Tema 3.

Punctul de roua
3.1 Punctul de roua-afectiunea constructiilor
3.2 Msurarea punctului de roua
Temperatura punctului de rou sau punctul de rou al unui amestec format dintr-un gaz
i vaporii unui lichid (cel mai adesea aer umed) reprezint temperatura la care trebuie rcit
amestecul pentru ca vaporii s devin saturani i deci s nceap s se condenseze, presupunnd
c pe durata rcirii presiunea amestecului i cantitatea de vapori snt constante.
Temperatura punctului de rou se afl n relaie direct cu cantitatea de vapori din
amestec, exprimat de obicei n grame pe metru cub. Spre deosebire de umiditatea relativ, o alt
mrime care reflect cantitatea de vapori, punctul de rou nu depinde de temperatura amestecului
i este astfel un indicator mai sugestiv al umiditii.
Temperatura punctului de rou este egal cu temperatura atmosferei dac vaporii snt
saturani, ceea ce echivaleaz cu o umiditate relativ de 100%. n rest, relaia dintre punctul de
rou i umiditatea relativ este complex i depinde de temperatura atmosferei; n practic se
folosesc formule aproximative pentru calculul uneia dintre mrimi cnd este cunoscut cealalt.
La 100% umiditate relativ, temperatura punctului de rou este temperatura ambiant.
Mai mic temperatura punctului de rou n temperatura ambiant, mai puin posibilitatea de
condensare, ceea ce nseamn aer, punct de rou mai uscat afectat de temperatur, dar prin
presiune.
n anumite circumstante presiunea aerului, temperatura aerului scade si aerul coninut n aburul
saturat, ncepe s condenseze formand picturi de ap, se numete temperatura punctului de
rou. Adic temperatura punctului de rou atunci cnd temperatura scade sub picturile de aer
umed depozitate pe suprafete.
3.1 Msurarea punctului de roua
Punctul de rou se poate msura cu precizie rcind o oglind metalic pn cnd suprafaa
acesteia se aburete i msurnd temperatura oglinzii. Starea aburit a oglinzii se determin optic
cu o diod luminiscent i o fotodiod, iar temperatura se msoar electronic. Printr-o bucl de
reacie invers se poate face astfel nct temperatura oglinzii s urmreasc permanent
temperatura punctului de rou a atmosferei supravegheate.
STUDIU DE CAZ: Ce termoizolatie folosim la un parter-garaj
DATE INITIALE:
Avem un parter ce a fost organizat ca parcare.
temperatura de referinta la nivelul parterului-parcare este mentinuta la 12 C
temperatura de referinta la nivelul etajului I este meninut la 24 C

 grosimea tavanului de beton = 19 cm

umeditatea relativa a aerului RH = 65%
Protectia termica a tavanului parterului se implementeaza folosind polistiren extrudat cu
grosime de 3 cm, lipit cu adeziv de partea superioara a pardoselei primului etaj, fixat cu un
mortar armat cu fibra de sticla. Functie de cat de nivelata a iesit pardoseala din turnare, pentru
nivelarea ei se pot folosi fie mijloace mecanice (scarificator, picamer, ciocan rotopercutor) fie o
sapa autonivelanta de 1-10 mm. Peste polistirenul extrudat fixat ca mai sus se toarna o sapa
autonivelanta (de 1-10 mm grosime) apoi se poate aplica parchetul.
CE SE DORESTE:
Sa se stabileasca ce grosime sa aiba polistirenul extrudat pentru a nu se produce condens
pe tavan: de 3 sau de 5 cm?
CUM AM FACUT:
Scopul nostru este de a proiecta termoizolatia pentru a nu se produce condens sub beton
sau in spatiul de interfata dintre beton si XPS.
Vom calcula si vom ilustra gradientul de temperatura prin sandwich-ul format din beton si
XPS in
situatii

Tip material

de 3 cm EPS (polistiren expandat)

de
5
XPS (polistiren extrudat)

PU (spuma poliuretanica)
Vata minerala bazaltica
Vata minerala din fibra de sticla
Fibrele celulozice

LAMBDA
[W/mK]
0,0300,038
0.029
0.039
0,0180,028
0.034
0.042
0.031
0.044
0,0371

Beton ( = 2400 kg/mc)

