Instalații

Studenți : Dinu Irina-Andreea

Ioniță Maria-Alexandra
Grupa : 6202
Facultatea de Biotehnologii
Capitolul 1:Noţiuni introductive

1.1 Concentrarea prin vaporizare

1.2 Factorii care influenţează concentrarea prin vaporizare

Capitolul 2:Procedee de concentrare prin vaporizare

2.1 Concentrare prin vaporizare cu simplu efect

2.2 Tipuri de concentratoare

2.2.1 Concentrare cu manta de încălzire

2.2.2 Concentratoare verticale cu tub interior de circulaţie

2.2.3 Concentratoare cu film realizat prin curgere liberă

2.2.4 Concentratoare cu film descendent realizat prin dispozitive mecanice

2.2.5 Concentratoare cu circulaţie forţată

2.2.6 Concentratoare CENTRI - THERM

2.2.7 Concentrator cu plăci

2.3 Soluţii constructive pentru principalele ansambluri

2.4 Concentrarea prin vaporizare cu compresie de vapori

2.5 Concentrarea prin vaporizare cu efect multiplu

Capitolul 3.Domeniul de utilizare şi descrierea instalaţiei alese

3.1. Domeniul de utilizare

3.2. Descrierea instalaţiei

3.3 Amplasarea şi montarea

Capitolul 4.Elemente de calcul

4.1. Bilanţul de materiale în cadrul fluxului

Concluzii

Bibliografie
 Capitolul 1

1.1Concentrarea prin vaporizare

Concentrarea prin vaporizare este operaţia în care se măreşte conţinutul în

substantă uscată prin îndepartarea parţială a apei cu asigurarea energiei termice
necesare (caldura latentă de vaporizare), Astfel, vaporizarea este o operaţie de
transfer termic care presupune aducerea lichidului în stare de vapori,
îndepartarea şi condensarea vaporilor formaţi. Operaţia are drept scop:
asigurarea conservabiiităţii produsului, economie de spaţii de depozitare şi de
manoperă necesară pentru manipulare şi transport. Pentru asigurarea
conservabiiităţii, activitatea apei trebuie sa fie de 0,7 în majoritatea cazurilor
fiind necesară atingerea unui conţinut minim de 65% substantă uscată.

În funcţie de gradul de concentrare se deosebesc:

-semiconcetitrate cu 30-50% su (pastă de tomate, concentrate de citrice, lapte

concentrat etc.). Aceste produse au o stabilitate redusă şi, ca urmare, este
necesar un procedeu suplimentar de conservare. Pentru sucurile de fructe
semiconcentrate se aplică congelarea sau pasteurizarea, iar pentru pastă de
tomate şi lapte concentrat, sterilizarea;

-concentrate propriu-zise, cu un conţinut minim de 65% su stabile în timp. Se

recomandã rãcirea rapidã la 20°C şi pãstrarea la temperaturi de 2°C.

Concentrarea produselor alimentare fluide se poate realiza practic prin mai

multe metode: vaporizare, congelare, osmoza inversã, ultrafiltrare.

Produsele alimentare fluide pot fi grupate în trei categorii în funcţie de

sensibilitatea la concentrarea prin vaporizare:

- produse cu conţinut ridicat de proteine. Majoritatea proteinelor din

produsele alimentare sunt sensibile la temperaturi peste 65°C, din care cauză nu
trebuie sã se depãşeascã aceastã temperaturã, iar durata de menţinere sã fie cât
mai scurtã;

- produse cu arome termosensibile (sucuri de fructe). Se aplicã

metode de recuperarea aromelor înainte de concentrare;

- produse cu conţinut ridicat de glucide (siropuri de porumb,

extracte de malţ etc.). Aceste produse conţin şi hidrolizate proteice, aminoacizi
etc., care favorizeazã reacþiile de îmbrunare. Se recomandã sã nu se depaşească
temperatura de 70°C şi timpul de concentrare sã fie cât mai redus.

Regimurile de temperaturã menţionate arată că în industria alimentarã se

folosesc îndeosebi instalaţii de concentrare prin vaporizare sub depresiune, care
prezintã şi alte avantaje determinate de temperaturile mai joase de fierbere, cum
ar fi:

- pierderi mai mici de cãldurã în exterior;

- menajarea substanţelor termolabile;

- productivitate mai mare prin mãrirea diferenţei dintre temperatura

aburului primar şi temperatura lichidului în fierbere;

- economie de metal prin micşorarea presiunii necesare agentului

termic.

