Cunoştinţe de bază umiditatea aerului

În cazul umidităţii aerului, totul este absolut relativ

Indiferent dacă este vorba de birou, atelier sau reşedinţă – un climat optim în încăpere reprezintă condiţia
esenţială pentru bunăstarea şi sănătatea locatarilor.

Nu în ultimul rând, un „climat confortabil în încăpere” sporeşte inclusiv productivitatea şi poate contribui la
reducerea incidenţei îmbolnăvirilor la locul de muncă.

Doi factori sunt decisivi pentru aceste condiţii de mediu: temperatura încăperii şi umiditatea relativă a
aerului.

Aşa cum este ilustrat în diagrama de confort de mai jos, ne simţim cel mai bine într-o plajă climatică de la
20 până la 22 °C cu o umiditate relativă a aerului între 40 şi 60 %. Condiţiile de mediu care nu se încadrează
între aceste valori sunt percepute ca fiind deranjante de majoritatea oamenilor.

Suplimentar, datorită umidităţii prea mari a aerului, pot apare cele mai diverse probleme. Primele semnale
de alarmă vizibile sunt îndeosebi prin haine jilave, miros de mucegai şi pereţi pătaţi (pete de mucegai) sau
încolţirea cartofilor în pivniţe.

Ştiaţi, de exemplu, că ciuperca de mucegai se formează începând deja de la o umiditate de 70 % – iar rugina
deja de la 60 %?

Fără control, umiditatea aerului poate oscila puternic în spaţiile interioare şi doar în rare cazuri poate atinge
de la sine valorile optime – şi în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice din exterior.

Conţinutul de vapori de apă al aerului: La o temperatură a aerului de 25 °C, un metru cub de aer poate
prelua maxim 23 g de apă, asta corespunde cu 100 % umiditate a aerului. Dacă acest aer se răceşte prin
contact cu suprafeţe reci la 10 °C, nu mai poate prelua decât 9,4 g. Umiditatea excedentară se condensează pe
suprafeţele reci şi formează apă.

Înainte de acţiune, teoria

Dacă înţelegeţi în profunzime conceptul umidităţii aerului, vă va fi uşor să menţineţi încăperile uscate în
mod optim. Aerul nu poate prelua apă în cantităţi nelimitate – există o limită de saturaţ'ie, deci o cantitate

1
maximă de vapori de apă care poate fi preluată de aer – aceasta este umiditatea absolută a aerului, indicată în
grame de apă per metru cub de aer.

Pornind de la această premisă, procentul de vapori de apă care se află în realitate în aer, în comparaţie cu
cantitatea de vapori de apă pe care aerul o poate prelua în mod maxim la temperatura existentă, este denumit
„umiditate relativă a aerului“ (umid.rel.).

Dacă deci aerul din încăpere are de exemplu o umiditate relativă de 50%, în aer se află exact jumătate din
cantitatea de apă maxim posibilă pentru temperatura actuală.

Totul este o problemă de temperatură

Capacitatea de preluare a apei de către aer depinde deci întotdeauna de temperatura actuală a aerului. Cu cât
aerul este mai rece, cu atât poate înmagazina o cantitate mai mică de apă. Acest lucru este prezentat în
tabelul următor, pe baza a cinci valori de temperatură.

Influenţa temperaturii încăperii asupra capacităţii de preluare a apei de către aerul

ambiant
Temperatura încăperii 25 °C 20 °C 15 °C 10 °C 5 °C
Umiditatea relativă a
Exemplul 1 80 % 80 % 80 % 80 % 80 %
aerului
Umiditate relativă a aerului
Conţinutul de apă al 18,4 13,8 10,2
constantă 7,5 g/m³ 5,4 g/m³
aerului g/m³ g/m³ g/m³
Conţinutul de apă al
5,4 g/m³ 5,4 g/m³ 5,4 g/m³ 5,4 g/m³ 5,4 g/m³
Exemplul 2 aerului
Conţinut de apă constant Umiditatea relativă a
23,5 % 31,3 % 42,1 % 57,5 % 80 %
aerului

În exemplul 1, umiditatea relativă a aerului este întotdeauna constant 80 %, iar conţinutul absolut de apă
corespunzător din aer oscilează semnificativ, în funcţie de temperatură.

În exemplul 2, cantitatea de apă absolută din aer este întotdeauna constantă, motiv pentru care umiditatea
relativă a aerului creşte odată cu scăderea temperaturii.

Trebuie să recunoaştem, este un subiect complex – şi devine şi mai complicat, dacă ţinem cont de faptul că
putrezirea, coroziunea sau formarea ciupercilor este favorizată exclusiv de umiditatea relativă a aerului,
niciodată de cea absolută.

Doar relativ este absolut relevant

Dacă, deci, în exemplul 2, la o temperatură ambiantă de 5 °C şi un conţinut de apă de 5,4 g/m³, umiditatea
relativă a aerului de 80 % favorizează formarea mucegaiului, la care corodează şi metalele, aceeaşi cantitate
de apă nu ar mai reprezenta la 25 °C temperatură ambiantă decât o umiditate relativă a aerului de 23,5 % şi
astfel ar însemna un climat mult prea uscat, care irită căile respiratorii.

