Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) factorul de proiectare Fb va avea valoarea prevzut n Anexa 21, potrivit locului n care se
situeaz relocarea/traversarea i importanei cii de comunicaie care se traverseaz;
b) la proiectare se vor avea n vedere toate aciunile care intervin asupra conductei n zona
relocarii/traversrii, inclusiv cele cu caracter variabil, determinate de circulaia vehiculelor pe
calea de comunicaie traversat i se vor dimensiona componentele subtraversrii astfel nct
riscul tehnic de cedare a conductei n zona traversrii s se situeze n domeniul acceptabil;
c) curbele folosite la traversrile cilor de comunicaie trebuie sa aib raza rct 5De;
d) la subtraversrile realizate n tub de protecie, soluia tehnic adoptat la proiectare trebuie s
asigure c nu se va realiza contactul dintre conducta i tubul de protecie; rezistena de izolare
electric ntre conducta i tubul de protecie, trebuie s fie mai mare de 2 M la tensiunea de
ncercare de 500 V.
e) n zona traversrii i de o parte i de alta a acesteia, pe o distan care se prevede n proiect, dar
nu mai mic de 50 m, izolaia de protecie anticoroziv a conductei trebuie s fie cel puin de tip
ntrit.
Grosimea de perete si (pentru o eav dreapt, cu De = Def, realizat din acelai oel ca i curba sau
cotul i solicitat la presiunea pc) se calculeaza cu urmatoarea formula:
pc De
pc De
sn sic s si a s ; si
2 Fb Ft Rt 0,5 p c 2 a pc
unde:
Date cunoscute:
De = Def = 610 mm - diametrul exterior al tevii din care se executa curba/cotul(mm);
rct raza curbei sau cotului(mm) ;
si - grosimea de perete(sn );
Curbele i coturile folosite pentru realizarea schimbrilor de direcie pe traseul conductei trebuie
dimensionate astfel nct s prezinte rezisten mecanic echivalent cu a evilor pe care se
monteaz(NT 2013, Art. 59).
Grosimile de perete minime ale curbelor i coturilor pe intrados i pe extrados se determin cu
relaiile prevzute n Anexa 22, valabile dac ovalitatea acestora respect indicaiile de precizie
prevzute n Anexa 13 (NT 2013, Art. 60(1)).
Dac raza de curbur a cotului sau curbei este rct 3Def , grosimea de perete pe intrados nu
trebuie s fie mai mic dect cea prevzut n Anexa 22 din NT 2013.
Pentru conducte godevilabile se ia rct 5 Def .
Calculul de rezisten al curbelor i coturilor cu grosimile minime de perete calculate conform
formulelor prevzute n Anexa 22 din NT 2013, trebuie s in seama de faptul c, la solicitarea de
ncovoiere n planul sau normal pe planul lor, au loc intensificri ale tensiunilor cauzate de ovalizarea
acestora.
Sub aciunea presiunii interioare pe zona curbat, cele mai ridicate valori ale tensiunilor
mecanice apar pe intrados i cele mai sczute pe extrados.
Grosimea minim necesar a peretelui curbelor sau coturilor (care trebuie efectiv asigurat de
curbele sau coturile utilizate la execuia conductelor), innd seama de adaosuri i tolerane, pe intrados
i extrados, se determin cu relaiile prevzute n NT 2013, Anexa 22, A22.1. (1).
