ABCESUL PARODONTAL

Abcesul parodontal este o infectie purulenta localizata in interiorul pungii parodontale ,determinand
o distrugere a ligamentelor periodontale si osul alveolar.
Abcesul parodontal a fost definit in 1977,in cadrul Conferintei de Cercetare in Biologie si Boli
parodontale,ca fiind:
Un proces acut ,distructiv al parodontiului rezultat dintr-o colectie localizata,care comunica cu
cavitatea orala prin sulcusul gingival sau alte cai parodontale ,dar nu provine din camera pulpara.

Cele mai importante caracteristici ale Abcesului Parodontal sunt:

-

Colectie purulenta localizata in peretele pungii parodontale

Mai frecvent este localizat vestibular,dar poate fi intilnit si lingual sau palatinal
Edem si congestie a mucoasei gingivale,poate avea aspectul unei cupole sau a unui punct
distinctiv.

Aceste semne clinice trebuie tratate cit mai urgent,in caz contrar se poate ajunge la edentatie
sau pericolul aparitiei celulitei la pacientii susceptibili.
(Celulita-inflamatie seroasa,reversibila si presupurativa)

In functie de tipul si localizarea abcesului parodontal ,se va atrage atentia imediata asupra
tratamentului de urgenta pentru eliminarea dureii si a complicatiilor sistemice.
Prezenta unui abces parodontal poate modifica prognosticul dintilor implicati si in cele mai multe
cazuri se ajunge la extractia dintelui.
Asadar,diagnosticul si tratamentul corect instituit este important in managementul abcesului
parodontal.

Etiologia abcesului parodontal

Etiologia abcesului parodontal este de multe ori dificil de determinat,dar se atrage atentia asupra
-Marimii abcesului
-Conditiile posibile din care poate rezulta o colectie purulenta (punga parodontala profunda)
-Sau exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale cu potential
de infectie
Factorii ce contribuie la formarea abcesului parodontal:
A) (Tortus )Punga parodontala sinuasa in special asociata cu defecte de furcatie.Acestea pot
deveni izolate si pot favoriza formarea unui abces.
B) Inchiderea marginala a pungii parodontale favorizeaza extinderea infectiei si la tesutul ce
sustine si inconjoara parodontiul determinind presiune in punga parodontala inchisa.Secretia
de fibrina duce la acumulare locala de puroi care poate favoriza inchiderea gingiei marginale
de suprafata dintelui.
C) Schimbarea compozitiei microflorei si virulenta bacteriana sau imunodepresia pot face de
asemea ca lumenul(spatiu liber central al pungii) pungii sa devina ineficient in a drena supuratia .
D) Dupa anumite manevre terapeutice ca detartrajul in care tartrul a fost dislocat si impins in
tesuturile moi parodontale.De asemenea poate fi datorita acestui detartraj efectuat inadecvat
ce va permite tartrului sa ramina in profunzimea pungii parodontale,in timp ce inflamatia de la
nivelul pungii coronare va bloca drenajul normal si entrapment florei subgingivale in partea
cea mai profunda a pungii,ceeea ce va cauza formarea unui abces .
E) Asocierea antibioticelor pe cale sistemica cu debridare mecanica subgingivala la pacientii cu
boala parodontala avansata poate contribui la o schimbare in compozitia florei microbiene
rezultind o infectie mare sau formarea abcesului.
F) Poate fi ca o consecita a perforarii unui canal radicular de un instr endodontic in timpul
tratamentului mecanic de canal