Ciupercile de mucegai şi rugina nu ar avea nicio şansă în acest climat, cu toate că în aer se află aceeaşi
cantitate de apă de 5,4 g/m³.

Importantă este de aceea întotdeauna exclusiv reglarea controlată a umidităţii relative a aerului. Nu
are niciun fel de importanţă câtă umiditate este extrasă absolut din aer, ci numai care este umiditatea
relativă a aerului!
2
Înţelegerea în profunzime a acestor legături fizice este, de asemenea, importantă pentru aplicarea unei soluţii
eficient de dezumidificare a aerului, în cazul problemei dumneavoastră.

Influenţa umidităţii relative a aerului asupra omului-organismelor

biologice:

Procedee de dezumidificare a aerului

Înainte de a vă explica detaliat cele două procedee cu privire la dezumidificarea aerului, trebuie să eliminăm
un mit:

Încălzirea încălzeşte, nu usucă

Încălzirea nu face în mod cert parte din procedeele de dezumidificare a aerului! Aerul mai cald poate prelua
mai multă apă decât cel rece. Astfel, prin creşterea temperaturii încăperii, ar scade în primă fază, într-adevăr,
umiditatea relativă a acestui aer cald, la acelaşi conţinut de apă.

Dar cu cât aerul devine mai cald, cu atât mai mult este înconjurat de suprafeţe mai reci, pe care condensează
umiditatea. Pentru că, doar prin încălzirea în sine a aerului, nu dispare umiditate – conţinutul de apă din aer
rămâne acelaşi.

Pentru a putea deci extrage eficient şi continuu umiditatea din aerul ambiant, se pretează ca soluţie tehnică
doar dezumidificarea aerului prin condensare sau adsorbţie.

3
Condensare versus adsorbţie
Toate aparatele disponibile pe piaţă, oferite ca şi uscătoare prin refrigerare, uscătoare prin condensare,
dezumidificatoare de aer prin condensare sau chiar şi dezumidificatoare Peltier, se bazează pe principiul
condensării.

Opuse sunt tehnologiile de uscare prin adsorbţie. Printre acestea se numără în continuare granulele ridicate
în slăvi, însă dezumidificarea cu adevărat sesizabilă, permanentă a aerului se obţine cu acest procedeu numai
cu aparatele electrice cu generare de aer cad, cunoscute ca şi dezumidificatoare de aer prin adsorbţie.

Totul este o problemă de tehnologie

Chiar dacă unele denumiri de pe piaţă variază în acest caz, este vorba de regulă întotdeauna de una din cele
două grupe de aparate, a cărui nume oferă deja explicaţii referitoare la tehnologia de dezumidificare a
aerului utilizată.

Exceptând granulele, procedeul este identic la toate aparatele acţionate electric, acestea aspirând întâi aerul
ambiant ce urmează să fie dezumidificat, prin intermediul unui ventilator, pentru a extrage apoi umiditatea
în aparat, iar aerul uscat este eliberat înapoi în încăpere, permiţând amestecarea continuă a acestuia cu aerul
umed, până la atingerea nivelului dorit al umidităţii.

Procedeele de dezumidificare, domeniile şi limitele de utilizare ale ambelor grupe de aparate se

diferenţiază însă semnificativ:

Dacă umiditatea aerului este prea mare, încălzirea costisitoare nu ajută: aerul se încălzeşte, însă rămâne
umed.
Simpla ventilare nu reprezintă nici ea o soluţie pentru dezumidificarea aerului, deoarece în acest mod nu este
posibilă extragerea pe termen lung a umidităţii din aerul încăperii.
Pungile cu desicanţi se utilizează preponderent ca protecţie împotriva avariilor apărute în urma umidităţii, în
timpul transportului, de ex. pentru încălţăminte, articole electronice, geamantane, genţi sau medicamente.

Condens
În modul descris deja în capitolul 1 şi reprezentat în curba de saturaţie, capacitatea de înmagazinare a apei în
aer depinde în mod exclusiv de temperatura aerului. Cu cât temperatura este mai redusă, cu atât aerul poate
înmagazina o cantitate mai mică de apă.

Ce se întâmplă însă, atunci când aerul saturat cu apă se răceşte brusc, atunci când de exemplu se loveşte de o
suprafaţă mai rece?

În acest caz este depăşită limita de saturaţie de 100 % umiditate relativă a aerului, aerul nu mai poate
transporta umiditatea excesivă, care, ca urmare, condensează pe suprafaţa mai rece.

Şi aerul trebuie să descarce

Deoarece vaporii de apă condensează la această temperatură limită, ea este denumită punct de rouă. Acest
fenomen vă este cu siguranţă cunoscut de la sticlele reci din zilele de vară, pe care se formează condens, sau
de geamurile cu condens din zilele de iarnă precum şi a oglinzilor din baie în timpul duşurilor. Şi roua de
dimineaţă este un exemplu vizibil pentru aerul rece saturat.

4
Deci, atunci când aerul se răceşte, nu mai poate înmagazina aşa mulţi vapori de apă, iar umiditatea
excedentară condensează pe suprafeţele mai reci.

