1.

Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

-Inflamatia: boala parodontala in forma sa distructiva progresiva =96% din formele clinice de afectare a parodontiului
marginal
Semne principale de inflamatie:
-modificari de culoare, de aspect si consistenta ale gingiei si volumetrice, prin resorbtie verticala la nivelul oaselor
alveolare
-cresteri de volum ale gingiei sau tumefactiile dpdv clinic: hipertofie (cresterea prin edem a volumului gingiei)sau
hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si nr sporit de celule si fibre)
2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

-Degenerescenta: in prezenta semnelor manifeste de inflamatie=> fenomene degenerative care sunt:

-reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale: retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul
fenomenelor inflamatorii
3. Elemente principale de diagnostic in gingivite : manifestari clinice

Principalele semne clinice sunt: sângerarea produsă cu uşurinţă în numeroase circumstante: periaj ,masticaţie, sucţiune
voluntară sau chiar spontan
modificări de culoare, de aspect; pierderea texturii de "gravură punctată",
modificarea consistenţei; modificări de volum. Unii pacienţi acuză senzaţii de prurit, usturime gingivală sau chiar uşoare
d dureri, mai frecvent la ·periaj, uneori în cursul masticaţiei şi foarte rar dureri apărute în mod spontan.
4. Elemente principale de diagnostic in gingivite : manifestari radiologice

În mod obişnuit, starea de gingivită nu se însoţeşte de modificări Radiologice

creasta marginală a osului alveolar la o distanţă de 2-3 mm de joncţiunea smalţ cement.
La gingivitele hiperplazice, în special, şi care au o evoluţie mai lungă pot apărea fenomene de demineralizare a
limbusurilor alveolare şi a crestei marginale a osului alveolar, fenomen rezultat dintr-o hiperemie activă prelungită în
corionul gingival
5. lemente principale de diagnostic in gingivite : aspecte microbiologice

Toate bacteriile, patogene sau nepatogene prezente în placa bacteriană supra- şi subgingivală pot produce, în
circumstanţe manifestări clinice de gingivită.
cel mai frecvent sunt bacteriile din genurile Actinomyces şi Fusobacterium sau specii ca Eikene//a corrodens,
Capnocytophaga gingivalis.

6. Elemente principale de diagnostic in gingivite : aspecte histopatologice

În gingivite, joncţiunea gingivo-dentară este integră şi asigură o bună fixare a gingiei de dinte la un nivel corespunzător
vârstei, gradului de erupţie, stării constituţionale şi celorlalte circumstanţe descrise la morfologia gingivală. Se pot
observa însă eroziuni şi microulceraţii ale epiteliului sulcular care sunt răspunzătoare, la acest nivel, de sângerările care
se produc cu uşurinţă
În corion se constată un bogatinfiltrat limfocitar T,macrofage, polimorfonucleare neutrofiie şi uneori plasmocite
Fibrele de colagen dispuse perivascular sunt în număr redus, iar dintre celule, fibroblastele prezintă alterări structurale.
7. Elemente principale de diagnostic in gingivite : aspecte imunologice

nu s-au descris defecte funcţionale importante ale celulelor imunitare

în gingivitele cronice "simple" s-a constatat o creştere de anticorpi seriei şi din lichidul şanţului gingival faţă de o serie
de bacterii ale plăcii dentare ,Se remarcă de asemenea creşterea volumului lichidului şanţului gingival care are
astfel un conţinut crescut de factori imunitari de apărare: anticorpi leucocite, proteine serice, complement, lizozim, dar
şi o creştere a prostaglandinelor (PGE2) şi leucotrienelor (L TB4)
8. Criterii principlale de diagnostic in parodontita agresiva.

a) parodontita agresivă localizată sau generalizată este mai rara în comparaţie cu parodontita cronică;
b) parqdontita agresivă apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei până la 30-40 de ani şi care
prezintă o bună stare generală de sănătate;
c) disjunctia gingivo-dentară (distrucţia epiteliului jonctional) şi distrucţia osoasă se realizează rapid.

9. Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva

1
 a) cantitatea de placă bacteriană este redusă în raport cu gradul avansat de distrucţie a ţesutului parodontal;
b) speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite şi implicate în etiologia bolii sunt Aggregatibacter
actinomycetemcomitans şi Porphyromonas gingivalis;
c) titrul de anticorpi este semnificativ crescut în parodontitele agresive localizate şi mai redus în forma
generalizată;
d) în cursul bolii se remarcă anomalii de structură şi comportament ale fagocitelor, creşterea prostaglandinei
E2 (PGE2) şi ainterleukinei 1 B (IL-1 B);
e) disjuncţia rapidă a epiteliului joncţional şi distrucţia osului alveolar se pot opri uneori spontan în cursul
bolii.
10. Reactia de polimerizare in lant ( PCR)

Această reacţie, considerată "instrumentul pentru democratizarea biologiei moleculare" oferă posibilitatea ca dintrun
amestec de ADN dintr-un produs biologic, să fie decelată chiar şi o Multiplicare singură moleculă de ADN prin
multiplicarea (clonarea) acesteia şi în afara celulei vii. Metoda se foloseşte în diferite domenii:
arheologie, medicină judiciara şi în diagnosticul bolilor infecţioase.
Metoda PCR poate identifica germeni (ADN bacterian) în unele boli umane suspectate a fi provocate de bacterii
necultivabile: boala CROHN, boala WHIPPLE sau în cazul leziunilor osoase osteolitice
11. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale

-metoda culturilor-permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor specifice si testarea
sensibilitatii la AB
metodele moderne prin tehnici ale biologiei moleculare necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca
secvente specifice complementare de ADN bacterian ale microorg de identificat
-metoda hibridizarii ADN- se poate decela ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai sunt viabile
-sondele AND contin un lant ADN dintr-un microorg specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa
complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic
-exista sonde ce detecteaza specii ca Aggregatibacter Actinomycentemcomitans, Prevotella intermedia; Porphyromonas
gingivalis, Treponema denticola
-reactia polimerazei in lant-PCR
-3 etape
1.captura imunomagentica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-un produs biologic
2.multiplicarea moleculelor ADN
3.evidentierea prin hibridizare cu sonda ADN a cate unei specii microbiene patogene parodontale
-metoda e recomandata pt a fi utilizata pt decelarea unor prezumptive specii microbiene in situatiile in care nu au putut
fi evidentiati agentii patogeni parodontali ca in involutiile gingivo-parodontale
12. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor

testul Periogard evidentiaza aspartam-aminotransferaza din lichidul santului gingival

-testul Periocheck evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
-testul Prognostik evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival
-testul Bana se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza benzoyl-DL-arginine-naphtylamide si evidentiaza
prezenta a 3 microbi :Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forithensia
-testul Topas pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator
-piridinolina din peptide carboxiterminale ale colagenului de tip I marcheaza distructia de colagen
-interferonul 
--glucuronidaza
-condroitin-4-sulfat marcheaza distructia osoasa

2
13. Criterii folosite de Catedra de parodontologie, Bucuresti in clasificarea gingivitelor si parodontitelor marginale
a.Mecanismul de producere al bolii parodontale
-factorul etiologic in imbolnavirile parodontiului marginal e placa bacteriana ce determina inflamatia
-formele aparent neinflamatorii, parodontita juvenila, parodontitele de senescenta au la baza o agresiune microbiana,
cu manifestari clinice reduse, dar cu manifestari oculte uneori
-trauma ocluzala sau lipsa de contact dentar ocluzal, parodontiul marginal prezinta semne de suferinta dar fara caracter
distructiv, in absenta actiunii microbiene agresive
-alteori leziunile gingivale apar ca un epifenomen in afectiunile virale, fungice, traumatice sau in cadrul unor afectiuni
sistemice
b.Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
-gingivite si parodontite
-in gingivite e afectat numai parodontiul marginal de invelis: epiteliu; corion gingival; sistem ligamentar supraalveolare
-parodontitele afecteaza si componentele parodontiului de sustinere
-Rx in gingivite hiperplazice cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna o demineralizare a septurilor
alveolare =>gingiviteparodontite marginale cronice cu manifestari hiperplazice
c.Gradul de manifestare al inflamatiei
-formele de imbolnavire:inflamatie manifesta; uneori cu caracter florid; cu evolutie rapid distructiva.
-in alte cazuri, inflamatia are o intensitate redusa si evolutie lenta marcata de pusee inflamatorii subacute; pe un fond
distrofic degenerativ; parodontite distrofice sau parodontopatii marginale cu caracter mixt: inflamatie si distrofie
-la copii, forma echivalenta cu manifestari inflamatorii reduse, dar nu identica dpdv cazual si al evolutiei: la copii
parodontita juvenila si la varstnici parodontita de senescenta
d.Circumstantele specifice si situatia care implica o atitudine particulara de diagnostic si tratament
-SIDA; tumorile gingivale; trauma ocluzala; lipsa de solicitare a parodontiului marginal prin absenta contactelor ocluzale
14. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica

1.Gingivita cronica(simpla, necomplicata): prin inflamatie de cauza microbiana(prin placa bacteriana)

2.Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana(prin placa bacteriana)

15. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari fiziologice

1.Gingivita de pubertate
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
3.Gingivita de sarcina
4.Gingivita de menopauza
16. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice

1.Gingivita din diabet

2.Gingivita din carenta de vitamina C
3.Gingivite din boli hematologice:leucemii acute si cornice,anemii,trombocitopenii
4.Gingivite din boli imunodeficitare:agranulocitoza,granulomatoza Wegener,sarcoidoza
17. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor medicamente

1.Gingivita hiperplazica prin hidantoina

3
 2.Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
3.Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
4.Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
18. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica

1.Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara

2.Gingivita alergica
3.Gingivite descuamative
4.Gingivita si gingivitostomatita herpetica
5. Gingivita si gingivitostomatita aftoasa recidivanta
6. Gingivita si gingivitostomatita micotica
19. Clasificarea parodontitelor agresive

1.Parodontita prepuberala
-asociata cu boli generale:leucemia, neutropenia
-asociata cu boli si tulburari genetice:sdr. Pappilon-Lefreve, sdr. Down, sdr.Cohen , sdr.Marfan
sdr. deficientei de adeziune leucocitara,boala celulelor Langerhans(sdr. de histocitoza)
neutropenia familiala ciclica
2.Parodontita juvenila
-localizata
-generalizata
3.Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
20. Clasificarea parodontitelor marginale cronice

1.Parodontita marginala cronica superficiala

-cu fenomene hiperplazice
-pe fond de involutie precoce
2.Parodontita marginala cronica profunda lent-progresica , localizata, extinsa, generalizata
3.Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
4.Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta (Parodontita marginala rebela/refractara la tratament
poate fi diagnosticata in forme diferite de parodontita marginala)

21. Clasificarea parodontopatiilor (EFP 2018)

1.Boli parodontale NECROZANTE
x. gingivite necrozante
x. parodontite necrozante
x. stomatite necrozante

2.Parodontite ca manifestari ale bolilor sistemice

-clasificarea acestor parodontite tb bazata pe boala sistemica primara conform cu codurile Clasificarii Statistice
internationale a bolilor si a problemelor legate de sanatate
(continua cu sub 22)
22. Clasificarea parodontopatiilor cronice în functie de stadiul si gradele de evolutie (EFP 2018)
STADII: Bazate pe severitatea si complexitatea tratamentului

Stadiul I: Parodontite INCIPIENTE

Stadiul II: Parodontite MODERATE
Stadiul III: Parodontite SEVERE cu potential de pierdere DENTARA
Stadiul IV: Parodontite SEVERE cu potential de pierdere a DENTITIEI

EXTINDEREA SI DISTRIBUIREA:
localizata
generalizata
distribuire molar-incisive

GRADE: Prezenta sau riscul progresiei rapide, anticiparea raspunsului la tratament

Gradul A: Rata REDUSA a progresiei
Gradul B: Rata MODERATA a progresiei
Gradul C: Rata RAPIDA a progresiei

4
23. Clasificarea anomaliilor anatomice muco-gingivale (EFP 2018)
1.Sanatate parodontala + sanatate gingivala
x. sanatate gingivala clinica in cazul unui parodontiu indemn
x. sanatate gingivala clinica in cazul unui parodontiu redus
. pacient parodontopat stabil
. pacient neafectat parodontal
2.Gingivite induse de biofilmul dentar
x. asociate doar cu biofilmul dentar
x. mediate de factori de risc sistemici sau locali
x. marire de volum gg influentate de medicamente
3.Boli gingivale neinduse de biofilmul dentar
x. tulburari genetice / de dezvoltare
x. infectii specifice
x. stari/afectiuni inflamatorii + imune
x. procese reactive
x. neoplasme
x. boli endocrine , de nutritie si metabolice
x. leziuni traumatice
x. pigmentare gg

24. Clasificarea peri-implantitelor (EFP 20118)

1. SANATATE peri-implantara
2. MUCOZITE peri-implantare
3. PERI-IMPLANTITE
4. DEFECTE peri-implantare ale tesuturilor moi si dure

21. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce

A.dupa primele 2 zile de acumulare de PB se initiaza leziunea initiala=> clinic, corespunde unei gingivite subclinice:
-hiperemia activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
-marginatie leucocitara si inceputul primelor faze de micrage prin diapedeza, in special a PMN in corion, la nivelul
epiteliului jonctional si in santul gingival la acest nivel pot aparea macrofage, limfocite, plasmocite, in nr redus
B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la normal
sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
-in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei antigenice de la
bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin intermediul limfocitar T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc clinic prin
congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si accentuat de
diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage

5
 -PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false, unde participa
la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu pot sa
penetreze epiteliul, in aceasta faza
22. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila

B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la normal
sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
-in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei antigenice de la
bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin intermediul limfocitar T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc clinic prin
congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si accentuat de
diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage
-PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false, unde participa
la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu pot sa
penetreze epiteliul, in aceasta faza
C.leziune stabila: inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala
23. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala cronica superficiala

-in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redusa a semnelor caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-cand devine leziune avansata=>PCMS
-microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
-cresterea nr de plasmocite care devin preponderente in profunzimea corionului, perivascular si in imediata vecinatate
a epiteliului jonctional
-creste nr de limfocite B, care pot semnala transformarea gingivitei in parodontita
-epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercenulare si patrunderea in aceste spatuu a unor resturi
celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
-lamina bazala e fragmentata , duplicata si intrerupta in multiple locuri; uneori fragmente din lamina bazala pot aparea
in corionul subiacent
-dpdv histochimic, cresc nivelul si activitatea unor enzime precum:
-colagenaze; fosfataza alcalina si acida; betaglucuronidaza; esteraze; elastaze; citocromoxidaza;lactidehidrogenaza;
aminopeptidaze; arylsulfataza
-agravarea si accentuarea lor: staza, concentrarea de plasmocite si imunoglobuline in corion; leziuni histolitice
multiple=>tranzitia spre forma avansata de gingivita cronica cu influente demineralizante asupra oslului
alveolar(parodontita marginala cronica superficiala-PMCS)
24. Forme clinice in gingivita cronica simpla

-papilita-inflamatia papile interdentare- semnul precoce gingivitei cronice

-gingivita marginala-extremitatea libera a marginii gingivale si mai putin sau deloc gingia fixa
-gingivita difuza-papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa
-gingivita localizata-la unul sau un nr mic de dd
-gingivita generalizata-gingia din intreaga cavitatea bucala
25. Semne subiective in gingivita cronica simpla

-reduse ca intensitate, intermitente ca evolutie,tolerate de majoritatea pacientilor care le suporta

-usor prurit gingival
-discrete dureri, suportabile, la periaj si in timpul masticatiei unor alimente dure, cu gustul acru pronuntat sau prea
fierbinti
-senzatia de usturime

6
 -sangerari gingivale la periaj si masticatie
26. Semne obiective in gingivita cronica simpla

1.sangerarea gingivala pe seama microulceratiilor de la nivelyl epiteliului gingival si al meiopragiei(fragilitatii) capilare

din corion
-sangerarea e provocata de:
atingerea si presiunea exercitata de alimente un cursul masticatiei
periajul dentar sau folosirea scobiturilor
succiunea voluntara sau involuntara a papilei gingivale si a marginii gingivale libere, in afara masticatei, prin miscarile
buzelor , obrajilor si ale limbii, facute in scop de autocuratire sau in mod reflex
explorarea cu sonda
-sangerarea e semn precoce a infamatiei gingivale si precede modificarea de culoare a gingiei
2.culoarea rosie-deschisa a gingiei din cauza hiperemiei active a vaselor din corion
3.tumefactia , marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
-aparitia de pungi false, produse prin eden inflamator reversibil prin tratament antimicrobian
-epiteliu jonctional nu e desprins de suprafata dintelui
-pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de marginea incizala
sau suprafata ocluzalain gingivitele hiperplazice/forme de trecere de la gingivita cronica p-z la PMC superficiala cu
fenomene hiperplazice
4.modificari ale suprafetei gingivale
-se pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala , e neteda , lucioasa
5.consistenta gingiei e variabila
-mai redusa, moale, usor depresibila in formele inflamatorii exudative si mai ferma in formele cu tendinte proliferative
-RX nu sunt semne de interesare a osului alveolar
27. Factori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana

-cavitati carioase aproximale sau de colet vestivular sau oral

-obturatii in exces, in contact cu sau in imediata apropiere a gingiei
-obturatii cu suprafata guroasa, retentiva in vecinatatea gingiei
-carii secundare, retentive pt detritusurile alimentare si placa bacteriana, situate in apropierea gingiei
-contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
-contactele traumatice intre crosete sau marginile bazei protezei acrilice si gingiei
-impact alimentar direct asupra pailei dentare, in special in urma unor obturatii aproximale, microproteze sau punti
care nu restabilesc punctul de contact interdentar
-contactul traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate orto sau chirurgicale, de contentie, dupa fracturi ale
oaselor maxilare
28. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-cresterea numarului de celule(fibroblasti) si fibre de colagen si mai putin edem intra- si intercelular(caract. starea de
hipertofie, reversibila prin tratament antimicrobiam)
-capilare de neoformatie si infiltrat inflamator mai bogat in corion
29. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-gingia marita de volum, burjoane pediculate sau sesile

-culoare rosu-violacee
-suprafata neteda, unneori cu microulceratii sangerande la atingere
-consistenta moale sau mai ferma cand lipsesc suprainfectarile
-hiperplazia se formeaza in anumite zone parcelare, unde factorul favorizant actioneaza mai pronuntat si anume la
nivelul unor papile interdentare sau a marginii gingivale libere
-aspectul tumefactiei hiperplazice e de umflatura hemisferica usor alungita sau mult alungita, pana la acoperirea unei
parti din coroana dintelui
-hiperplazia papilei –alungita, fusiforma pana aproape de marginea incizala sau suprafata ocluzala
30. Gingivita la pubertate

7
 -fete si baieti
-zone bogate in placa bacteriana si tartru
-prevotella intermedia si capnocytophaga
-inflamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee, tumefactie prin edem cu caracter reversibil
-sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
-hiprplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
-reducerea inflamatiei si tumefactiei dupa pubertate,dar uneori e nevoie de gingivectomie pt rezolvarea defintiva a
hiperplaziei
-frecventa intre 11-14 ani, nu e obligatorie
31. Gingivita din cursul ciclului menstrual

-pe baza modificarilor hormonale sau ca semn al unei disfunctii ovariene

-apare in unele situatii de menopauza normala, fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin iradierea
unor tumori maligne
-hitopatologie:atrofie a epiteliului sulcular si oral a straturilor bazal si spinos
-pot aparea ulceratii ale mucoasei gingivale si orale
-semne subiective:senzatie de uscatiune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
-senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
-senzatii anormale de gust acru , sarat
-dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezie ale mucoasei bucale
-semne obiective:mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori mai rosie cand gingia
sangereaza usorr
-fisuri ale mucoasei gingivale
32. Prevalenta gingivitei de sarcină.

Prevalenţa gingivitei de sarcină variază între 50°/o (LbE, 1965),

30-75°/o {BARAK SHLOMI şi colab., 2003, LEVIN R, 1987) şi chiar mai
ridicat după alţi autori: 35-1 00°/o (Y ALCIN FUNDA şi colab., 2002) sau
30-1 00°/o (ZACHARIASEN RD, 1997) şi 1 00°/o (MAIER, ORBAN, 1949).
33. Etiopatogenia gingivitei de sarcina

În lichidul şanţului gingival s-a remarcat o creştere importantă aEstrogeni specii lor anaerobe Prevotella intermedia şi
Porphyromonas gingivalis,Progesteron asupra cărora hormon ii steroizi ( estrogenii şi progesteronul) mult
crescuti la acest nivel acţionează ca factori de proliferare.
În sarcină s-a remarcat o scădere a chemotactismului neutrofilelor şi o producţie scăzută de anticorpi În plus, virusurile
herpetice, citomegalovirus şi EPSTEIN-BARR au fost identificate în proporţie crescută în lichidul şanţului gingival la
femei însărcinate ce prezentau inflamaţie gingivală
34. Histopatologia gingivitei de sarcina

-nu s-au evidentiat semne histopatologice specifice

-epiteliu gingival prezinta zone de hiperkeratoza care alterneaza cu zone ulcerate
-intre celulele epiteliale sunt numeroase zone de segregatie
-digitatiile epiteliale sunt numeroase, patrund adanc printre papilele corionului, ce ofera un aspect papilomatos
interfetei epiteliu-coriom
- in corion bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeorase vase capilare de neoformatie cu aspect
teleangiectactic
35. Simptomatologa gingivitei de sarcina

-hiperplazia si sangerarea
-gingia tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
-hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe seama papilelor interdentare, dar poate afecta si alte portiuni ale gingiei
-culoarea variaza de la rosu viu,stralucitor, cu aspect zmeuriu uneori rosu violaceu
-gingia frecvent acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
-sangerarea se produce la cele mai mici atingeri din cauza hipervascularizatiei; meiopragiei capilare si numeroaseolor
zone ulcerate
-dureri gingivale in cazul suprainfectarilor acute
-pot aparea pungi parodontale false
-mobilitate frecventa grad 1, 2, cu posibilitatea evolutiei pana la avulsie, in caz de suprainfectare
36. Tumaora de sarcina

8
 Incidenta acestei forme este redusă: între 2 şi 5°/o din cazuri şi apare după luna a III-a de sarcină sau mai devreme. are
un determinism hormonal devenind manifestă în ultimul trimestru de sarcină, când estrogenii şi progesteronul secretaţi
de placentă au cel mai înalt nivel dovadă a determinismului hormonal în apariţia tumorii este descoperirea receptorilor
de progesteron şi estrogeni în celulele
Tumora de sarcină nu are caracter malign. Din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom format din ţesut
de granulaţie vascular imatur cu numeroase capilare de neoformaţie.
Clinic, tumora are forma unei emisfere turtite, ca o ciupercă, şi se formează din marginea gingivală sau mai frecvent din
papila interdentară. Are baza largă de implantare, sesilă sau este pediculate
Aspectul turtit este rezultatul presiunii exercitate de părţile moi învecinate. Suprafaţa este netedă, lucioasă, dar poate fi
şi
ulcerată, dureroasă la atingere prin interferenţă cu ocluzia şi prin
suprai nfectare.
Semnele clinice ale gingivitei de sarcină se accentuează din luna lunile de a 11-a sau a III-a, devin destul de pronunţate
în luna a VIII-a şi descresc în cursul lunii a IX-a
37. Aspecte clinice ale gingivitei de sarcina FIV

-hiperplazie gingivală localizată mai ales la nivelul papilelor

interdentare
-modificări ale culorii gingiei (roşu-congestiv) la nivelul marginii
gingivale libere şi al papilelor interdentare, mai cu seamă din zonafrontală mandibulară, dar şi frontală maxilară
-consistenţa moale a ţesutului gingival, cu pierderea aspectului fiziologic de "gravură punctată" sau "coajă de
portocală",decolabilă de pe suprafaţa dentară;
-gingivoragii frecvente spontane sau la palparea cu sonda, ce Trimestrul III
scad în intensitate în trimestrul III de sarcină
-inflamaţie gingivală cu creşteri de volum la nivelul frontului
mandibular şi mai rar maxilar;
-depozite fibrino-purulente în cantitate redusă;
-xerostomie asociată perioadei de tratament hormonal estro- Xerostomie
progestativ;
-mobilitatea dentară este frecventă, de gradul 1 şi 2;
- prezenţa pungilor parodontale de adâncime mică (2-4 mm).
38. Aspecte citologice in gingivita de sarcin FIV

se remarcă frecvent infiltrate inflamator neutrofil polimorfonuclear mai ales cu modificări degenerative, frecvente
diskeratocite cu nucleu cu cromatină neomogenă,
frecvente variaţii ale nucleului celulelor epiteliale pavimentoase de tip intermediar: binucleere, hipertrofie nucleară sau
cromatină neomogenă,
frecvent infiltrat inflamator limfocitar, frecvenţi spori şi blastospori de Candida
39. Aspecte histopatologce in gingivita de sarcina FIV ( sinteza )

Epiteliul depinde în întregime de corionul conjunctiv care îl susţine. De aceea, toate modificările histologice care survin
în special la nive.lul circulaţiei capilare vor fi reflectate la nivel epitelial.
Endocrinopatiile modifică structura histoenzimatică a mucoasei bucale, foarte sensibilă la variatiile hormonale.
Caracteristic gingivitei de sarcină este tendinţa de proliferare atât din epiteliu, cât şi din mezenchim şi endoteliu
S-au evidentiat celule endoteliale ale capilarelor tumefiate,ulceraţii pseudomembranoase, aglomerări de celule
limfoide, degenerări hialine ale epiteliului, tulburări de keratinizare. Epiteliu! pavimentos este alcătuit pe alocuri doar
din câteva aglomerări celulare care provin din stratul germinativ, iar în mare parte se constată pierderi celulare.' În locul
acestor pierderi celulare se evidenţiază o pseudomembrană filamentoasă, cu aspect reticulat,relativ groasă şi cu ochiuri
de mărime variabilă ocupate din loc în loc
de sedimente celulare. În papilele dentare, la nivel intercelular, apar leziuni hialine. Aşadar, nu există un flux celular
continuu de la bază
spre suprafaţă, drept consecinţă, lipseşte şi diferenţierea celulară,fenomen care în mod normal duce la keratinizare. În
aceste condiţii,
fenomenele secundare precum ulceraţia şi infecţia sunt o consecinţăfirească. În ţesutul conjunctiv se observă modificări
ale vaselor sanguine, acestea fiind mai numerose şi dilatate, de tip teleangicteazic, aparând uri aspect asemănător cu
proliferareainflamatorie din granuloamele piogene. Spaţiul intercelular este lax şi
cu formaţiuni reticulare, perivasculare, cu depozite întinse şi circumscrise de fibrină, dar şi cu numeroase bazofile.
Sintetizând aceste aspecte microscopice, se poate spune că
gingivita de sarcină este caracterizată prin:
• Proliferare intensă a stratului baza!.

9
 • Îngroşarea stratului intermediar prin creşterea numărului şi volumului celulelor.
• Diminuarea până la dispariţie a stratului superficial printr-o
descuamare importantă şi o inhibiţie a diferentierii epiteliale
40. Aspecte microbiologice in gingivita de sarcina FIV

Gingivita de sarcină este direct legată de prezenţa florei microbiene,aceasta fiind factorul determinant în producerea
bolii ( Creşterea progesteronului şi estrogenului se pot substitui cerinţei de naftochinonă a Prevotellei intermedia
pentru multiplicare. Rezultatele la testele microbiologice efectuate pe placa dentară subgingivală a gravidelor
fertilizate in vitro au relevat prezenţa speciilor de anaerobi:
Porphyromonas ,Fusobacterium nucleatum,Vei/Ionel/a parvula ,Prevotella intermedia, Eikenella corrodens,
Bifidobacterium spp , dar şi frecvenţa asocierii a două specii în acelaşi situs ,Acestea au fost speciile cele mai frecvente
la care s-au mai adăugat în proporţii nesemnificative Prevotella melaninogenica,Fusobacterium varium
Cazurile clinice la care s-a izolat Porphyromonas gingiva/is sau Prevotella intermedia au fost asociate cu formele acute
de gingivită de sarcină la care indicii parodontali de placă (IP) şi inflamaţie gingivală
au avut valori > 2
41. Recomandari privind conduita terapeutica la gravida fertilizata in vitro

A se evita pe cât posibil tratamentul stomatologic în primul trimestru de sarcină, când are loc organogeneza
embrionară.
De preferat ca tratamentul stomatologic să se desfăşoare în trimestrul 11 de sarcină,
În trimestrul al treilea, timpul de lucru al tratamentelor trebuie să fie cât mai scurt, cu schimbări dese de poziţie a
pacientei, pentru a minimaliza riscul de hipotensiune.
Începând cu al doilea trimestru este permisă efectuarea de radiografii, dar cu condiţia utilizării
necondiţionate a şortului protector de plumb.
Sunt permise ca anestezice: lidocaina, prilocaina, articaina, iar mepivacaina trebuie administrată cu atentie şi în doze
reduse (dupăconsult cu medicul curant), de preferat fără adrenalină.
Aspirina se va administra cu grijă în perioada sarcinii (risc desângerare) şi se va evita în perioada alăptării;
acetaminofenul(paracetamolul) se poate administra în ambele perioade; ibuprofen sefoloseşte cu atentie în primele
două trimestre şi se va evita în ultimul trimestru (risc de sângerare).
Dintre antibiotice sunt permise în ambele perioade: penicilina,eritromicina, clindamicina, cefalosporinele, dar se va
evita
tetraciclina.
Se recomandă asanarea focarelor de infectie dentară ce potduce la o serie de complicaţii ale sarcinii, ca de exemplu
naşterea prematură, avort spontan sau sarcină oprită dinevoluţie, pre-eclampsia, greutate mică la naştere.
Apa de gură cu CHX (clorhexidină) 0,2°/o să fie folosită doar două săptămâni pe lună, de 2 ori pe zi, obligatoriu seara
înainte de culcare.După clatire să nu se mai consume niciun lichid,
Tratamentele protetice, chirurgicale sau parodontalecomplicate, cu caracter definitiv, se vor temporiza până după
naştere, rezolvându-se doar acele tratamente dentare care constituie o urgenţă.
42. Manifestari bucale in anemia aplastica congenitala- sindromul Fanconi

apare ca rezultat al diminuării celor trei serii sangvine (eritrocite, trombocite şileucocite)

10
 La nivelul cavităţii orale se observă discromii şi alveolită difuză asociată cu producerea unor malpoziţii dentare
secundare migrării dinţilor şi în final soldată cu expulzarea acestora
43. Gingivita de menopauza

=gingivita atrofica senila; nu reprezinta o stare patologica obisnuita climacteriumului

-in unele situatii de menopauza fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin iradierea unor tumori
maligne
-histopatologie- atrofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
-pot aparea ulceratii ale mucoasei gg si orale
-semne subiective
senzatie de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
senzatii anormale de gust:acru/sarat
dificultatea de apurta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice ale mucoasei orale
-semne obiective
mucoasa gingivala si orala cu aspect uscat si neted
culoare palida, uneori mai rosie cand gingia sangereaza usor
uneori, fisuri ale mucoasei gingivale
44. Gingivita din diabet

-diabetul favorizeaza un raspuns modificat de aparare fata de placa bacteriana

in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent,microorg. din santul gg:
-specii de streptococ
-specii de actinomyces
-Veionella parvula
-Fusobacterium
-consumul de oxigen si oxidarea glucozei sunt redusetul actioneaza asupra gg:
-principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gg:
-dereglarea metabolismului local si acumularea de compusi intermediari, cu actiune topica, prin acidoza tisulara
-cea mai frecventa tulburare a starii lipidelor serice la bolnavii diabetici e cresterea trigliceridelor si a moleculelor
lipoproteice de colesterol cu densitate mare(TGD si HDL)
-in ser se remarca o hiperlipidemie
-principala relatie biochimica la bolnavii diabetici si parodontopati sa fie data de nivelul lipidelor serice
-modificari vasculare si ale formatiunilor nervoase caracterizate prin meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale
si venoase
-nevrita diabetica
-histopatologie
-ingrosarea MB bazale dinte epiteliu si corion
-reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
=>nutritie deficitara atat a epiteliului gingival prin osmoza cat si a corionului subiacent
-simptomatologie
-respiratie cu miros specific de acetona sau de mere
-hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
-polipi gingivali sesili cu baza mare de impalntare sau pediculati
-culoare modificata de la rosu-deschis la rosu caramiziu sau rosu-violaceu in fazele avansate de staza
-ulceratii frecvente
-sangerari usoare la atingere
-consistenta redusa, moale a papilelor
-frecvent pungi false
-usoara mobilitate prin edem inflamator
45. Gingivita din hipovitaminoza C