CLASIFICAREA ABCESULUI PARODONTAL

3.1Bazat pe criteriul etiologic :
(parod asociata,determ)?a).parodontita asociata cu abces cind infectia acuta are ca origine biofilmul
celei mai adinci pungi parodontale.
b)abcesul neparodontal - cind infectia acuta are ca origine alta sursa locala. Exemplu:impactul cu
corpi straini ,alterarea integritatii radacinii
3.2 Bazat pe evolutia unor boli ca:
a)abcesul parodontal acut abcesul se dezvolta intr-o perioada scurta de timp si dureaza de la
citeva zile-sapt.
Semnele subiective ale abcesului parodontal acut sunt:
- jena dureroasa la masticatie ,uneori dureri intense,chiar violente si iradiaza
- adenopatia poate sau nu sa fie prezenta( marirea de volum a ggl)
b) abcesul parodontal cronic dureaza mai mult timp si are o evolutie lenta in stadiul cronic.Un
gust neplacut si o singerare spontana pot insoti disconfortul.Puroiul poate fi present ,iar durerea este
de o intensitate scazuta,ocazional abcesul poate fi drenat prin una sau mai multe fistule din cav
orala ,adesea este prezenta adenopatia regionala si febra.

4.Microbiologia abcesului parodontal

a)Subspecia
bacteriilor
melaninogenicus,subspecia
corrodes,capnocytophaga,peptococus , peptostreptococul.

Fuzobacterium,vibrio

b) Infectiile orale purulente sunt polimicrobiene si de obicei cauzate de bacterii endogene.Totusi

citeva studii au investigat flora microbiana specifica abcesului parodontal
c) Aproximativ 60 % din cultura microbiana este strict anaeroba
d) Bacteriile Gram negative anaerobe si uneori Gram pozitive sunt cele mai frecvente tipuri de
bacterii intilnite
e) In general domina bacteriile gram negative.
f) Rapoartele au aratat ca un procent destul de ridicat al abceselor Port Lactamaza produc bacteria
g) Studiile de cultura ale abceselor parodontale au aratat o mai mare prevalenta a urmatoarelor
bacterii:
-Prevotella intermedia 25-100%
-porphyromonas gingivalis 55-100%
-Fusobacterium nucleatum 44-65%
-Actinobacillus actinomycetemcomitans 25%
-Camphylobacter rectus 80%
-Prevotella melaninogenica 22%

5.Patogenie
Dupa infiltrarea microflorei patogene in parodontiu ,bacteriile sau produsii bacterieni initiaza procesul
inflamator consecutiv activarii raspunsului inflamator .Distructia tisulara este determinata de celule
inflamatorii si de enzimele lor extracelulare .Incapsularea masei bacteriene poate produce formarea
puroiului.
Rezistenta scazuta a tesuturilor si virulenta bacteriilor prezente determina stadiul infectiei.
Infiltrarea bacteriilor in tesuturile moi initiaza formarea abcesului parodontal.

6.Investigatii ale abcesului parodontal

A) Radiografii
Radiografii dentare(periapicale,bitewing,OPG)precum si un con de gutaperca introdus prin fistula
poate localiza sursa abcesului
B) teste de vitalitate pulpara ,teste electrice sau termice care sa ateste vitalitatea dintelui

C) teste microbiene o proba de puroi din sinus,abces sau material purulent preluat dintr-o fisura
gingivala care sa fie trimisa pt cultura si pt testul de sensibilitate al bacteriilor
D) altele:evaluarea tipului de diabet prin glucoza si Hg glicozilata( niveluri crescute de glucoza crescute in sg)