Pe baza aceluiaşi principiu al fizicii funcţionează uscătoarele prin condensare, numite şi uscătoare prin
refrigerare, aerul care curge prin acestea se răceşte sub punctul de rouă iar umiditatea din acesta se depune
prin condensare pe o suprafaţă rece.

Oferta de uscătoare prin refrigerare se întinde de la uscătoare prin condensare, performante cu compresor –
aşa numite uscătoare prin refrigerare cu uscător – până la dezumidificatoarele extrem de compacte de aer
Peltier cu necesar de energie redus, însă cu randament sensibil mai mic şi bilanţ energetic mai slab.

Adsorbţie
În timp ce uscătoarele prin condensare dezumidifică bazat pe punctul de rouă, dezumidificatoarele de aer
prin adsorbţie utilizează principiul sorbţiei. În acest scop se utilizează diferenţa de presiune a aburului dintre
aerul umed şi un desicant higroscopic, pentru a extrage apa din aer.

Şi granulele de dezumidificare fac parte din această categorie, cu toate că ele pot fi utilizate, în cel mai bun
caz, pentru menţinerea uscată a unor incinte de dimensiuni reduse, din recipiente închise.

Granulele – nu se pretează ca soluţie permanentă

Scopul iniţial şi principal de utilizare al acestor pungi este protecţia mărfurilor sensibile din punct de vedere
umiditate în timpul transportului şi depozitării. Fiecare cunoaştem micile punguţe incluse în pachetele cu
genţi, articole electronice, medicamente sau îmbrăcăminte.

Granulele nu sunt o alternativă reală la dezumidificatoarele de aer. În plus, ele reprezintă o soluţie de unică
folosinţă, care necesită completare continuă, prin adăugarea unor pungi proaspete cu granule în recipiente,
deoarece granulele nu se regenerează. Asemănător unui burete, desicantul absoarbe permanent apa din aer şi
trebuie înlocuit, deîndată ce este saturat – pe termen lung este un procedeu extrem de scump.

Altfel se întâmplă în cazul aparatelor electrice cu generare de aer cald. În acesta se află un tambur de uscare,
umplut cu materiale puternic higroscopice, precum silicagel sau clorură de litiu, care extrag moleculele de
apă din aerul aspirat şi care curge prin tamburul de uscare.

Pentru a permite tamburului de uscare să preia continuu umiditate, aceasta trebuie evacuată în alt loc, ceea
ce este realizat prin regenerarea cu aer cald: Printr-o zonă de regenerare a tamburului de uscare curge aer
fierbinte, care evacuează vaporii de apă prinşi anterior în silicagel, prin intermediul energiei termice.

Uscător prin condensare cu compresor

Diferenţe tehnice şi modul de funcţionare al uscătoarelor prin refrigerare cu compresor

Deoarece majoritatea aplicaţiilor de dezumidificare a aerului din mediul casnic au loc în limitele de
temperatură de la 15 la 25 °C, acest tip constructiv se numără printre cele mai utilizate dezumidificatoare de
aer din domeniul privat şi comercial, datorită preţului, performanţei, randamentului şi eficienţei energetice
excepţionale.

Uscătoarele prin condensare cu compresor funcţionează pe baza principiului frigiderului. În interiorul

acestora funcţionează o instalaţie cu agent frigorific, care transportă agentul frigorific prin două
schimbătoare de căldură – condensatorul şi vaporizatorul.

5
Şocul termic brusc face totul posibil
Prin intermediul compresorului şi al ventilului de expansiune, agentul frigorific este expus în acest circuit
închis unor presiuni alternante, astfel că gazul se încălzeşte la compresiune pe partea condensatorului şi se
răceşte la detensionare pe partea vaporizatorului mult sub temperatura încăperii.

La vaporizator are loc practic o reducere bruscă a temperaturii – aerul este răcit abrupt sub punctul de rouă,
motiv pentru care umiditatea din aer condensează, după care picură în rezervorul de colectare. Aerul rece,
uscat, este transportat prin condensatorul fierbinte, preia căldura acestuia şi este apoi evacuat ca aer cald
uscat în încăpere, unde se îmbogăţeşte din nou cu umiditate.

Perioada glacială nu are nicio şansă

În funcţie de temperatura ambiantă şi umiditatea aerului, vaporizatorul se poate răci foarte mult, iar pe
suprafaţa sa se poate forma gheaţă, la temperaturi ale încăperii mai mici de 15 °C.

Formarea excesivă a gheţii „înfundă“ în mod oarecare lamelele (colmatare cu gheaţă) şi reduce astfel
capacitatea de dezumidificare a aparatului.

De aceea, toate dezumidificatoarele de aer cu compresor dispun de dispozitive pentru dezgheţarea regulată a
vaporizatorului – fie cu aer recirculat sau gaz fierbinte, în modul descris în secţiunea următoare „tipuri de
dejivrare“.

Dacă procesul de dejivrare cu aer recirculat sau gaz fierbinte nu ar avea loc, vaporizatorul (partea rece) ar
îngheţa complet în timp, până când un adevărat „perete de gheaţă“ ar împiedica complet circularea aerului.