Grosimea minima de proiectare a peretelui curbelor sau coturilor (fr adaosuri i tolerane) se
calculeaz cu urmtoarele formule:
-
unde:
De = Def - diametrul exterior al tevii din care se executa curba/cotul(mm);
rct raza curbei/cotului(mm) = 5Def;
si - grosimea de perete(sn );
Inlocuim in formula datele cunoscute si rezulta urmatoarele:
sin = 6,5 mm
sex = 5,88 mm
Conform Anexei 22, A22.1(3), grosimea minim necesar a peretelui curbelor sau coturilor (care
trebuie efectiv asigurat de curbele sau coturile utilizate la execuia COTG), se determin cu
formulele:
Page 2
(A22.5)
(A22.6)
b) grosimea pe extrados:
Unde:
- a1 este adaosul care ine seama de pierderea uniform de grosime prin coroziune i eroziune;
- a2 este adaosul corespunztor abaterii admisibile inferioare la grosimea de perete a evilor utilizate
pentru fabricarea curbelor sau coturilor (a2 = asi);
- a3 adaosul pentru compensarea eventualelor subieri ale materialului evilor semifabricat la
transformarea lor n curbe sau coturi.
Conform STANDARD : SREN SR EN ISO 3183/2012
Tip material
Tevi sudate
Grosime perete
st (mm)
Toleranta pozitiva
(mm)
+1
+ 10 % * st
+2
st 10
10 < st < 20
st 20
a2
Toleranta negativa (mm)
Clasa 3 de locatie
- 0,5
- 5% * st
- 1 mm
a)
Abaterea
Abaterile la dimensiunile liniare (Ac, Bc, Cc, Hc ...)
+0,2snf
a1 = 0 mm
a2 = 0,5 mm
a3 = 0,125 x sn = 0,89 mm(se adopta luand in considerare tab. A13.1.din NT 2013 - care nu contine
date concrete referitoare la acest adaos).
Inlocuind in formulele (A22.5) si (A22.6), valorile de mai sus, rezulta urmataoarele valori:
sic,in = 6,5 + 0 + 0,5 + 0,89 = 7,89 mm
sec,ex = 5,88 + 0 + 0,5 + 0,89 = 7,27 mm
Sunt indeplinite conditiile impuse prin art. 60.(3) din NT 2013, care precizeaza ca grosimea minim
de perete n orice punct al zonei curbate a coturilor sau curbelor nu trebuie s fie mai mic dect cea
necesar pentru poriunea dreapt a tevii, care lucreaz n aceleai condiii.
Pentru confectionarea coturilor, se adopta utilizarea unei tevi cu acelasi diametru Def = 610 mm
si o grosime de perete standardizata imediat superioara grosimii de 7,1 mm, respectiv 8 mm.
ef Proiect
Nr.
crt.
Diametrul
exterior al
conductei
de
transport
Grosimea
izolatiei
foarte
intarita
Diametrul
exterior al
conductei
izolate
Diametrul
interior
minim al
tubului
Dc (mm)
Giz (mm)
Diz (mm)
Dit (mm)
Materialul
tubular
corespunzator
SR EN ISO
3183/2012
pentru tubul de
protectie
(mm)
1
2
3
4
5
6
7
8
168.3
219.1
273.9
323.9
406.4
508
610
711
2,5
12
12
12
12
12
12
12
173.3
243.1
297.9
356.9
430.4
532
634
735
300.0
343.1
397.9
456.9
530.4
632
734
835
304.8
355.6
406.4
508
610
711
813
914
Grosimea
de perete a
tubului
Diamterul
interior al
tubului de
protectie
(mm)
(mm)
8.0
7.1
7.1
8,0
8,0
8,0
8,0
8.7
304.8
341.4
392.2
492.2
594.2
695.2
797.2
896.6
Page 4
Incarcarile de tip p() sarcina uniform distribuita, cu o variatie oarecare circumferentiala indeplinesc
conditia:
2
p( x1 ) Rd 0
(1)
In aceste cazuri, invelisul cilindric rezista la sarcinile aplicate in principal prin incovoierea
circumferentiala si se poate admite ca deformatia circumferintei mediene (desenata punctat) are
aceeasi lungime cu cercul median al sectiunii conductei inainte de deformare.
