103.

Efectele clinice ale microabraziunii smalţului(a zis proful )

-Microabraziunea - aspect clinic, smaltul va fi sticlos,neted ,efect clinic . Are loc o eroziune clinica ,
abraziune mecanica asupra smaltului pe o adancime de 70 , 80 microni. Smalt amorf .

104. Conexiuni între tehnicile de albire și soluțiile de restaurare-curs 11-15 mai

Anumite situatii impun abordarea integrata a unor metode terapeutice aplicate succesiv:formele
severe de discromii tetraciclinice sau determinate de floroza,coezistenta cu discromia a unor
manifestari de tip distrofic,leziuni eroziv-abrazive,procese carioase/

-fatetare festibulara

-fatetare ceramica:se pot corecta simultan atat discromia cat si alte elemente ce induc disfunctia
estetica

105. Monitorizarea în tratamentul endodontic ortograd-curs 25-29 mai

-1 an pe o perioada obligatorie de 4 ani(ESE)

106. Managementul terapeutic în persistența radiotransparenței periapcale după tratamentul

endodontic ortograd 25-29 mai curs

-reevaloare si revizuire

-retratament ortograd

-chirurgie periapicala

-extractie

107. Afecțiunile în care poate persista radiotransparența periapicală după tratamentul

endodontic ortograd 25-29 mai

-reinfectarea canalului endodontic

-cicatrice periapicala

-tumori benigne odontogene si non-odontogene si tumori maligne care mimeaza RT periapicala

108. Factorii preoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic ortograd

-izolare cu diga

-dezinfectarea campului operator

109. Factorii intraoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic ortograd(curs 25

mai) nu sunt sigura ca e bn !!!!

-cavitate de acces

=identificarea orific. Canalului radicular

-permeabilizarea canalelor

-preevazarea
-irigarea cu presiune negativa

110. Factorii postoperatori de care depinde succesul tratamentului endodontic ortograd(curs 25

mai)- nu sunt sigura ca e bn!!!!!!
-sigilare coronara si restaurare finala cat mai curand

111. Etiopatogenia PTED

- flora microbiana rezistenta la tratament

-biofilm extraradicular(actinomyces spp

-chist periapical adevarat

-fisura sau fractura radiculara

-infiltratie coronara

-reactie de corp strain

112. Pricipalele caracteristici ale patogenilor microbieni din PTED(curs 25 mai)

-secretia enzimelor proteolitice

-motilitate

-capacitatile de stare latente/in lipsa unor surse nutritive

-anaerobioza stricta

-rezistenta la alcalinitate

-caracteristici oportuniste

113. Speciile microbiene din infecția endodontică secundară (persistentă) (curs 25 mai)

-anaerobi faculatativi si bacteriile gram-pozitive

-sunt izolate 1-2 specii

Anumite specii sunt cultivate mai frecvent

:-ENTEROCOCCUS FAECALIS

-STREPTOCOCCUS SPP

-p. MICROS

-F.NECROPHORUM

114. Factorii preexistenți care afectează rezultatul tratamentului endodontic(curs 25 mai)

Infectie primara

Structura dentara suficienta pt restaurare

Infectie secundara

Infectie prelungita
Prezenta fistulei

Etansare coronara discutabila

Fisuri

Leziuni endo-parodontale

115. Enumerați factorii care intervin în recolonizarea unui dinte tratat endodontic care are o
obturație de canal satisfăcătoare

-eradicarea incompleta a comunitatiilor microbiene se prezinta sub forma de biofilme in lumenul

principal al canalului radicular

116. Microbiota infecției endodontice secundare(curs 25 mai)

-:-ENTEROCOCCUS FAECALIS

-STREPTOCOCCUS SPP

-p. MICROS

-F.NECROPHORUM

117. Caracteristicile biofilmului endocanalicular din infecția endodontică secundară (refractară)

(curs 25 mai)

Un studiu recent a aratat ca anerobele gram-negative consiferate anterior legate de leziunile

simptomatice au fost prezentate in cazuri simptomatici

O noua ipoteza sugeraza ca duferite compozitii ale microbiotei endodontice pot duce la
caracteristicile similare ale patologiei endi.

O alta ipoteza consacrata este ca tratamentul canalului radicular poate avea un efect direct asupra
microbiotei creand un dezechilibru si selectand anumite specii prin modificarea ecologiei spatiului
canalului radicular.

Studiile actuale reevalueaza rolul etiopatologic unic al E. faecalis in dezv.infectiei endo refractare care
arata in schimb prezenta unei imfectii polimicrobiene mai complexe.

Uneori bacteriile care se aflau intr-o stare latenta in canale au devenit mai agresive din cauza
schimbarilor din mediul local.

Aceste bacterii traiesc acolo ani intregi datorita caracteristicilor lor fiziologice unice si devin active
intr-in stadiu ulterior ,care duce la o infectie endodontica persistenta.

