 Infecții cauzate de levuri din genul Candida

 Genul Candida include peste 200 de specii,

◦ doar 20 au fost izolate la om:
 C. albicans, C. glabrata, C. tropicalis,
 C. parapsilosis, C. krusei, C. guilliermondii,
 C. lusitaniae, C. dubliniensis, C. pelliculosa,
 C. kefyr, C. lipolytica, C. famata, C. inconspicua,
 C. rugosa, C. norvegensis, etc.
 Tulpinile patogene reprezintă doar o mică
parte din grupul Candida
 Unele specii sunt comensuale ale oamenilor
sănătoși
 Altele pot cauza infecții sistemice la indivizii
imunocompromiși (septicemie, endocardită,
meningită) (Candida auris).
 C. albicans este levura cea mai importantă din
punct de vedere medical, ea fiind cauza majoră a
candidozelor cutaneo-mucoase
 C. albicans împreună cu C. glabrata, C.
parapsilosis, C. tropicalis, și C. krusei sunt
responsabile de 95% dintre infecțiile candidozice
la om
 C. albicans este saprofită → flora normală a oro-
faringelui, tractului gastro-intestinal, vaginului.
 Nicio specie de Candida nu face parte din flora
normală permanentă a pielii.
 Simpla izolare la examenul micologic a unor rare
colonii de Candida, în absența unei simptomatologii
sau unor leziuni, nu implică existenţa patogenităţii.
 În anumite condiții, C. albicans poate provoca
infecții care variază de la infecții superficiale ale
pielii și mucoaselor până la infecții sistemice care
pun viața în pericol prin afectarea unor organe
vitale.
 Factori fungici
◦ molecule care mediază adeziunea și invazia celulelor gazdă,
◦ secreția de hidrolaze, tranziția levură-hifă, tigmotropismul,
◦ formarea de biofilm și comutarea fenotipică.
 Factori ai organismului gazdă
◦ probabil cei mai mulți pacienți au mai mult decât un factor
predispozant,
◦ îndeosebi la vârstele extreme și la indivizi grav bolnavi,
◦ candidoza fiind descrisă adesea ca o „boală a bolnavilor”
 Afecţiuni metabolice:
▪ diabetul zaharat,
▪ obezitatea,
▪ malnutriţia,
▪ hipovitaminozele A, B1, B12, fier, acid folic
▪ gastritele hipo- şi anacide, colitele
 Afecţiuni grave cu deficienţe imune:
▪ Neoplazii, SIDA, TBC
 Medicamente:
▪ antibiotice cu spectru larg;
▪ imunosupresoare,
▪ corticoterapia generalǎ sau localǎ prelungită,
▪ estroprogestativele (contraceptivele).
 Stări fiziologice:
▪ starea de nou-născut (5%),
▪ sarcina,
▪ climaxul (menopauza).
 Factori ocupaţionali:
▪ bucătari, cofetari, industria conservelor.

