Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin conținutul de vapori de apă
existenți la un moment dat în atmosferă. Este o însușire importantă a aerului atât
din punct de vedere meteorologic, cât și bioclimatic. Gradul de umiditate are o
mare importanță din punct de vedere meteorologic deoarece vaporii de apă
influențează bilanțul radiativ-caloric al aerului, prin absorbția radiațiilor de undă
lungă, iar prin condensare generează norii, ceața, precipitațiile lichide și solide.

Tipurile de umiditate sunt următoarele:

 Umiditatea absolută – se referă la cantitatea efectivă de vapori existentă
într-un volum de aer. În funcție de acest tip de umiditate se determină
dacă aerul dintr-o încăpere este prea umed sau prea uscat. Se măsoară în
grame de apă la metru cub de aer.
 Umiditatea maximă – constă în cea mai mare cantitate de vapori care
poate exista într-un volum de aer. La trecerea de la umiditatea absolută la
umiditatea maximă, vaporii de apă din aer se vor condensa. O umiditate
maximă însoțită de temperaturi ridicate (de exemplu, pe durata
perioadelor caniculare) va duce la creșterea cantității de vapori, care, într-
un spațiu închis, se va depozita pe pereți. Se exprimă în grame de apă la
metru cub de aer și în milimetri coloană de mercur.
 Umiditatea relativă – se calculează ca raport procentual între cantitatea de
vapori de apă cuprinsă într-un volum de aer și cantitatea de aer care ar
satura un volum de aer similar. Pentru un calcul cât mai exact, umiditatea
maximă și umiditatea absolută trebuie calculate la aceeași temperatură a
aerului.

 Dacă temperatura exterioară este mai mare de 20˚C, umiditatea din

interior nu trebuie să treacă de 60%;

 Dacă temperatura exterioară este cuprinsă între 10˚-20˚C, umiditatea casei

ar trebui să fie mai mică de 50%;

 Dacă temperatura exterioară este cuprinsă între 0˚-10˚C, umiditatea din

interior ar trebui să fie sub 45%.

Un aer prea uscat este resimțit mai ales pe durata perioadelor răcoroase.
Umiditatea scăzută cauzează uscarea mucoasei nazale, iritații ale pielii, alergii și
uscarea pielii. Dintre acestea, poate cea mai gravă este uscarea mucoasei nazale.
 Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Lipsa hidratării la acest nivel crește șansele de a dezvolta infecții și boli ale
sistemului respirator. De exemplu, condițiile necesare dezvoltării virusului
gripal implică un mediu uscat, acesta din urmă favorizând răspândirea mult mai
rapidă a microbilor.

Alte efecte negative asupra sănătății constau în apariția sau agravarea unor
simptome:
 Astm, bronșită, sinuzită
 Deshidratarea organismului
 Ochi iritați
 Gât uscat
 Senzație de sete
 Iritații
 Eczeme
 Mâncărimi ale nasului și ale pielii
 Usturime sau iritare a nasului
 Dificultăți la respirație
 Apariția unor mici crăpături la nivelul coatelor, genunchilor sau tălpilor.

Măsurarea umidității:
Higrometrul este un instrument pentru măsurarea umidității aerului
Psihrometrul este un dispozitiv folosit în meteorologie pentru a măsura
conținutul de vapori de apă din aer. Psihrometrul este alcătuit din două
termometre: un termometru uscat și altul umed, prevăzut cu un ventilator. În
funcție de diferența de temperatură dintre cele două termometre și de presiunea
atmosferică, umiditatea se determină cu ajutorul diagramelor sau a tabelelor
psihrometrice.
Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin conţinutul de vapori de
apă existenţi la un moment dat în atmosferă. Este o însuşire importantă a aerului
atât din punct de vedere meteorologic cât şi bioclimatic. Gradul de umiditate are
o mare importanţă din punct de vedere meteorologic, deoarece vaporii de apă
influenţează bilanţul radiativ-caloric al aerului, prin absorbţia radiaţiilor de undă
lungă iar prin condensare generează norii, ceaţa, precipitaţiile lichide şi solide.

Condensul apare într-o locuință ca urmare a umidității prea mari din aerul
interior. Factorii principali care influențează apariția condensului sunt:

 temperatura aerului interior;

 temperatura pereților;
 Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

 cantitatea de vapori din aer.

