Noiuni generale

1.1Introducere
Ramura esentiala a economiei oricarei tari, industria alimentara asigura prelucrarea materiilor
prime rezultate din agricultura cu scopul de a asigura necesarul de consum alpopulatiei, att
cantitativ, ct si sub aspectul calitatii produselor. Din acest punct de vedere ea se caracterizeaza,
prin problemele specifice, ca o industrie extrem de complexa.Industria alimentara n Republica
Moldova reprezinta una dintre ramurile de baza ale industriei. Acest fapt se datoreaza conditiilor
agroclimaterice favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, care o asigura cu materie prima.
Subramurile industriei alimentare prelucreaza peste 80% din productia agricola locala, realiznd
transformarea ei n produse alimentare de calitate. Este o ramura de specializare internationala.
Circa 2/3 din volumul exportului republicii o constituie produsele industriei agroalimentare.
Ramuri de specializare regionala si internationala sunt: industria vinicola, a tutunului, zaharului,
conservelor de fructe si legume, sucurilor naturale, uleiurilor eterice etc.Industria alimentara
cuprinde un numar mare de subramuri, diferentiate, n functie de materia prima folosita,
procedeele de prelucrare utilizate si produsele obtinute.Instalatia este ansamblul de constructii si
utilaje,montate astfel incit sa formeze un tot,in scopul obtinerii unui produs.Prin notiunea de
evaporare se intelege trecerea unui lichid in stare de vapori. Operatia deevaporare reprezinta
concentrarea unei solutii in substanta uscata prin eliminarea unei parti dinsolvent sub forma
de vapori, asigurand energia termica necesara realizarii operatiei.Transformarea unei
parti din lichid in vapori se poate face si fara surse exterioare de energie, peseama energiei
interne a lichidului, acest fenomen numindu-se autoevaporare.Concentrarea prin evaporare se
intalneste in aproape toate subramurile industrieialimentare, lichidul volativ cel mai des
folosit fiind apa.Evaporarea sau evapora?ia este procesul prin care atomii sau moleculele unui
corp n stare lichida acumuleaza suficienta energie pentru a ajunge n stare gazoasa. Evapora?ia
este una din cele doua forme ale vaporizarii, cealalta forma fiind fierberea. Procesul invers
evaporarii este condensarea.Termenul de evaporare este sinonim cu cel de evapora?ie. De?i
dic?ionarele nu fac o diferen?iere ntre cele doua no?iuni, fizicienii, care sunt preocupa?i mai
mult de studiul mecanismului procesului, tind sa prefere forma evaporare; pe de alta parte,
meteorologii ?i hidrologii tind sa utilizeze forma evapora?ie pentru a defini cantitatea de apa
care se evapora de la suprafa?a solului sau a unui corp de apa. Cea mai mare cantitate de apa
care se evapora din oceane cade napoi n acestea sub forma de precipitatii. Numai 10% din apa
evaporata din oceane este transportata deasupra pamntului si cade sub forma de precipitatii.
Odata evaporata, o molecula de apa ramne cca. 10 zile n aer.

1.2EVAPORAREA
Evaporarea in sine este o operatie care are la baza transferul de caldura intre un purtatorde
caldura si un produs care primeste energia calorica cedata prin transfer. Eliminarea apei
dinprodusele alimentare asigura o calitate mai mare a conservabilitatii, pe langa
reducereavolumului de depozitare si transport.Operatia de evaporare aplicata pentru concentrarea
solutiilor este influentata de factori ceprovin din doua surse:? Natura solutiei initiale si
produsului finit;? Starea solutiei initiale si produsului finit;? Instalatia si conducerea
operatiei.Caracteristicile solutiei, ca: densitatea, vascozitatea, conductivitatea termica, etc.sunt
influentate de concetrarea acesteia in diferiti componenti.Rolul instalatiilor de evaporare cu efect
multiplu, cu efect multiplu si prelevari de abur sia celor de evaporare cu termocompresiune este

