Proiect Fizica

Vaporizarea si condensarea
Vaporizarea

Vaporizarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de
agregare din lichid în vapori, absorbind căldură de la sursa rece, reprezentată de mediul răcit
(aerul sau un agent termic lichid). În vaporizator, este realizat efectul util al instalaţiilor
frigorifice. Procesul de vaporizare va fi analizat în continuare, separat pentru cazul realizării
acesteia în interiorul ţevilor şi separat pentru cazul realizării acesteia în spaţiul dintre ţevi şi
manta al vaporizatoarelor. De regulă, vaporizarea este realizată în interiorul ţevilor, în
aparate construite din serpentine, destinate răcirii aerului sau răcirii lichidelor, respectiv în
spaţiul dintre un fascicul de ţevi şi manta, în aparate de construcţie multitubulară, cel mai
adesea orizontale, destinate răcirii lichidelor.
Vaporizarea poate avea loc în două moduri:
a) Evaporarea este vaporizarea care are loc doar la suprafața lichidului.
b) Fierberea este vaporizarea care are loc în toată masa lichidului și începe odată cu apariția primului clocot.
Factorii ce influențează viteza de evaporare a unui lichid sunt:
● Natura substanței: unele substanțe (acetona, eterul, benzina, alcoolul etc.), numite lichide volatile se evaporă foarte
repede, altele se evaporă mai încet (apa, uleiul).
● Gura vasului (suprafața de evaporare): cu cât este mai mare, evaporarea are loc mai repede.
● Zvântarea (suflarea) grăbește evaporarea, prin înlăturarea vaporilor de deasupra lichidului.
● Temperatura cu cât este mai mare, cu atât evaporarea are loc mai repede.

Viteza de evaporare a unui lichid este dată de formula:

k = constantă de proporționalitate care depinde în principal de natura lichidului

S = aria suprafeței libere a lichidului
ps = presiunea vaporilor saturați ai lichidului la temperatura de evaporare
pv = presiunea vaporilor lichidului în apropierea suprafeței libere a lichidului
Aplicații în viața cotidiană:
1. De ce ne răcorește ventilatorul?
Elicea ventilatorului îndepărtează vaporii de apă din jurul corpului nostru, crescând astfel viteza de evaporare a
transpirației noastre, care absorbe căldură la evaporare și ne dă senzația de răcorire.
2. De ce când ieșim din apă, avem senzație de frig?
Când ieșim din apă are loc evaporarea apei care absoarbe căldură de pe corpul nostru și determină scăderea
temperaturii corpului.
3. Principiul anesteziei locale:
Pe o zonă a corpului se aplică un lichid volatil (ex lidocaină). La evaporare absoarbe căldură, zona se răcește și
nervii locali nu mai transmit durerea la creier.
4. Când suportăm mai bine canicula verii, când aerul este uscat sau umed?
Omul suportă mai ușor canicula când aerul este uscat (nu este saturat cu vapori de apă) întrucât transpirația de
pe noi se poate evapora mai ușor , absoarbe căldură la evaporare și ne răcorește.
Experiment

https://youtu.be/TElVhr1s_x8
Materiale necesare:
Un termometru, vată sau pansament, alcool.

Descrierea experimentului:
● Citește temperatura aerului din cameră cu ajutorul termometrului.
● Înfăşoară cu vată (sau pansament) rezervorul termometrului şi picură alcool pe acesta.
● Urmărește indicaţiile termometrului până când vata cu alcool se usucă şi citește temperatura indicată de
termometru .
Temperatura termometrului a scăzut.

Concluzia experimentului:
Când un lichid se evaporă el absoarbe căldură din mediul înconjurător (termometru).
Condensarea
Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer sunt transformați în apă în stare lichidă. Condensarea este importantă pentru circuitul
apei deoarece formează norii. Aceștia pot produce precipitații, care reprezintă principalul mod de întoarcere a apei pe Pământ. Condensarea este
opusul evaporării.Condensarea este de asemenea cauza formării cetei, a aburirii ochelarilor atunci când ieși dintr-o camera răcoroasă afară, unde
este cald și umed, a apei care se scurge pe partea exterioară a unui pahar, precum și a apei care se formează pe interiorul geamurilor casei dvs
într-o zi rece.Chiar și în zilele cu cer senin, apa este prezența sub formă vaporilor și particulelor, dar care sunt prea mici pentru a fi văzute.
Moleculele de apă se combină cu micile particule de praf, sare și fum din atmosfera și formează picături mici care se combină unele cu altele,
alcătuind norii. Pe măsură ce aceste mici picături se combină și își măresc dimensiunile, norii se pot dezvolta și pot apărea precipitații.Norii se
formează în atmosfera deoarece aerul care conține vapori de apă se ridică și se răcește.