Orientările actuale privind concentrarea produselor alimentare sunt:

-Temperatura de concentrare redusă. Pentru protecţia substanţelor

termosensibile din produsele alimentare: proteine, vitamine, substanţe de aromă,
este necesar că temperatură de concentrare să nu depăşească 60°C;

-Durata redusă de menţinere în contact cu suprafaţa de transfer. Se

utilizează instalaţiile de vaporizare care asigură concentrarea la o singură
trecere;

-diferenţă de temperatură utilă mică. Se utilizează concentratoare care asigură

valori ridicate pentru coeficientul total de transfer termic, de exemplu:
concentratoare cu circulate forţată, concentratoare cu film descendent.

1.2 Factorii care influențează operația de concentrare

Factorii mai importanţi care influenţează operaţia de concentrare prin

vaporizare sunt:

a. Factori referitori la soluţia diluata

1 Natura soluţiei (natura solventului şi a solvatului)

2 Concentraţia soluţiei; fluctuaţiile concentraţiei

3 Solubilitatea solvatului
4 Cantitatea (sau debitul) soluţiei; fluctuaţiile debitului

5 Temperatura soluţiei la intrarea n instalaţie

6 Proprietăţile soluţiei şi variaţia lor cu concentraţia şi temperatura

- presiunea de vapori

- căldura latenţă masică de vaporizare

- capacitatea termică masică

- vâscozitatea

- conductivitatea termică

Formarea de spumă; formarea de depozite, cristale, crustă, mâl. Sensibilitatea

termică; agresivitatea chimică.

b) Factorii referitori la produs

- Forma produsului: soluţie, sirop, cristale, condensat

- Concepţia soluţiei finale

- Proprietăţile produsului (ca la soluţia diluată)

- Cantitatea (sau debitul) produsului

c) Factorii referitori la operaţiile la instalaţia de concentrare

- Functioriarea discontinuă (în şarje) sau continuă a instalaţiei

- Tipul concentratorului; numărul concentratoarelor

- Circulaţia vaporilor în instalaţie

- Circulaţia soluţiei în concentrator, circulaţia soluţiei în instalaţie

- Prizele de vapori

- Evacuarea vaporilor (în aer sau în condensator)

- Presiunea temperatură în concentratoare

- Presiunea hidrostatică în concentratoare

d) Factorii referitori la operaţii şi la instalaţia de concentrare

- Caracteristicile aburului primar

- Consumul de abur

- Durata operaţiei de concentrare

- Debitul şi temperatura apei de răcire în condensator

- Costul instalaţiei (investiţie); costul operaţiei

Capitolul 2

2.1. Concentrarea prin vaporizare cu simplu effect

Concentrarea prin vaporizare simplă constă în fierberea soluţiei diluate până la

atingerea concentraţiei finale. Vaporii secundari rezultaţi sunt eliminaţi în
atmosferă (la unităţi mici) sau sunt dirijaţi într-un condensator. Agentul termic
este aburul primar. Vaporizarea simplă poate fi discontinue sau continuă.
Procedeul continuu decurge în regim staţionar (fig. 2.1.)
Fig.2.1 Concentrare prin vaporizare cu simplu efect; schema de calcul şi
notatii :

1 - concentrator; 2 - condensator barometric de amestec

Calculul instalaţiei pentru concentrarea prin vaporizare cu simplu efect

Dimensionarea concentratoarelor (funcţionând în regim staţionar) presupune
rezolvarea următoarelor ecuaţii:

Ecuaţii de bilanţ de materiale:

S0 = S1+W1 [kg/s];

S0 Su0 = S1 Su1 [kg/s];

Ecuaţia de bilanţ termic:

W1WoSo [kg/s];

Unde:
ℎ0’’−ℎ’0
=( )
h1 −c1t1

𝑐0 𝑡0−𝑐1 𝑡1
( )
h1’’−c1 t1

Ecuaţia de transmitere a fluxului termic:

kAt [w]

