Procesele de transformare a apei

Motto

 După cum lupul schimbă blana, dar năravul ba ….

 Tot așa, substanțele își pot schimba starea … de agregare, dar păstrează unele proprietăți
(nu toate însă…)

 Apa (ca şi alte substanţe), se poate găsi în

trei stări de agregare: lichidă, solidă
(gheaţa), şi gazoasă (în stare de vapori, în
nori).

 Modificarea temperaturii poate conduce la

schimbarea stării de agregare.

 Prin absorbție sau cedare de căldură are

loc trecerea unei substanțe dintr-o stare
de agregare în alta.

 La 0°C apa se solidifică (îngheaţă), iar la

100°C fierbe şi se vaporizează.

1
 Evaporarea

Fenomenul de trecere a apei din stare lichidă în stare de vapori (gazoasă) se numește
evaporare. Evaporarea se produce la suprafața lichidului, când particule foarte mici de apă,
invizibile, se desprind și se răspândesc în aer.
Evaporarea o putem observa când punem rufe la uscat. Întindem rufele umede, îmbibate
cu apă și după un timp le strângem uscate fiindcă apa din țesătură s-a evaporat.

Așezăm rufele la uscat lângă calorifer sau la soare deoarece la temperaturi ridicate
fenomenul de evaporare este mai intens. Rufele se usucă mai repede și dacă le întindem afară
când bate vântul, fiindcă mișcarea aerului ajută la evaporarea apei.
Fenomenul de evaporare este des întâlnit în natură. Apa din frunzele plantelor, de la
suprafața solului, din lacuri, mări și oceane se evaporă în atmosferă.

Ce credeți că se întâmplă cu toată apa care se evaporă?

2
 Ați descoperit? În natură, vaporii de apă se ridică și se transformă în nori.
Alte situații în care se poate observa fenomenul de evaporare:
o uscarea paharelor spălate care au fost puse în suporul de vase;
o folosirea uscătorului de păr;
o dispariția transpirației de pe corp în timpul verii;
o uscarea trotuarului după ce a plouat;
o apa din solul grădinii se evaporă, de aceea este nevoie să udăm plantele.

Condensarea

Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer sunt transformaţi în stare
lichidă.
Condensarea are loc cu degajare de căldură.
Condensarea este importantă pentru circutul apei deoarece formează norii. Aceştia pot
produce precipitaţii, care reprezintă principalul mod de întoarcere a apei pe Pământ.
Condensarea este opusul evaporării. Condensarea este deasemenea cauza formării ceţei,
a aburirii ochelarilor atunci când ieşi dintr-o camera răcoroasă afară, unde este cald şi umed, a
apei care se scurge pe partea exterioară a unui pahar, precum şi a apei care se formează pe
interiorul geamurilor casei într-o zi rece.
Chiar şi în zilele cu cer senin, apă este prezentă sub forma vaporilor şi particulelor, dar
care sunt prea mici pentru a fi văzute. Moleculele de apă se combină cu micile particule de praf,
sare şi fum din atmosfera şi formează picături mici care se combină unele cu altele, alcătuind

3
norii. Pe măsură ce aceste mici picături se combină şi îşi măresc dimensiunile, norii se pot
dezvoltă şi pot apărea precipitaţii. Norii se formează în atmosfera deoarece aerul care conţine
vapori de apă se ridică şi se răceşte.
Soarele încălzeşte aerul din imediată apropiere a suprafaţei Pământului, acesta devine mai
uşor şi se ridică acolo unde temperaturile sunt mai scăzute. Pe măsură ce aerul se răceşte,
procesul de condensare se intensifică, favorizând formarea norilor.

Topirea și solidificarea

Topirea este transformare a unei substanțe din stare solidă în lichidă și se produce cu
absorbție de căldură ( la încălzire).

4
 În timpul topirii temperatura rămâne constantă (la presiune constantă).

Fiecare substanță are o anumită temperatură de topire. La presiune normală valorile sunt:
- Gheața la 0oC;
- Mercurul la -39 oC;
- Fierul se topeste la 1535oC;
- Roca bazaltică la 1100oC (lava).

Solidificarea, cunoscută și sub denumirea de înghețare este transformarea unei

substanţe din stare lichidă în stare solidă (este fenomenul invers topirii) și se produce cu cedare
de căldură.
Exemple de solidificare:
 înghețarea apei;
 formarea zăpezii;
 congelarea grăsimii de slănină pe măsură ce aceasta se răcește;

5
  lava care se întărește în roci solide.
În zilele geroase de iarnă, gheața are temperatura sub 0oC. Dacă se mai
o
încălzește până la fix 0 C, gheața începe să se topească.

Temperatura de topire coincide cu temperatura de solidificare!

În timpul topirii volumul substanțelor se modifică. De obicei, volumul crește la topire, și
scade la solidificare.

Excepție face apa care își mărește volumul la înghețare, de aceea în zilele geroase de
iarnă nu trebuie lăsată apa în radiatorul mașinii, fiindcă s-ar sparge radiatorul când apa îngheață.
Știți că și o sticlă cu apă uitată în congelator se sparge când apa îngheață!

Prin dezghețare, volumul scade, și se obține mai puțină apă decât volumul de gheață din
care s-a topit.