-produsa de placa bacteriana cand deficitul de vit C modifica in sens agravant starea tesuturilor gingivale prin edem,
hiperplazie si sangerari gingivale
-forma severa: scorbut
la copii, in primul an de viata(b. Moeller- Barlow)

11
 la varstnici cu deficiente de nutritie
conditii restrictive de hrana
-deficienta de vit C are ca efect:
cresterea patogenitatii placii bacteriene
cresterea permeabilitatii mucoasei bucale, a epiteliului sulcular, care isi reduce functia de bariera fatade microbi si
produsii acestora
scaderea integritatii peretilor vasculari prin alterarea cementului intercelular endotelial
scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitelor
modificarea sintezei PTG si GLP
scaderea sintezei de colagen
in parodontiul profun, favorizeaza fenomenele de demineralizare
-histopatologie
-edem
-cresterea permeabilitatii capilare
-hemoragie prin meiopragie capilara
-reactivitatea scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sangvine periferice
-staza vasculara in corionul gingival
-degenerescenta fibrelor de colagen din corionul gingival
simptomatologie
-halena
-hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
-pungi false
-mobilitatea la edem
-pacientii cu igiena bucala buna,deficienta de vit C nu se manifesta clinic prin modificari distructive ale gingiei si
parodontiului sau sunt reduse
-prezenta placii bacteriene agraveaza tabloul simptomatic cu aparitia de pungi parodontale adevarate si avulsie, putin
sau deloc dureroasa, a dintilor
46. Gingivita din leucemie: histopatologie

-epiteliul gingival are un aspect polimorf- subtiat si ulcerat sau ingrosat, cu fenomene de edem intra si intercelular
-corionul gingival e prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit, de leucocite aflate in faze initiale de dezvoltare
-se pot observa pe alocuri celule in curs de formare,ce indica o hematopoieza ectopica
-vasele sunt dilatate si prezinta in lumen, numeroase celule leucemice care pot produce microinfarcte si rare hematii
47. Gingivita din leucemie: simptomatologie

-leucemia acuta mieloblastica - debut discret, depistarea facandu-se printr-o hemograma pt alte suferinte/debut brusc
si agresiv
-sindrom hemoragipar
-epistaxis si petesii pe tegumente
-bule hemoragice in cavitatea bucala care se sparg cu usurinta si intr-un timp scurt =>ulceratii sangerande si dureroase
-manifestari OMF:
-adenopatii loco-regionale
-tumefactii parotidiene
-odontalgii prin infiltrate leucemice la nivelul pulpei dentare
-principalele semne:
gingivoragii precoce, de cauza trombocitopeniei leucemice
gingia rosie-violacee, cianotica
petesii si infiltatii leucemice frecvente, care apar subcutan sub forma unor mici noduli de culoare rosie-violacee
raspanditi pe intreaga suprafata
cloroame infiltrate cu mieloblaste – din cauza coloratiei verzuie a peroxidazei din preparatele histopatologice – se
dispun in orbita, periorbicular, sinusuri paranazale, piele si la nivelul mucoasei bucale

12
 ulceratii – frecvente pe gingie, in zona mucoasei jugale din dreptul pl. de ocluzie si la nivelul palatului; marginea
gingivala libera prezinta frecvente zone de ulceratii si necroza, acoperite de false membrane
ulceratiile sunt suprainfectate din cauza granulocitopeniei si foarte dureroase la atingere, masticatie, deglutitie(disfagie)
hiperplazia gingivala- frecventa, caracter extensiv pana la generalizare, poate acoperi suprafetele dentare pana la
marginea incizala sau suprafata ocluzala sau chiar acopera coroana dintelui
leucocitele variaza intre 10.000 si 100.000/ mm3
anemia – constanta in procesul leucemic din cauza aplaziei medulare grave a seriei eritrocitare
sindrom hemoragic cutaneo-mucos – din cauza trombocitopeniei
-stare generala alterata, astenie psihica, fatigabilitate, paloare tegumentara, dispnee, pneumonii, meningita cu cefalee,
varsaturi si uneori septicemie
-in leucemia acuta limfoblastica – dureri abdominale, artralgii ale membrelor inferioare cu tulburari de deplasare
-leucemiile cronice: debut insidios, ocult si cu o evolutie mai lunga
-semne generale: astenia; fatigabilitatea; pruritul generalizat; aparita de petesii, echimoze
-semne orale:manifestari mai reduse fata de forma acuta, tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme,
petesii ,echimoze si gingivoragii mai discrete
48. Gingivita din anemii

-anemia hipercroma, macrocitara, pernicioasa, anemia Addison-Biermer: glosita Hunter; mucoasa linguala neteda,
atrofie pailara, lucioasa, rosu aprins
-gingia are aspec lucios
-anemia hipocroma, microcitara, feripriva: gingia are culoare roz-deschis, palid
-sindromul Plummer-Vinson(anemia hipocroma ): glosita, ulceratii orale si faringiene cu disfagie
-anemia drepanocitara, falciforma, siclemia: ereditare, mucoasa bucala cu aspect palid, usor galbui
-la nivelul oaselor maxilare apare osteoporoza
-anemia hemolitica normocitara;normocroma (din cauza actiunii toxice medicamentoase asupra hematopoiezei):
mucoasa gingivala palida, cu prezenta ulceratiiei suprainfectate ca urmare a leucopeniei
49. Gingivita din trombocitopenie

-trombocitopenia idiopatica(b. Werlhof) sau secundara(in leucemii, tumor maligne, intoxicatii cu benzen, arsen,
aminofenazona sau iradieri masice)
-patognomonic pe piele si mucoasa: purpura caracteristica, prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe mucoasa
jugala si palatinala
-gingii tumefiate, de consistenta moale, friabila
-hemoragii gingivale frecvente, se produc la cele mai mici atingeri, ca si in cursul periajului sau masticatiei
50. Gingivita din unele tulburari imunodeficitare

Agranulocitoza/granulocitopenii(sau neutropenii)
-pot fi produse de- infectii bacteriene/virale
-hipersensibilitatea la medicamente: sulfamide, barbiturice, cloramfenicol, aminofenazona,fenilbutazona, saruri de Au,
agenti arsenicali sau actiunea toxica medulara a unor derivati benzeici, antagonisti ai acidului folic
-radiatii ionizante produse accidental sau terapeutic
-imunitatea innascuta prin fagocitoza, in aceste cazuri, este deficitare
-gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoasa, urmata de ulceratii intinse initial la nivelul istmului
faringian, de unde se extind treptat, dar rapid pe mucoasa jugala , gingivala, labiala
-ulceratiile au caracter hemoragic, necrotic, suprainfectat din cauza deficitului de aparare imun prin fagocitoza
-clinic asemanator cu gingivostomatita ulcero-necrotica
Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener
-boala rara, caracterizata prin leziuni necrotice si granulomatoase acute ale tractului respirator si renal
-gingia cu aspect hiperplazic, culoare rosu-violaceu, ulceratii si sangereaza cu usurinta
Gingivita din sarcoidoza
-afectiune granulomatoasa de etiologie necunoscuta
-gingie hiperplazica si ulcerata
-granulomul sarcoidal contine multe mononucleare si celule gigant Langerhans multinucleate

13
51.  Modul de actiune a hidantoinei in gingivita hiperplazica

-inactivarea colagenazei si reducerea degradarii componentei fibrilare de colagen a substantei fundamentale din
corionul gingival si din desmodontiu superficial
-hidantoina stimuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
-hitantoina influenteaza fibroblastii sa sintetizeze o cantitate crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor=>mareste masa nefibrilara a substantei fundamentale
-hiperplazia se poate produce si in lipsa placii bacteriene si a tartrului la pacientii cu igiena bucala buna
-insa PB determina supraadaugarea inflamatiei bactereine accentueaza hipertofia si hiperplazia gingivala
52. Gingivita hidantoinica: histopatologie

-hiperkeratoza si parakeratoza
-acantoliza in epiteliu(lez nucleilor)
-aspect papilomatos al jonctiunii epiteliu-corion
-cresterea nr de fibroblasti si de vase de neoformatie cu aparitia unui tesut conjunctiv tanar de neoformatie
-prezenta unor benzi groase de colagen, cu dispozitie mai neregulata
-numeorase fibre de oxytalan
-infiltrat limfocitar, in special in zona subiacenta a epiteliului sulcular
53. Gingivita hidantoinica: simptomatologie

-la inceput, hiperplazia de dimensiuni mici, de forma unor margele ale pailelor interdentare
-in stadii mai avansate, hiperplazia papilei si a marginii gingivale libere se mareste si acopera o parte din suprafata
coroanei dentare
-localizata mai mult V, dar si O,mai redus din cauza presiunii limbii
-zona de gingie fixa e de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopatica
-hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat, culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu
sangereaza
-caracteristic: sant la baza hiperplaziei papielor si a marginii gingivale libere sau la limita cu mucoasa alveolara, cand
cuprinde si gingia fixa
-se poate observa o reducere sau chiar disparitia spontana a hiperplaziei hidantoinice la cateva luni sau dupa
intreruperea tratamentului
-RX:demineralizare a septurilor interdentare
54. Modul de actiune al antagonistilor de calciu in hiperplazia gingivala

-Nifedipin, Nitredipin,Nicardipin,Amlodipin, Verapamil, Diltiazem- inhiba fluxul ionilor de Ca prin canalele lente
membranare
-inhibarea contractiei miocardului
-deprimarea functiei miocardului
specific generator de potentiale lente(nodul sinusal si atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic)
-relaxarea mm netezi , mai ales a celor vasculari (efect vasodilatator)
-MA asupra parodontiului marginal:
concentratia de Nifedipin in lichidul santului gg de 15-316 x mai mare decat in plasma
efect de crestere a glicozaminosulfatilor
stimularea factorului de crestere epiteliala
activarea acidului folic
stimularea sintezei de ADN si a colagenului
reducerea reactiilor de fibrozare la nivelul cordului, reactii asociate cu administrarea de aldosteron sau angiotensina II
cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari
nifedipina creste sinteza de P de catre fibroblasti
induce proliferarea fibroblastilor gingivali
modificarea metabolismului fibroblastilor gingivali
55. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: histopatologie

-retea bogata de benzi groase de fibre de colagen, din cauza unui intens fenomen de colagen

14
 -aparitia de miofibroblasi cu microfilamente si unRE bine dezvoltate
-fenomene distrofice epiteliale segregatie celulara si acantoza in stratul spinos
-hiperkeratoza si parakeratoza
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-prezenta de benzi fibroase in corion
-vase sangvine dilatate de aspect telenagiectatic
-bogat infiltrat limfoplasmocitar in corionul gingival
56. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: simptomatologie

-caracter generalizat si predomina V si in zonele interdentare

-volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a fost administrat medicamentul si
doza acestuia
-culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate pana la rosu inchis, uneori violaceu
in zonele de staza, acoperite pe alocuri de placarde fibroase alb-galbui
-gingia hiperplazica e decolabila de coroana dd, cu depozite de tesuturi sfacelate, acoperite cu exudat purulent
-consistenta gg e mai ferma la inceput, in timp cu cresterea in V se reduce, e mai moale, depresibila
-la unii pacienti,cu igiena buna, hiperplazie nodulara, su suprafata neteda si consistenta femra
-nu se recomanda renuntarea la antagonisti
57. Hiperplazia gingivala la ciclosporine

-pt prevenirea rejetului de organe transplantate

-incidenta 30%
-fenomenele induse de ciclosporine asemanatoare cu cele induse de hidantoina
-gingia de culoare roz, consistenta ferma si tendinta redusa de sangerare, care provinde din supraadaugarea inflamatiei
septice bacteriene
-in doze mici, la sobolanistimuleaza formarea de os si favorizeaza integrarea grefelor de os demineralizat liofilizat
58. Alte denumiti ale gingivitei hiperplazice idiopatice

-elefantiazis gingival
-macrogingia concenitala
-gingivostomatoza
-fibrom gingival difuz
-fibromatoza idiopatica
-hiperplazie gingivala ereditara
-fibromatoza gingivala ereditara
-fibromatoza familiara congenitala
59. Gingivita hiperplazica idiopatica: histopatologie

-hiperkeratoza excesiva a epiteliului

-acantoloiza in stratul spinos
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-frecvent benzi groase de colagen si numerosi fibroblasti in corion
-vascularizatie redusa in corionul gingival
60. Gingivita hiperplazica idiopatica: simptomatologie

-afecteaza papilele interdentare, marginea gg libera si gingia fixa

-suprafata gg culoare roz, aspect particular granular, de prundis
-consistenta ferma, volum mult crescut, poate acoperi in intregime coroanele dd care sunt dislocati in pozitie normala
ca “alicele impuscate”
61. Gingivita alergica: histopatologie

-hiperkeratoza si parakeratoza
-alterari celulare in stratul spinos si bazal
-membrana bazala e intacta

15
 -in corion, un bogat infiltrat plasmocitargingivita cu plasmocite
62. Gingivita alergica: simptomatologie

-gingia de culoare rosu intens, cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa
-dispare brusc la nivelul jonctiunii mucogingivale
-consistenta gingivala e redusa, moale, friabila
-volumul e crescut, tumefactie gingivala cu aspect usor granular
-gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie
-frecvent semne de cheilita si glosita
-intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a altor produse implicate si disparitia leziunilor caracter alergic
63. Cauzele care produc gingivita descuamatica(alergica)

-la femei, frecvent: inainte sau dupa instalarea menopauzei

-pe un teren modificat de tulburari neurovegetative, nevrotice, depresive, anxioase
-dupa histerectomii
-infectii cronice:sifilis, tuberculoza
-dupa administrarea de:
-aminofenazona, barbiturice, salicilati, saruri de bismut, antimalarice, sulfamide si antibiotice, fenolftaleina, ioduri,
bromuri, saruri de aur, citostatice
64. Manifestari gingivale in lichenul plan

-lichenul plan=boala autoimuna, afectiune papuloasa a pielii si mucoaselor

-gingival, leziunile din lichen au culoare alb-sidefie:
leziuni hipekeratozice de tip reticular sau dendritic(nervurile frunzei de feriga)
papule izolate
placard
vezicule si bule care se sparg si las ain urma ulceratii cu margini zdrentuite, mobile, in special la formele tip bulos
eroziuni si ulceratii care pot sangera usor la periaj si masticatie
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive+ atrofia papilelor filiforme si fungiforme ale limbii
65. Manifestari gingivale in pemfigus

-afectiune veziculo-buloasa care apare pe piele

-poate debuta la nivelul mucoasei bucale, fiind descoperita precoce de stomatolog
-pemfigusul=boala autoimuna, dar si genetica
-gingival, apare ca o gingivita descuamativa si uneori in alte zone ale cavitatii bucale, vezicule si bule care se sparg si
formeaza ulceratii cu margini de forma unor microlambouri flotante
66. Gingivita din pemfigus: histopatologie

-acantoliza in stratul spinos

-veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
-infiltrat inflamator, cu PMN in corion, in zonele de ulceratie
-disjunctie epiteliu-corion
67. Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in slerodermie

-in penfigoidul mucos benign: pielea in general nu e afectata

-gingival- gingivita descuamativa si eroziva
-in sclerodermie: mucoasa gingivala si a limbii indurata si dureroasa
-la nivelul buzelor, induratia conduce la microstomie si dificultati alimentare si de vorbire
68. Pericoronarite: factori favorizanti, simptomatologie

-etiologie microbiana
-factori favorizanti:

16
 prezenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial
inclus, favorizeaza acumularea la acest nivel de placa bacteriana si detritusuri alimentare fermentescibile,malpozitia
dentara
formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte( de obicei mandibular)
-simptomatologie:-in forma acuta
dureri la masticatie,trismus,hipersalivatie,halena,formarea unui exudat purulent sub capusonul mucozal
adenopatie,starea generala alterata si febra
-complicatii:gingivostomatita ulceronecrotica,abcese de vecinatate, in zona maseterului, retrofaringian, periamigdalian,
uneori in loja temporala
-s-au mai descris: edem laringian; tromboflebia sinusului cavernos; meningita acuta
69. Gingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie

-spirochete: Treponema denticola, vicenti, macrodentium

-bacili fuziformi:Fusobacterium nucleatum
-Prevotella intermedia-Porphyromonas gingivalis
Factori favorizanti:
Pericoronarite,igiena bucala incorecta, intamplatoare sau absenta,fumatul excesiv
traumatism direct al gingiei de dintii antagonisti in ocluziile foarte adanci sau prin migrari
deficitul in vit. C, B1, B2(in alcoolism)
boli generale cronice casectizante: sifils; tumori maligne; retrocolita ulcero-hemoragica(leucemii, anemii)
factori psihosomatici: stres(stagiu militar, examene); nevroze anxioase si depresibile
70. Gingivostomatita ulcero-necrotica:histopatologie

