguri in locul celui direct afectat. Poate face orice pentru a-i ajuta, dar pana in momentul in care nu exista o dorinta din partea pacientului Nimeni nu se poate lasa in locul lui. In acest caz copiii strazii au cele mai mari sanse sa se intoarca Da. Sprijinul familiei e foarte important. Si acesta trebuie sa dureze, sa aiba o continuitate in timp, pentru ca dupa dezintoxicare partea cea mai delicata este cea a reabilitarii psihosociale. Pacientul trebuie sa aiba unde sa stea, sa aiba o ocupatie, nu sa stea pe drumuri, sa fie implicat intr-o activitate, lucru foarte greu daca familia nu-l sustine. Cine suporta cheltuielile tratamentului? Sunt cei care beneficiaza de asigurari de sanatate: elevii, studentii, cei care au carte de munca,
11

somerii care primesc ajutor social si pensionarii, dar nu e cazul la noi. Pentru multi dintre cei fara ocupatie costul este suportat de la bugetul de stat prin programul national numarul 8, de prevenire si combatere a toxicomaniei. (20ani)

n aprarea sntii

Despre droguri Numrul de consumatori sau dependeni de droguri este mai mic la noi n ar, dar n cretere evident mai ales n rndurile tinerilor. Apar noi probleme de sntate i se impun msuri de prevenire specific, de supraveghere a colectivitilor de tineri din licee, faculti, locuri de ntrunire. Drogul nu modific de la nceput comportamentul individului, iar folosirea lui poate fi iniial episodic. n timp se dezvolt tolerana, adic adaptarea organismului la drog i necesitatea creterii dozei. Apare astfel aa-numitul sindrom de sevraj. Simptomele de sevraj apar la cei care consum regulat droguri atunci cnd se oprete administrarea acestora. Diagnosticul consumului cronic de droguri sau a intoxicaiei cu droguri este esenial pentru eficacitatea tratamentului. Un aspect de reinut este acela c pacienii neag sau minimalizeaz aspectele legate de consumul de droguri (ca i n cazul alcoolicilor). Trebuie s considerm suspect orice solicitare a unei anumite substane narcotice, precum i prezena a numeroase urme de injecii intravenoase pe brae. Cele mai folosite dintre drogurile medicamentoase sunt diazepamul, lorazepamul etc. Alcoolul are un efect aditiv (i mrete efectul toxic). Exist i un mod involuntar de intoxicare cu droguri medicamentoase, persoana nefiind avizat asupra potenialului drogului respectiv de a dezvolta dependen. Astfel, persoana respectiv i crete treptat doza pentru a obine o stare de bine. Sindromul de sevraj este similar cu cel pentru alcool: tulburri de somn, iritabilitate, convulsii, simptome care apar chiar i dup mai multe zile dup oprirea drogului. Cocaina este un drog cu pre foarte mic, de aceea mai uor accesibil tinerilor; se folosete fie sub form de pulbere prizat pe mucoasa nazal sau inhalat dup nclzire. Efectul este intens euforizant, dar numai de cteva minute. Dozele mari pot da halucinaii. Persoana respectiv i schimb personalitatea i devine iritabil, suspicioas. De multe ori tinerii o folosesc n combinaie cu alcoolul, sedativele sau cu alte droguri (marijuana). Abstinena de la
12

acest drog determin insomnie, apatie, depresie. Tinerii care o folosesc n mod cronic devin mai malnutrii, pot avea perforaii de sept nazal i tulburri psihice de tip schizofrenic. Amfetamina a fost recomandat mult timp pentru scderea n greutate, pentru tulburri de atenie, dar intoxicaia cu acest medicament duce la halucinaii vizuale i auditive i un comportament paranoid. Opiaceele (morfina) este un alt drog folosit pe cale larg. Exist dou moduri de abuz: - tineri care-l folosesc intenionat pentru efectul euforizant; - indivizi care au primit pentru o anumit suferin morfin, dar care solicit n continuare drogul pentru ameliorarea durerii sau pentru starea psihic de bine. Heroina atunci cnd este folosit i mai ales n caz de supradoz d insuficien respiratorie, tulburri de contien, com i chiar deces. Drogurile n totalitatea lor pe lng aceste efecte nocive asupra psihicului determin i tulburri de ordin fizic: malnutriia i caexie (slbire exagerat) ceea ce favorizeaz instalarea unor boli precum tuberculoza, ciroza hepatic, SIDA. De asemenea, administrarea intravenoas a drogurilor duce la apariia unor boli precum hepatita, tetanosul, septicemia (infecia n snge), SIDA, tinerii folosind aceeai sering pentru a-i injecta drogul. Canabisul (marijuana, haiul) a fost folosit ca form de medicin popular. Tinerii l folosesc sub form de igri sau pipe. Intoxicaia cu acest drog d grea, vrsturi, tahicardie (creterea frecvenei btilor inimii). Folosirea repetat a acestui drog duce la scderea capacitii intelectuale, ameeli, astenie i tulburri afective. Persoanele depistate ca fiind consumatoare de droguri trebuie orientate ctre clinicile de specialitate n vederea dezintoxicrii. Un rol important n depistarea tinerilor consumatori de droguri revine familiei, colegilor, profesorilor, dar mai ales al prietenilor. Este bine ca tinerii s cunoasc toate aceste efecte nocive ale drogurilor asupra sntii lor fizice i psihice i s evite utilizarea lor chiar i din curiozitate (ocazional). Repetm, drogul d dependen o dat ce a fost introdus n organism. Luat n continuare el creeaz adevrate dezastre asupra persoanei, familiei i societii. Cu ct persoana consumatoare de droguri este ajutat n prima faz s renune la acest viciu cu att ansele de vindecare sunt mai mari. Dr. Doina-Lucia Amza, medic de familie