De exemplu, la o presiune exterioara p ce actioneaza asupra mantalei, sarcina normala va fi:
(1 2 ) p R
(2)
a
Eh
Unde avem :
- N/mm2 - sarcina normala la care este supus tubul de protectie;
= 0,28 - coeficientul lui Poisson pentru materialul (otelul) tevii;
p = N/mm2 - presiunea exterioara ce actioneaza pe tubul de protectie datorita incarcarii pe osie a
autovehiculelor care circula pe drum;
R - mm - raza tubului de protectie;
Page 5
12
S
l L
3,14 460 1200 115,552 mm 2
(4)
180
180
Inlocuind in relatia de calcul a presiunii exterioare valorile de mai sus se obtine:
F 343,233KN
p
2,97 N / mm 2
2
S 115,552m
Pentru a avea o semnificatie fizica mai convingatoare a presiunii exterioare, vom exprima presiunea in
unitati de masura, dupa cum urmeaza:
p = 2,97 N/mm2 = 29,70 bar
Otelul utilizat pentru constructia tubului de protectie are limita de curgere c = 245 N/mm2,
considerand un coeficient de siguranta la curgere Cc = 2,5, va rezulta efortul admisibil:
c
245
a =
98 N/mm 2
CC
2,5
215 98
Ipotetic, considerand ca presiunea exterioara ce actioneaza asupra tubului ar fi de 1000 bar = 100
N/mm2 si inlocuind in relatia de calcul a grosimii, va rezulta:
h
215 98
(mm)
Concluzii:
- Pentru tubul de protectie se adopta o grosime de perete standardizata de teava
- Aceasta grosime ce se adopta tine cont mai mult de conditiile locale de coroziune interioara a tubului
si nicidecum de solicitarea mecanica a acestuia.
2.2. Se considera, ipotetic, de exemplu, ca atacul coroziunii se materializeaza cu un consum de metal
din grosimea peretelui de 0,15 mm/an. Intr-un interval de 50 ani, va rezulta o grosime necesara a
tubului de:
hnecesar 0,15mm / an 50ani 7,5mm
Page 6
Page 7
pb T zb
x x
p Tb z
(mc/ml)
unde:
Vb volumul in starea tehnica(pentru L = 1m);
mc
mc
L unitate de lungime(m)
p = 1,01325 bar
T = 288,15 K
Tb = 273,15 K
z=1
zb = 1
Date cunoscute:
L = 16,900 km;
Dn = 600 mm diametrul nominal al conductei;
Presiunea de operare a gazelor din conducte = max. 4 bar = max. 0,4 MPa;
Puterea calorifica medie a gazelor din conducte = 10,463 Kwh/m3
Luand in considerare cele de mai sus, cantitatea de gaze refulate este calculata dupa cum urmeaza:
Vc /ml = x (Dn/2)2 mc/ml = 3,14 x (600*10-3/2)2 mc/ml = 0,2826 mc/ml
5,01325
288,15
ef Proiect
Page 8
Nr.
crt.
Diametrul
exterior al
conductei
de
transport
Grosimea
izolatiei
foarte
intarita
Diametrul
exterior al
conductei
izolate
Diametrul
interior
minim al
tubului
Dc (mm)
Giz (mm)
Diz (mm)
Dit (mm)
Materialul
tubular
corespunzator
SR EN ISO
3183/2012
pentru tubul de
protectie
(mm)
1
2
3
4
5
6
7
8
168.3
219.1
273.9
323.9
406.4
508
610
711
2,5
12
12
12
12
12
12
12
173.3
243.1
297.9
356.9
430.4
532
634
735
300.0
343.1
397.9
456.9
530.4
632
734
835
304.8
355.6
406.4
508
610
711
813
914
Grosimea
de perete a
tubului
Diametrul
interior al
tubului de
protectie
(mm)
(mm)
8.0
7.1
7.1
8,0
8,0
8,0
8,0
8.7
304.8
341.4
392.2
492.2
594.2
695.2
797.2
896.6
Page 9
Incarcarile de tip p() sarcina uniform distribuita, cu o variatie oarecare circumferentiala indeplinesc
conditia:
2
p( x1 ) Rd 0
(1)
In aceste cazuri, invelisul cilindric rezista la sarcinile aplicate in principal prin incovoierea
circumferentiala si se poate admite ca deformatia circumferintei mediene (desenata punctat) are
aceeasi lungime cu cercul median al sectiunii conductei inainte de deformare.