-suprafata epiteliului e distrusa si inlocuita cu false membrane

-in corion se constata o hiperemie puternica si un bogat infiltrat inflamator cu PMN
-la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:
zona bacteriana: cea mai superficiala, numeroase bacterii diverse, dar putine spirochete
zona bogata in leucocite: numeroase neutrofile, printre care sunt spirochete si bacterii
zona de necroza: resturi celulare si fibre de colagen, multe spirochete, cu mai putine bacterii
zona de infiltratie spirochetala: bogata in spirochete, fara bacterii
-spirochetele patrund pe o adancime de 0,3mm de la suprafata ulceratiilor si zonelor de necroza
71. GSUN:simptomatologie subiectiva

-dureri intense la atingerea gingiei

-dureri spontane iradiate in oasele maxilare
-accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condimente, masticatie
-senzatie de gust metalic si alterat
-limitarea deschiderii gurii prin trismus
-halena fetida intensa
72. GSUN:simptomatologie obiectiva

Semne patognomonice:
-papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma care se extinde si la MGL
-ulceratiile acoperite cu depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie la cenusiu-murdar
-aspectul papilelor si MGL pe distante de 1 sau mai multi dinti este crateriform, crenelat si poate fi delimitat la baza de
un lizereu linear eritematos
Alte semne obiective
-culoare rosie a portiunilor gingivale neulcerate
-gingivoragii la atingeri mici sau spontan
-hipersalivatie vascoasa
-leziuni de tip ulcerativ, necrotic,mai rar, pe mucoasa jugala, a buzelor si mucoasa linguala
-rigiditatea fetei
-adenopatie regionala
73. GSUN:diagnostic pozitiv si diferential

17
 Diagnostic pozitiv
-pe baza semnelor clinice, in special cele patognomonice
Diagnostic diferential
-gingivostomatita herpetica
-gingivostomatita aftoasa
-gingivite alergice si descuamative
-leziuni difterice
-sifilis
-tuberculoza
-leucemie acuta
-agranulocitoza
-candidoze acute
74. GSUN:evolutie si complicatii

-in absenta tratamentului poate evolua spre forme mai grave cu distructii parodontale intinse si denudarea radacinilor
-sindromul de alterare a starii generale se accentueaza
-complicatii -stomatita gangrenoasa sau noma
-meningita
-abces cerebral
-septicemia
-rareori poate retroceda spontan
-sub tratament evolueaza rapid spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
-recidivele sunt frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti
75. Gingivostomatita herpetica:factori favorizanti

-expunerea la soare (herpes actinic)

-ciclu menstrual(herpes catamenial)
-traumatisme, extractii dentare
-vaccinari
-afectiuni generale gastrointestinale, gripa, hepatita epidemica
76. Gingivostomatita herpetica:simptomatologie

-vezicule solitare sau grupate, ce contin lichid clar cu celule degenerate si virusi herpetici
-pe gingie, mucoasa buzelor, jugala, a limbii, valului palatin si istmului faringian
-la limita cutaneo-mucoasa pe buze- vezicule in numar variabil, in buchet, ce se sparg la cateva zile aparand o ulceratie
confluenta, marginita de un contur policiclic
-ulceratia se acopera de cruste si se poate suprainfecta
-pe mucoasa bucala veziculele se sparg rapid de la aparitie si apar ulceratii superficiale, de culoare galben-gri cu halou
rosu, inflamator
-si aceste ulceratii se pot suprainfecta, aparand si durere
-halena
-dificultati de masticatie
-adenopatie loco-regionala
-stare generala alterata, febra, curbatura, cefalee
77. Herpangina

-la copii in special vara

-leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului faringian
-se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau de ecovirusi
78. Gingivostomatita aftoasa:factori favorizanti

Locali
-dulciuri cu alune, miere, ciocolata
-condimente

18
 -fumat excesiv
-eruptia dentara
-schimbarea periei de dinti
Generali
-viroze
-afectiuni gastrointestinale
-hipertiroidism
-sarcina
-menstruatia
-stres
79. Gingivostomatita aftoasa:simptomatologie

-leziune elementara – afta

-leziune initiala – vezicula de scurta durata pe mucoasa bucala ce se sparge si lasa o ulceratie
-afta -pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren lingual
-intrun singur loc sau generalizata
-afte bucale+in regiunea genitala aftoza bipolara
-dimensiuni afte– mici 0,2-1 cm diametru rotunde sau alungite, se vindeca in 7-10 zile fara cicatrici
-mari 1-3 cm neregulate, persista cateva saptamani, lasand cicatrice
-ulceratia – alb-galbuie, margini netede bine conturate, cu halou eritematos
-de regula aftele sunt dureroase la masticatie si deglutitie si se pot insoti de trismus
-hipersalivatie
-adenopatie loco-regionala
80. Gingivostomatita micotica: conditii favorizante

-consum excesiv de AB(penicilina si tetraciclina) on doze mari, timp de saptamani si luni

-unele boli metabolice-diabet
-unele boli endocrine-hipotiroidism, insuficienta adrenocorticosuprarenaliana, boala Addison
-sarcina si contraceptivele pot favoriza candidoza „de tip bipolar”
-scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze mari de radiatii
-la pacientii care au primit o medicatie imunosupresiva
-SIDA care trebuie tot timpul luat in consideratie in cazul unei micoze acute prelungite si rebele la tratament
81. Gingivostomatita micotica: semne subiective

-senzatii dureroase la tingere, masticatie, contactul cu condimente, alimente cu pH acid

-fisuri dureroase ale comisurilor bucale
-dificultatea de a purta proteze mobile
82. Gingivostomatita micotica:semne obiective

La copii
-leziuni candidozice cu aspectul unor depozite de culoare alb-crem,ce imita laptele prins,coagulat
-pe mucoasa fetei dorsale si pe marginile limbii, pe mucoasa jugala, palatina si pe gingie
-la inceput izolate, apot confluente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale
-depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica, lasand puncte sangerande
La adulti
-atrofia papilelor filiforme ale limbii,ce au aspect neted, lucios; in rest mucoasa bucala prezinta eritem
-hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palatinal, cu aparitia de placi albe, aderente
-aspect pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat, pe fond de eritem si ulceratii mucozale
-fisuri si ulceratii ale comisurii cu exsudat seros si suprainfectari urmate de cruste
-uneori xerostomie
83. Parodontita marginala cronica superficiala:histopatologie

In epiteliu

19
 -proliferare intensa a celulelor din stratul bazal si aspect papilomatos pseudotumoral la nivelul jonctiunii epiteliu-corion
-alterari distrofice citoplasmatice si nucleare
-disjunctii intercelulare in stratul spinos: segregatie celulara, acantoliza
-hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
-exulceratii cu pastrarea stratului de celule bazale
-ulceratii disecante ale epiteliului jonctional, deasupra insertiei ligamentelor supraalveolare
In derm
-infiltrat dens limfoplasmocitar
-vasodilatatie pasiva
-endarterita
-degenerescenta filetelor nervoase
-la nivelul microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional mici cantitati de tesut de granulatie
La microscop electronic
-in epiteliu
-alterari ale mitocondriilor, marite de volum, vacuolizate
-tendinta de aglomerare a ribozomilor
-in corion-distrugeri mitocondriale si nucleare
84. Parodontita marginala cronica superficiala:semne subiective

-prurit gingival
-usturimi gingivale
-jena dureroasa gingivala, accentuata de periaj si masticatie
-sangerari la atingeri usoare si la suctiunea gingiei
-semn patognomonic-senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, cu durere peri- siinterradiculara: durerea
localizate
-mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie
-intensitate medie, suportabila, uneori discreta
-poate fi pusa in evidenta in cursul zilei in RC
85. Parodontita marginala cronica superficiala:semne obiective

Sangerari la atingeri usoare cu sonda

Semne de inflamatie gingivala
-culoare rosie-violacee de staza a papilelor, MGL, pe alocuri a gingiei fixe, cu aspect destins, lucios, lipsit de desenul de
„gravura punctata”
-tumefactie cu pungi false
-papila -tumefiata uneori filiforma, „prelinsa” interdentar spre incizal sau ocluzal
-poate fi desprinsa de dinte
-aspect lobulat, sant discret la baza, ce o delimiteaza de gingia fixa, portiunea superioara de tip mamelonat cu staza
-MGL cu fisuri acoperite de exsudat serofibrinos sau purulent
-usoara mobilitate-grad I prin edem
-uneori hiperplazie gingivala
-uneori retractie gingivala
86. Parodontita marginala cronica superficiala:semne radiologice

Demineralizare(halistereze) cu localizare diferita:

-halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar, cu aspect difuz sau de triangulatie discret crateriforma prin
demineralizarea corticalei interne cu baza spre marginea crestei septale si varful apical
-halistereza axiala in lungul septului, central axial in mod intrerupt, cu aspect de „sirag de margele” sau continuu „canal
septal”
-in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne, ceea ce indica stadiu avansat de
suferinta osoasa si iminenta resorbtiei osoase
87. Parodontita prepubertala

20
 -la dentitia temporara si mixta
-asociata unor boli generale si genetice
-Papillon-Lefevre – hiperkeratoza palmara, plantara, la genunchi
pierderea DT la 5-6 ani si a DP la 15 ani
-Chediak-Higashi –parodontita marginala profunda rapid distructiva
-Down-pungi adanci
-Cohen-
-Ehlers-Danlos - hiperelasticitatea pielii si articulatiilor, cresterea mobilitatii dentare
-calcifieri subcutanate
-pseudotumori subcutanate
-defecte oculare
-tulburari cardiovasculare si gastrointestinale
-Marfan
-Cross-McKusick-Breen
hipertrofie gingivala
hiperpigmentatia pielii
-opacifierea corneei
-tulburari nervoase de tip spastic
-Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
-Boala Crohn
-Boala celulelor Langerhans
-Agranulocitoza infantila genetica
-Neutropenia familiala ciclica
-Hipofosfatazia
88. Parodontita juvenila: etiologie

-patogene
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans(AA)
-Capnocytophaga sputigena
-Mycoplasma
-spirochete
-exista un deficit de chemotactism al PMN si monocitelor, produs de leucotoxina si care inhiba proprietatile fagocitare
ale leucocitelor
-se poate elibera un factor inhibitor al fibroblastilor si o enzima colagenolitica
-endotoxina eliberata de AA poate produce fenomene de hipersensibiliate de tip Shwartzman, agregarea trombocitelor,
activarea complementului si resorbtie osoasa
89. Parodontita juvenila: histopatologie

-semne de inflamatie de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
-disjunctie intre epiteliu si dinte
-infiltrat inflamator predominant plasmocitar
-distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
90. Parodontita juvenila:simptomatologie

-mobilitate patologica
-pungi adevarate
-migrari M1 si I diastema patologica
-retractie
-hiperestezie dentinara
-abcese parodontale, in forme avansate
-forma localizata
-M1 superiori si inferiori
-I superiori si inferiori
-M1 si I
-M1, I si dintii imediat vecini

21
 -forma generalizata-la toti dintii
91. Parodontita marginala cronica profunda la adult:histopatologie in epiteliu

-leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive

-degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinse
-disjunctia epiteliului jonctional de dinte
92. Parodontita marginala cronica profunda la adult:histopatologie in corion

In corion
-vasodilatatie cu caracter parlitic
-degenerescenta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare
-infiltrat limfoplasmocitar abundent
In corion si desmodontiu
-distructii intinse ale fibrelor de colagen din ligamentele supraalveolare si periodontale
-resorbtii ale cementului, inlocuit de zone intinse de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv
-distructii ale fibrelor Sharpey
-osul alveolar cu numeroase zone de resorbtie, in care se dezvolta tesut conjunctiv de neoformatie, cu stroma
conjunctiva foarte redusa si un bogat parenchim vascular invadant
93. Parodontita marginala cronica profunda la adult:simptomatologie subiectiva

-semnele din parodontita marginala cronica superficiala sunt mai accentuate

-tulburari de masticatie urmare a mobilitatii
-tulburari de fonatie (T,D,S,Ş) urmare a mobilitatii si diastemei si tremelor
-tulburari fizionomice consecutive migrarilor
-manifestari psihice anxios-obsesive, pana la tulburari manifeste de comportament, legate de o anumita labilitate
psihica constitutionala si de asocierea exagerata a instalarii bolii cu declinul biologic si decrepitudinea prin imbatranire
94. Parodontita marginala cronica profunda la adult:semne de inflamatie

-mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala

95. Parodontita marginala cronica profunda la adult:pungi parodontale adevarate

-uneori au peretele extern osos in zonele de intarire

-linii oblice externa si interna
-creasta zigomatico-alveolara
-zona palatina din dreptul frontalilor superiori
-in aceste zone pot aparea „pungi osoase”
-continutul pungilor parodontale:
-tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional si sulcular
-tesut de neoformatie cu tendinta de granulatie si inlocuire a structurilor degradate
-os alveolar necrozat si osteitic infiltrat cu tesut de granulatie
-celule epiteliale descuamate
-bacterii intregi si fragmentate
-leucocite distruse
-cement desprins cu scurte portiuni din fibrele de colagen
-exsudat seros, sero-fibrinos, adeseori purulent
96. Parodontita marginala cronica profunda la adult:migrari patologice

-mecanismul este dependent de distructia conexiunii dento-alveolare

-stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
-in zona frontala, dintii prezinta o eruptie activa accelerata, se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii adanci
-coroanele clinice cresc, dintii par „alungiti”
-apar treme patologice si se produce diastema
-dintii laterali au tendinta de deplasare in plan transversal cu vestibularizari la maxilar si mandibula, unde pot aparea si
lingualizari cu treme patologice

22
97.  Parodontita marginala cronica profunda la adult:afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor

Grade de afectare
I.leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia, care se retrage si evidentiaza furcatia fara ca sonda sa patrunda
interradicular
II.sonda patrunde 1-3 mm, radiologic nu se deceleaza resorbtie semnificativa a septului interradicular, dar exista
demineralizare
III.sonda patrunde adanc, dar nu trece pe versantul opus, radiologic apare resorbtia limbusului septului interradicular
IV.sonda traverseaza furcatia, radiologic apar grade diferite de resorbtie a septurilor interradiculare
Clasificarea Catedrei de Parodontologie (in plan vertical)
Subdiviziunea A 3-4 mm
Subdiviziunea B 5-7 mm
Subdiviziunea C ≥ 8 mm
98. Parodontita marginala cronica profunda la adult:semne radiologice

-resorbtie a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie-resorbtie verticala

Aspecte particulare:
-crater septal interproximal-rezultatul unei resorbtii verticale ce afecteaza corticala interna, marginea crestei osoase
septale si osul spongios subiacent;are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre cement sub JSC;
limita spre spongioasa se face printro zona de demineralizare radiotransparenta partial
-crater septal aproximal-rezultatul resorbtiei verticale ce afecteaza corticala interna pe ambele fete(M si D) si osul
spongios subiacent sub forma unei piramide cu baza coronar si varful vertical de-a lungul septului
-resorbtia crenelata-inegala de la un dinte la altul
99. Parodontita marginala rapid progresiva:etiologie si patogenie

Etiologie
Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
-Tannerella forsithensia
-Fusobacterium nucleatum
-Eikenela corrodens
-Campylobacter rectus
Patogenie
-modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii
-activarea policlonala a limfocitelor B
-alterari ale functiilor limfocitelor T
-producerea de autoanticorpi fata de colagen
100.Parodontita marginala rapid progresiva:simptomatologie

-evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unor episoade de evolutie agresiva, cu semne de inflamatie
florida, ale unei parodontite marginale cronice profunde
-inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
-tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
-exsudat purulent bogat reprezentat
-mobilitatea accentuate, uneori cu avulsii spontane
101.Parodontita marginala profunda rebela la tratament

-raspuns redus sau absent la tratament

-nu trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea PB, unde se produc recidive rapide dupa
perioada de ameliorare sau de vindecare clinica aparenta
-forme clinice -imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea PB:furcatii adanci, neregularitati
retentive ale unor suprafete radiculare