Un uscător cu refrigerare şi uscător desfăcut în scop de service prezintă în partea de sus schimbătorul de
căldură integrat cu vaporizator în partea din faţă(1), pe a cărui suprafaţă rece condensează aerul, şi jgheabul
aflat dedesubt (2) pentru scurgerea condensului colectat în rezervorul de colectare a apei. În partea de jos a
aparatului este montat compresorul (3) care comprimă agentul frigorific.

6
Modurile de refrigerare ale uscătoarelor prin refrigerare cu compresor:

Dejivrarea cu recircularea aerului

În cazul acestei proceduri, dejivrarea se realizează de obicei electronic, comandat în funcţie de timp sau
senzorial, printr-un regim de recirculare a aerului, fiind numită adeseori, din acest motiv, dejivrare
electronică sau electrică:

În cazul formării unei cantităţi apreciabile de gheaţă pe vaporizator, compresorul se opreşte şi iniţiază modul
de dejivrare, în timp ce suflanta continuă de obicei să funcţioneze şi să circule căldura în jurul
vaporizatorului, pentru a-l dezgheţa.

Acest procedeu este consacrat şi funcţionează bine, de regulă, în spaţii încălzite la temperaturi de peste cca.
15 °C.

Dacă se utilizează însă un astfel de uscător în spaţii mai reci - sub 15°C, temperatura superficială a
vaporizatorului va fi mai mică de 0 °C, ceea ce conduce la o formare mai puternică de gheaţă pe suprafaţa
sa, care trebuie apoi topită, practic în permanenţă, din cauza duratei prelungite a dejivrării.

Nu este deci posibilă utilizarea regulată a dezumidificatoarelor de aer cu aer recirculat în astfel de medii reci,
pentru că aparatul va fi ocupat aproape permanent cu dejivrarea sa proprie!

Din acest motiv, uscătoarele cu refrigerare cu dejivrare prin recircularea aerului se pretează aproape
întotdeauna din punct de vedere economic pentru toate condiţiile de exploatare cu temperaturi moderate a
aerului, peste 15 °C, în spaţii încălzite.

Dejivrare cu gaz fierbinte

Dezumidificatoarele de aer ce pot fi utilizate şi în încăperi mai reci sunt echipate, spre deosebire de aparatele
cu dejivrare prin recircularea aerului, cu un sistem de dejivrare cu gaz fierbinte cu bypass.

În acest caz, gazul fierbinte al circuitului frigorific din circuitul comprimat este utilizat pentru dejivrarea
rapidă şi eficientă. Odată cu începerea formării gheţii se deschide în mod automat o supapă electromagnetică
specială, care dirijează acum gazul fierbinte din compresor direct la vaporizator, prin bypass, în loc să îl
trimită la condensator şi se închide apoi la loc, după dejivrarea acestuia, pentru reluarea circuitului frigorific
obişnuit necesar regimului de uscare.

Spre deosebire de dezgheţarea aerului recirculat, sistemul automat de dejivrare cu gaz fierbinte permite faze
de dejivrare dramatic mai scurte, de doar câteva minute, ceea ce reprezintă o condiţie obligatorie pentru
dezumidificarea eficientă a aerului în domenii de temperaturi scăzute, cum ar fi cele din spaţiile neîncălzite.
La urma urmei, dezumidificarea efectivă a aerului are loc exclusiv în afara fazelor de dejivrare ale aparatelor
de uscare!

Pentru dezumidificarea spaţiilor neîncălzite cu temperaturi mai mici de 15 °C, dezumidificatoarele de aer cu
sistem automat cu gaz fierbinte se pretează întotdeauna mai bine decât aparatele cu recircularea aerului, la
aceeaşi performanţă a compresorului, şi pot fi utilizate mai eficient.

La temperaturi ambiante mai mari de 15 °C, performanţa dezumidificatoarelor cu gaz fierbinte şi sistem de
dejivrare automată se apropie din ce în ce mai mult, până când, la peste 18 °C, este în principiu identică.

Concluzie: Uscătoarele cu refrigerare cu dejivrare cu gaz fierbinte sunt aparate multifuncţionale utilizabile
flexibil, deoarece sistemul lor de dejivrare permite utilizarea în plaja de temperatură între 5 °C şi 35 °C.
7
Astfel, aceste aparate pot fi utilizate variabil în încăperi calde şi reci - atât vara cât şi iarna. Aparatele cu
dejivrare prin recirculare aerului pot fi utilizate eficient din punct de vedere economic şi energetic numai la
temperaturi ambiante între 15 °C şi 35 °C, datorită procedeului utilizat.

