FENOMENE CLIMATICE EXTREME

- TORNADA -

Bistriceanu Ionuț Sebastian

Clasa a V-a A

1
 1. DEFINIȚIA TORNADEI

Tornada (din spaniolă tornar = a se întoarce; tornear = răsucire) este

un vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer,
fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit și twister.
Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu
mișcările de convecție a aerului; este însoțit de nori negri de furtună
(cumulus și cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalță de la
suprafața pământului până la nivelul norilor, această definiție a lui Alfred
Wegener (1917) fiind valabilă și azi.

Carcteristici generale ale unei tornade:

 Termenul de “tornadă” provine din latinescul “tonare” care înseamna “a
tuna”.
Majoritatea tornadelor din emisfera nordică formează vânturi care se învârt
invers acelor de ceasornic, în jurul unui centru de presiune extrem de joasă, numite
tornade anticiclonice, iar în emisfera sudică vânturile se învart în general în sensul
acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice.

2
  Twister-ele, aşa cum au ajuns să fie denumite, apar aproape fără nici un fel
de avertisment, în orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce
în orice lună a anului, în cazul în care există condiţii propice.
 Pentru ca un vortex – un vârtej de aer spiralat, de forma unei pâlnii – să fie
clasificat drept tornadă, trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul de furtună de
deasupra acestuia.
 Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar pâlnia poate avea
şi 1,5 km lăţime.
Tornadele se produc atunci când curenţi de aer cald şi rece se ciocnesc şi
creează o zonă de rotaţie, cu presiune atmosferică scăzută. Aerul dintr-un front cu
presiune scăzută are tendinţa naturală de a se ridica, creând un curent ascendent
puternic. Acest curent atrage aerul cald din jurul său, de la nivelul solului, făcându-l
să se rotească din ce în ce mai rapid. În cazuri extreme, aceste curente puternice de
aer pot atinge viteze de 500 km pe oră sau chiar 800 km pe oră. Dar chiar dacă există
condiţiile favorabile pentru ca o furtună să formeze vârtejuri, acest lucru nu se
întâmplă întotdeauna. Adevărul este că acest proces nu este pe deplin înţeles. Teoriile
recente sugerează că dezvoltarea tornadei este legată de diferenţele de temperatură.

Clasificarea tornadelor se face conform scalei Fujita (numită şi Fujita-

Pearson sau Scala-F) în functie de pagubele pe care le poate produce tornada :
1. Tornada F1 – Vȃntul are viteze între 115 si 180 km/h. Chiar şi aceste
tornade pot să smulgă ţigle de pe acoperişuri şi să împingă de pe drum maşinile în
mişcare.
2. Tornada F2 – Vȃntul are viteze între 181 si 250 km/h. Tornada poate
smulge cȃteva acoperişuri de case şi distruge rulotele (locuinţele mobile) întȃlnite în
drumul său.
3. Tornada F3 – Vȃnturi cu viteze între 251 si 330 km/h. Sunt dezrădăcinaţi
chiar şi arbori masivi, iar zidurile şi acoperişurile clădirilor solide sunt smulse precum
nişte beţe de chibrit.
4. Tornada F4 – Vȃnturi cu viteze între 331 şi 415 km/h. Locomotive şi
camioane articulate de 40 tone sunt aruncate în aer ca nişte jucării.
5. Tornada F5 – Vȃnturi cu viteze între 416 si 510 km/h. Maşinile sunt
aruncate prin aer ca nişte pietre, pe distanţe de sute de metri.

3
 2. LOCALIZAREA TORNADELOR

Tornadele apar în multe părți ale lumii. Există o corelație între localizarea
zonelor agricole și apariția tornadelor. De asemenea, sunt mai numeroase în anumite
zone cu un climat subtropical umed . Deoarece umiditatea este un factor important în
dezvoltarea furtunilor severe care provoacă tornade, această relație este ușor de
înțeles. Cu toate acestea, ele apar doar acolo unde condițiile de forfecare ale vântului
sunt favorabile, ceea ce înseamnă că cele mai puternice nu sunt neapărat în cele mai
umede medii. Zonele rurale, la fel ca orașele, pot suferi de acest fenomen. Statele
Unite experiențele cele mai multe tornade și ele tind să fie foarte intens. De la 800 la
1.300 de tornade sunt observate în fiecare an în această țară și aproximativ douăzeci
ating gradul F4 sau F5. Potrivit unui studiu publicat în 2014, 500 dintre aceste
tornade provoacă daune semnificative și această valoare rămâne stabilă, dar numărul
de zile în care este raportată o tornadă tinde să scadă, în timp ce numărul de zile cu un
număr mare de tornade crește.

Cea mai mare densitate absolută de tornade din lume se găsește în Florida ,
deși tornadele sunt în general de intensitate mică până la medie. Cu toate acestea,
zona cea mai activă este regiunea bazinului râului Mississippi și regiunea Marilor
Câmpii. Tornadele sunt în general foarte puternice acolo. De asemenea, statele din
Texas, Oklahoma, Kansas și Nebraska au dobândit porecla Tornado Alley cu o treime
din tornade în Statele Unite.