118. Infecția nosocomiala în PTED(curs 25 mai)

-au fost raportate in dif. ramuri ale medicinei si afecteaza rez. Interventilor chirurgicale si al altor
proceduri operative.
-utilizarea consumabilelor nesterile sau contactul cu suprafetele de mediu infectate poate duce la
transmiterea in spatiul canalului radicular al agentilor patogeni,care poate evolua ulterior intr-o
infectie secundara

-Stafilococcus epidermis si Propionibacterium acnes care nu sunt prezente ca un comensal comun in

cav. Bucala au fost izolate in infectii refractate endo

-cresterea asepsiei/sterilitatii in timpul trat. Endo poate prevenii inf. nosocomiale

119. Diagnosticul infecției endodontice refractare (secundară) (curs 25 mai)

-exam. Clinic care releva prezenta simpt. Si semnelor radiografice de lez. Periapicalacare nu se
vindeca sau se extinde

-detectarea tulpinilor asociate in special cu patologia persistenta /refractara nu e practica in mediile

clinice de zi cu zi

-se pot utiliza dispozitive bazate pe fluorescenta pt a confirma prezenta bacteriilor in tratamentul
esuat al canalului radicular

-o infectie endo cu adevarat refreactara poate sa nu fie eradicata , chiar utilizand cele mai avansate
tehnici nonchirurgicale

120. Factorii care joacă un rol în supraviețuirea microbiană din biofilmele persistente
(rezistente) (curs 25 mai)

-difuzarea scazuta a ag. antimicrobienei

-intrarea celulelor in stari cu enrgie scazuta

-dif. in subpopulatii tolerante

-expresia genelor de rez. Antimicrobiene specifice biofilmului

121. Fistula în etiopatogenia PTED(curs 25 mai)

-asociat cu un biofilm mai complex, mai rezistent

-P.acnes poate fi izolat in prez. Fistulelor

-form. Tractului fistuloase faciliteaza inf. sup.externe a rad. Ceea ce duce la form. Biofilm. Extra-
radicular ,care este inaccesibil prin trat. Endo retrograd

-dezv. biofilmului extra-radicular este asociat si cu tulpini bact.specifice ca Actinomyces

actinomycetemcomitans care pot fi prezent si in biofilme polimicrobiene intraradiculare

122. Indicele de restaurabilitate in tratamentul endodontic ortograd(curs 25 mai)

-studiile recente au relevat faptul ca atunci cand structura reziduala coronara a dintilor este mai mica
de 30 % rez. Trat. Canalului radicular scade semnificativ din cauza sanselor mai mari de reinfectie

-atingerea unui nivel satisfacator de sigilare coronara pare sa fie mai independenta de tipul de
material de restaurare folosit si mai mult legat de substratul dentinar existent

-un alt parametru important este mom. Finalizarii restaurarii finale

123. Restaurarea coronară în tratamentul endodontic ortograd(curs 25 mai)

-rest. Finala ar trebui sa fie asigurata cat mai curand :supravietuirea dt trat endo care au primit
coroana in termen de 4 luni si dupa 4 luni dupa tratament endodontic ,a fost de 85 resp. 68&

-dt cu trat endo care au primit coroana dupa 4 luni de la trat au avut o rata de extractie de 3ori mai
mare decat rata dt care au primit o coroana in termen de 4 luni de la trat endo

-prezenta simpt este singura contraindicatie majora pt o restaurare prompta

-asteptarea inutila a finalizarii procesului de vindecare osoasa continua (pana la 4 ani,conform

instructiunilor ESE)poate duce in schimb la reparatia infectiei endo din cauza pierderii sigiliului
coronar.

124. Procedurile operative obligatorii înantea începerii tratamentului chemo-mecanic propriu-

zis și rolul lor în prevenirea infecției endodontice secundare(curs 25 mai)

-indepartarea restaurarilor existente

-confirmarea restaurarii viitoarei coroane-rest. Directe /indirecte

-indepartarea dentinei alterate

-reducerea sanselor de reinfectare a spatiului endo

-absenta fisurilor

-prevenirea infectarii bacteriene

125. Identificarea și permeabilizarea canalelor radiculare ca factor etiopatogenic al PTED(curs 25

mai)

IDENTIFICAREA ORIFICIILOR

-cunoasterea anatomiei radiculare

-examinarea radiografiei preoperatorii

-utilizarea CBCT in faza de planificare a tratamentului poate reduce considerabil aparitia de canale
ratate si erori iatrogene

Permealizarea canalelor:

-canalele care nu sunt permeabilizate macroscopic pot fi permeabile la microorganisme care vor
coloniza liber nisa si vor atinge apexul

-pulpolitii pot fi prezente si pot obstructiona accesul la orificiile canalelor radiculare

-pulpolitii pot crea o podea falsa la nivelul de furcatie

-spatiul virtual dintre podeaua de furcatie si pulpoliti poate fi frecvent colonizata bacterian