Uscător prin condensare cu tehnologie Peltier

Principiu de funcţionare, posibilităţi şi limite de utilizare ale dezumidificatoarelor de aer Peltier
La fel ca şi la uscătoarele prin condensare cu compresor, trebuie creată şi la acest tip de dezumidificator o
suprafaţă rece în interior, astfel încât temperatura acesteia să fie mai mică decât punctul de rouă al aerului iar
apa să poată condensa.
Însă dezumidificatoarele de aer Peltier nu utilizează pentru dezumidificarea aerului o instalaţie frigorifică cu
compresor, ci un element Peltier integrat – numit uneori şi TEC (thermoelectric cooler).
Aceste convertoare termoelectrice compacte se bazează pe efectul Peltier, care le dă şi numele, la care, în
cazul trecerii unui curent între cele două jumătăţi ale plăcii elementului, are ca efect încălzirea foarte
puternică a unei părţi a elementului, în timp ce cea opusă se răceşte foarte mult – diferenţa de temperatură
dintre partea rece şi cea fierbinte fiind de până la 70 °C.
Elementele Peltier sunt ultracompacte şi se utilizează de exemplu în mini-frigidere, cutiile frigorifice de
camping mobile sau pentru răcirea elementelor din calculatoare.
În cazul uscătoarelor prin condensare Peltier, un ventilator integrat în aparat aspiră aerul încăperii şi îl
transportă pe lângă partea rece a elementului, unde se răceşte sub punctul de rouă, condensează pe suprafaţă
şi picură în rezervorul de colectare.

Aerul uscat este transportat apoi pe lângă partea fierbinte a elementului, de unde preia căldura acestuia şi
este apoi evacuat ca aer cald uscat în încăpere.

Tip constructiv cu dimensiuni reduse – rază de acţiune redusă

Din punctul de vedere al procedeului, uscătoarele prin condensare cu tehnologie Peltier nu necesită sisteme
de dejivrare şi doar puţin curent, în plus, se pot realiza aparate compacte şi foarte silenţioase, datorită lipsei
compresorului.
Însă aceste dezumidificatoare de aer nu dispun decât de o rază de acţiune redusă şi, comparativ, de un
randament redus, care momentan este de doar o treime din cel al unui aparat cu compresor, astfel încât
sistemele termoelectrice nu reprezintă o alternativă reală la cu tehnologia răspândită cu circuit de agent
frigorific şi compresor. Mai ales pentru că performanţele elementelor Peltier individuale nu poate fi scalată
oricât în sus.
Din acest motiv, valorile de eficienţă comparative – de ex. litri per kWh, aşa cum sunt practicate de
concurenţă, trebuie tratate cu atenţie. Se compară frecvent mere cu pere, pentru că dezumidificatoare de aer
Peltier nu sunt scalabile şi nu pot atinge niciodată performanţele ridicate de dezumidificare ale uscătoarelor
cu refrigerare. Mai mult decât un pahar de apă la 24 de ore nu se obţine în practică.
Dezumidificatoarele de aer Peltier şi uscătoarele cu refrigerare pot fi comparate doar limitat, deoarece, din
punct de vedere procedeu, ele sunt concepute pentru domenii de aplicabilitate diferite.
În calitate de lider de piaţă pe termen lung în ceea ce priveşte dezumidificarea mobilă a aerului suntem de
părere că aparatele Peltier se pretează exclusiv pentru dezumidificarea incintelor închise de dimensiuni
foarte reduse, de ex. pentru dulapuri de haine şi încălţăminte, cămări de alimente sau toalete mici, fără
geamuri.
Pentru dezumidificarea permanentă a unor locuinţe întregi nu se pot utiliza aparate Peltier, chiar dacă unele
reclame sugerează acest lucru.
Notă: Pentru a creşte performanţele unui uscător Peltier în aşa măsură, încât să dispună de aceeaşi
performanţă ca un uscător cu refrigerare, trebuie montate, în funcţie de capacitatea de dezumidificare vizată
– de ex. 10 sau 20 de litri la fiecare 24 de ore – 40 resp. 80 elemente Peltier paralel, într-un singur aparat!

8
Ceea ce nu doar ar creşte enorm dimensiunile dezumidificatorului, ci şi consumul de energie. Alternativ pot
fi, desigur, amplasate 40 respectiv 80 de aparate Peltier separate în încăpere. Care vor întoarce cu siguranţă
privirile ;-)

Pe partea rece a elementului Peltier sunt înşurubate lamele de răcire, pe care condensează aerul umed şi de pe
care apoi picură condensul în rezervorul de condens aflat dedesubt.

Dezumidificator de aer prin adsorbţie

Aparate industriale cu evacuarea umidităţii
Dezumidificatoarele de aer prin adsorbţie industriale sunt întâlnite mai ales în sectorul de comerţ şi
industrial, unde sunt necesare cantităţi foarte mari de aer parţial extrem de uscat, la temperaturi scăzute.
Acesta nu poate fi obţinut economic şi tehnic decât cu dezumidificatoare de aer prin adsorbţie.

Dezumidificatoarele de aer prin adsorbţie industriale dispun, în comparaţie cu soluţiile pentru utilizatori
casnici, de mai puţine dotări de confort şi sunt concepute mai ales pentru robusteţe, durată lungă de viaţă,
durabilitate ridicată şi debit mare de aer.

Nu în ultimul rând, datorită debitului mare de aer, la aceste aparate, aerul umed nu mai este condensat în
aparat, ci este evacuat direct sub formă de vapori fierbinţi de aer sau este evacuat în exterior prin furtun sau
conectare la canalizare – în modul cunoscut de la uscătorul dumneavoastră de rufe, de acasă.