0,8-1,7

Marmura ( = 2700 kg/mc)

Diamant
Argint
Cupru
Aur
Alama
Aluminiu
Fier
Otel
Plumb

2,9
1000
406
385
314
109
205
79,5
50,2
34,7

Tip material

LAMBDA
[W/mK]

Sticla obisnuita

0,8

Apa la 20 C

0,6

Azbest

0,08

Caramida
termoizolanta ( =
950 kg/mc)
Caramida plina ( =
2000 kg/mc)
BCA
BCU ( = 1200
kg/mc)
( = 1000 kg/mc)
( = 800 kg/mc)
( = 600 kg/mc)
( = 400 kg/mc)
YTONG
Lemn
Pluta
Aer
Heliu (20C)
Hidrogen (20C)
Azot (20C)
Oxigen (20C)
Mercur
Gheata

0,15-0,25
0,6
0,12-0,16
0,38
0,23
0,18
0,14
0,1
0,13
0,12 0,04
0,03
0,023 0,024
0,138
0,172
0,0234
0,0238
8,3
1,6

ambele
(XPS
si XPS
cm),

afland temperatura la interfata dintre cele doua materiale si pozitia punctului de roua in ambele
situatii.
In final, localizam valoarea temperaturii punctului de roua pe linia de gradient de
temperatura. Daca punctul de roua cade in termoizolatie, condensul nu se va forma sub
termoizolatia-bariera de vapori in spatiul interstitial. Daca el cade sub termoizolatie, este
necesara o termoizolatie suplimentara.
Daca este necesara o termoizolatie suplimentara, se alege un nou strat de termoizolatie si
se face o noua analiza grafica pentru a stabili daca temperatura punctului de roua cade in
termoizolatie.
In plus, daca temperatura punctului de roua cade in partea superioara (aproximativ in
treimea superioara) a termoizolatiei, grosimea termoizolatiei poate fi redusa atata timp cat
punctul de roua ramane in interiorul termoizolatiei. Este necesar a se realiza analiza grafica
pentru a stabili daca termoizolatia cu o grosime mai redusa continua sa pastreze punctul de roua
in interiorul ei.
Indicele Lambda indica acea cantitate de energie termica ce trece intr-o secunda pe 1 mp
de material cu o grosime de 1 m, atunci cand diferenta de temperatura pe suprafata sa ajunge la 1
grad C. Lambda nu depinde de grosimea materialului.
Interactiunea dintre aceste variabile este reprezentata in DIAGRAMA PSICHROMETRICA:

O versiune tabelara a acestei diagrame este:

XPS de 5 cm

RXPS5cm = d/lambda = 0,05 / 0,034 = 1,4705

RT = RXPS5cm + Rbeton =1,4705 + 0,19 / 1,7 = 1,4705 + 0,1118 = 1,5823
Tint5=Temperatura

la

interfata

Ti

(RXPS5cm/RT)

x T =

24C

1,4705/1,5823x(24C-12C) = 12,848C
Punctul de roua se calculeaza pentru o umiditate relativa de 65%. Deoarece nu avem o
umiditate relativa de 65C in valorile din tabel vom face o interpolare.
DP65% = DP1 + [(RH - RH1) / (RH2 - RH1)] x (DP2 DP1)
unde:
DP1 = 15,6C (temperatura punctului de roua pentru umiditatea relativa de 60%)
DP2 = 17,8C (temperatura punctului de roua pentru umiditatea relativa de 70%)
RH = 65%
RH1 = 60%
RH2 = 70%
deci DP65% = 15,6+5/10x(17,8-15,6) = 16,7C
Pentru o umiditate relativa de 50%, vom face de asemenea o interpolare dar pe orizontala:
DP50% = DP23,9 + [(T24 T23,9) / (T26,7 T23,9)] x (DP26,7 DP23,9) = 12,8 +
0,01/2,8x(15,6-12,8) = 12,81C
XPS de 3 cm
RXPS3cm = d/lambda = 0,03 / 0,034 = 0,88235
Temperatura la interfata este Tint3 = Ti (RXPS3cm/RT) x T = 24C
0,88235/1,5823x(24C-12C) = 17,308C