Page 10
a
Eh
Unde avem :
- N/mm2 - sarcina normala la care este supus tubul de protectie;
= 0,28 - coeficientul lui Poisson pentru materialul (otelul) tevii;
p = N/mm2 - presiunea exterioara ce actioneaza pe tubul de protectie datorita incarcarii pe osie a
autovehiculelor care circula pe drum;
R - mm - raza tubului de protectie;
E = 215 KN/mm2 - modulul de elasticitate al otelului din care este confectionat tubul de protectie
h = [mm] - grosimea tubului de protectie ce trebuie determinata;
a = N/mm2 efortul/sarcina admisibila
Din relatia (2) poate fi determinata grosimea h a tubului functie de presiunea exterioara p:
(1 2 ) p R
h
(3)
E a
Pentru determinarea grosimii de perete a tubului de protectie, consideram urmatoarele date de
proiectare pentru tubul de protectie:
- diametrul tubului de protectie 610 mm;
- raza tubului de protectie R = 610/2 = 305 mm .
F
p
- presiunea exterioara ce se exercita asupra tubului de protectie, unde avem:
S
F = 35 tf =35.000 kgf = 35.000 x 9,80665 = 343.232,75 N - forta pe osie a vehiculelor ce
ruleaza pe calea de rulare (forta extrem de mare )
S - suprafata de contact intre rotile/cauciucurile vehiculului si drum/calea de rulare
[mm2], calculata cu formula:
S = l x L, unde:
l - lungimea arcului de cerc a rotilor ce au raza r = 460 mm
L - latimea cumulata a zonei de contact, se ia pentru calcule = 12
12
S
l L
3,14 460 1200 115,552 mm 2
(4)
180
180
Inlocuind in relatia de calcul a presiunii exterioare valorile de mai sus se obtine:
F 343,233KN
p
2,97 N / mm 2
2
S 115,552m
Pentru a avea o semnificatie fizica mai convingatoare a presiunii exterioare, vom exprima presiunea in
unitati de masura, dupa cum urmeaza:
p = 2,97 N/mm2 = 29,70 bar
Otelul utilizat pentru constructia tubului de protectie are limita de curgere c = 245 N/mm2,
considerand un coeficient de siguranta la curgere Cc = 2,5, va rezulta efortul admisibil:
c
245
a =
98 N/mm 2
CC
2,5
215 98
0,039 mm
Ipotetic, considerand ca presiunea exterioara ce actioneaza asupra tubului ar fi de 1000 bar = 100
N/mm2 si inlocuind in relatia de calcul a grosimii, va rezulta:
Page 11
215 98
1,33
(mm)
Concluzii:
- Pentru tubul de protectie se adopta o grosime de perete standardizata de teava
- Aceasta grosime ce se adopta tine cont mai mult de conditiile locale de coroziune interioara a tubului
si nicidecum de solicitarea mecanica a acestuia.
2.3. Se considera, ipotetic, de exemplu, ca atacul coroziunii se materializeaza cu un consum de metal
din grosimea peretelui de 0,15 mm/an. Intr-un interval de 50 ani, va rezulta o grosime necesara a
tubului de:
hnecesar 0,15mm / an 50ani 7,5mm
Rezulta ca Teava cu Dn 406,4 mm se va proteja cu tub de protectie cu diametru minim de 610
mm si cu o grosime minima de perete de 8,0 mm.
Din standard se alege un tub de protectie cu dimensiunile de 610 mm x 8 mm.
2.4.
ef Proiect
Page 12
Page 13