ANALIZA ROC

Caragop (Gioga) Florina Cristiana

Universitatea “Ovidius”, Facultatea de Medicina Generala, Constanta

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte modul de abordare a variabilelor

continue definite la nivelul unei colectivități statistice, vizând pe de o parte, procedur
descriptive (prin prezentarea principalilor indicatori statistice) și grafice, iar pe de altă parte,
aplicarea testelor statistice parametrice și a analizea ROC.
În studiu, au fost analIzate rezultatele de laborator care au implicat varlabilele Hb
(g/dL), Ht (%), OEM (Pm), HEM (pg), CHEM (g/dL), pentru un număr HE 100 pacienți, 50
aparținând grupului martor (Normal) și 50 aparținând grupulUI de studiu (Anemie).[10
Au fost analizate în detaliu Curbele ROC pentru variabilele Hb(g/dl), Ht  (%), VEM(μm3 ),
HEM (pg), CHEM (g/dL) pentru a determina într-o primă fază, valoarea (cutt-off
value) corespunzătoare fiecărei variabile în parte, valoare ce delirniteaza cu o maximă
sensibilitate specificitate cele două grupuri, Normal și Anemie, și într-o a doua faza, strict
pentru variabilele HEM (pg), CHEM (g/dL) au fost comparate Curbele ROC pentru a stabili
care dintre variabile poate distinge mai corect între cele două grupuri Normal și Anemie sau,
altfel spus, care dintre cele două teste este mai sensibil.

Prelucrarea statistică a datelor a fost făcută cu ajutorul programului MedCalc 14.8.1. 

SCOPUL PREZENTULUI STUDIU

Utilizarea Curbelor ROC (Receiver Operating Characteristics)în studiile medicale pentru:

 a figura relaţia dintre Sensibilitate (Se) şi Specificitate (Sp) în cazul testelor

diagnostice (cu valori continue),

 a compara două teste diagnostice între ele,

 a determina valoarea de delimitare (cutt-off value) între rezultatul pozitiv şi cel care a
ieşit negativ la test.[2]
Curba ROC (Notiuni teoretice)

Să considerăm două grupuri de pacienţi:

Bolnavi (de volum N1) şi Sănătoşi (de volum
No), pentru care monitorizam o anumită
variabilă X (ex. VEM, HEM, Hb, etc.).Din N1
= a+b persoane bolnave: a persoane
bolnave sunt depistate pozitiv (T+) b
persoane bolnave sunt depistate negativ
(F-) Din No = d+c persoane sănătoase:c
persoane sănătoase sunt depistate pozitiv
(F+) d persoane sănătoase sunt depistate
negativ (T-)

Reprezentarea
Interactive dot diagram
a variabilei X pentru
grupurile
Bolnavi/Sănătoşi.

Nota: Pentru trasarea curbei, cerinţa minimă este ca în studiu să existe de un minim de
100 cazuri, adică un minim 50 de cazuri în fiecare grup.
Pentru trasarea curbei ROC pe abcisa (OY) se figurează Sensibilitatea iar pe ordonată
(OX) valorile fals positive (100 – Specificitate).[3]

O măsură a performanţei testului este aria

(A) de sub curba ROC.
Aceasta trebuie să fie mai mare decat A0 =
0.5 (1/2 din aria patratului), iar
probabilitatea asociată să fie p < α = 0.05.
Numai în aceste condiţii se poate afirma că
există suficiente dovezi că testul diagnostic
utilizat are abilitatea de a distinge între
cele două grupuri.[4]
 Odată cu trasarea curbei ROC este estimată şi valoarea xk (marcată cu *) a variabilei
măsurate X(x1,…,xn), care poate distinge între cele două grupuri “Sănătoase” şi
“Bolnave” în condiţia unei Sensibilităţi şi Specificităţi maxime a testului.[5]

Termeni utilizaţi în analiza ROC:

MATERIAL SI METODA

Pentru a prezenta modul în care se realizează şi se interpretează Curbele ROC au fost

analizate rezultatele de laborator care au implicat variabilele Hb (g/dL), Ht (%), VEM (μm3),
HEM (pg), CHEM (g/dL), pentru un număr de 100 pacienţi, 50 aparţinând grupului martor
(Normal) şi 50 aparţinând grupului de studiu (Anemie).[6]

 Datele obținute au fost prelucrate cu ajutorul programelor de prelucrare statistică

MedCalc 14.8.1.[1]

 Procedurile statistice aplicate au fost:

o Statistici descriptive (pentru determinarea indicatorilor statistici ai

tendinței centrale, ai împrăștierii, ai asimetriei și boltirii)[7]

o Teste de normalitate (pentru verificarea normalității distribuțiilor) o

Teste pentru compararea mediilor (Independent Sample t-Test) o

Analiza curbelor ROC (ROC curve analysis) o Grafice (Bar, Error-Bar,

Q-Q Plot, Histogram)[8]

 REZULTATE SI DISCUTII

- Pentru fiecare variabilă în parte au fost determinaţi indicatorii tendinţei centrale, ai

împrăştierii, ai asimetriei şi boltirii.[9]

- Normalitatea distribuţiilor a fost confirmată prin testul Kolmogorov-Smirnov (p > α =

0.05) pentru fiecare variabilă în parte în funcţie de Stare. Coeficienţii Skewness şi
Kurtosis, au fost şi ei testaţi, iar rezultatul în fiecare caz, a fost ca aceştia NU diferă
semnificativ de valoarea zero (p > α = 0.05), adică distribuţiile sunt simetrice şi nu
prezintă o boltire anormală.[10]

- S-a urmărit dacă există diferențe semnificative sau nu între valorile medii ale
variabilelor Hb (g/dL), Ht (%), VEM (μm 3), HEM (pg), CHEM (g/dL) în funcție de Stare
(Normal și Anemie) utilizand testul parametric t-Test pentru esantioane independente.
[11]
S-a constatat, că pentru fiecare variabilă introdusă în studiu există diferenţe semnificative
(p < α = 0.05) între valorile medii în functie de Stare (Normal şi Anemie)
 18 50

16

14 40

12
30
10

8
20
6

4 10
2
16.55 13.29 48.16 41.42
0 0

Hb Hb Ht Ht
Grup="Normal" Grup="Anemie" Grup="Normal"
Grup="Anemie"

Reprezentare Bar+Error Bar a valorilor medii de Hb (g/dL) si Ht(%) - Grup Normal vs. Anemie.
- Ariile de sub curbele ROC trasate pentru variabilele VEM (μm3), HEM (pg), CHEM
(g/dL) diferă semnificativ de valoarea 0.5 (1/2 din aria patratului). Probabilitatea
calculată asociată acestor valori fiind în toate cazurile (p < α = 0.05). În aceste condiţii
se poate afirma că variabilele menţionate au abilitatea de a distinge între cele două
grupuri Normal şi Anemie.[12]
VEM

140

130

120

110

100

90
>86.73
Sens: 84.0
80 Spec: 78.0

70
0 1

id

Curba ROC și Reprezentarea Interactive dot diagram pentru variabila VEM (μm3).

HEM
 Curba ROC și Reprezentarea Interactive dot diagram pentru variabila HEM
(pg).
CHEM

40

38

36

34

32
<=31.38
Sens: 48.0
30 Spec: 98.0

28

26

24
0 1

id

Curba ROC și Reprezentarea Interactive dot diagram pentru variabila CHEM

(g/dL).
Au fost calculate şi valorile estimate (cut-off values) ale variabilelor VEM (μm3),

HEM (pg), CHEM (g/dL) care pot distinge între cele două grupuri (Normal şi Anemie) în
condiţiile unei sensibilităţi şi specificităţi maxime, împreuna cu valorile Se, Sp, LR+, LR-
corespunzătoare.[13]

- Strict pentru variabilele HEM (pg), CHEM (g/dL) au fost comparate Curbele ROC pentru
a stabili care dintre cele două variabile poate distinge mai corect între grupurile Normal
şi Anemie, sau altfel spus, care dintre cele două teste este mai sensibil.[14]