De aceea, la alegerea aparatelor, asiguraţi-vă că nu achiziţionaţi pentru uz casnic un aparat industrial,

deoarece acestea nu dispun de rezervoarele de colectare integrate.

Aparate confort cu condensator

Aceste aparate, proiectate pentru uz casnic, funcţionează după acelaşi principiu ca şi dezumidificatoarele de
aer prin adsorbţie pentru uz industrial.

Aerul aspirat din încăpere este transportat prin sectorul de dezumidificare al unui tambur de uscare rotitor,
acoperit cu desicant higroscopic, pe care se depozitează umiditatea din aer.
9
Un agent de sorbţie tipic este silicagelul – un desicant cu o suprafaţă higroscopică foarte mare. În agregatele
profesionale de adsorbţie, un gram al acestui desicant are o suprafaţă desfăşurată de peste 700 metri pătraţi.
Mai puţin de 10 grame au astfel o suprafaţă desfăşurată egală cu un teren de fotbal.

Aerul uscat dezumidificat datorită depunerii umidităţii pe desicant este apoi evacuat înapoi în încăpere.

Pentru a permite evacuarea apei din tamburul de uscare colmatat cu umiditate, se dirijează aer încălzit de la
un element de încălzire printr-un sector separat de regenerare al tamburului de uscare, în circuit permanent,
aer care preia umiditatea din tambur în funcţie de temperatură şi o trece printr-un element de condensare.

Acesta este împrejmuit în acelaşi timp din exterior de aerul aspirat mai rece, motiv pentru care apa din
interiorul elementului condensatorului va condensa şi va fi colectată într-un rezervor. Aerul de regenerare
este apoi introdus din nou în elementul de încălzire, în circuit permanent, pentru a prelua din nou umiditate.

Alegerea dezumidificatoarelor de aer

Care procedeu de dezumidificare a aerului se potriveşte cărui scop?

Factor de alegere temperatura încăperii

Temperatura medie a aerului din incinta ce trebuie menţinută uscată este cel mai important criteriu pentru alegerea
dezumidificatorului de aer adecvat.

Performant sub 8

În beciuri neîncălzite, case de vacanţă sau încăperi mai răcoroase, pe durata iernii, cu o temperatură medie sub 8 °C
se recomandă utilizarea de uscătoare prin adsorbţie. Principiul de funcţionare al acestora permite menţinerea uscată
a incintelor cu temperaturi reduse, continuu şi eficient.

Şi în cazul în care temperaturile cresc ocazional peste 12 °C, aceste aparate funcţionează încă satisfăcător, însă peste
12 °C scade prea mult bilanţul energetic al acestor aparate, astfel încât nu mai sunt economice.

Universale de la 5 până la 35 °C

10
Începând cu o temperatură medie a încăperii de 8 °C, pentru dezumidificarea aerului se pretează şi uscătoarele prin
refrigerare.

Dacă temperaturile scad permanent sub 15 °C în timpul lunilor de iarnă, trebuie utilizat în acest caz obligatoriu un
aparat cu dejivrare cu gaz fierbinte.

Aceste aparate universale pot fi utilizate variabil pe o plajă largă de temperaturi, în timp ce uscătoarele prin
refrigerare cu dejivrare prin recirculare pot fi utilizate economic pentru dezumidificarea aerului numai la temperaturi
medii mai mari de 15 °C – consultaţi şi Capitolul 2 – „Limite de utilizare ale procedeelor în funcţie de climatul
incintei“.

Factor de alegere costuri de exploatare

În ceea ce priveşte efectul costuri-beneficiu şi capacitatea de dezumidificare în comparaţie cu consumul de energie,

uscătorul prin condensare cu compresor este liderul incontestabil în majoritatea zonelor de locuit.

Uscătoarele prin condensare Peltier sunt mai avantajoase din punct de vedere cost de achiziţie şi mai economie la
prima privire, însă au şi o capacitate de dezumidificare semnificativ mai redusă şi în acelaşi timp un consum de trei
ori mai mare de energie per litru de condens dezumidificat.

Pentru uscătoarele de aer prin adsorbţie, consumul de energie la aceeaşi capacitate de dezumidificare poate fi cu
100 % mai mare în comparaţie cu uscătoarelor prin refrigerare cu compresor. Însă costurile de exploatare sunt mai
puţin importante în cazul unui dezumidificator de aer prin adsorbţie, deoarece există cerinţe de utilizare care nu pot
fi îndeplinite decât prin intermediul unui dezumidificator de aer prin adsorbţie.

Factor de alegere rază de acţiune

Uscătoare prin refrigerare cu compresor – excelent pentru spaţii de toate mărimile

Cu cât este mai mare spaţiul care trebuie menţinut uscat, cu atât mai avantajoasă devine utilizarea unui uscător prin
refrigerare cu compresor. Numai această grupă de aparate dispune de cea mai diversificată gamă de combinaţii de
ventilator şi condensator, cu performanţe diferite.