Condensul are loc în mod natural, deși este de asemenea poate fi realizată artificial într-un laborator cu un dispozitiv numit condensator.
Trebuie remarcat faptul că în timpul acestui proces, elementul își schimbă doar starea. Totuși, în loc să devină un alt element, rămâne același,
doar starea sa fizică a materiei se schimbă.
Tipuri de condensare

Tipurile de condensare sunt tipuri de stări meteorologice pe care meteorologii le definesc pe baza caracteristicilor
naturale prezente într-o anumită zonă. Unele dintre ele pot fi văzute și în viața de zi cu zi realizând procesul care le
produce. Aceste tipuri de condens sunt clasificate după cum urmează:

● Aburi: Vaporii se vor condensa pe o suprafață numai dacă temperatura suprafeței este mai mică decât
temperatura și presiunea vaporilor.
● Îngheț și rouă: Noaptea și la temperaturi scăzute, putem observa două stări de condensare care apar în mod
natural. Când acest proces se realizează când temperatura mediului ambiant depășește 0°C, putem observa
mici picături de apă: rouă. Dacă apare condensul când temperatura mediului ambiant este sub 0°C, vedem un
mic strat de gheață cristalină: îngheț.
● Straturi: Straturile se formează în zone cu o anumită înălțime. Este un strat mare de nor cu o nuanță gri, care
este mai dens decât ceața și apare pe o suprafață mare.
● nimbus: Nimbus este un nor aflat la altitudini cuprinse intre 800 si 1000 de metri care contine multa umezeala
si prin urmare are o culoare inchisa. Ele sunt cauza precipitațiilor.
● Cumulus: Norii între 2000 de metri și 6000 de metri înălțime se numesc nori cumulus. Au o nuanță foarte albă
și sunt mari. O poți vedea când vremea este bună.
● Nori Cirrus: Norii Cirrus sunt nori foarte subțiri situati peste 7.000 de metri deasupra nivelului mării. Compoziția
lor este diferită de celelalte deoarece sunt formate din cristale de gheață foarte fine datorită temperaturii
scăzute pe care o prezintă la înălțimile unde apar, deci nu au o compoziție complet lichido-gazoasă.
Cauzele umidității prin condens
Când vaporii de apă din aer intră în contact cu o suprafață rece, se formează condens, astfel încât acești vapori
se transformă în lichid la suprafață. De exemplu, când ne turnăm un pahar cu apă rece, temperatura paharului
este aceeași cu temperatura apei pe care o conține.

De obicei spunem că sticla „transpiră”, deși acest lucru este imposibil deoarece transpirația este un proces de
răcire care are loc în corp sau pe suprafețe poroase precum pielea noastră. Cristalele nu au pori în structura lor.
De fapt, așa-numita „transpirație” este umiditatea care este produsă din cauza condensului, deoarece vaporii de
apă prezenți în mediu intră în contact cu suprafața înghețată a sticlei, umezindu-l.

În case și locuri închise, umiditatea condensată se manifestă în diverse locuri deoarece temperatura interioară
în aceste locuri este mai mare decât temperatura exterioară. Se vede pe tavane si tavane, pereti, sticla si
ferestre, mai ales acolo unde este expus sau pe suprafete reci.

Activitățile umane zilnice și ventilația deficitară în mediile interioare sunt una dintre principalele cauze ale
umidității. Gătiți înăuntru, faceți o baie, uscați hainele și păstrați-vă de cald și chiar vorbiți.
Experiment

https://youtu.be/rMa5gtzNxXA
Materiale necesare: pahar, congelator.

Descrierea experimentului:

● Ia un pahar curat și uscat și pune-l la congelator, timp de 10-15 minute.

● Scoate paharul din congelator.
● Ce observi pe pereții săi după câteva minute?
OBSERVAŢIE

Pe pereții paharului sunt picături de apă.

Concluzia experimentului:

Apa apărută de nicăieri s-a format prin condensarea vaporilor de apă din cameră, care venind în contact cu pereții
reci ai paharului, se răcesc și se transformă în picături mici de apă.
In incheiere
Va multumim pentru timpul acordat.Speram ca v-a placut!

Surse:https://www.meteorologiaenred.com/ro/ce-este-condensarea.html#Tipos_de_condensacion

https://www.fizichim.ro/en/docs/fizica/clasa8/capitolul1-fenomene-termice/I-12-transformari-de-stari-de-agregare/#i1
22-vaporizarea-%C8%99i-condensarea

Efectuat de: David Sergiu

Andrei Stancu

Razvan Mihaltan

Darius Gavriutiu