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 de a reduce consumul specific de energietermica obtinuta de la aburul primar si cel de reducere a
consumului de apa ca agent deprelucrarea caldurii la instalatiile de condensare care sunt anexele
instalatiilor de evaporare.Un factor important ce influenteaza evaporarea este temperatura de
fierbere a lichidelorpure, care este determinata de natura lichidului si presiunea la care se
gaseste. Substantele dizolvate intr-un lichid actioneaza prin micsorarea presiunii de vapori a
solutiei si prin marireatemperaturii de fierbere in comparatie, ca si consecinta, in comparatie cu
lichidul pur.rocesul de evaporare se poate imparti in 2 mari categorii, in functie de complexitatea
acestuia, in :Evaporare simpla-cu simplu efect;Evaporare cu efect multiplu.
Evaporarea este procesul prin care apa se transform din stare lichid n stare gazoas
sau vapori. Evaporarea este modul principal prin care ap n stare lichid se intoarece
n circuitul general al apei sub form de vapori n atmosfera. Oceanele, marile,
lacurile i rurile furnizeaz aproximativ 90% din umiditatea atmosferei prin
intermediul procesului de evaporare, iar restul de 10% provine din transpiraia
plantelor.
Pentru a avea loc evaporarea este necesar cldur (energie caloric) furnizat de
soare. Energia este necesar pentru a rupe legturile care in moleculele de ap
mpreun, de aceea ap se evapor cu uurin la punctul de fierbere (100C) dar se
evapor mult mai greu la punctul de nghe. Cnd umiditatea relativ din aer este de
100%, (la starea de "saturaie"), evaporarea nu mai poate continu. Procesul de
evaporare absoarbe cldur din mediu, de aceea ap care se evapor de pe pielea dvs.
va rcorete.
Evaporarea din oceane este principalul mijloc prin care ap ajunge n atmosfera.
Suprafa mare a oceanelor (peste 70% din suprafa Pmntului este acoperit de
oceane) permite producerea evaporrii la scar mare. La scar global, cantitatea de
ap evaporat este aproape egal cu cantitatea de ap care cade pe pmnt sub form
de precipitaii. Totui acest lucru variaz geografic. Deasupra oceanelor cantitatea de
ap sub form de vapori este mai des ntlnit dect precipitaiile, n timp ce pe
continente evaporarea este depit de precipitaii. Cea mai mare cantitate de ap care
se evapor din oceane cade napoi n acestea sub form de precipitaii. Numai 10%
din ap evaporat din oceane este transportat deasupra pmntului i cade sub form
de precipitaii. Odat evaporat, o molecul de ap rmne cca. 10 zile n aer.

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 Evaporarea este fenomenul prin care un lichid este transformat n vapori. Aceasta se mai
numete i vaporizare i se poate realiza cu aport de cldur din exterior sau prin micorarea
presiunii. Cnd vaporizarea are loc la temperatura de fierbere operaia se numete fierbere.
Termenul de vaporizare se folosete cnd transformarea lichidului n vapori se face la o
temperatur inferioar punctului de fierbere.

Evaporarea cu efect multiplu

Evaporarea cu simplu efect urmareste :? Reducerea consumului de abur primar raportat la toata
cantitatea de apa evaporata? Reducerea consumului de apa de racireReducerea consumului de
apa de racire se face pe baza maririi suprafetei totale detransfer de calduraPrin evaporarea cu
efect multiplu se realizeaza o economie de abur primar ( 1 kgabur primar introdus in primul
efect evapora aproape 1 kg de apa, devenind abursecundar, iar proecesul se repeta la fiecare
efect adaugat) si o economie de apa de racirenecesara pentru condensarea vaporilor secundari din

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 condensator.In procesul multiplu de evaporare, numai aburul secundar obtinut la ultimul efect
vaajunge in condensator, restul se condenseaza in instalatie. Vaporii rezultati de la un efectsunt
folositi la concentraea urmatoare. In acest fel, se reduce debitul de apa de racire.La evaporarea
cu efect multiplu, solutia este supusa unui numar de la 2 la 5 deconcentrari repetate intr-un grup
de evaporatoare aranjate in serie, astfel incat, solutiapentru concentrare sa treaca de la un corp
(efect) la altul, realizandu-se concentrareatreptat. Presiunea devine din ce in ce mai mica, si
solutia fierbe la termperaturi din ce ince mai joase, la trecerea dintr-un efect de evaporare la
altul.
Bilantul de materiale:Bilantul de materiale se rezolva ca si la instalatia de
evaporare cu simplu efect:Si = Sf + WsuiSf= suf Sf unde:Si produs initial exprimat in
cantitate masica/debit masic;Sf produs finit exprimat in cantitate masica/debit masic;W- apa
evaporatasui- continut de substanta uscata initiala;suf- continut de substanta la sfarsitul operatiei
de evaporare.
Bilantul caloric:Bilantul caloric al instalatiei de evaporare cu efect multiplu este
in stransa legaturacu schema de circulatie a vaporilor si solutiei in instalatie si cu parametrii
impusi pentrufunctionare. Fiecarei scheme i se impun unele particularitati.Pentru instalatia de
evaporare cu efect multiplu se poate scrie cate o ecuatie pentrufiecare efect in parte)