-chiar in absenta unei infectii preexistente resturile de pulpa pot reprezenta un viitor substrat pt.
bacteriile care infecteaza spatiul endo
126. Interrelația etiopatogenică dintre instrumentarea canalului radicular și PTED(curs 25 mai)

-indepartarea infectiei prezente in camera pulpara sub carie si in 1/3 corornara a canalului poate
reduce contaminarea incrucisata de la 1/3 coronara la 1/3 mijlocie si la 1/3 apical

-operatorul trebuie sa elimine resturile dentinare infectate dintre spirele instrumentelor NiTi dupa
fiecare pasaj

-utilizarea diferitilor bureti poate reduce sansele de contaminare incrucisata

-o curatare completa a caului dupa fiecare trecere(zece curse ale unei miscari de intrare si iesire a
acului intr-un burete cu NaOCl sau clorhexidina obtin o curatare de 85-100%

127. Interrelația etiopatogenică dintre lavajul endodontic și PTED(curs 25 mai)

-in endo se folosesc3 categorii de subst. Irigare:ag. de dizolvare a tesuturilor, ag. bacterieni si ag.de
chelare

-acul de irigare care permite cea mai buna dinamica a irigantului in sistemul canalului radicular este
cel cu fanta laterala

-irigare cu presiune negativa este avantajoasa

-irigare pasiva cu ultrasunete

128. Căile de comunicare între țesutul pulpar și țesutul parodontal (curs 18-22 mai)

comunicare morfologica

-foramenul apical

-canalele laterale si accesorii

-canalicule dentinare

-anomalii de dezvoltare radiculare

Comunicare iatrogena

-perforatiile din timpul trat. Endo

-fracturi verticale

-resorbtii radiculare interne sau externe

129. Canaliculele dentinare de la nivelul dintilor frontali superiori și rolul lor în patologia endo-
parodontală (curs 18-22 mai)

- canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement
-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

-frecv canalelor laterale si accesorii :-1.1/2.1 18,9-42,6%

-1.2/2.2 5.5-25%

-1.3/2.3 3.4-30%

130. Canaliculele dentinare de la nivelul dintilor frontali inferiori și rolul lor în patologia endo-
parodontală

canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement

-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

- frecv. Canalelor laterale si accesorii 3.1/3.2/4.1/4.2 – 0%-20

131. Canaliculele dentinare de la nivelul premolarilor superiori și rolul lor în patologia endo-
parodontală

canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement

-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

Frecventa canalelor latetale si accesorii:

1.4/2.4 17.8-49.5%

1.5/2.5 12.959.5 %

132.Canaliculele dentinare de la nivelul premolarilor inferiori si rolul lor in patologia endo

parodontala.

canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement
-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

Frev. Canalelor laterale si accesorii - 3.4/4.4/3.5/4.5 – 8,8-4,4%

133. Canaliculele dentinare de la nivelul molarilor superiori și rolul lor în patologia endo-
parodontală

canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement

-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

Frecventa canelor laterale ai accesorii- 1.6/2.6 , 1.7/2.7 -36-51%

134. Canaliculele dentinare de la nivelul molarilor inferiori și rolul lor în patologia endo-
parodontală

canaliculele dentinare au un fluid similar in comp. Licchidului extracelular

-canaliculele dentinare au deschiderea spre tesutul parodontal si sunt sigilate de catre cement

-daca smaltul nu intalneste cement la niv jonctiunii cemento-dentinare , canaliculele subt expuse si
devin cai de comunicare directa tesutul parodontal si parodontiu

-interventile paro pot exlunde canaliculele

-canaliculele dentinare reprezinta o zona unde microorganismele parodonyale pot persisita si

totodata un portal dublu sens pt bacterii, toxine,mediatori ai inflamagiei si substante iritative.

Frev. Canalelor lat. Si accesorii -3.6/4.6-30-45%, 3.7/4.7 – 34-49%

135. Clasificarea canalelor accesorii de la nivelul furcației molarilor superiori

In curs apare doar clasificarea canalelor accesorii din reg. Furcatiei dupa Yoshida si colab

Tipul 1 -parodontiu si camera pulpara comunica prin canale accesorii drepte

Tipul 2 -canale accesorii care provin din camera pulpara si se termina in dentina

Tipul 3 -canale accesorii care provin din parodontiu si se termina in dentina

Tipul 4 -canale accesorii care provin din camera pulpara trec prin dentina si se intorc in camera
pulpara

Tipul 5- canale accesorii care provin din parodontiu trec prin dentina si cement si revin in
parodontiu
Tipul 6-canale accesorii gasite in dentina si/sau cement dar fara iesire

Paras si colab. Au clasificat cele 6 tipuri de mai sus in 4 categorii-canale accesorii adevarate,
oarbe,cu bucla sau sigilate

136. Clasificarea canalelor accesorii de la nivelul furcației molarilor inferiori

La fel ca 135