În care: S0 ,S0- reprezintă debitul de soluţie iniţială, respectiv de soluţie

concentrate, în kg/s; su - conţinutul în substanţă uscată sau concentraţia soluţiei
iniţiale în componentul urmărit, în %; W1 - debitul de apa (dizolvant) vaporizat
(nu conţine dizolvat), în kg/s; su1 - conţinutul în substanţă uscată sau
concentraţia soluţiei finale în componentul urmărit, în %; W1 - debitul de agent
termic (abur primar), în kg/s; c0 ,c1 - capacitatea termică masică medie a soluţiei
intiale, respectiv a soluţiei concentrate, în J/kgK; t0 ,t1 - temperaturile soluţiei
iniţiale la intrare în concentrator, respectiv la ieşire din concentrator
(temperatura de fierbere în aparat, în cazul funcţionării în regim staţionar), în
°C; h"0, h1 - entalpia masică a aburului primar, respectiv a aburului secundar, în
J/kg; h0 - entalpia masică a condensului rezultat din aburul primar, în J/kg; -
coeficient de vaporizare, kg apa vaporizată/1 kg abur primar;

 - coeficient de autovaporizare, kg apa vaporizată/1 kg soluţie;

k - coeficient total de transfer termic, în W/m 'K;

A - aria suprafeţei de transfer termic, în m2;

t - diferenţa medie de temperatură, în °C.

Diferenţa de temperatură medie (diferenţa utiia de temperatură) se calculează

astfel: t = t – tf1(C)

unde:

t este temperatura de condensare a aburului, în °C;

t f1 este temperatura medie de fierbere a soluţiei la presiunea medie pmi din

concetrator, în °C (se consideră efectul ebulioscopic, hidrostatic şi de pierderi
de presiune).

Temperatura de fierbere a unui lichid este temperatura la care presiunea de

vapori devine egală cu presiunea sub care se face fierberea; depinde de presiune
şi de compoziţia lichidului.

Substanţele dizolvate într-un lichid acţionează prin micşorarea presiunii de

vapori a soluţiei şi ca o consecinţă prin mărirea temperaturii de fierbere în
comparaţie cu lichidul pur.

Pentru concetratii foarte mici, M<0,5 mol/l, creşterea temperaturii de fierbere la

presiune normală este:

te = CM

în care: te =tf1 - tf0, creşterea de temperatură datorită concentraţiei (creştere

ebulioscopică), în °C; tf0, - temperatura de fierbere a dizolvantului pur, în °C;
M -concentraţia molara, moli dizolvat/11 dizolvant pur; C -constanta
determinată experimental, kl/mol.

2.2.1. Concentratoare cu manta de încălzire.

Cunoscut şi sub denumirea de aparat vacuum, are utilizări multiple:

concentrarea sucului de tomate, a sosurilor, fabricarea marmeladei, gemurilor,
dulceţii etc. Este format din doua calote sferice şi este prevazut cu dispozitiv de
amestecare şi manta de încalzire (fig. 2.2.).

Fig. 2.2. Concentrator cu manta de încalzire:

1, 2 - calote sferice; 3 - gura de vizitare; 4 - conductă de alimentare; 5 - manta; 6

- dispozitiv de amestecare; 7 - racord de golire; 8 -vacuumetru.

Caracteristici tehnice, concentrator cu manta

Capacitate efectivă

- în vas 1,5 m3

- în manta 0,29 m3

Aria suprafeţei de transfer termic 3m3

Presiunea -în apărat 0,3 atm

-în manta 3 atm

Turaţia amestecătorului 17rot/min

Masa 1231 kg

Masa maximă în exploatare 2300 kg

Dimensiuni de gabarit, mm 1950 x 1245 x 2880

2.2.2. Concentratoare verticale cu tub interior de circulaţie

Tipul clasic de concentratoare cu tub central de circulaţie a fost îmbunătăţit

rezultând variante perfecţionate în care suspendarea sistemului de încălzire
asigură o mai bună repartizare a aburului printre ţevile fierbătoare şi o mai bună
circulaţie a lichidului (spaţiul inelar periferic între fasciculul de ţevi şi mantaua
concentratorului înlocuieşte tubul central de circulaţie).