La calculul unei instalatii de evaporare, elementul ce mai important este cel dedefinire corecta a
parametrilor de lucru calitativ si cantitativ. La instalatiile de evaporare, efectul de la care se
popune prelevarea de abur, poate atrage functionare defectuoasa inrestul instalatiei .

Tipuri de evaporatoare:
Un evaporator consta in doua elemente importante care asigura caldura necesara concentrarii
solutiei si separarea picaturilor antrenate de vaporii secundari in sistemul de incalzire. Utilizand
aburul ca purtator de caldura, separatoarele de picaturi utilizate difera de la aparat la aparat in

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 functie de natura solutiei si de viteza vaporilor secundari in evaporator.Dupa modul de circulatie
al solutiei in spatial de fierbere evaporatoarele se clasifica in trei categotii principale:
- evaporator cu circulatie naturala
- evaporatoare cu circulatie fortata
- evaporatoare cu film de solutie.

Exista 4 posibilitati de aranjare, respectiv de functionare a statiilor de evaporare cu efect

multiplu: in echicurent, in contracurent, cu alimentare separata a evaporatoarelor cu solutie
diluata si in curent mixt.(image020)1-vas de alimentare; 2,19 pompe; 3- preancalzitor; 4-
alimentare cu solttie diluata 5- intrare abur viu; 6- iesire abur secundar 1;7- intrare solutie
concentrata 1in C 2 ; 8- iesire condens; 9- gaze necondensabile; 10- iesire abur secundar din C 3
; 12-intrare apade racire in condensator; 13- coloana barometrica cu condens; 14- colector
condens + apa; 15- gaze necondensabile; 16- vas
separator; 17- pompa vacuum; 18- iesire solutie concentratie finala; 20- colector solutie
concentrata;

3.Ipoteze simplificatoare in calculul instalatiei:Calculul evaporatoarelor cu efect

multiplu se realizeaza prin rezolvarea unui sistem de (4n-1)

ecuatii n care n este numarul evaporatoarelor din instalatie.

Sistemul de (4n-1) ecuatii este alcatuit din cte n ecuatii de bilant de materiale, bilant termic si
transfer de caldura si din (n-1) ecuatii de conditii suplimentare (relatii ntre suprafetele
detransfer, debite si presiuni, etc.)Evaporatoarele se numeroteaza de la 1 la N n sensul de
circulatie a vaporilor.Bilantul de materiale al evaporatorului n

Pentru majoritatea evaporatoarelor, datorita amestecarii se poate considera concentratia la iesire

egala cu concentratia din evaporator.

---Bilantul termic al evaporatorului n

---Ecuatia de transfer termic al evaporatorului n:.

O instala?ie ideala de evaporare cu efect multiplu corespunde urmatoarelor ipoteze:

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 - temperaturile de fierbere ale solu?iilor n evaporatoare se considera egale cu temperaturile de
fierbere ale solventului pur la presiunile din utilaje
- se neglijeaza efectul termic de concentrare a solu?iilor
- se neglijeaza pierderile de caldura spre exterior
- singurele caderi de temperatura sunt cele necesare transmiterii caldurii de la aburul de ncalzire
la lichidul fierbnd la punctul de fierbere al solventului- aburul de ncalzire este saturat;
condensatul nu este racit; n tot spa?iul de ncalzire temperatura este constanta ?i egala cu
temperatura vaporilor satura?i la presiunea din evaporator.
- capacitatea calorica a lichidului dintr-un evaporator oarecare este data de diferen?a (G 0 ?cp 0
- cp apa ?SW i ) dintre capacitatea calorica a lichidului diluat ini?ial ?i suma capacita?ilor
calorice ale cantita?ilor de solvent evaporat n evaporatoarele
precedente.(http://www.docfoc.com/dimensionarea-unei-instalatii-de-evaporare-cu-triplu-efect)
Teoria cinetic explic vaporizarea n modul urmator: prin nclzire,moleculele lichidului ii
mresc energia;moleculele cu energie mare pot nvinge forele de atracie ale moleculelor vecine
de lichid i trec n faz gazoas.Odat cu creterea temperaturii crete i numrul de molecule cu
energii capabile s nving forele de coeziune.Pe de alt parte, din faza gazoas, moleculele cu
energii mai mici trec n faza lichid, condensndu-se. Sistemul lichid-vapori atinge o stare de
echilibru static, macroscopic, caracterizat printr-o concentraie a vaporilor-sau o presiune
parial- acrei valoare depinde de natura substanei i de temperatur.Cnd aceast presiune
parial devine egal cu presiunea (total) sub care se gsete lichidul, se produce fierberea. Daca
vaporii nu sunt evacuai, presiunea i temperatura sistemului cresc. Daca vaporii sunt evacuai se
stabilete o presiune- i temperatura corespunzatoare-rezultat din debitul de formare a
vaporilor(n funcie de afluxul de caldura) si debitul evacurii lor.
Caldura necesar vaporizrii poate fi furnizat:
1) prin contactul direct intre lichidul de vaporizat si aer sau gaze de ardere

2) prin ncalzire indirect cu foc sau cu un purttor de caldura(de obicei abur).

In al doilea caz ,vaporizarea se face la fierbere,sub presiune subatmosferica(in vid),

atmosferic sau supraatmosferic.

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 n industria de prelucrare, evaporarea are aplicaii numeroase si importante,de
exemplu:concentrarea soluiilor de sruri,concentrarea soluiilor de hidroxid de sodiu(cu sau fr
eliminarea clorurii de sodiu),concentrarea soluiilor de tanani,concentrarea sucului de zahr
.a.Ca aplicaii secundare pentru scopul urmarit aici,trebuie menionate producerea aburului si a
apei distillate1.

2-FACTORI CARE INFLUENTEAZA EVAPORAREA

Factori referitori la solutia diluata

Natura soluiei (natura dizolvantului si a dizolvatului)

Concentraia solutiei
Fluctuaia concentraiei
Solubilitatea dizolvantului
Cantitatea sau debitul solutiei

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 Fluctuaia debitului
Temperatura
Temperatura solutiei la intrarea in instalatie
Proprietaiele solutiei si variatia lor cu concentratia si temperatura:
- presiunea de vapori
- caldura de vaporizare
- caldura specifica
- viscozitatea
- conductia termica
- densitatea
Formarea de spuma
Formarea de depozite:cristale ,cruste,mil
Sensibilitate termica
Agresivitate chimica

Factori referitori la produs

Formarea produsului: solutie, cristale

Concentratia solutiei finale
Proprietatile produsului(ca la solutia diluata)

Factori referitori la operaia i la instalaia de concentrare

Functionarea discontinu (in arje)sau continu

Tipul evaporatoarelor
Numarul evaporatoarelor
Circulaia vaporilor in instalatie
Circulaia soluiei in evaporator
Circulaia soluiei in instalatie
Prizele de vapori
Evacuarea vaporilor(n aer sau ncondensator)
Presiunea si temperatura in evaporatoare

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 Presiunea hidrostatica in evaporatoare
Apa evacuata din evaporatoare
Caracteristicile aburului proaspat
Consumul de abur
Durata evaporrii
Materiale de construcie pentru evaporatoare,
Costul operaiei
Debitul apei de racie
Temperatura apei de racire n condensator2
Printre evaporatoarele cu circulatie natural , una din construciile cele mai vechi dar
care i n prezent este utilizat,este evaporatorul Robert.Aceasta a trecut print-o serie de
evoluii i, n prezent, exist cel puin n jur de 20 de variante ale lui, toate aparinnd
celor mai simple soluii constructive de aparate de evaporat. Aparatului de evaporat
Robert, cu circulaie natural, este folosit n mod destul de general la fabricatia de zahr.
n acest tip de aparate se obtine o buna circulatie dac :

1) nivelul soluiei n evile camerei de nclzire, in raport cu coloana de lichid n

repaus, adica far bule, este de 0.25-0.7 din nlimea evii de ncalzire, n functie de
concentratia solutiei. Cu ct este mai mare concentraia ,cu att nivelul lichidului din evi
trebuie s fie mai inalt ; in general insa, un nivel mai scazut al lichidului in evi,
bineinteles n anumite limite, asigur o circulaie mai bun ;

2) suprafaa sectiunii evii de circulaie este de 15-20% din suprafaa seciunii tuturor
evilor, asigurandu-se astfel o vitez medie a circulaiei de 0.4-0.5 m/s.