7.Semne clinice:
a) mobilitatea dintelui mai mult de 1mm
b) clasa 2,3 de furcatie la dintii pluriradiculari
c) sondarea adincimii pungii mai mare de 8 mm
d) raspunsul slab la terapia parodontala
e) mai mult din 40 % din osul alveolar pierdut
8.Diagnosticul abces parodontal
Un abces parodontal este diagnosticat pe baza simptomelor si istoricul afectiunii.De obicei
severitatea durerii si suferinta vor diferentia o forma de abces acut fata de unul cronic .Antecedentele
heredo-colaterale personale si stomatologice sunt importante in diagnoticarea corecta in astfel de
caz.
Punctele importante luate in considerare in ceea ce priveste istoricul afectiunii include :
a) Dac pacientul se afl sub ngrijirea unui medic de familie sau a unui medic stomatolog
b) Dac pacientul se afla sub tratament sau are vre-o afec iune care ar putea influenta
diagnosticul i tratamentul parodontal
c) Orice tratament dentar anterior, care poate influenta diagnosticul sau planul de tratament
d) Este important daca pacientul a fost fumator,pentru ca fumatorii dezvolta o boala parodontala
severa,si nu raspunde foarte bine la tratamentul parodontal
Diagnosticul diferential se face cu :
A) Abcesul gingival este o colectie purulenta localizata la nivelul marginii gingivale sau papilla
interdentara.El se dezvolta in urma unui:
- traumatism recent
- nu prezinta pungi parodontale
- cu localizare gingivala
B) Abcesul periapical- Inflamatia caracterizata prin formarea unui exudat purulent ce implica
pulpa dentara sau resturi de pulpa ramase in canal
Abcesul periapical poate fi diferentiat de abcesul parodontal prin:
- Localizare in jurul apexului
- Dinte devital,cu obturatie de canal in exces
- Carie complicata cu interesare pulpara
- Sensibilitate crescuta la alimentele reci,fierbinti
- Absenta simptomelor bolii parodontale
- Pe Rx retroalveolara se observa radiotransparenta periapicala
9.3 leziunea endo-parodontala de obicei arata :
1)boala parodontala severa care intereseaza furcatia
2)pierdere severa de os in apropierea apexului care cauzeaza infectie pulpara
3)Dinte devital minim restaurat
9.4 leziune endo-perodontala :
Poate fi diferentiata prin :
1)Infectie pulpara care trece prin canalele laterale in punga parodontala
2)dinte de obicei devital cu radiotransparenta periapicala
3)pungi localizate adinc

9.5 sindr dintelui fracturat poate fi diferentiat prin:

1)durere la masticatie
2)linie de fisura /fractura la nivelul coroanei
3)dinte vital

4)durere care apare dupa muscarea unui rolou de bumbac sau disc de cauciuc
5)persistenta durerii dupa tratamentul endodontic
9.6 fracturile de canal radicular
Fractura de canal poate fi difentiata prin prezenta urmatoarelor caracteristici:
1)restaurare coronara masiva
2)dinte devital cu mobilitate
3)reconstituire coronara cu pivot
4)posibila linie de fractura si o radiotransparenta in jurul canalului care sunt vizibile in rx periapicale
5)punga adinc localizata in general pe o singura fata
6)explorarea cu open flap pt confirmarea dg

10.Tratamentul abcesului parodontal

Principalele metode de tratament sunt :
1)trata local :a)drenaj
b)eliminarea cauzei
2)trat systemic :antibiotice la care se adauga tratamentul local
Tratamentul unui pacient cu abces parodontal poate fi impartit in 3 etape:
1)tratamentul de urgenta
2)Tratamentul propriu-zis
3)Tratamentul final
Tratamentul de urgent:
a) In infectia la care se pune viata in pericol- spitalizarea,terapia de support la care se adauga terapia
antimicrobiana absolut necesara
b) in functie de severitatea infectiei si de semnele locale si simptome care reies din examinarea
clinica,investigatiile si terapia initiala pot fi aminate
c) in situatia in care viata nu este pusa in pericol, analgeticele orale si chimioterapia antimicrobiana
vor fi suficiente pt a elimina simptomele sistemice ,trismusul sever si infectiile difuze(celulita facial )
d) antibioticele sunt prescrise dupa analizele microbiologice si antibiograma
e) regimurile empirice ?? sunt dependente de severitatea infectiei .cele mai commune antibiotice
sunt:
pencilina 250-500mg/5-7 zile
amoxicilina 250-500 mg/5-7 zile
metronidazol 200-400mg/5-7 zile
eritromicina 250-500 mg/5-7 zile
doxicilina 100mg/7-14 zile clindamicina 150-300 mg /5-7 zile