S-a constatat că HEM-ul este mult mai sensibil (p < α = 0.05) decât CHEM-ul în a
distinge mai corect între cele două grupuri Normal şi Anemie, cu o încredere în rezultat
de 95%
CONCLUZII

În cazul studiului de faţă, din analiza Curbele ROC trasate pentru variabilele VEM (μm3),
HEM (pg), CHEM (g/dL) consemnăm următoarele:

 Volumul Eritrocitar Mediu (VEM), deşi este o formulă de calcul statistic, indică cu
precizie modificările dimensionale ale eritrocitelor, fiind un indicator fidel al modificărilor
volumetrice ale acestora în stabilirea diagnosticului de anemie;

 Pentru VEM am obținut valoarea optima de 86.73 µm 3 valoare peste care putem defini
starea de macrocitoză și sub care putem defini microcitoza;

 Hemoglobina Eritrocitară Medie (HEM) şi Concentraţia în Hemoglobină Eritrocitară

Medie (CHEM), ca şi formule de calcul statistic pentru încărcarea cantitativă cu
hemoglobină a fiecărui eritrocit, respectiv pentru procentul de încărcare cu
hemoglobina a unui eritrocit, sunt de asemnea indicatori fiabili pentru diagnosticarea
anemiei;

 Valoarea optimă pentru HEM este de 29.08 pg, în timp ce în cazul CHEM-ului avem
31.38 g/dL, valori peste care putem defini încărcarea normală cu hemoglobină a
eritrocitelor (normocromie), situație întalnită în anemiile normocrome, iar sub ele o
încărcare redusă cu hemoglobină (hipocromie), acest din urmă aspect fiind
caracteristic anemiilor hipocrome.

 Statistic am demostrat faptul că pentru stabilirea gradului de încărcare cu hemoglobină

a unui eritrocit, dintre cele doua teste, CHEM şi HEM, cel mai fiabil este HEM-ul, atat
pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, obtinând o încredere în rezultat de 95%.
 BIBLOGRAFIE

1. Agresti, A. (1996) Introduction to Categorical Data Analysis. New York: Wiley.

2. Der, G. and Everitt, B. S. (2001) A Handbook of Statistical Analysis Using SAS (2nd ed). Boca
Raton, FL: Chapman and Hall/CRC.
3. Everitt, B. S. (2002b) Modern Medical Statistics: A Practical Guide. London: Arnold.
4. SPSS Inc. (2001a) SPSS 11.0 Advanced Models: Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
5. Mendenhall, W. and Sincich T. (1988) Statistics for the Engineering and Computer Sciences.
Dellen Publishing Company, San Francisco, California.
6. Hinkelmann, K. (1994) Design and Analysis of Experiments: Introduction to Experimental Design.
John Wiley & Sons, New York.
7. Box, G. E. P. (1978) Statistics for Experimenters: An Introduction to Design, Data Analysis, and
Model Building. John Wiley & Sons, New York.
8. Petcu, L.C., Note de Curs - Informatică Medicală şi Biostatistică, Ed. „Ovidius” University Press,
Constanţa, 2005, p.1-211
9. Petcu, L.C., Analiza statistica cu SPSS-Note de Curs, Ed. Ovidius University Press, Constanţa,
2011, p.1-303
10. Lupu, G., Petcu, L.C., Lupu, E.C., Matematici aplicate şi Biostatistică, Ed. Virom, Constanţa,
2006, p.221-293
1. C o n f . Dr. Constantin Negoiă, “Anemiile”, , Editura Medicală,
Bucuresti,1963 .
11. DOBRESCU Dumitru, Farmacoterapie practica, vol.I si Vol.II , Editura Medicală, 1989
12. STROESCU Valentin, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a VII-a, Editura
Medicala 1999
13. CRISTEA Aurelia Nicoleta: Farmacologie , Ediţia I-a, Editura Medicala,Bucureşti, 2005