Viteza medie a fluidului in evile camerei de nclzire pe partea soluiei, variaz de la o

valoare minima de 1.2 m/s la evaporatoarele de sare, cu continut de cca 5% particule
solide, si pana la 3 m/s n evaporatoarele de concentrare a leiilor , dotate cu evi de
nichel i cu lichid continnd cantitati nensemnate de particule de corp solid. Viteze mai
mari ale fluidului se folosesc atunci cnd nu exist pericol de eroziune. evile
nclzitoare se aleg , de obicei, n limitele diametrelor de la 30 la 80 mm i lungime de
800-3000 mm, cu rezerva c n majoritatea cazurilor se folosesc evi cu dimensiuni de
33x 1.5 mm. Raportul dintre lungimea i diametrul tevii, n evaporatoarele normale, este
de la 20 la 40, n schimb n evaporatoarele cu evi lungi-de la 70 la 130.

Asemenea evaporatoare se folosesc n industria de zahar i la obtinerea srii de buctarie,

a sulfatului de magneziu i de sodiu, a clorurii de bariu i de potasiu, precum i n toate
procesele de concentrare a soluiilor.

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 Cele mai mari valori ale coeficientulu de transfer a cldurii se obin atunci cand lichidul
fierbe pe toata lungimea tevilor. Situatia aceasta, n practic, se poate realiza exclusiv n
evaporatoare cu circulaie forat. O influenta nsemnat asupra valorii coeficientului de
transfer a caldurii din partea valorilor in curs de condensare o are bun evacuare a
gazelor necondensabile din camera de incalzire.

Conducta de recirculaie poate fi situat i la exteriorul evaporatorului .Pentru o mai

bun scurgere a solutiei inspre conducta de recirculatie , placa tubulara superioara este
inclinat nspre manataua evaporatorului , iar o nclinare corespunzatoare a plcii
tubulare inferioare a camerei de incalzire, permite o mai buna evacuare a
condensatoarelor din aceasta camera. Solutia cu conducta de recirculatie exterioara
permite o mai buna folosire a spatiului din interiorul evaporatorului si dezvoltarea unei
suprafete mai mari de transfer termic pentru o anumita capacitate a aparatului. In schimb
,dezavantajul consta in constructia complicata a aparatului si perideri mari de caldura.

In unele aplicatii industriale este necesar un control frecvent si inlocuirea elementelor

din camera de incalzire. O varianta avantajoasa o constituie,in acest caz,evaporatorul cu
camera de incalzire suspendat. Dezavantajul acetui tip de solutie consta in consumul
mai mare de materiale pe unitate de suprafata, constructia complexa , aductia vaporilor si
evacuarea condensatoarelor dezavantajoase. Cu toate acestea ,evaporatoarele de acest gen
sunt folosite pe larg in practica industriala i n special in tehnologiile industriei chimice
, ca de exemplu concetrarea glicerinei, clorurii de potasiu, tripolifosfatului de sodiu si
clorurii de sodiu. O solutie similar , nsa cu aplicatie la lichide usor cristalizante sau
impurificate cu substante care pot forma cruste pe peretii camerei de incalzire , este
evaporatorul cu camera de incalzire suspendata amestecator-racleta tip ancora. El este
prevazut si cu un dispozitiv de spargere a spumei , fixat pe un ax comun cu
amestecatorul-racleta .

In evaporatoare,in majoritatea cazurilor,nu este nevoie de compensarea alungirilor

rezultate din tensiunile termice provocate de diferenta intre temperature corpului si cea a
tevilor.Acest lucru rezulta din faptul ca diferenta de temperatur dintre vaporii care
condenseaz i solutie numai rareori depaete 20-30 grade Celsius.Daca uneori are loc
acest lucru, atunci este modificat soluia cu camera de ncalzire suspendat3.