Prin adaugarea de parchet la sandwichul de termoizolatie, va creste R total ceea ce va

urca punctul de roua mai in interiorul termoizolatiei.
CE AM OBTINUT:
Dupa ce am calculat pozitia punctului de roua al sandwich-ului format de
beton+polistirenul extrudat (pornind de la datele initiale ca grosimea pardoselii din beton este de
19 cm, iar temperaturile de referinta sunt 12 grade Celsius in subsolul-parcare si de 24 grade
Celsius la parter), a rezultat un punct de roua la 16,7 grade Celsius pentru o umiditate relativa de
65%.
Temperatura obtinuta din calcule pentru suprafata interfetei este de 12,85 grade Celsius
pentru polistirenul expandat de 5 cm si de 17,3 grade Celsius pentru cel de 3 cm.
Temperatura punctului de roua este temperatura la care trebuie racit, sub presiune
constanta, un amestec de vapori si gaze cu continut constant de vapori, pentru ca, din cauza
saturatiei cu vapori, sa apara primele picaturi de lichid. Mai concret, daca intr-o camera (al carei
volum e constant) umiditatea aerului ramane aceeasi, exista o anumita temperatura sub care
vaporii de apa condenseaza pana cand temperatura se ridica peste nivelul critic.

Aceasta este explicatia relativ stiintifica, caci in practica cu totii stim ce este temperatura
punctului de roua si efectul de disconfort ce-l are asupra noastra. De aceea este de preferat ca
acest punct de roua sa poata fi oarecum controlat, iar acest lucru nu este tocmai imposbil atata
timp cat avem in dotare un deumidificator. Totusi, acesta este inutil daca parametrii in care
trebuie folosit nu sunt stiuti, ba chiar poate fi periculos pentru sanatatea noastra daca prin
folosirea necorespuzatoare a lui umiditatea relativa este coborata sub 40%.
Tabelul alaturat va este de folos sa detectati suprafetele pe care se poate forma condens.
In sezonul rece, peretii au temperatura ceva mai scazuta decat aerul din incapere si, de aceea,
aceste zone sunt predispuse la igrasiei si mucegai.
Pentru a exemplifica, daca intr-o camera avem 20C si o umiditate relativa de 50%,
conform tabelului, pe suprafetele cu o temperatura mai mica de 9,3C se formeaza condensul.

Interpretare II
n viaa de zi cu zi, putem vedea ca n noapte scade temperatura aerului, umezeala din aer
va fi o parte din precipitat, formnd rou sau nghe (promoroaca). Msurati temperatura de

condensare, de saturaie a coninutului de vapori de ap si veti obine coninutul de vapori de

ap din tabel. Deoarece temperatura scade iar coninutul de vapori de ap nu s-au schimbat,
astfel nct msurarea punctului de rou este de fapt msurarea umiditatii absolute n aer. Dac
punctul de condensare este mai mic, rezulta ca coninutul de umiditate al aerului este mai puin.
Adesea prin msurarea punctului de rou, pentru a determina umiditatea absolut i
umiditatea relativ a aerului, punctul de rou este o reprezentare a umiditii aerului. De
exemplu, atunci cnd este msurat la o presiune ajuns sub temperatura aerului este de 20oC,
punctul de roua este de 12 oC, presiunea de saturaie a vaporilor la 20 oC este de 17,54mmHg, 12
o

C, presiunea saturat cu vapori de l0,52 mm Hg.

Umiditatea absolut a aerului p = 10,52mmHg,
Umiditatea relativ a aerului. B = (10,52/17,54) x 100% = 60%.
Folosind aceast metod pentru determinarea umiditii din aer, are o valoare practic

semnificativ. Cunoaterea punctul de roua permite prezicerea apariia de nghe.

n punctul de roua mare, cei mai muli oameni se vor simi inconfortabil. Datorit
temperaturii nalte punctului de rou este n general mai mare, i determin organismul s
transpire. Pe de alt parte, o temperatur sczut punctului de rou sau umiditate relativ vor fi
mai mici, precum i orice se poate determina organismul s se nclzeasc n mod eficient, i,
astfel, mai confortabil.
?

.
, ,
.
, : .
:
.
- 18-23
- 40-50%.

, .
, ,
3- , 6-9
( ).


.
, ,

.
, ,
.
,
, .