Moara de vânt și

moara de apă

Moara de apă şi moara

de vânt sunt cele mai
importante sisteme
tehnice tradiţionale
Moara poate fi:
 de vânt
 de apă
 cu abur
 vântul este, ca și Soarele, o sursă de
energie nepoluantă
 încă din vechime, puterea vântului a
fost folosită de om pentru a propulsa
corăbii, a măcina grâu sau chiar a
pompa apă
 o instalație special amenajată pentru
măcinarea cerealelor se numește
moară
 Moara de vânt
 dacă energia cinetică a vântului este convertită în
energie mecanică de rotație, energia astfel obținută
fiind folosită direct pentru alte procese mecanice, moara
se numește moară de vânt.
 vântul este cunoscut omenirii drept sursă energetică de
peste 10.000 de ani, dar dovezile arheologice arată că
doar egiptenii din antichitate foloseau vântul pentru
mori de acum aproximativ 5.000 ani
 prima moară de vânt, a apărut în jurul anului 700, pe
teritoriul Afganistanului. De atunci datează și mașinile
eoliene cu axa verticală de rotație, care se utilizau
pentru macinarea grăunțelor.
 este o instalație ce permite
transformarea energiei eoliene în energie
mecanică de rotație
 în acest scop, vântul pune în mișcare
elicea morii
 se folosește pentru măcinarea cerealelor
sau, în special în Țările de Jos, pentru
desecarea terenurilor mlăștinoase prin
pomparea apei din lacurile dintre dune,
aflate sub nivelul mării și transformarea
terenurilor în poldere
Moara de vânt din Sarichioi, Moulins en Hollande (Morile în 
actualmente la  Olanda), Armand Guillaumin
Muzeul Național al Satului „Dimi  (1904).
trie Gusti”
 părți componente:
 acoperișul-acesta apăra interiorul morii de intemperii;
 evantaiul-vântul făcea ca palele lui să se rotească până
ajungeau în bătaia lui directă;
 palele-pânzele întinse peste cadrul de lemn al palelor
captează vântul și le rotesc;
 pâlnia pentru grâne-grânele, aruncate de un om, cădeau
prin aceasta și cădeau printre pietrele de moară;
 cardanul-folosea rotirea palelor pentru a mișca pietrele
de moară;
 pietrele de moară-două pietre masive se roteau, strivind
grânele aflate sub ele și transformându-le în făină.
 Moară de apă

 principiul de funcţionare al roţii hidraulice se

bazează pe fenomenul de transformare a
energiei cinetice a apei în energie mecanică
(mişcare de rotaţie).
 roata hidraulică este pusă în mişcare de rotaţie
de către un curent de apă.
 în partea superioară a instalaţiei,printr-o
pâlnie mare, se introduce grâul în zona de
măcinat, iar pe
la partea inferioară se obţine făina şi
tărâţele.
 odată cu roata se roteşte şi axul acesteia
care prin curelele de transmisie pune în
mişcare mecanismele de măcinare (pietre
de moară sau cilindri metalici) şi cele ale
sitelor care, prin cernere, separă făina de
tărâţe.
 Moara cu roată orizontală (cu ciutură, cu
turbină, cu facaie sau cu titirez, cum este
denumita în diferite zone), reprezintă cel
mai interesant tip de moară din țară, roata
orizontală sau ciutura fiind considerată ca
prototipul turbinelor de mai tarziu.
 Ciutura = „roată de apa”
 organul care transformă energia hidraulică în
energie mecanică
 o roată de apă acţionată de un jet liber de apă,
aparţinând categoriei roţilor cu şoc
 alături de roţile de curent, cele cu şoc sunt cele
mai simple roţi de apă, născute din intuirea
primară a forţei apei în mişcare oricâte
perfecţionări li s-ar aduce, randamentul lor
rămâne limitat, energia utilă fiind, datorită
însăşi principiului de funcţionare şi naturii
construcţiei, mult mal mică decât energia
curentului de apă
simplitatea tehnică a instalației și
caracterul natural al procesului confera
acesteia, valoarea istorică de cea mai
veche tehnică hidraulică de prelucrare
a unor produse pe teritoriul Romaniei.
Moara cu ciutură s-a dezvoltat și
menținut pe cursuri de apă cu debit
mic, dar cu viteză de curgere mare,
având un randament mult sporit față de
râșnița manuală.
Echivalentul modern al morilor de
vant este turbina de apa, larg
utilizata pentru a furniza energia
necesara actionarii unor generatoare
de electricitate imense in retelele
hidroelectrice de azi.
Toate activităţile desfăşurate de om se bazează
pe consumul de energie, începând cu hrana
care constituie o sursă de energie pentru om şi
până la ultimele descoperiri ale ştiinţei.
Proiect realizat de
Elevii : Fasolă Denis
Hrițcan Ioan
Clasa a VII-a F
Școala Gimnazială
“IonCreangă”
Suceava