4
 Această zonă este deosebit de expusă, deoarece aerul cald și umed din Golful
Mexic în apropierea solului întâlnește aer uscat și răcoros la înălțimi mai mari din
Munții Stâncoși și Canada. Toate acestea dau naștere la furtuni violente.
Alte regiuni ale lumii raportează frecvent tornade, astfel:
 Africa de Sud;
 părți din Argentina, Paraguay și sudul Braziliei;
 marea câmpie a nordului Europei, în special în Germania și Polonia;
 Australia și Noua Zeelandă
 Delta Gangei.

Numărul și densitatea raportată a tornadelor sunt însă influențate de trei

factori:
 Densitatea populației într-o zonă foarte propice acestui fenomen care
facilitează nu numai detectarea, ci și urmărirea pâlnilor. De exemplu, există mulți
vânători de tornade în Statele Unite, dar foarte puțini în altă parte. Prevalența
furtunilor severe în comparație cu alte fenomene meteorologice dintr-o zonă.
Furtunile de zăpadă, furtunile de vânt sau ciclonii tropicali au un impact mult mai
mare în majoritatea părților lumii, iar tornadele pot fi sub raportate sau confundate cu
o furtună de vânt;
 Comunicarea joacă, de asemenea, un rol important în raportul de
evenimente violente. Astfel, Africa și o parte din Asia au foarte puține rapoarte, dar,
de exemplu, Bangladeshul suferă de tornade la fel de mari și cu o densitate la fel de
mare ca Statele Unite. În plus, acestea cauzează cel mai mare număr de decese la
nivel mondial în fiecare an (179 contra 150 în Statele Unite), dar sunt mult mai puțin
mediatizate.

3. CONSECINȚELE TORNADELOR

Consecințele tornadelor sunt deteriorarea și distrugerea clădirilor, liniilor

electrice și de comunicații, formarea de derive și blocaje pe drumuri, distrugerea
culturilor agricole, deteriorarea și pierderea navelor. Ca urmare a acestor dezastre
naturale, animalele mor, oamenii sunt răniți și oamenii mor. Oamenii din zona
uraganelor și tornadelor sunt cel mai adesea loviți de obiecte zburătoare și de structuri
care se prăbușesc. O consecință secundară a uraganelor sunt incendiile care apar din
cauza accidentelor în comunicațiile cu gaz, liniile electrice și, uneori, ca urmare a
loviturilor de fulgere.

5
 Potrivit statisticilor, în medie 400 de oameni mor în fiecare an din cauza
tornadelor; iar pe 18 martie 1925, aproximativ 700 de oameni au murit în statele
Illinois, Missouri, Tennessee, Kentucky (SUA). În Dakota de Nord, în 1957, o
tornadă a distrus 500 de clădiri și a provocat daune în valoare de 15 milioane de
dolari. O tornadă memorabilă a lovit regiunile Ivanovo și Kostroma în 1984. Ea a
răsturnat macarale, a ridicat mașini și vagoane în aer, a distrus clădiri, a spart copaci
ca pe chibrituri și chiar a îndoit șinele de cale ferată. Diametrul său a ajuns la 2 km.
Acțiunile distructive ale tornadelor sunt asociate în primul rând cu vântul, dar
faza de averse și inundații care urmează este mult mai periculoasă. Aceste fenomene
capătă un caracter formidabil, se transformă în dezastre naturale rampante cu
consecințe catastrofale la scara unor state întregi sau chiar mai multor țări din orice
zonă geografică. Principalele cauze de deces și rănire a oamenilor sunt distrugerea
clădirilor, căderea copacilor.
Ca urmare a tornadelor, sunt deteriorate condițiile de viață ale populației:
utilitățile publice, transportul, drumurile sunt avariate, agricultura are de suferit,
există pericolul activării proceselor de distrugere a malurilor și alunecări de teren,
sunt întrerupte comunicațiile telefonice și alimentarea cu energie electrică a
localităților cu o populație de zeci și sute de mii de oameni.

Urmările unei tornade de intensitate F0 – viteza vântului între 60-100 km/h.

6
Urmările unei tornade de intensitate F1 – viteza vântului între 100-180 km/h.

7
Urmările unei tornade de intensitate F2 – viteza vântului între 180-250 km/h.

Urmările unei tornade de intensitate F3 – viteza vântului între 250-330 km/h.

8
 Urmările unei tornade de intensitate F4 – viteza vântului între 330-400 km/h.

Urmările unei tornade de intensitate F5 – viteza vântului între 400-520 km/h.

Bibliografie:

1. Wikipedia - https://ro.wikipedia.org/wiki/Tornad%C4%83
2. Rotea Geogrtafie - https://roteaprofu.wordpress.com/clasa-xi/ce-sunt-tornadele/
3. Scribd - https://ro.scribd.com/doc/153238582/Totul-despre-Tornade
4. Graduo -https://graduo.net/referate/geografie/hazarde-naturale-tornadele-325564
5. Frwiki - https://ro.frwiki.wiki/wiki/Tornade
9