Fenomenul de condens apare în locuință în special iarna, deoarece

temperatura pereților este mică, iar cantitatea de vapori din aer este mare. Cu cât
temperatura aerului este mai mică, cu atât acesta poate reține o cantitate mai
mică de vapori de apă. Surplusul de vapori care nu se poate absorbi și reține în
aerul locuinței se depune pe elementele interioare mai reci, sub formă de picături
numite condens.

Datorită umidităţii prea mari a aerului, pot apare cele mai diverse probleme.
Primele semnale de alarmă vizibile sunt îndeosebi prin haine jilave, miros de
mucegai şi pereţi pătaţi (pete de mucegai) sau încolţirea cartofilor în pivniţe.

Ştiaţi, de exemplu, că ciuperca de mucegai se formează începând deja de la o

umiditate de 70 % – iar rugina deja de la 60 %?

Doi factori sunt decisivi pentru aceste condiţii de mediu: temperatura

încăperii şi umiditatea relativă a aerului. Noi ne simţim cel mai bine într-o plajă
climatică de la 20 până la 22 °C cu o umiditate relativă a aerului între 40 şi 60
%. Condiţiile de mediu care nu se încadrează între aceste valori sunt percepute
ca fiind deranjante de majoritatea oamenilor.

Exemplu : Conţinutul de vapori de apă al aerului:

La o temperatură a aerului de 25 °C, un metru cub de aer poate prelua

maxim 23 g de apă, asta corespunde cu 100 % umiditate a aerului. Dacă acest
aer se răceşte prin contact cu suprafeţe reci la 10 °C, nu mai poate prelua decât
9,4 g. Umiditatea excedentară se condensează pe suprafeţele reci şi formează
apă.
 Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Aerul umed prezintă particularităţi care îl diferenţiază esenţial de un

simplu amestec de gaze perfecte. La o anumită presiune, cantitatea de umiditate
conţinută de aerul umed sub formă de vapori, poate să varieze până la o valoare
maximă, care depinde de temperatura amestecului.

Starea aerului umed care conţine cantitatea maximă posibilă de umiditate

se numeşte stare de saturaţie, iar amestecul de aer uscat şi vapori de apă în
cantitate maximă, se numeşte aer umed saturat sau, mai simplu, aer saturat.

MARIMILE CARE DEFINESC UMEZEALA AERULUI:

1. TENSIUNEA VAPORILOR DE APA
2. UMEZEALA RELATIVA
3. UMEZEALA ABSOLUTA
4. UMEZEALA SPECIFICA
5. COEFICIENTUL AMESTECULUI
6. DEFICITUL DE UMEZEALA
7. PUNCTUL DE ROUA

Stratul de umiditate are o mare importanță din punct de vedere

meteorologic deoarece vaporii de apă influențează bilanțul radiativ-caloric al
aerului, prin absorbția radiațiilor de undă lungă iar prin condensare generează:

 norii
 ceata
 precipitații

Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre presiunea parțială a

vaporilor de apă în condițiile date și presiunea parțială a vaporilor in condiții de
echilibru, la aceeași temperatură. Umiditatea relativă depinde de temperatură și
presiune.
 Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Dispozitive folosite pentru măsurarea umidităţii

Există diverse dispozitive folosite pentru măsurarea umidităţii:

Higrometrul este un instrument pentru măsurarea umidităţii aerului.

Principiul de funcţionare a higrometrului se bazează pe modificarea lungimii
unui fir de păr în funcţie de umiditate.

Higrometru Psihrometru

Psihrometrul este un dispozitiv folosit în meteorologie pentru a măsura

conţinutul de vapori de apă din aer. Psihometrul este alcătuit din două
termometre: un termometru uscat şi altul umed, prevăzut cu ventilator. În
funcţie de diferenţa de temperatură dintre cele două termometre şi de presiunea
atmosferică, umiditatea se determină cu ajutorul diagramelor sau a tabelelor
psihrometrice.
 Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”, Suceava

Cum putem obţine un grad de umiditate optim al aerului?

Poate că nu îl putem vedea, dar îl putem controla! Există numeroase

metode care ne pot ajuta să obţinem un aer cu un grad optim de umiditate:

- achiziţionarea unui umidificator, aparat care elimină vaporii de apă,

menţinând astfel umiditatea la un nivel optim;

Umidificator

- clasicul vas cu apă care salvează situaţia – amplasat pe calorifer sau la

lumina soarelui, face aerul mult mai respirabil;
- folosirea unei hote de evacuare în timp ce gătiţi, împiedică excesul de
umiditate;
- renunţarea la sursele producătoare de umiditate excesivă, precum
ghivecele de flori sau uscarea hainelor în casă.