Evaporarea. Pierderea cldurii prin evaporare este condiionat de prezena transpiraiei

pe suprafaa corpului i de posibilitatea evaporrii acesteia n aerul nconjurtor.
Cantitatea lichidului eliminat de organism prin transpiraie depinde de temperatura
mediului nconjurtor, de efortul fizic depus, de felul mbrcmintei i de gradul de
antrenament.

Mecanismul de pierdere a cldurii prin evaporare este precedat de fenomenul fiziologic al

secreiei sudorale. Deoarece pielea i mucoasele organelor respiratorii sunt totdeauna

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 umede, evaporarea constituie un proces de baz n pierderea cldurii de ctre corpul
uman. Aceasta se nelege uor dac lum n considerare c un gram de ap pentru a trece
din stare lichid n stare gazoas consum peste 580 calorii mari.

La temperatura aerului de 20C, omul nu transpir propriu-zis, ns din cauza evaporrii

lichidului fiziologic ce umidific pielea i mucoasele, se pierd circa 20-25% din totalul
cldurii cedate de ctre organism mediului nconjurtor.

Procesul evaporrii transpiraiei se intensific n special numai la temperaturi ridicate.

Majoritatea oamenilor ncep s transpire cnd temperatura corpului ajunge la 28-29C; n
acest caz pierderea de cldur prin evaporare se intensific substanial. Dac se mai
adaug i efortul fizic, iar aerul este destul de uscat ca s poat primi vaporii de ap,
viteza de evaporare a transpiraiei poate fi de peste 1000 ml /or.

Evaporarea, ca mecanism al pierderii de cldur, este accentuat prin creterea temperaturii

aerului i prin curenii de aer. Un aer uscat ajut la evaporarea transpiraiei, in timp ce
creterea umiditii atmosferei este nefavorabil pentru procesul respectiv. Cnd aerul este
saturat sut la sut cu vapori de ap, evaporarea nu mai este posibil, indiferent de
temperatura aerului sau de intensitatea curenilor de aer.

Din aceste motive, ntr-un mediu cu aer prea umed nu ne simim confortabil, ne
supranclzim repede, chiar dac temperatura nu este foarte ridicat. n schimb, ntr-un mediu
cu aer uscat rezistm la temperaturi ridicate, fiindc mecanismul pierderii de cldur se
datorete numai evaporrii transpiraiei.

Prin urmare, transpiraia reprezint un mecanism de meninere a temperaturii corpului ntr-o

ambian cald, n care celelalte modaliti de pierdere a cldurii sunt ngreuiate. Aceste ci
prin care organismul pierde cldura n exterior sunt comune tuturor corpurilor, nsufleite i
nensufleite, ns totui ele au i un caracter specific datorit cruia omul nu-i egaleaz
temperatura corporal cu cea a mediului, ci o menine constant chiar n cazuri de schimbri
termice relativ mari ale mediului nconjurtor.

Echilibrul termic este dirijat de centrii termoreglatori care se afl sub controlul scoarei

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala
 cerebrale. Asupra acestui mecanism de termoreglare influeneaz i sistemul endocrin. n
mare msur procesul de termoreglare depinde de clirea, adaptarea organismului la
oscilaiile mari termice, att n sensul creterii, ct i al scderii temperaturii.

Clirea organismului n condiii de temperatur joas duce la creterea termogenezei, la

modificarea reaciei vasculare i, ca rezultat, se micoreaz pierderea de cldur. De
asemenea, clirea organismului n condiii de aciune a temperaturilor nalte conduce la
accelerarea pierderii de cldur.

Avnd n vedere particularitile unei activiti desfurate nentrerupt, indiferent de

condiiile mediului extern, clirea organismului prezint o importan deosebit. Clirea
trebuie fcut sistematic, att prin educaie fizic i sport, ct i prin nsui procesul de
activitate, care trebuie gradat i planificat astfel, nct s se desfoare n diverse condiii
termice.

Muncitorii astfel antrenai vor rezista la un efort maxim, solicitat de activitatea respectiv
fr survenirea unor variaii evidente ale temperaturii corpului i tulburri de termoreglare,
stabilindu-se un echilibru cu mediul nconjurtor n condiii ct mai favorabile pentru
organism.

Coala
Proiect de an la OUIA Co
Mod Coal Nr. Document Semnt. Data ala