23
 -cazuri de parodontita prepubertala sau rapid progresiva la adult, cu importante influente microbiene si implicatii
imunologice
-microorganisme
-Fusobaterium nucleatum
-Prevotella intermedia
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Micromonas micros
-specii de stafilococ
-Tannerela forsythensis
-Campylobacter rectus
-Porphyromonas gingivalis
-specii de Candida
-Enterobacteriaceae
-semne clinice-evolutia continua a leziunilor preexistente sau aparitia altora noi dupa tratament, care nu produce
efecte benefice notabile
102.Parodontita distrofica:semne ale leziunilor de tip distrofic

-retractie gingivala cu semne de inflamatie papilatra si marginala reduse

-uneori la MGL incizuri cuneiforme,usor curbate ca un „apostrof” – fisuri Stillman
-MGL uneori cu aspect de rulou ingrosat – feston McCall
-hiperestezie
103.Parodontita distrofica:semne ale leziunilor inflamatorii

-pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm

-exsudat inflamator redus sau clinic absent
-mobilitate redusa
-rare si nesemnificative migrari
-frecvente grade de implicare a retractie gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcatiei
104.Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavi de SIDA

Eritem gingival linear sau gingivita HIV

-ca un lizereu eritematos, de culoare rosu-aprins, cu sangerari la atingeri usoare
-localizat sau generalizat
-la nivelul papilelor si MGL
-in stadii mai avansate si la nivelul gingiei fixe, sub forma difuza sau punctat si poate cuprinde si mucoasa alveolara
-suprainfectari micotice frecvente
-frecvente gingivite si chiar stomatite ulcero-necrotice
Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
-mai frecvent la Hiv pozitivi decat la sanatosi
-localizata sau generalizata
-leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar, care este frecvent denudat de tesuturi moi si prezinta fenomene de
sechestrare
105.Candidoze bucale la bolnavii de SIDA

-candidoza eritematoasa la nivelul mucoasei bucale sau/si linguale, cu zone de culoare rosie, uneori depapilari zonale,
parcelare ale mucoasei linguale
-candidoza pseudomembranoasa cu leziuni albicioase detasabaile prin stergere si care lasa suprafata sangeranda, mai
frecvent pe bolta
-candidoza hipertrofica si hiperplazica la nivelul intregii mucoase bucale, cu placi mici sau multiple, de culoare alba sau
pigmentate
-candidoza hipertrofica linguala, cu acelasi aspect ca la mucoasa bucala
-cheilita angulara micotica, cu leziuni sub forma de fisuri acoperite uneori de false membrane, care se sterg
106.Leucoplazia viloasa si sarcomul Kaposi la bolnavii de SIDA

24
 Leucoplazia viloasa
-hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata dorsala a limbii, care confera acesteia un
aspect „paros”
Sarcom Kaposi
-tumora maligna nespecifica infectiei HIV
-apare mai frecvent la bolnavii SIDA
-la inceput
-macule de culoare rosie sau bruna, albastruie
Sau
-papule
Sau
-mici formatiuni nodulare
-pe gingie si mucoasa boltii palatine
-ulterior se maresc in volum si au aspect de hematom sau hemangiom
107.Manifestari extrabucale si generale la bolnavi de SIDA

-adenopatie subangulomandibulara si cervicala anterioara

-candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
-angiomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de tipul bolii „ghearelor de pisica”
-histoplasmoza
-pneumonii
-toxoplasmoza cerebrala
-neuropatii, tulburari cognitive si de memorie, dementa
108.Semnele imediate ale traumei ocluzale

-jena dureroasa
-durere violenta trecatoare(secunde)
-dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, ce se mentin ore-zile, in functie de efectul traumei :
contuzie, subluxatie sau chiar luxatie dentara
109.Semne tardive ale traumei ocluzale

-laterale, la nivelul PM sau numai 1 sau mai multi M, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte circumstante
locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica mobilitatea
-in majoritatea cazurilor, in urma cu luni sau ani, pacientul obisnuia sa exercite presiuni excesive (spargeri de
samburi,oase, scoatere dopurilor sau capacelor) microrupturi ale ligamentelor, microhemoragii, microhematoame, cu
eliberare de enzime lizozomale, ce participa la histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea
110.Semne clinice ale traumei ocluzale cronice

-cresterea mobilitatii peste normal(nu e patologica findca rezulta din suprasolicitarea ligamentului periodontal) si o
deformare elastica a osului alveolar, rareori „resorbtia laterala” a acestuia
-retractie gingivala
111.Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice

-largirea spatiului dento-alveolar

-defecte angulare ale varfurilor septurilor, fara resorbtii osoase accentuate
-uneori rizaliza
112.Semne clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal

-reducerea spatiului dento-alveolar

-reducerea grosimii ligamentului periodontal
-radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza
113.Retractia gingivala

25
 =expresia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva, sau a unor circumstante anormale sau patologice
-evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
=urmarea distrugerii osului alveolar subiacent care ii este parodontiului suport, urmata de o
rapida proliferare a epiteliului in directie apicala
-in parodontita marginala rapid progresiva retractie de 2-4 mm/an
Factori ce influenteaza retractia
-depuneri masive de tartru in santul gingival
-trauma ocluzala, bruxismul
-unele obiceiuri vicioase ca apasarea gingiei cu un obiect dur
-trauma directa asociata cu inserarea in tesuturie loi a unor microobiecte metalice
-factori anatomici: tulburari de eruptie, forma individuala a dintilor, malpozitii, dehiscenta si fenestratia gingivala,
tractiunea bridelor si frenurilor, insertii musculare aberante
-impact alimentar, in special pe P la M superiori
-trauma mecanic directa prin periaj excesiv, intempestiv, exagerat de frecvent, firul de matase aplicat brutal, folosirea
traumatica a scobitorilor, periajul interdentar
-cauze iatrogene –obturatii,lucrari protetice ce traumatizeaza gingia
-unele interventii chirurgicale:gingivectomia, operatiile cu lambou, vindecarea prin fibrozare retractila a MGL
Retractia se insoteste de:
-hiperestezie la contact explorator, in masticatie, la atingeri cu tacamuri metalice, alimente fierbinti si reci, la aspiratia
aerului rece
-dificultatea de a peria corect si eficient
-reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
-cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de instalare a gingivitelor si a urmarilor acestora
-aspect nefizionomic si suferinte subiective si obiective:limitarea deschiderii gurii, ras controlat,fortat pentru a masca
defectul, fonatie modificata , depresie nervoasa, anxietate in public si in relatiile cu cei din jur
La varstnici e considerata obisnuita, chiar fiziologica, de senescenta
-exista totusi o inflamatie redusa, oculta clinic
-involutia de senescenta se caracterizeaza prin degenerescenta tesutului conjunctiv si a fibrelor de colagen, atrofia
osului alveolar redus in volum, cu cresterea densitatii osoase
-dintii au coroana clinica alungita, radacina clinica scurtata, fara mobilitate patologica
-nu se poate vorbi de o retractie gingivala pura, fiind intotdeauna consecinta unor cause
114.Tumori gingivo-parodontale benigne

- fibromul gingival;
- papilomul gingival;
- granulomul eozinofil;
- granulomul periferic cu celule gigante;
- chisturi gingivale şi parodontale.
115.Tumori gingivo-parodontale maligne

-
carcinomul sau epiteliomul
-
sarcomul (
-
melanomul malign
-
metastaze gingivale, care au fost semnalate rar, în diferite forme de cancer: de colon, plămân, ficat,
rinichi, testicul
116.Mecanisme de actiune in sindromul Wilson , la nivel parodontal

-tulburările imunologice cauzate de alterările metabolice;

-afectarea componentei osoase a paradonţiului profund prin osteoporoză;
-tulburările de coagulare din cauza afectării hepatice;
-deficienţele în igiena bucală ca urmare a tulburărilor neurologice şi psihice.
117.Semne clinice parodontale in sindromul Wilson

- mărire de volum gingival prin combinarea fenomenelor hiperplazice şi hipertrofice;

- modificări de culoare ale gingiei spre roşu-violaceu cauzate de fenomenele de stază;
- modificarea aspectului marginii gingivale
- şângerări gingivale provocate la masticaţie şi periaj, precum spontane ·în urma fragilitătii capilare
(meiopragie) şi a acumulării unor cantităţi crescute de tesut de granulaţie cu numeroase capilare
neoformaţie; -formarea de pungi parodontale false.

26
 --La nivelul paradonţiului profund se constată: demineralizărl osoase şi resorbţii ale osului alveolar şi
afectarea furcaţiilor cu aparitia de pungi parodontale osoase, mobilitate dentară, iar în faze
avansate avulsia spontană a dinţilor.
118.Tratamentul afectiunilor parodontale in sindromul Wilson

Urmăreşte îndepărtarea acumulărilor de cupru de la nivelul ţesuturilor afectate.

Tratamentul se instituie chiar dacă pacientul este asymptomatic iar diagnosticul a fost stabilit pe baza investigatiilor
paraclinice.
Trebuie menţionat rolul important al dietei în eficienţa terapeutică.
Dieta se menţine toată viata şi limitează aportul de cupru sub1 mg/zi.
Sunt excluse din alimentaţie ciocolata, fructele de mare, precumşi aportul de apă minerală.
Se realizează în principal cu chelatori de cupru ce leagă acest element şi cresc excreţia sa: D- penicilamină sau cu
trietilentetraamină cu vitamina 86, acetat de zinc şi vitamina A.
Eficacitatea terapiei se instalează în timp de câteva săptămâni. Se monitorizează pacientul prin evaluări neurologice şi
hepatice: transaminază serică,albumină, bilirubină şi fosfatază alcalină.
119.Argumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodontiul marginal

1.originea embrionara a pulpei si parodontiului, care detin memorie genetica unitara,comuna

2.existenta unor canalicule colaterale la nivelul radacinii, prin care trec anastomoze vasculare si conexiuni nervoase,
intre spatiul endodontic si cel dento-alveolar
3.depunerile mai mari de dentina secundara la nivelul coletului, mai ales in retractii gingivale, prin parodontite
marginale cronice distructive
4.aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii parodontotici indemni de carie
5.fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dintii parodontotici lipsiti de carii
6.efectele benefice ale devitalizarii dintilor parodontotici care intrerup lantul patogenic indus
de modificarile pulpare inflamatorii si degenerative, generatoare de reflexe neurovasculare cu influenta asupra
evolutiei parodontitelor marginale
7.sensibilitatea proprioceptiva caracteristica parodontiului marginal in relatie morfologica si functionala cu structurile
dentare
120.Evolutia gingivitei cronice propriu-zise

-poate evolua in absenta tratamentului cu perioade de exacerbari si remisiuni

-evolutia spre parodontita nu este o regula
-circumstantele evolutiei spre parodontita tin de exacerbarea influentei unor factori favorizanti locali (obiceiuri
vicioase,trauma ocluzala,fumat) si/sau aparitia unor boli generale, in conditiile actiunii cauzale a PB
121.Evolutia parodontitei marginale cronice profunde a adultului

-evolueaza cel mai des in mod lent

-prognosticul depinde de gradul de resorbtie si de mobilitate
-resorbtie pe mai mult de 2 suprafete radiculare si mai mult de ½ din lungimea radacinii indica un prognostic rezervat
-mobilitate de gradul 3 prognostic rezervat
-evolutia e influentata de factorii locali favorizanti, de varsta, de instalarea unor boli generale, de efectele secundare ale
unor medicamente
-complicatii locale–abces parodontal marginal
-hipreestezie dintinara
-lacune cuneiforme
-carii sub coletul anatomic
-pulpite acute laterograde sau retrograde
-necroze
-parodontite apicale subacute sau cronice, retrograde
-complicatii loco-regionale
-complicatii la distanta si generale

122. Abcesul parodontal marginal:semne clinice subiective

-jena dureroasa la masticatie,uneori spontana,localizata de intensitate medie

-mai rar dureri intense chiar violente ce pot iradia in zone vecine, simuland fenomene de otite, artrita TM sau sunt
localizate fiind consecinta unor complicatii supraadaugate(pulpita sau parodontita acuta)
123.Abcesul parodontal marginal:semne clinice obiective

27
 -tumefactie circumscrisa,rotunda sau ovalara,dimensiuni variabile 1-2mm pana la 1,5 cm
-dinti limitanti in general indemni
-mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa,rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o portiune de culoare alb-
galbuie (perforare iminenta sau orificiu fistulos)
-daca e intre cei 2 I sup se poate insoti de fenomene de celulita ale buzei si poate simula edem Quincke
-consistenta – pentru cele V si L moale, depresibila
pentru cele P in primele faze mai ferma
-percutia transversala a dintilor limitrofi de regula mai dureroasa ca cea verticala
124.Abcesul parodontal marginal:forme clinice

-simplu-tumefactia e pe aceeasi fata cu punga parodontala

-serpiginos-exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii pe alta
125.Hiperestezia dentinara:mecanisme de producere

-stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare

-stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
-stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei
-stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
126.Hiperestezia dentinara:semne clinice

-senzatie dureroasa de intensitate redusa,medie sau intensa

-la contact cu agenti mecanici, termici, chimici
127.Alte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara

-lacune cuneiforme -la colet, mai frecvent V

-lipsa de substanta de forma triunghiulara cu baza exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
-cauza: -sistem nervos
-trauma ocluzala
-uzura cement si dentina prin periaj excesiv
-eroziune chimica acida
-carii sub colet –favorizate de rezistenta mecanica mai scazuta a cementului si dentinei
-pulpite acute laterograde sau retrograde – frecventa redusa 2%
-necroze –prin
–traumatisme mecanice, pana la rupturi ale MVN apical la dinti parodontotici mobili
leziuni directe din interventii chirurgicale in pungi fara devitalizarea dintilor
-parodontite apicale pe cale retrograda
-prin pungi parodontale
-de la acute la cronice
-de la resorbtii parcelare la forme extinse
128.Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale

-celulite
-osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
-sinuzita maxilara
-adenite
-tromboflebita sinusului cavernos
-abces cerebral

129. Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale

-coloecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica

-septicemie
130.Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat : la nivel celular

se reduc până la dispariţie organitele celulare ce sunt înlocuite de ţesut grăsos si fenomenele mitotice scad în
intensitate,comunicareintercelulară şi interreacţia celulă-matrice celula.ră se diminueaza membrana celulară se
modifică, schimburile de oxigen, de nutrienti,eliminarea C02 şi a produşilor de excreţie sunt îngraunate;
131.Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat : la nivel tisular

28
 modificările structurale de vârstă sunt caracterizate prin creşterea cantităţii de colagen (fibroză) şi pierderea elasticităţii
fibrelor de elastină cu modificarea proprietăţilor fizice-chimice ale ţesuturilor,
acumularea progresivă de amiloid, săruri de calciu şi lipide cu apariţia rigidităţii tisulare, scade vascularizaţia tisulară
132.Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat : secretia salivara

Prin diminuarea fluxului salivar şi respectiv a sistemelor enzimatice determină modificări imunologice cu scăderea
capacităţii de apărare şi favorizarea afecţiunilor gingivo-parodontale
133.Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat : mucoasa orala

mucoasa orală suferă un proces de atrofie: epiteliu! este mai fin, slab diferenţiat, apare o îngroşare a colagenului din
ţesutul conjunctivsubiacent,
procesele de keratinizare se diminuează sau dimpotrivă apare o tendinţă de hiperkeratinizare, apar modificări
fibrosclerotice
ale vaselor sanguine sau uneori dilataţii de tip varicos;
La nivelul mucoasei gingivale se observă modificări ale inserţiei epiteliale gingivale, desmodonţiului şi cementului
radicular fără ca Retractia retracţia gingivală să fie obligatorie.
Retracţia gingivală apare mai frecvent în cadrul fenotipului subţire şi dacă există mai putin de 1 mm de mucoasă
keratinizată).
Se observă o diminuare a procesului de keratinizare gingivală, transformări regresive ale epiteliului în paralel cu fibroza
ţesutului conjunctiv.
Migrarea epiteliului joncţional spre apical urmează atrofia crestei alveolare, concomitent mezializarea fiziologică şi
procesele de uzură ale suprafeţelor dentare. Pierderea ataşamentului parodontal şi a suportului osos la vârstnici nu
este consecinţa naturală a îmbătrânirii,ci rezultatul unei boli parodontale agravate de vârstă

134.Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ?

Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt >
Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea factorilor locali
Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de imbolnavire
a. Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare
b. Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin suprimarea
microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare
135.Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?
Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:
a) De ordin medicamentos
b) De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
c) De echilibrare a ocluziei
- Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in evolutie
Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la
intervale de timp necesare, in general apropiate
d) Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor
136.Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?
Precoce,Sustinut,Complex ,Diversificat,Intensiv,Individualizat
137.Directiile principale de tratament in boala parodontala.
In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
a) Tratament antimicrobian
b) Tratament chirurgical
c) Tratament de echilibrare ocluzala
d) Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal
e) Tratamentul complicatiilor
138.Etapele principale de tratament in boala parodontala
- Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
- Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
- Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora
- Detartraj supragingival
- Detartraj subgingival profesional
- Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
- Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si secundar prin
folosirea unor mijloace ajutatoare

29
 - Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
- Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice superficiale
- Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
- Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile
gingivale
- Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
- Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
- Slefuiri ocluzale
- Restaurare protetica
- Imobilizarea dintilor parodontotici
- Tratament de bioreactivare
- Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin
tratament
139.Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
- Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora
- Detartraj supragingival
- Detartraj subgingival profesional
- Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
140.Tratamentul initial in boala parodontala
Faza initiala – tratamenul initial prin:
a) Tratamentul complicatiilor acute
b) Igienizarea efectuata de medic
c) Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
d) Instruirea pacientilor privind igiena bucala
141.Tratamentul secundar in boala parodontala
Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
a) Prin proceduri chirurgicale
b) Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
c) Restaurari odontale si protetice
d) Tratement ortodontic
e) Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului parodontal la 1-
3 luni de la tratamentul initial
142.Profilaxia primara in boala parodontala
Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB
a) Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale
143.Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala
Proflaxia secundara
a) Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
- Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
Profilaxia tertiara
b) Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale
144.Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite
Igienizarea se face de catre medic prin:
a) Debridare gingivala
b) Detartraj supra si subgingival
c) Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
d) Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
e) Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
145.Debridarea gingivala
Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
a) placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
b) detritusul organic moale
c) urmele de tartru inclavate in cementul radicular
debridarea gingivala imbina proceduri de :
- detartraj supra si subgingival
- chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
- indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie subgingivala

30
 debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la jonctiunea gingivo-
dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
146.Obiectivele periajului gingivo-dentar.
Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
a) Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale
adiacente
b) Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
c) Cresterea tonusului functional
d) Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice
147.Criteriile alegerii periei de dinti.
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt confectionate:
a) Natura, provenienta
b) Numar
c) Lungime
d) Diametru
e) Aranjament
f) Consistenta: tari, moi
g) Flexibilitate: rigide, suple
148.Avantajele periilor cu peri naturali
Suplete
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
Nu produc traumatisme gingivale
Se incarca bine si retin pasta de dd
149.Dezavantajele periilor cu peri naturali:
Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
150.Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre
Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
Periile aspre favorizeaza:
a) Retractia gingivala
b) Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
c) Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent
151.Frecventa periajului gingivo-dentar.
Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas, keratinizarea normala,
circulatia si vascularizatia gingivala
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia gingiei
152.Metoda BASS a periajului santului gingival
Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
Capatul filamentelor spre santul gingival
Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
Avantaje:
a) Insusirea cu usurinta de catre pacient
b) Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
c) Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale
153.Metoda STILLEMAN (modificata)
Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre marginea gingivala libera
si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
a) Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
b) Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
154.Metoda CHARTERS de periaj interdentar
Se fol perii de consistenta medie spre tare

31
 Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea
ocluzala
Metoda indicata pentru: Masaj gingivala si Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau
operatii cu lambou
155.Metoda periajului prin rotire
Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de sac
Gura intredeschisa
Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala
156.Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar
Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe suprafetele
ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu presiune blanda
157.Metoda FONES
Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare
Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
158.Periajul electric: indicatii, avantaje
Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
a) Copii mici
b) Persoane purtatoare de aparate ortodontice
c) Persoane handicapate fizic
d) Persoane cu abilitate manuala redusa
e) Persoane lenese
f) Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
Avantaje:
g) Indepartare eficienta a placii
h) Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
159.Folosirea firului de matase in spatiile interdentare
Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
Reguli de intrebuintare:
a) Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
b) Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
c) Introducere interdentara – firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
d) Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
e) Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
f) Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
160.Substantele active continute in pastele de dinti
Pastele de dd contin substante ca:
a) Azotat de potasiu
b) Formaldehida si fluoruri
c) Saruri anorganice (sulfat de Na,K)
161.Clorhexidina: calitati si indicatii
Calitati:
a) Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
b) Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
c) Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
d) Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
e) Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
Indicatii:
f) Prevenirea depuneii placii
g) Prezenta placii microbiene
h) Gingivite acute
i) Abcese parodontale marginale
j) Gingivite cronice si parodontite marginale cronice
162.Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare
Mod de prezentare:
a) Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool
b) Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina

32
 c) Geluri -0.2 %
d) Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
e) Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
f) Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
Mod de utilizare
g) Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de secunde dupa
periaj
h) Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
i) Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina
163.Clorhexidina: efecte secundare.
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
a) Depunerea crescuta de tartru supragingival
b) Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
c) Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
d) Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
e) Reactii alergice
f) Tulburari digestive
g) Tumefactii parotidiene
h) La soareci =)) reactii oncogene
164.Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite
Sanguinarina
a) Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
b) Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
c) Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale
d) Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
e) Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
Triclosanul
f) Este un eter hidroxifenil
g) Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
h) Inhiba prostaglandinele
i) Utilizat sub forma de apa de gura 0.0% si paste de dd
165.Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro serie de
mecanisme ca:
a) Reducerea glicolizei
b) Inactivarea unor enzime microbiene
c) Modificarea permeabilitatii de membrana
d) Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
e) Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
f) Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
Se folosesc:
g) Fluorura de sodiu
h) Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%
166.Instrumentarul pentru detartraj
Examinare:
a) Sonde de parodontometrie
b) Sonde exploratorii
Detartraj si chiuretaj radicular:
c) Seceri
d) Sapaligi
e) Pile (razuse)
f) Chiurete
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
g) Palnii de cauciuc rozetate sau nu
h) Perii rotative
i) Benzi abrazive si de lustruit
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
- Parte activa – fol pt indepartarea depozitelor de tartru
- Partea pasiva – de legatura cu manerul
- Manerul – suprafata striata

33
167.Secerile pentru detartraj
Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot patrunde si in santul gingival + pungi mici
Sunt de 2 tipuri:
a) Anterioare – cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura – pentru dd frontali
b) Posterioare – in contra< , cu 2 curburi – acces interdentar la PM si M
Indicatii si mod de utilizare:
c) Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
d) Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite
insinuarea lor
168.Daltile de detartraj
Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
Indicatii si mod de utilizare:
a) Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale ale dd frontali
b) Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
c) Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali
169.Sapaliga de detartraj
Este un instrument cu partea activa in < de 99-100 o fata de partea pasiva
Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45 o
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine exprim
Domeniu de aplicare:
a) La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
b) La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
Indicatii si mod de utilizare:
c) Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera (numai daca
gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
d) Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
e) Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
f) Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incisala sau ocluzala
170.Pilele sau razusele
Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-105 0
Ca o serie de 4-5 sapaligi
Baza instrumentului este rotunda sau ovala
Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul (frontali/lat)
Indicatii si mod de utilizare:
a) Pilele sunt indicate pentru:
- Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand aceasta este
suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
- Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea acestora =>
usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
- Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
- Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
b) Instrum e plasat in axul lung
- deplasari prin apasare verticale
exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod
171.Chiuretele parodontale
Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de granulatie din
pungile parodontale
Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale, spatiile
interdentare si interradiculare
Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
Partea activa
a) Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
b) Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura
c) Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
d) In sectiune are forma semicirculara
Partea pasiva
e) Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinii

34
 f) Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii active) sa fie tinut
paralel cu axul vertical al dintelui
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
- UNIVERSALE
- SPECIALE
g) Chiuretele UNIVERSALE
- Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de axul
longitudinal al partii pasive
- Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele sanatoase, fara
pungi, retractii sau furcatii descoperite
- Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si pe peretele
dur dentar (radicular) al pungii
- Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
 BARNHART 1/2 si 5/6
 COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX
h) Chiuretele SPECIALE
- Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
- Caracteristici GRACEY
 Suprafata faciala se situeaza la un < de 70 o fata de axu lung la primei parti pasive
 Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient activa, cealalta
(dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele gingival)
 Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in acest scop
 Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza cel mai bine pe
suprafetele curbe ale radacinii
 Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
- Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente
 1/2, 3/4 -> incisivi + canini
 5/6 -> incisivi + canini + PM
 7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
 11/12 -> fetele M ale dd laterali
 13/14 -> fetele D ale dd laterali
• Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele M&D
- Chiuretele GRACEY “profilactice”
 Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele standard, dar au
portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
 Folosite in special pt detartraj supragingival
 Au numarul de cod precedat de “P”
- Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
 Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
- Chiuretele GRACEY “mini cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard
• Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara
 Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci”
- Chiuretele EXTRARIGIDE
 4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
 Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate “extrarigide”
 Indicatii:
• Indepartarea tartrului foarte aderent
• Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular
- INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
 Detartrajul santului gingival
 Detartrajul subgingival din pungile parodontale
 Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte
instrumente
 Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea cementului
necrotic
 Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
35
 - MOD DE ACTIUNE – GRACEY
 Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110 o disloca tartrul, iar marginea opusa nu
actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70 o )
 Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers ->
chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare = CHIURETAJ IN CAMP
INCHIS
- TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
i) La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru, suprafata faciala se roteste pana cand face
cu suprafata radacinii un unghi mai mic de 90 o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
j) Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal si incizal, dar si de presiune
laterala controlata, mentinand permanent contactul cu dintele
Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
k) Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale ale dd laterali
l) Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se intoarce cu 180 gr)
172.Chiuretajul radicular
Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a cementului
infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
Tehnica:
a) Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
b) Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
c) Se aplica o presiune laterala controlata
d) Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
e) Se fac si miscari oblice si orizontale
f) Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
g) Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
173.Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj
Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati:
a) Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior
- Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
b) Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
- Se incarca cu pasta de lustruit
c) Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
- Discuri fine
- Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
- Benzi late de matase cerata
174.Componentele aparatelor cu ultrasunete
Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
a) Aparate bazate pe efectul piezoelectric
b) Aparate magnetostrictive
Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
Piesa de mana si partea terminala activa
Sistemul de racire cu apa
Dispozitivul de pornire/oprire
175.Indicatiile detartrajului cu ultrasunete
Tartru supragingival
Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
Tartrul sin santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua
durerile
La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate – dat traumatismului gingival mult mai
redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
I nfazele incipiente de imbolnavire
In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival
176.Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete
Bolnavii cu boli infectioase, contagioase

36
 Pacientii cu reflexe de voma exagerate
Hiperestezie dentinara accentuata
Copii mici
Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul
177.Tehnica detartrajului cu ultrasunete
Pregatirea pacientului
a) Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe
b) Protectia pacientului cu un sort pe piept
Pregatirea instrumentarului
c) Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
- Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
d) Controlul jetului de apa
e) Controlul puterii generatorului de vibratii
f) Aplicarea aspiratorului de saliva
Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
g) Detartraj vertical
- Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de suprafata de
smalt
- Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens
h) Detartraj orizontal si in diagonala
- Completeaza detartrajul vertical
- Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit
- Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
- Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare O ale I sup si inf
i) Detartraj fin
- Se face cu instrumentul de tip secera – care indeparteaza punctele de tartru restant de pe
suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival
j) Detartraj ultrafin
- Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din gropitele
si santurile coronare
- Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm
178.Avantajele detartrajului cu ultrasunete
Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara
179.Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete
Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului
Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg supraalveolare
Dureri hiperestezice greu de suportat
Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau nemetalice
Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului, particule
mici de detritus organic cu microbi patogeni
Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a intrumentului
scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau inghitit
180.Detartrajul sonic
Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet
puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
Avantaje:
a) Pret de cost mai mic
b) Volum redus
c) Aplicare si indepartare usoara
d) Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
e) Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
f) Nu necesita racire cu apa
Dezavantaje
g) Are o singura treapta de putere
h) Eficienta mai redusa

37
181.Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.
Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele parodontale de
explorare, flexibile car simt deplasate dinspre obturatie spre dinte
In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si refacerea corecta
Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul interdentar este liber, sau
obturatie e la distanta de gingie
Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit
182.Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite
Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de comatere a infectiei microbiene si a inflamatiei gingivala,
trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare bacteriene
Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si intretin inflamatia
gingivala
Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de autocuratire
In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si finalizarea
obturatiei dupa tratamentul parodontal
Particularitati:
a) Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a maginii
gingivle adicente procesului carios
b) Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin tamponament sau
mesare cu o substanta astringenta
183.Atitudinea fata de hiperplazi papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese carioase
Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau in
interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
a) Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
b) Electrocauterizare
c) Gingivectomie
Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei hipertrofii reduse
184.Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale
O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei alterate si
obturatia provizorie
Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale din vecinatate
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:
a) Indepartarea tartrului si a placii
b) Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare
185.Tamponamentul; Badijonajul
Tamponamentul
a) Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din tifon
- Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu
- Stimuleaza circulatia si vascularizarea
- Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene
Badijonajul
b) Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de vata cu
diam de 3-5 mm, sterile
- Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie la baza
papilei
186.Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor
Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm
Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei sonde vechi sectionate
sau cu ajutorul unei spatule
Timp de mentinere 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc
187.Irigatiile subgingivale
Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si PM cronice
Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana
188.Instilatiile in pungile parodontale
Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul special cu capatul scurt
Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza
Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite
Dintele sau zona dentara se izoleaza

38
 Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza
Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte
189.Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale
Cu spatula se pot introduce în şantul gingival sau pungile parodontale accesibile unguente cu antibiotice: pasta TM
(tetraciclină şi metronidazole),
Aplicarea pastei antibiotice:
acul seringii de tip Uniject, este introdus prin mişcări blânde în interiorul pungi parodontale până în porţiunea cea mai
adâncă, unde se întâmpină o uşoară rezistenţă când pacientul resimte o durere redusă;
i. se acţionează pistonul seringii până când pasta refluează la gura pungii
parodontale;
ii. se îndepărtează seringa şi se menţine instilaţia timp de 10-15minute, în
condiţii de izolare;
iii. instilaţiile se fac la una-două zile interval, două-patru şedinţe,
190.Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare
Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in functie de
cantitate in 1-4 puncte:
a) In fosa canina maxilara
b) In dreptul radacinilor PM la mandibula
O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale)
191.Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale
Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a suprafetei radiculare
in tratam chirurgical al PM cronice
a) Scop: regenerare buna
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare
192.Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale
Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata
Indicatii:
a) Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
b) Fistule apico-gingivale
c) Ulceratii gingivale de cauza microbiana
Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice
193.Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale
Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si parodontitelor
marginale cronice
194.Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii
Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata – actiune antispetica, hemostatica si de indepartare a
detritusurilor
a) Indicatii:
- Gingivite acute si subacute
- Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
- Abcese parodontale marginale incizate
- Gingivostomatita ulcero-necrotica
- Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
- Plagi chirurgicale inainte suturii
- Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol
b) Indicatii :
- Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina
- Albirea dintilor
195.Proprietatile clorurii de zinc
Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale al santului gingival
Actiune cicatrizanta
196.Indicatiile utilizarii antisepticului protargol
a) Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
Gingivite acute si subacute
Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj

39
 Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese
Tratametul abcesului parodontal marginal
Gingivostomatita ulcero-necrotica
197.Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag
Are actiune bacteriostatica in c% slaba
30% - efect cauterizant + bactericid
Indicatii:
a) Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
b) Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale in special dupa
gingivectomii
198.Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept
Indicatii :
a) Gingivite subacute si acute
b) gingivostomatita ulcero-necrotica
mod de utilizare:
c) in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern
d) solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi
199.Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala
Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
a) Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale mucoasei bucale,
gingivostomatite micotice
b) Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene
- Are actiune antiseptica redusa
c) Rivanol – bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica
- Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
d) Rosul de Congo – efect hemostatic si antimicrobian
200.Tetraciclina: calitati si indicatii
Calitati:
a) Actiune antimicrobiana
b) Actiune antiinflamatorie
c) Actiune antiproteolitica si antioxidanta
d) Actiune anticolagenolitica
e) Actiune reparatorie si regenerativa
f) Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
g) Inhiba resorbtia osului alveolar
Indicatii
h) administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
i) se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme agresive
generalizate la orice varsta
j) in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
k) Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
201.Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale
Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa administrarea pe cale
generala
Se administreaza sub forma de:
a) Comprimate 0,250 g
b) Unguent 3%
c) Gel 3%, 25%
202.Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale
Inhibarea sintezei peretelui Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
celular
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina
membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina, Lindomicina,
Clindamicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina

40
 nucleici

203.Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului marginal
Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
a) In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra)
b) In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
c) In parodontitele agresive
d) In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
e) In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
f) In parodontite cu caracter recidivant
g) Inainte si/sau dupa manopere sangerande
Contraindicatii:
h) Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz, coloratie)
Tulburari secundare:
i) Alergii subcutanate
j) Tulburari gastrointestinale
k) Tendinopatii
l) Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice
204.Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati
AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
a) TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus actinomicetemcomitans
- Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
b) METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam convetional
- Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
c) CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
d) FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi
- La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea concentratie mai mare
decat in serul sanguin
e) AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali
Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
f) Greutatea corpului
g) Timpul de metabolizare
h) Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi
Metronidazol 2-3 ori/zi
Clindamicina – 2 ori/zi
Tetracicline – 1-2 ori/zi
Azitromicina – 1 data /zi
205.Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale
Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
a) Indicatii: stomatita micotina NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
b) Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
c) Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total)
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
d) Comprimate (cont 10 mg natamicina)
e) Suspensie – 25 mg natamicina
f) Indicatii: stomatite micotine, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile
206.Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale
La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore
207.Medicatia cortizonica: mod de actiune
Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau biologica)
In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
a) Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
In fazele tardive ale inflamatiei
b) Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in combaterea unor
manifestari alergice

41
208.Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala
Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
a) Hidrocortizonu acetat
b) Prednison
c) Prednisolon
d) Triamcinolon
e) Dexametazona
f) Nystolocal
209.Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale
In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
a) De tip Romergan, sol orala 0,1%
b) Maleat de dimetiden (Fenistil)
c) Se sol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata
210.Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale
Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie herpetica si redus
sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
Dintre substantele antivirotice se cunosc:
a) Amantadina
b) Vidarabina
c) Aciclovirul – 3- 4 ori/zi timp de 7 zile
d) Rodilemid
211.Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala
Propolis = produs natural de secretie al albinelor
Efecte:
a) Antibacterian
b) Antimicotic
c) Antiinflamator
d) Vasoconstrictor
e) Decongestiv
f) Anestezic de suprafata
g) Cicatrizant
h) Trofic tisular
212.Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale
In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si actiuni
antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte secundare nocive:
a) Propolisul
b) Extract de flori de musetel (Romazulan)
c) Ticiverol
d) Extract de flori de galbenele
e) Extract de salvie
f) Extract de radacina de tataneasa
g) Extractum rathanlae
h) Extractum rhey
213.Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale
a) Extract de flori de musetel (Romazulan)
b) Ticiverol
c) Extract de flori de galbenele
d) Extract de salvie
e) Extract de radacina de tataneasa
f) Extractum rathanlae
g) Extractum rhey
214.Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune
In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon, Polidin sunt
preparate bacteriene cu actiuni precum:
a) Cresterea rezistentei antiinfectioase
b) Cresterea puterii fagocitare a PMN
c) Cresterea valorii complementului seric
d) Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului
e) Cresterea IgG si IgA
f) Stumilarea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul

42
215.Vaccinarea in boala parodontala
Vaccin stafilococic
a) Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
b) Ritm de administrare la 2-3 zile
c) Concomitent se adm AB (local si general)
Cantastim – extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa
d) Actiune: stimulare a macrofagelor
e) Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg
f) Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
g) Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
- Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani realizarea profilaxiei specifice
prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt legate de dificultatea de a
prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe microorganisme. Nu
s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre limfocitele T sau B si gradul de
distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata
existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva rolul neutrofilelor
in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din
porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a
dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile
gingivale induse prin ligatura
216.Utilizarea laserului in parodontologie
Efecte biologice:
a) Stimularea sintezei de ADN
b) Activarea fagocitozei
c) Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
d) Cresterea activitatii fibroblastilor
e) Favorizarea schimburilor ionice
f) Stimularea locala a dinamicii vasculare
g) Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
Domenii de utilizare
h) Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
i) Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
j) Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces, decapusonari,
frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
217.Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili
Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act minim de
maticatie
Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin infiltratie
Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie
218.Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici
Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce tratamentul
medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
a) Se realizeaza in special la M inf
- Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este sectionata, iar
radacina cu punga parodontala este extrasa
Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
b) Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii corono-
radiculare, urmata de extractie
c) Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
d) Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup
219.Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale
Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul alveolar cu restaurarea
aditionala
220.Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica
Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na

43
 Dezavantaje:
a) Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase)
b) Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale = gingivectomie
chimica
221.Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune
Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total redresat si filtrat
Mod de actiune :
a) Cauterizare pr-zisa
b) Sectionarea tisulara
c) Electrocoagulare
d) Fulguratii
e) electrodesicatie
222.Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic in anumite
limite
Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
Prevenirea sangerarii in camp uscat
Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
Se autosterilizeaza
Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata
223.Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar
224.Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala
Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative de la valorile
normale
Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
Efectuarea tratamentului antimicrobian
Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare
225.Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal
Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care au produs:
a) Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
b) Pungi parodontale adevarate
c) Hiperplazii gingivale
d) Defecte mucogingivale
226.Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal
Principala CI locala este legata de starea igienei bucale
Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a
continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian
227.Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal
Leucemii acute
Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani
Hemofilia
Starile casectice din TBC, tumori maligne
Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
Psihozele majore
228.Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal
Diabetul
Boala ADDISON
Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare
Epilepsia
PARKINSON
229.Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala
Instrumentar de consultatie si explorare
a) Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii)
Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
Instrumentar de incizie si sectionare
b) Bisturie cu lama de unica folosinta
c) Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX

44
 d) Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal
e) Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 – pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea gingiei incizate
Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
f) Decolatoare mucozale si periostale
Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea osului alveolar
g) Instrum de detartraj subgingival
h) Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare
i) Chiurete GRACEY
j) Razuse sau pile
k) Pense ciupitoare de os
l) Daltite de os
m) Freze – preferabil de os LINDEMAN
Instrumentar de sutura
n) Ace, de preferinta atraumatice
o) Pense mentinatoare de ac
Instrumentar ajutator
p) Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt campuri,
canule de aspiratie
Materiale:
- Campuri chirurgicale
- Comprese de tifon
- Rulouri de vata
- Bulete de vata
- Anestezice
- Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
- Fire de sutura
- Cimenturi chirurgicale
230.Microchirurgia parodontalala
Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3 obiective:
a) Iluminarea mai buna a campului operator
b) Marirea imaginii campului operator
c) Cresterea preciziei campului operator
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense
231.Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal
Pregatirea campului operator
Anestezie
Accesul in zona de operat prin:
a) Acces direct
b) Incizie
c) Sectionare
d) Decolare
Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii
Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
e) Chiuretajul pungii
f) Chiuretajul radacinii
g) Chiuretajul osos
Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic
Protectia plagii prin:
h) Mese supragingivale
i) Sutura
j) Cimenturi chirurgicale
232.Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare
Chiuretaj gingival si subgingival
Gingivectomia
Gingivectomia gingivo-plastica
Operatiile cu lambou
Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie
Chirurgia mucogingivala
233.Indicatiile chiuretajului gingival
Chiuretajul gingival este indicat in:

45
 Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai mici atingeri
Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false, care nu cedeaza la tratament
antimicrobian
234.Contraindicatiile chiuretajului gingival
Chiuretajul gingival este contraindicat in :
Gingivite alergice
Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
235.Tehnica chiuretajului gingival
Instrumentarul principar – chiurete fine de tip GRACEY
Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o presiune moderata
pe marginea gingivala si pe gingia fixa
Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate
Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment chirurgical de
protectie
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al eventualelor zone de
cement dezgolit
Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare
236.Indicatiile chiuretajului subgingival
Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
Pungi parodontale foarte adanci
Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea
unui microlambou papilar
Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal marginal
Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
Fistule apico-gingivale
Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
Recidive, dupa alte interventii chirurgicale
237.Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival
Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare
238.Contraindicatiile chiuretajului subgingival
La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
239.Chiuretaj subgingival in camp inchis
Fara decolari gingivale
Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare pentru accesul
instrumentului la pungile parodontale
Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile
240.Chiuretaj subgingival in camp deschis
Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar
Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat
Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
In pungile parodontale se efectueaza
a) Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
b) Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
c) Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos
241.Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival
Protectia plagii se face diferentiat
a) Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare
iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
- Mesele se scot la 24 h
b) Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
- Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
c) In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
- Se mentine 3 zile
- Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile
242.Indicatiile gingivectomiei

46
 Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor parodontale sau gingia
hiperplaziata
Indicatii:
Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi chiuretat corespunzator
Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
Abcese parodontale marginale recidivante
Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat prin
chiuretaj subgingival
Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale
Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala
Alungirea coroanei dentare
243.Instrumentar folosit in gingivectomie
Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive
Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie
Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara
Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie
Instrumentul KIRKLAND
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei
244.Contraindicatiile gingivectomiei
Gingivite alergice
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
a) Igiena bucala defectuoasa
b) Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
c) Implicarea furcatiilor la molari si PM
245.Tehnica gingivectomiei
Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu pensa CRANE-
KAPLAN (br neted se introduce in punga – pensare -> punct hemoragic = incizie 1-2 mm sub)
Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 – bisturiu la 45gr fata de pl orizontal
a) Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice
b) Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara
c) In zonele aproximale – incizia secundara – bisturiul KIRKLAND
d) Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX
Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
Detartraj minutios al radacinilor expuse
Chiuretajul radacinii
Indepartarea tesuturilor de granulatie
Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut
Toaleta plagii – ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale
246.Protectia plagii dupa gingivectomie
Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
Cim cu eugenol pot da reactii alergice

247.Cimenturi chirurgicale
Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
a) Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina
b) Se intareste in 10-15 minute
c) Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed
Alte cimenturi chirurgicale:
d) Ciment chirurgical cu oxid de Zn
e) Cianoacrilati – sub forma lichida – se intarest in 5-10 secunde
f) Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
Cimenturile se mentin in medie o saptamana
Dupa primele 3 zile – toaleta plagii – se aplica din nou ciment

47
 Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol
La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera cimentul
248.Vindecarea plagii dupa gingivectomie
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin vasodilatatie si
infiltrat leucocitar in corion
La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi:
a) Superficial = necrotic
b) Intermediat = bogat in leucocite
c) Profund =fibrinos
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat este eliminat
treptat
La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii
249.Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice
a) = gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei
functionale a conturului gingival prin proceduri plastice
Indicatii:
b) Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica
c) Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
d) Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele vizibile,
frontale
250.Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice
a) Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
b) Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de recidiva
251.Tehnica gingivectomiei gingivoplastice
Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura
Tehnica:
a) Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata
- Intrasulcular – la nivelul marginii ginvicale libere
- Extrasulcular – pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza papilelor
b) Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
c) Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de plastie
d) Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
e) Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
f) Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la periostul
subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia
g) Protejare cu mese iodoformate
h) Firele se scot la 7-8 zile
i) Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator
252.Clasificarea operatiilor cu lambou
In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
a) Reflectat in intregime
b) Partial reflectat
In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
c) Mucozal
d) Mucoperiostal
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
e) Apical
f) Lateral
g) Coronar
In raport cu gradul de extindere al lamboului
h) Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
i) Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd
253.Avantajele operatiilor cu lambou
Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale
254.Dezavantajele operatiilor cu lambou
Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze

48
 Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului subadiacent
255.Indicatiile operatiilor cu lambou
Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea mucogingiv
Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
Pungi parodontale osoase
Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
Interventii de regenerare tisulara ghidata
In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
Recidive dupa chiuretaj subgingival
256.Contraindicatiile operatiilor cu lambou
Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab vascularizata
257.Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou
Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei plagii prin sutura
258.Tehnica operatiilor cu lambou
Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de marginea gingivala libera
2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave
Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu perfora mucoperiostul
Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament
Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face cu instrumente de
detartraj (gheara, chiurete, pense
Indepartarea tartrului subgingival restant
Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv cu chiurete
GRACEY
Controlul osului alveolar restant
Hemostaza
Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor alveolari distrusi prin
resorbtie osoasa
Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de regenerare tisulara gradata
Protectia plagii prin sutura
259.Incizia in operatiile cu lambou
Incizia orizontala
a) In bizou intern
b) Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera
c) Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c
Incizia verticala
d) Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale
e) Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte, de o parte si de alta a zonei bolnave de
operat
260.Sutura in operatiile cu lambou
Rolurile suturii
a) Reduce sangerarea postoperatorie
b) Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
c) Reduce durerile postoperatorii
d) Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale
e) Favorizeaza vindecarea
Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice
Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal
Sutura poate fi:
f) Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
g) In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat
h) Continua – similara celei in lasou
i) De plapumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor, iesind la
suprafata inainte de acestea.

49
261.Operatia cu lambou partial reflectat
Avantaje
a) Dilacerari tisulare reduse
b) Dislocari de os minime
c) Traumatism alveolar redus
d) Reacolare gingivala buna
e) Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
f) Aspect fizionomic mai bun
Dezavantaje:
g) Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
h) Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
i) Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
Indicatii:
j) Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
Tehnica:
Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de aceasta pe versantul oral
A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul epitelial si
conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj, chiuretaj radicular, chiuretajul
tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
262.Operatia cu lambou mucozal
Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet
Interventia se practica pt:
a) Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si predispun la
retractie gingivala
b) Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical
263.Operatia cu lambou repozitionat apical
Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a pungilor
parodontale
Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor radiculare descoperite
Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea pungilor
parodontale palatinale:
a) Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea peretilor
b) A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
c) Se chiureteaza
d) Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala
264.Operatia cu lambou deplasat coronar
Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii gingivale cu pungi
parodontale
In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula
Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic citric sau tetracilina si
practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac vestibular pentru a usura alunecarea
spre coronar a lamboului.
265.Chirurgia osoasa alveolara
Interventii de rezectie si modelare osoasa – ostectomii si osteoplastii se realizeaza in
a) Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor maxilare
b) Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
c) Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
d) Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
Interventii de restaurare a osului alveolar
e) Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie ajutatoare,
terapeutica.
f) 2 directii de tratament:
- Fara utilizarea unui material aditional
- Prin tratament de aditie
266.Grefele osoase
Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
a) Reducerea adancimii pungilor parodontale
b) Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte

50
 c) Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
d) Inaltarea nivelului de os alveolar restant
Clasificare:
e) Grefe de origine umana
- Grefe osoase autogene sau autologe umane
 Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa extractii, os
medular recoltat din zona tuberozitatii
 Din afara CB: fragmente de os iliac
- Grefe osoase alogene sau omologe umane
 os iliac
- Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
f) Materiale sintetice inlocuitoare de os
- Materiale sintetice aloplastice
 Hidroxiapatite neporoase
 Hidroxiapatite poroase
 Beta tricalciu fosfat
 Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
 Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
- Alte materiale utilizate in terapia de aditie
 Sulfatul de Ca
 Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
 Colagen
 Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
267.Materiale de aditie in chirurgia parodontala
Interpore200
Synthograft
Frialit
Allotropat 50
Permagraft
Biovitroceramica
268.Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale
Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de stimulare a
restructurarii conjunctive desmozomale
a) Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal bariere mecanice,
unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala
269.Rolul membranelor in chirurgia parodontala
Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal
Sunt de 2 feluri:
a) Resorbabile
b) Neresorbabile
Se utilizeaza in :
c) Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
d) Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
e) Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
f) Resorbtii osoase orizontale
270.Tipuri de membrane in chirurgia parodontala
Membrane neresorbabile
a) Membrane din politetrafluoroetilena expandata
b) Cauciuc de diga
Membrane resorbabile
c) De colagen
d) Acid polilactic
e) Acid poliglicolic
f) Dura mater liofilizata
271.Operatia cu lambou deplasat lateral
Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati
Tehnica:
a) Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea subtire dinspre
aceasta zona

51
 b) Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi in intregime
zona de retractie
c) Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara
d) Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical
272.Biovitroceramica in chirurgia parodontala
Folosita la noi sub forma produsului PAW-1
Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita
Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca membrana resorbabila
Adera de osul natural : fizic sau chimic
273.Chirurgia mucogingivala
Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale sau ca interventii
de sine statatoare
Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:
a) Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei, prin bride cu
insertie inalta (frecvent in zona C)
b) Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei de gingie fixa,
dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare
c) Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie gingivala
d) Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246)
274.Definiti osteointegrarea implantelor
a) Osteointegrarea a fost definită ca o legătură (ancorare) directă între suprafaţa osului şi a
b) implantului fără. interpunerea unui strat de tesut moale