Pentru menţinerea uscată a încăperilor mari, dezumidificatoarele de aer trebuie alimentate cu cantităţi mari de aer
umed, ceea ce implică un ventilator performant. Iar pentru dezumidificarea efectivă a acestor cantităţi de aer,
condensatorul aparatului trebuie să ofere performanţe pe măsură.

De aceea, la alegerea aparatului, nu luaţi în considerare doar informaţiile producătorului în ceea ce priveşte
dimensiunea încăperilor, ci verificaţi şi plauzibilitatea acestora din punct de vedere al debitului de aer, consumului de
curent şi performanţelor de dezumidificare. Regulă simplu de reţinut: mulţi litri cu waţi puţini nu există ;-)

Dezumidificatoare de aer Peltier – specialişti pentru volume reduse

Aparatele Peltier nu sunt dezumidificatoare de aer clasice, pentru că ele nu au fost concepute pentru
dezumidificarea unor încăperi întregi, ci mai degrabă pentru menţinerea uscată a unor zone speciale. Tipul lor
constructiv compact, necesarul redus de curent şi funcţionarea cu zgomot redus predestinează această clasă de
aparate mai ales pentru utilizarea în dulapuri de haine şi încălţăminte, spaţii de depozitare pentru alimente sau,
condiţionat, şi pentru spaţii sanitare mici fără geamuri şi fără aport mare de umiditate (deci fără duşuri), deoarece
dezumidificatoarele Peltier nu se pretează din principiu decât pentru medii fără aport extern de umiditate (consultaţi
secţiunea următoare „Infiltraţii“).

Granule

11
Astfel de desicanţi sunt utilizaţi preponderent pentru protecţia în timpul transportului şi depozitării mărfurilor
sensibile la umiditate. Fiecare cunoaştem micile punguţe din pachetele cu articole electronice, genţi, geamantane,
pantofi sau chiar şi medicamente. Aceste punguţe cu granule se pretează excelent pentru menţinerea uscată a
acestor bunuri în recipiente cu volum redus.

Pe piaţă se oferă însă şi pungi mai mari, inclusiv cutii de transport, ca şi „dezumidificatoare de aer“. Pentru acest
scop nu se pretează însă granulele, din mai multe motive.

Pe de o parte, efectul lor se face simţit la doar câţiva metri cubi de aer ambiant şi numai în zone fără orice fel de
aport extern de umiditate (consultaţi secţiunea următoare „Infiltraţii“).

Suplimentar, dezumidificatoarele cu granule sunt foarte scumpe în raport cu capacitatea lor de uscare, deoarece
necesită completarea regulată, prin achiziţionarea unor pungi de granule noi. În plus, granulele nu mai absorb după
ce se saturează cu apă şi pur şi simplu nu îşi mai fac treaba. Fără preavertizare, fără mesaj „rezervor plin“, fără să mai
usuce ;-)

Dezumidificatoare de aer prin adsorbţie – tehnologie profesională pentru încăperi mici, răcoroase

Această clasă de aparate pur şi simplu nu are alternative, mai ales în beciuri răcoroase, neîncălzite sau în spaţii
interioare neîncălzite temporar.

Uscătoarele prin refrigerare cu compresor mai pot fi utilizate oarecum eficient în medii cu cel puţin 12 °C, însă atunci
când temperaturile medii din încăpere ating în medie continuu sub 8 °C Dezumidificator de aer prin adsorbţie sunt
mai eficiente din punct de vedere randament de dezumidificare.

Factor de alegere funcţii

Un criteriu de selecţie la fel de important al dezumidificatorului de aer adecvat poate fi până la urmă şi numărul de
funcţii al acestuia.

Aparatele din aceeaşi clasă de performanţă se diferenţiază din punct de vedere al dotărilor de confort, care pot fi
importante pentru utilizator din punct de vedere al destinaţiei de utilizare.

Pentru un regim de dezumidificare periodic automat, ar trebui să existe un temporizator integrat pentru 24 de ore,
iar în cazul cerinţei de dezactivare automată, un temporizator corespunzător.

Suplimentar, multe aparate pun la dispoziţie un regim automat comandat prin higrostat, însă unele dispun de un
buton rotativ fără gradaţii, iar altele de un sistem de selectare a umidităţii dorite, prin introducerea valorii reale.

Şi locul de utilizare poate avea importanţă. Dacă doriţi de exemplu să utilizaţi aparatul în regim permanent,
nesupravegheat, de ex. în casa de vacanţă, dezumidificatorul trebuie să dispună de un racord de drenare, astfel
încât, în locul golirii periodice necesare a rezervorului de condens, condensul să poată fi evacuat în canalizare.

Indiferent dacă este vorba despre un uscător prin condensare cu sistem automat de dejivrare cu gaz fierbinte,
uscătoare Peltier sau uscătoare cu refrigerare cu recirculare, Trotec vă poate pune la dispoziţie dezumidificatorul de
aer confort optim pentru orice cerinţă, deoarece dispune de cel mai mare sortiment de dezumidificatoare de aer din
lume. Un clic pe imagine vă conduce direct la gama noastră completă de dezumidificatoare de aer confort.