▪ Boli genetice
▪ sindromul poliendocrinopatie autoimună -
candidoză - distrofie ectodermică (APECED)
 Examen
microscopic Cultură
 Recoltarea materialului patologic – tampon de
vată steril, raclaj unghial
◦ depus pe o lamă de sticlă degresată
◦ 2-3 picături dintr-o soluţie disociantă (KOH 10-40%)
şi se acoperă cu o lamelă de sticlă.
◦ disociere 20-30 minute sau chiar o oră în cazul
probelor unghiale
 Examenul direct la microscopul optic
◦ celule levurice, hife adevărate și pseudohife
 37°C coloniile de C. albicans se dezvoltă în 1-3 zile (7
zile unghii)
 colonii alb-cream cu textură moale,
 uneori cu suprafața ”ridată” cu formarea de franjuri de
pseudohife la marginea coloniei
 Identificarea levurilor pe cultură:
◦ Caracteristici macroscopice:
 culoarea și textura coloniilor.
◦ Caracteristici microscopice:
 dimensiunea și forma celulelor de înmugurire
(blastoconidii),
 prezența pseudomiceliilor, a hifelor adevărate, a
chlamidosporilor terminali, a tuburilor germinative.
 Medii cromogenice:
◦ Albicans ID®,
◦ CHROM-agar®
▪ Fermentația zaharurilor,
▪ Asimilarea zaharurilor (metoda auxonogramei),
▪ Asimilarea surselor de azot,
▪ Testul ureazei,
▪ Testul rezistenței la cycloheximidă,
▪ Testul de filamentare (germ-tube test).
◦ Nu reuşesc întotdeauna să elucideze cu exactitate
apartenenţa taxonomică a unei anumite tulpini de
Candida →teste suplimentare - biologie moleculară.
 cea mai frecventă formă de candidoză
 apare mai degrabă ca urmare a unei
schimbări a mediului oral decât o adevărată
"infecție„
 Forme clinice :
1. Pseudomembranoasă,
2. Eritematoasă,
3. Hiperplazică.
 forma clasică și totodată cea mai frecventă (35%)
a candidozei orale
 Clinic:
◦ eritem acoperit de depozite albicioase, brânzoase, uşor
reliefate, bine circumscrise, izolate sau confluate, care
raclate se îndepărtează cu uşurinţă lăsând eroziuni
superficiale sângerânde
◦ limba (glosita), mucoasa jugală, gingivală și palatul
(stomatita)
◦ în condiţii de imunodepresie severă se extind spre
arborele respirator, tubul digestiv
 Formă acută
◦ întâlnită la sugari,
◦ la adulți după administrarea de antibiotice sau
medicații imunosupresoare, sau la indivizi cu boli
imunosupresante
 Forma cronică
◦ persoanele imunocompromise (leucemii, infecție
HIV) și la cei care utilizează corticosteroizi topici
sau aerosoli
 Poate precede forma pseudomembranoasă,
 Poate apărea atunci când sunt îndepărtate
depozitele albicioase
 Mucoasa orală apare eritematoasă, lucioasă, de
culoare roșu-viu, în special dosul limbii și palatul
 Forma acută → terapiile cu antibiotice sau
corticosteroizi
 Forma cronică → protezelor dentare.
 Formă cronică rară a adulților
 Fumătorii sunt mai predispuși
 Clinic:
◦ Plăci albe, persistente, cu textură rugoasă sau nodulară,
care nu pot fi îndepărtate prin raclare.
◦ Localizarea cea mai frecventă este retrocomisural, uni-
sau bilateral.
◦ Clinic nu poate fi diferențiată de leucoplazie,
◦ Ex. hp → hife care invadează epiteliul hiperplazic.
 Stomatita indusă de protezele dentare
◦ eritem discret al mucoasei de sub protezele
dentare purtate permanent la persoanele în
vârstă,
◦ cel mai adesea este afectată mucoasa palatului
 Comisurita candidozică (perleş) ± cheilită
◦ Uni- sau bilaterală,
◦ Poate fi secundară unei candidoze orale
◦ DZ, anemia feriprivă, proteze dentare defectuoase
purtate permanent
◦ Clinic:
 eroziune a comisurii labiale, cu epiderm macerat şi
prezenţa unui guleraş epidermic la periferie.
 În fundul şanţului se observă o fisură dureroasă
 → extindere la restul buzei (cheilită)
 Apare la femeile purtătoare ale C. albicans la nivelul
vaginului în prezenţa unui factor favorizant
 75% dintre femeile tinere şi de vârstă medie,
 Îndeosebi în timpul sarcinii
 NU există o veritabilă transmitere sexuală → cauză
activarea colonizării vaginale saprofite
 La marea majoritate a femeilor VV se manifestă prin
câteva episoade acute în timpul vieţii
 VV recidivantă sau cronică (5-8%) → impact psihic
marcat asupra pacientei
 Clinic:
▪ Mucoasa vulvo-vaginală este eritematoasă, cu
eroziuni şi depozite alb-cremoase pe suprafaţă.
▪ Pruriginoasă sau dureroasă, dispareunie intensă
▪ Leucoreea abundentă, alb-gălbuie, prezentă în
pliurile mucoasei vulvo-vaginale.
▪ ± cervicită erozivă sau o uretrită (disurie, polakiurie)
▪ Leziunile se pot extinde şi pe labiile mari şi chiar pe
tegumentul din jur (intertrigo inghinal)
 30-45% dintre cazurile de balanită
 Zona glandului, în special la bărbații necircumscriși,
poate fi uneori colonizată cu Candida (20-25%),
 Dar apariția balanitei/balanopostitei candidozice este cel
mai frecvent asociată unui portaj candidozic abundent
sau a unei VV candidozice a partenerei sexuale
 DZ → factorul favorizant cel mai frecvent
 Pe lângă mecanismul infecţios este incriminat şi un
mecanism alergic.
 Clinic:
◦ eritem al glandului acoperit de depozite
albicioase moi, cremoase, sau pustule, ce se pot
însoţi de eroziuni dureroase sau ulceraţii.
◦ În formele cronice eritemul poate fi acoperit de
scuame
 Pacienți cu sondă urinară care urmează terapie
antibiotică.
 Debutează după o perioadă de incubaţie de 1-2
zile,
 Secreţie muco-purulentă abundentă, alb-verzuie,
meatul fiind roşu, tumefiat, cu prezenţa disuriei,
polakiuriei şi pruritul regiunii meatului
▪ la nivelul pliurilor unde tegumentul este umed și
macerat,
▪ ariile periorificiale,
▪ degetele care vin frecvent în contact cu saliva.
 În condiţii de umiditate şi căldură locală crescute
 Trebuie căutat un factor favorizant precum un DZ
ignorat, obezitatea, hiperhidroza