275.Definiti biointegrarea implantelor

a) Biointegrarea reprezintă modul de fixare al hidroxiapatitelor în raport cu osul şi diferă de implantul
metalic prin crearea unei legături directe, biochimice.
276.Contraindicatii ale aplicarii implantelor
a) -igienă bucală defectuoasă;
b) -fumatul excesiv;
i. diabetul decompensat;
ii. alcoolismul;
iii. iradierea în scop terapeutic a oaselor maxilare.
277.Reguli de aplicare a implanturilor
a) reducerea traumei termice la frezarea osului maxilar;
b) respectarea unei perioade de vindecare iniţială de trei până la şase luni care să permită procesul de
osteointegrare;
c) asigurarea unei bune stabilităţi iniţiale a implantului, care să' nu permită microdeplasări mai mari de 100
j..tm.
278.Periimplantite , definitie, etiologie, tratament
a) semne de inflamaţie în jurul implantului
etiologie: Şanţul periimplant şi suprafaţa accesibilă a implantului endo-osos pot fi colonizate microbian de flora
nepatogenă a cavităţii bucale, dar în unele condiţii ca: manopere chirurgicale incorecte, suprasolicitareocluzală,
scăderea rezistenţei locale sau prin boli generale pot apărea infecţii, periimplantite produse de patogeni parodontali ca
Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Fusoba'cterium nucleatum sau streptococi, mai frecvent în trauma
ocluzală
tratament: prin proceduri conservatoare, medicamentoase şi prin tehnici chirurgicale cu rezultate bune

279.Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala

Ingrijirile postoperatorii se refera la :
a) Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator
b) Igiena zonei operate si a intregii CB
c) Reluarea progresiva a masticatiei
d) Controlul plagii la 24 de ore
e) Controlul final al plagii suturate sau protejate
f) Controale periodice
280.Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici
Coroana de invelis acrilica
a) Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
- Adaptare necorespunzatoare
- Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)

52
 - Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare
b) Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii parodontopati
c) Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice
Coroanele de invelis metalice
d) Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in punti
stabilizatoare
e) Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti – se poate favoriza descimentarea coroanelor
f) Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
g) Coroana de invelis din 2 bucani nu este recomandata ca elem de agregare in punti
281.Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati
Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
Corpul de punte:
a) Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
b) Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:
- La maxilar – reducerea latimii dinspre vestibular
- La mandibula – reducerea latimii dinspre lingual
c) Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
282.Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati
In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului marginal prin:
a) Decoletare in zona gingivala
b) Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare
283.Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati
Urmareste:
a) Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)
b) Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici
c) Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)
d) Imobilizari
284.Principii de imobilizare
Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie, care
au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu mobilitate normala,
ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta amplitudinea de mai
redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de
imobilizare in cavitatea bucala
285.Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati
Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie, care
au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la fortele transversale novice variaza dupa pozitia
dintilor. In acest sens exista 3 situatii
a) INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din plan sagital
b) PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan frontal (v-o)
c) C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45 o fata de planul sagital sau frontal
Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi impiedicata si anulata de rezistenta opusa de
celalalt grup, care va fi sustinut de grupul precedent
286.Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici
Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in CB
Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala
- Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
- Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire – trebuie evitata plasarea in pct de contact
- Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber prin retractia
papilei
Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni, si sa se realizeze cu minime de substanta
dentara
Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale
Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB
287.Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile

53
 Sistemele mobile
a) avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate,pot oferi perioade de odihna,se
igienizeaza usor,se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul purtarii,se pot combina cu o
proteza mobila.
b) dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate,solicitari nefiziologice la
inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.
Sistemele fixe
c) avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive,repartizarea echilibrata a
solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica superioara(preferata de bolnavi)
d) dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab.,materiale cu inalte
calitati mecano-chimice,pret de cost ridicat
288.Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici
Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd. parodiontotici trebuie luate in considerare
urmatoarele: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de imobilizare preconizat.
Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:
a) pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate;
b) procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;
c) pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;
d) dd. cu volum coronar mic (I inf.)
e) dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;
f) modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate;
g) cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca tratam. al cariilor
complicate la alti dd.
289.Clasificarea sistemelor de imobilizare
Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a) Imobilizare temporara
b) Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
c) Imobilizare extracoronara
d) Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
e) Imobilizare pericoronara
Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
f) Imobilizare prin sisteme fixe
g) Imobilizare prin sisteme mobilizabile
h) Imobilizare prin sisteme demontabile
In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd lipsa si din acest
punct de vedere se cunosc:
i) Sisteme de imobilizare cu functie protetica
j) Sisteme de imobilizare fara functie protetica
In functie de starea pulpei dentare
k) Imobilizare efectuata pe dd vitali
l) Imobilizare efectuata pe dd devitali
In functie de modalitatea de realizare
m) Realizate in cabinet
n) Realizate cu ajutorul laboratorului
In functie de extinderea sistemului de imobilizare
o) Imobilizari bidentare si pluridentare
p) Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
q) Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
In functie de suportul imobilizarii
r) Dento-dentara
s) Dento-maxilara
290.Imobilizarea temporara
Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin sisteme cu caracter
tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni
Imobilizarea temp poate fi:
a) Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare

54
 b) Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de despovarare)
c) Provizorie – de scurta durata – asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj, slefuiri)
d) Semipermanenta – de lunga durata
291.Ligaturile nemetalice de imobilizare
Nemetalice: fir de matase, mase plastice
Usor de realizat, fizionomice
Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
Pot fi aplicate numai pe dd frontali
Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)
292.Ligaturile metalice de imobilizare
Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni) reprezinta un mijloc terapeutic
important, in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal
Dd frontali mandibulari – beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma
Dd laterali – improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor
Sunt realizate in principal in 3 variante:
a) Ligatura in “8” (sau hipocratica)
b) Ligatura in “scara”
c) Ligatura “cojocareasca”
293.Imobilizarea prin ligatura de sarma “in 8”
Instrumentar:
a) sarma de vipla de Φ=0,25 mm
b) 2 pense hemostatice
c) foarfece de sarma.
Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali
Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de cingulum
in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C
Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este angajat in acelasi
mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea D a fetei V
“nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei sonde.
294.Imobilizarea prin ligatura de sarma “in scara”
Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si succesiv pe fetele
O si V ale dd., intre cingulum si incizal.
Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in “ac de par”, se introduc interdentar (anse interdentare)
cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale.
Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara, dupa ce au fost
sectionate la o distanta de 2-3 mm. de firul principal V.
295.Ligatura “cojocareasca”
Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C la C
Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si va iesi V prin acelasi
spatiu interdentar dintre C si IL
In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere (D,V,M)
De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.
296.Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice
Dd. frontali:
a) se creaza santuri retentive (freza con invers) in ⅓ medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie de
volumul coronar.
b) In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni ( Φ=0,8-1 mm) pe toata
lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).
c) Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.
Dd. laterali:
d) se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul compozit
sa suporte solicitarile).
e) Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu flancati de dd. ferm implantati.
- Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M 2 si PM1 se realizeaza o cavitate OM respectiv
OD.

55
 - Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu partea plana
pe peretele pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale continuu,fara separarea dd. si cu
respectarea morfologie ocluzale.
297.imobilizarea cu materiale compozite
Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:pt imobilizarea temp. de lunga durata (6-12 luni)
pe fata L a frontalilor inf.
Etape:
a) Izolare
b) demineralizare pe fetele O si proximale ale dd.
c) aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4 mm. latime si 2-3 mm. grosime pe fata
O,cu prelungiri pe fetele proximale (invizibile pe fetele V).
298.Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare
Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv. cu sarma de vipla.
Se realiz. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei gutiere ext. pana la nivelul ecuatorului dd.
Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala, atela de contentie.
Avantaje:realiz. rapida, rigida.
Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje,chiar in oc. psalidodonta; produce mici traumatisme la
inserare/dezinserare; favorizeaza retentia alim. si inflam. gingivale.
299.Imobilizari cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular
Se realizeaza bi- si pluridentar,dupa devitalizarea dd.
Metoda este indicata in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de intregul grup frontal.
300.Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice
Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:
a) cor. acrilice unite intre ele;
b) cor. metalice totale/partiale unite;
c) cor. semifizionomice / de substitutie unite;
d) punti stabilizatoare;
301.Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK
Utilizat pt. frontalii devitali;
Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un corp comun.
Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare biologica rapida,
confort si siguranta functionala.
302.Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare
Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti mecanici, fizici , chimici sau proceduri
balneoterapeutice
Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell tinere a unor
activatori biologici asemanatori hormonilor
Mecanisme de actiune:
a) Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si prin aport
de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari
b) Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
c) Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, restabilirea potentialului de membrana,
activeaza procesele anabolice (constructive) si recucerea celor catabolice (distructive)
d) Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii de AC si de citokine
303.Indicatiile bioterapiei de reactivare
a) Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si eventual
chirurgical care au produs o ameliorare
b) Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos
c) Parodontita marginala cronica profunda – dupa tratament pentru amelioare si vindecare
d) Parodontita distrofica (mixta)
e) Parodontopatii involutive
304.Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala
Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)
Extract de placenta, extract total de ochi
extract de corp vitros din camera post. a ochiului
extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)
extract de namol sapropelic.
305.Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala
Extract de germeni de porum – produs Insadol

56
 Extract de Aloe
306.Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica
Novocaina sau procaina – cea mai utilizata
Administrarea se face dupa testarea intradermica
307.Vitamino terapia in gingivite si parodontite
Vitamina A
a) Mentine troficitatea epiteliala
b) Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi
Vitamina B1
c) Normalizeaza metabolismul glucidic
d) Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa
e) 2 cpr 0,1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile
Vitamina C
f) Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului vascular
g) Cpr 0,250 g , 2-4 ori /zi 10 zile
Vitamina E
h) 1-2 capsule 0,1 /zi
Paradenyl – contine vit B1, C, D – 1-2 drajeuri de 3 ori /zi – 30 de zile
308.Masajul gingival
Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar
Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete aplicate pe
verantele V si O
Masajul se face cca 5-10 min zilnic, timp de o luna
Este contraindicat in zonele inflamate, abcese parodontale marginale
309.Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
Se folosesc:
a) ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)
b) Ape termale (Simleul Silvanei)
Actioneaza mecanic, termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare, keratolitica si keratoplastica a ionului SO4-)
310.Tratamentul gingivitei cronice simple
Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata, dar nu cauzata de bolile generale
Tratamentul urmareste:
a) Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru, obt in exces, coroane neadaptate)
b) Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii
c) Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena
d) Debridare gingivala
e) Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste abrazive si poate fi precedat de tratament
cu AB, pentru reducerea riscului de infectie
f) Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilo
g) Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente, oxidante)
h) Tratamentul bolilor generale asociate
311.Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana
Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin:
a) Gingivectomie
b) Gingivectomie gingivo-plastica
c) Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
312.Tratamentul gingivitei pubertare
Indepartarea si prevenirea acumularii de placa
Debridare gingivala
Indepartarea tartrului supra si subgingival
Tratament antimicrobian
Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
313.Tratamentul gingivitei de sarcina
Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta
Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian)
Hiperplaziile – se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia
314.Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite
Trebuie evitate
a) Rx

57
 b) Orice medicatie care traberseaza placenta si poate avea efect toxic
c) Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda
d) Tratamenteile in trimestrul III
e) Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere
315.Tratamenul hiperplaziilor leucemice
Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in urma unui tratament de
specialitate corespunzator
316.Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase
In formele cu ulceratii/suprainfectari – tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute
Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electic
Recidivele sunt frecvente
Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina, H2O2, extracte vegetale cu actiune antibacteriana, solutii
colutorii complexe cu AB
Tratam chirurgical: gingivectomie si chiuretak al tesutului de granulatie
317.Tratamenul gingivitelor descuamative
Tratament local:
a) Igiena locala cu perii moi, netraumatizante
b) Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi
c) Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi
Tratament general
d) Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat
e) In pemfigus: Metotrexat
f) In sclerodermie: imunosupresoare
318.Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice
Spalaturi bucale, efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu cloramina 3% 0
Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane imbibate in H2O2
Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete)
Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de contact
319.Tratamentul gingivostomatitei herpetice
Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3% 0, ceai de musetel, solutie Romazulan
Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale
Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%
Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D
Unguente cu AB: tetraciclina, Negamincin B
Medicatie antivirala Acyclovir
Vaccin antiherpetic
Rodilemid injectabil
320.Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante
Spalaturi cu solutii slab antiseptice
Clatirea burii cu Romazulan, Ticiverol
Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%
Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de gentiana
Paste sau geluri cu corticoizi
Pulverizatii cu spray Codecam
Aplicatii de colutorii cu AB
NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina
AB-in alterari ale starii generale
Corticoterapie, vitaminoterapie, antialergice, tranchilizante (diazepam)
321.Tratamentul gingivostomatitelor micotice
In formele acute:
a) Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%
b) Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7 zile
c) Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
In formele cronice:
d) Amfotericina B – AB puternic, dar toxic
322.Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila
Parodontita prepubertala
a) Tratament antimicrobian
b) Tratamentul bolii generale
Parodontita juvenila:

58
 c) Debridare gingivala, detartraj
d) Tratament antimicrobian – Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina
e) Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dd nerecuperabili
f) Examinari periodice
323.Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale
Debridare gingivala, detartraj
Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla
Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false,papilectomie,
gingivectomie
Bioterapie de reactivare
324.Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva
Debridare gingivala, detartraj
Tratament antimicrobian local si pe cale generala – Amoxicilina, augmentin, metronidazol
Tratament chirurgical
Tratament de reechilibrare ocluzala
Bioterapie de reactivare
325.Tratamentul parodontitei distrofice (mixta)
Reducerea componentei inflamatorii bacteriene
Reducerea chirurgicala a pungilor
Reechilibrare ocluzala
Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare
326.Tratamentul retractiilor gingivale
retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa de tes. conjunctic; lambou mucogingival
deplasat spre coronar/lateral; regenerare tisulara ghidata.
retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii chirugicale: tehnici de periaj vertical,dinspre gingie
spre incizal/ocluzal cu periute moi; limitarea nr. de periaje pe zi,se mentine cel de seara (obligatoriu) iar celelalte se
inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; limitarea timpului de periaj la 3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de
gura astringente; fol. produselor de bioreactivare tisulara; proceduri balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.
327.Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal
Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta
Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol
Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal
328.Tratamentul hiperesteziei dentinare
Indepartarea completa, zilnic, a placii
Atingeri cu glicerina calda
Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare, mentinute 2-3 minute
Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare
Impregnari cu ferocianura de K
Aplicarii de solutie clorura de Ca
Aplicatii de formalina
Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina
Paste de dd cu fluor
Corticosterioizi locali
Fulguratii cu aparatul de diametrie
329.Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal
Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
330.Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor
Gradul 1:
a) Debridare gingivala, detartraj
b) Chiuretaj subgingival
c) Gingivectomie
Gradul 2:
d) Chiuretaj subgingival
e) Operatii cu lambou si terapie de aditie
f) Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
Gradul 3 si 4
g) Chiuretaj subgingival in scop paliativ

59
 h) Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie – rezultate incerte
i) Premolarizare
j) Amputatie radiculara
k) Extractie
331.Particularitati ale tratamentului profilactic la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale
i. eliminarea plăcii bacteriene, pentru mentinerea unei stări de sănatate gi,ngivo-parodontală, prin tehnici de
igienă corecte, modificate şi adaptate, în funcţie de dizabilitătile de vârstă ale pacientului;
ii. modificarea dietei alimentare, prin eliminarea excesului de hidraţi de carbon, fiind recunoscut rolul acestora în
stimularea florei microbiene;
-întreţinerea stării de sănătate orală, atât prin mijloace de igienă orală, cât şi prin combaterea hiposialiei sau
xerostomiei
332.Particularitati ale tratamentului curativ la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale
se referă la evolutia clinică şi terapia generală a bolilor asociate vârstei
În aplicarea conduitei terapeutice se au în vedere sterile psiho-mentale sau afectiunile existente - anxietate,
hipertensiune
arterială, cardiopatie ischemică, complicatiile diabetului (nevrite, insuficientă renală, cât şi rezistenţa scăzută la infecţii),
efectele unor avitaminoze, riscul existent la anestezie prin senescenţa sistemului vascular, pulmonar, renal şi nervos,
responsabile de riscul instalării unor manifestări acute (criza acută de hipertensiune, atacul vascular cerebral, stopul
cardiorespirator).

333.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari

Sedinte scurte de tratament
Tratament antimicrobian cu AB
Premedicatie cu anxioltice (Diazepam)
Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu medicatie
anticoagulanta
CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic
CI ultrasunete la cei cu stimulatoare
Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare
334.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie
Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar)
Se recomanda in zonele ulcero-necrotice
a) Spalaturi repetate la intervale scurte
b) Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
c) Aplicarii locale de trombina
d) Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB
e) In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre blande de evacuare a exudatului
f) Se va evita periajul gingivodentar – poate produce sangerari
335.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet
Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici
In cazul manoperelor simple (debridare, detartra, papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de precautie
Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza
In cazul tratam chirurigicale – glucoza intravenos – pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress
Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie
Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile
Atitudinea de urgenta:
a) Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)
b) Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar
c) Daca si`a pierdut cunostinta – glucoza 20 ml i.v.
d) Se cheama servicul de salvare

60