Tratamentul propriu-zis:
a.irigarea pungii parodontale cu solutii saline sau antiseptice
b.indepartarea corpurilor straine
c.drenaj prin sulcus cu ajutorul unei sonde
d.compresia si debridarea peretilor tesuturilor moi
e.indicatii in igiena orala
f.reprogamare dupa 24-48 de ore
Tratament alternativ:
-extractia dintelui cu prognostic rezervat

Tratamentul final

Dupa tratamentul propriu-zis in urma reevaluarii , trebuie efectuat pentru a putea restabili functia si
estetica parodontiului, precum si pentru a permite pacientului sa-si mentina sanatatea acestuia( a
parodontiului). Gingivectomia sau chirurgia parodontala.cu antibiotice locale(tetraciclina) sau
antibiotice sistemice este indicata ca tratament final in abcesele parodontale.
Complicatii ale abceselor parodontale sunt:
a. edentatia: abcesul parodontal este mentionat ca fiind principala cauza a extractiei dentare in
timpul perioadei de terapie parodontala de sustinere. Un dinte cu o istorie bogata de recidive ale
abceseor parodontale este considerat a fi un dinte cu un prognostic rezervat.
Intr-un studiu retrospectiv,45 % dintre dintii cu abcese parodontale au fost extrasi
. b. Diseminarea infectiei:
Un numar de publicatii,in special cazuri raportate, au descris diferite infectii sistemice in diferite
regiuni ale organismului ,in care sursele suspectate ale infectiilor au fost considerate abcesele
parodontale.
Doua posibile cai ale diseminarii au fost descrIse:
-diseminarea bacteriilor in interiorul tesuturilor in timpul tratamentului. Un caz de actinomicoza
pulmonara a fost rezultatul unui tratament al unui abces parodontal abordat ultrasonic in urma cu o
luna.
Un caz de abces cranian a fost observat la un pacient cu un abces parodontal ce a fost drenat si
chiuretat fara administrare de antibiotice pe cale sistemica,abces tratat in urma cu 2 saptamani.
-diseminarea bacteriana prin fluxul sangvin din cauza bacteriemiei provenite de la un abces
parodontal netratat.Celulita la pacientii cu cancer la san au fost raportate dupa gingivite sau abcese
ca urmare a unei bacteriemii tranzitorii si a capacitatii reduse de aparare a gazdei (terapiei radianta si
disectie axilara)
Un abces parodontal a fost asociat cu dezvoltarea unei fasciite cervicale necrozante.O infectie de
sinus cavernos necrozanta a fost relatata ca urmare a unei infectii parodontale severe ce includea 3
abcese parodontale.
Concluzii
In ciuda recunoasterii lungului sau istoric,abcesul parodontal ramane o provocare in ceea ce priveste
diagnosticul,etiologia,tratamentul si prognosticul. abcesul parodontal este a 3-a cea mai frecventa
cauza a urgentelor stomatologice si se regaseste la pacientii parodontopati tratati sau in curs de
tratament. Au fost propuse diferite etiologii ,iar doua mari grupe au putut fi distinse ,in functie de
relatia lor cu punga parodontala.In cazul unei parodontite legate de abces,conditia trebuia sa fie
exacerbarea unei parodontite netratate sau in timpul unui tratament parodontic.
In abcesele non-parodontice,impactul corpurilor straine si anomaliile radiculare sunt 2 cauze
majore.Abcsul determinat de microflora bacteriana pare sa fie similar la adult cu abcesul parodontal si
este dominat de flora microbiana anaeroba gram negativa,incluzand binecunoscutii factori patogeni
parodontali.
Complicatiile si consecintele includ pierderea dintilor si raspandirea infectiei in ale parti ale
organismului.Diagnosticul si tratamentul ramane bazat in principal pe
emipirism,microbiologie,diagnostic,clasificare ,etiologie,prevalenta.