Nu uitaţi: Infiltraţii

Ce sună ca un termen din spionaj, se referă în acest caz nu la introducerea unor obiecte ostile, ci a aerului umed din
exterior. Pentru că, la calculul capacităţii dezumidificatoarelor de aer, prin „infiltrare“ se înţelege introducerea din
exterior a unei umidităţi suplimentare în încăperea ce trebuie dezumidificată.
12
De aceea, factorul de infiltrare este o mărime importantă în ceea ce priveşte calculul capacităţii dezumidificatorului
adecvat. Până la urmă, nu doar aerul din încăpere conţine umiditate. Şi de afară pătrunde umiditate suplimentară,
de ex. datorită stării izolaţiei clădirii, prin fantele de la uşi şi ferestre etc.

Dacă, de exemplu, doriţi să reduceţi umiditatea, într-o încăpere cu o temperatură de 20 °C, de la 80 % umiditate
relativă la 60 %, conţinutul de apă trebuie să scadă corespunzător de la 13,8 g/m³ (80 % umid. rel.) la 10,4 g/m³
(60 % umid. rel.), deci cu câte 3,4 g pentru fiecare metru cub de aer.

Asta înseamnă deci, la o încăpere cu un volum de 100 metri cubi, 340 g resp. ml, corect? Nu. Pentru că trebuie luată
în calcul şi umiditatea care pătrunde de afară.

În cazul unui climat exterior presupus de 25 °C cu 70 % umid. rel., conţinutul de apă al aerului din exterior este 16,2
g/m³, deci cu 5,8 g mai mult decât în interior. Exprimat lejer, şi această umiditate s-ar amesteca cu aerul din interior,
ceea ce nu se poate însă întâmpla decât parţial, deoarece încăperea este închisă şi bine izolată. Acum intervine
factorul de infiltrare, care, de exemplu, este de 0,3 pentru încăperi bine izolate.

De aceea, din exterior intră în fiecare oră 5,8 g/m³ x 100 m³ x factor de infiltrare 0,3 l/h = 174 g/h (0,174 l), ceea ce ar
corespunde unei cantităţi zilnice de apă ce trebuie eliminată de 4,176 litri la fiecare 24 ore (0,174 l x 24).

„Fabrica de umiditate omul“

Dar şi din interior se introduce umiditate suplimentară. Pentru că în cazul infiltrării, aceasta reprezintă o încărcare
suplimentară cu umiditate. Deja o singură plantă de ghiveci adaugă zilnic cca. 150 ml umiditate suplimentară la aerul
din încăpere. Dar încărcarea cu umiditate devine cu adevărat serioasă atunci când sunt prezente persoane.

Fiecare om degajă pe oră, în somn, cca. 50 ml de umiditate, numai prin piele. În cazul unei activităţi uşoare,
cantitatea creşte la 70 ml iar în cazul activităţilor casnice la peste 100 ml. De aceea, este foarte important să ţineţi
cont de acest aport de umiditate în cadrul alegerii dezumidificatorului de aer.

Este evident că în dormitor nu se poate utiliza un aparat Peltier pentru menţinerea uscată, dacă deja numai două
persoane care dorm, produc în timpul unei nopţi de opt ore 800 ml de umiditate suplimentară, ţinând cont de faptul
că, de exemplu, dezumidificatorul Peltier are o capacitate de dezumidificare maximă de 300 ml în 24 de ore.
Dimineaţa, aerul ar fi mai umed decât în seara precedentă.

Dacă ţinem cont şi de faptul că, de exemplu, fiecare proces de fierbere emite până la 2 litri de apă şi fiecare duş chiar
2,5 l de apă în aerul ambiant, devine evident rapid că, pentru toate aplicaţiile în care există un aport exterior de
umiditate, nu se pretează aparatele Peltier sau granulele!

Calculaţi-vă deci întotdeauna necesarul cu rezerve de capacitate pentru aportul suplimentar de umiditate. Acest
lucru se poate realiza cel mai simplu cu recomandările de utilizare Trotec pentru respectivul aparat, deoarece s-a
ţinut deja cont de toţi parametrii tipici de utilizare.

Condens Adsorbţie
Prezentare rapidă posibilităţi
Compresor
de utilizare după tipul de dezumidificator Tambur de
Peltier Granule
uscare
Aer recirculat Gaz fierbinte

Menţinerea uscată a zonelor foarte mici,

recomandabil posibil posibil recomandabil posibil
fără infiltraţii

13
 Condens Adsorbţie
Prezentare rapidă posibilităţi
Compresor
de utilizare după tipul de dezumidificator Tambur de
Peltier Granule
uscare
Aer recirculat Gaz fierbinte

Menţinerea uscată a incintelor cu

– – – – recomandabil
temperaturi de la 0 la 8 °C

Menţinerea uscată a incintelor cu

– – recomandabil – posibil
temperaturi de la 5 la 35 °C

Menţinerea uscată a incintelor cu

– recomandabil recomandabil – posibil
temperaturi de la 15 la 35 °C

Uscare în construcţii – * * – *

Reabilitări după daune provocate de apă – – * – *

* numai versiuni industriale, nu se pretează pentru dezumidificatoare de aer confort

14