Consumul de droguri
Atenie, articol nu prea tolerant, dedicat att celor care consum droguri ct i celor care se gndesc s se apuce! Sunt de prere c idioii care iau droguri i merit chinul. Adic, fundamental, este o chestie de alegere, dac alegi s o apuci pe un drum despre care tii c este greit, sau s nu o apuci. Simplu. Eti idiot i te apuci de droguri? Nasol, c io in cu selecia natural care, n mod cert, te va cura. E ca un suicid. Regretele tardive sunt n zadar. Bine, admit c i consumatorii de droguri au familii, care sufer din pricina lor. Aa c uite
13

cum fac. Pun pe blog bannerul campaniei Spune nu drogurilor. Dar nu o fac pentru voi, dragi i stimai retarzi, ci pentru familiile voastre. C voi suntei nite nenorocii egoiti care ncearc s trieze viaa, n loc s o ia la trnt. E mai uor s iei droguri dect s-i nfruni demonii! Ceea ce este greit, lucru pentru care, evident, pltii scump acum. Cu banii pe care i-ai risipit puteau fi salvate cteva viei. Ale unor oameni care chiar doreau s triasc i care n-au ales s mearg pe un drum greit. Aa c ruine. S inei cont de ansa care v-a fost dat, ans pe care alii, poate, n-au avut-o.Aa c nu, nu-mi mulumii! ncetai s v mai batei joc de voi i de ceilali. Etichete: Atentie

Ajutorpentru tine sau pentru Prietenul tu..

Postat de Neculai [Fondator S.N.D] la 12 12 2009 n Blog 5 Comentarii

Dac doreti s fii ajutat. Sun personal la 0728.877.223 de luni pn vineri, ntre orele 11-18 pentru a stabili un interviu. Scopul acestui interviu este s afle motivaia ta i alte informaii necesare pentru acceptarea n program. Totodat i tu vei afla ct mai multe informaii despre Centrul Rezidenial de Recuperare, filosofia, valorile i principiile programului Teen Challenge. Dac eti interesat s ajui pe cineva care consum droguri obine ct mai multe informaii despre Centrul de Recuperare Teen Challenge sau/i despre partenerii din coaliia ROSAAC. Afl cum poi s ajui, greind ct mai puin detalii. Stai de vorb cu persoana dependent i ofer-i informaiile aflate. D-i numrul de telefon scris mai sus, ncurajndu-l s i programeze un interviu, ns lsndu-l pe acesta s decid dac i cnd s sune pentru a solicita ajutor.[ sursa : www.teenchallenge.ro ] Etichete: ajutor

Marturiaunui fost Depedent de Droguri

Postat de Neculai [Fondator S.N.D] la 12 12 2009 n Tineri 3 Comentarii Alex R. (age 23) : Prima data am incercat droguri la 13 ani printr-un prieten de la scoala. La inceput am fumat heroina timp de 4 luni, dupa care am inceput sa ma injectez. Am consumat 10 ani de zile. Dupa o luna de la primul contact cu drogurile am inceput sa consum zi de zi si chiar de 2-3 ori pe zi. Dupa 3 luni am inceput sa simt ca mi-e rau daca nu consum, ceea ce m-a fortat sa continui sa consum, indiferent daca vroiam sau nu. Din cauza drogurilor am intrerupt liceul. Am doar 9 clase terminate. Prietenii s-au distantat de mine si nu reuseam
14

sa imi mentin locul de munca. Mi-am pierdut increderea n mine si in altii. De mai multe ori am fost plecat de-acasa pentru perioade scurte. Dupa ce s-au scurs astfel 10 ani am realizat ca nu facusem nimic in viata si mi s-a nascut dorinta de-a ma schimba. Astfel am ajuns la Centrul Teen Challenge. Aici recuperarea este foarte grea, pentru ca se studiaza mult. Pana sa vin la Teen Challenge nu am citit nici o carte. Aici trebuie sa citesc doua pe saptamana, plus Biblia in fiecare zi cate o ora. E greu! Este mult mai usor pentru tineri daca nu incearca niciodata droguri, indiferent de tipul de drog. Intotdeauna un drog mai slab te va conduce la unul mai tare, pana ajungi la varf, cand nu mai ai nici o scapare. Si inca un lucru: evitati anturajul cu baieti care consuma si nu cumva sa ii numiti prieteni, pentru ca dependenii de droguri nu au prieteni, ci doar persoane de care pot sa profite. [ sursa : www.rosaac.ro ]

15