a) Intertrigo al marilor pliuri

b) Intertrigo interdigital
 Genito-crural, interfesier şi perianal, submamar, axilar
 În general afectare bilaterală şi simetrică
 La femei intertrigoul inghino-crural și cel interfesier sunt
de obicei secundare VV candidozice
 La sugarii cu diaree punctul de plecare poate fi
reprezentat de pliurile radiare ale anusului
 Clinic:
▪ la nivelul pliului se formează placarde
eritematoase, pruriginoase, cu suprafaţa
strălucitoare, cu tegumentul macerat, cu fisuri în
fundul pliului, delimitat de un guleraş epidermic
acoperit de depozite albicioase
▪ leziuni satelite papulo-pustuloase
 Contact prelungit al mâinilor cu apa,
 Hiperhidroza picioarelor sau cei care poartă
încălţăminte ocluzivă
 La mâini → spaţiul III interdigital
 La picioare → ultimele două spaţii interdigitale având
acelaşi aspect ca cele de la mâini cu deosebirea că
hiperhidroza şi maceraţia sunt mai importante
◦ posibile suprainfecţiile cu alţi germeni (bacterii Gram
negativ)
 Debutează cu perionixis
◦ tumefiere inflamatorie dureroasă a tegumentului
periunghial formând un burelet în jurul unghiilor,
◦ unul sau mai multe degete ale mâinilor,
◦ la presiune de sub repliul unghial → secreție purulentă
 Afecţiunea este întâlnitǎ mai des la:
◦ bucǎtari, menajere datorită contactului îndelungat cu apa
◦ la sugarii care au obiceiul de a suge degetul
 Apoi se extinde şi la unghie – onicomicoza
candidozică
◦ opacǎ, brunǎ, îngroşatǎ, friabilǎ, fisuratǎ, cu
onicoliză laterală şi distală
◦ distrofia unghială totală este rară
▪ absolut necesară modificarea factorilor favorizanți
locali și generali: diabet, boli endocrine,
avitaminoze, etc.
▪ la nivelul cavității bucale → toaletă frecventă și
igiena protezelor dentare, îndepărtarea acestora
pe durata nopții;
▪ la nivel cutanat este importantă uscarea atentă a
zonelor afectate.








◦
◦
◦














◦
◦

◦



