Fig.2.3. Concentrator vertical V.V: Fig. 2.4.Concentrator cu încălzitor

1 - ţevi fierbătoare; 2 - ţeavă centrală;
3 - spaţiu de vapori; 4- separator de
picături
suspendat: 1-ţevi fierbătoare
suspendate; 2 - spaţiu de vapori; 3-
conducta recuperare lichid
Date constructive particularităţile funcţionale pentru concentratoare

cu tub central de circulaţie

Diametrul ţevilor fierbătoare 30 - 80 mm

Diametrul tubului central 200 - 800 mm

Raportul: aria secţiunii tubului cental / aria secţiunii totale a ţevilor

Fierbătoare 0,75 - 2,5 m

Lungimea ţevilor 0,75 - 2,5 m

Coeficientul total de transfer termic 600 - 1500 w / m2k

Suprafaţa liberă de degajare a vaporiior este mică; tendinţa de spumare.

Durata de contact mare între produs şi suprafaţa de transfer de căldură

2.2.3.Concentratoare cu film descendent realizat prin curgere liberă

Particularităţile constructive şi funcţionale pentru concentratoare cu film
descendent realizat prin curgere liberă sunt:

Diametrul ţevilor maximum 100 mm

Lungimea ţevilor 3000-7000 mm

Grosimea peliculei 2-3 mm

Coeficientul total de transfer termic 1000-2500 W/m2K

Viteza de scurgere 0,08-0,1 m/s

Alimentarea soluţiei la partea superioară

Separatorul lichid – vapori montat pe partea inferioară

a
Fig. 2.5. Concentratoare cu film descendent a - concentrator cu film descendent
realizat prin curgere liberă: 1 - ţevi fierbătoare; 2- şicane; 3 - separator lichid -
vapori; 4 - racord evacuare vapori secundari; b,c - concentratoare moderne
utilizate în industria zahărului; d - sistem de formare a peliculei

Concentratoare cu film descendent realizat prin dispozitive mecanice

Se utilizează special pentru concentrarea soluţiilor cu vâscozitate la debite de
de vaporizat mici.Un exemplu este este concentratorul Luwa (fig. 2.6.) la care
acoperirea a suprafeţei cu film de lichid se face cu ajutorul unor raclete
totative (230 - 500 rot / min).

Caracteristici
Tip-3 Tip-4 Tip-5
tehnice

Apa vaporizată 250 500 1000

Lungime 4500 5200 6800

Inălţime 700 800 1000

Laţime 3700 4300 5000

2.2.5. Concentratoare cu circulaţie forţată

Circulaţia forţată este realizată de o pompă, în următoarele două variante:

- pompa asigură alimentarea cu soluţie iniţială la debitui indicat şi soluţia

are o singură trecere de-a lungu! schimbătorului de căldură, realizându-se o
durată în contact cu suprafaţa caldă de ordinul secundelor;

- pompă determină atât alimentarea cât şi recircularea soluţiei concentrate.

Recircularea poate ajunge chiar de 80 ori debitui soluţiei de alimentare,
mărindu-se durata de contact soluţie - suprafaţă caldă la valori de ordinul
minutelor.La acest tip de concentratoare, viteza de circulaţie a lichidului în
apărat depăşeşte 1 m/s. Pentru lichidele care depun crustă se recomanda ca
viteza de circulaţie să fie peste 2,5 m/s (valori maxime: 3,8 m/s). Printre
avantajele concentratoarelor cu circulaţie forţată se număra următoarele:

- densitate de flux mare;

- coeficient total de transfer termic ridicat (k e 1800 - 3500 w/rrr'k);

- se previne depunerea de cruste;

- funcţionare stabilizată.

Ca dezavantaje se pot menţiona: consumul mare de putere şi costurile ridicate

de investiţie şi de exploatare.

În fig. 2.7.a. este prezentat un concentrator de recirculare exterioară şi circulate

forţată. Dimensiunile prezentate au caracter orientativ asupra proporţiilor dintre
diferite elemente ale acestui tip de soluţie constructive. Particularităţile
constructive pentru pompa centrifug - axială, (fig. 2.7.b.) asigură debite mari de
recirculare la înălţimi geometrice de pompare reduse.

Concentratorul tip SVENSON prezintă o cameră de încălzire cu două treceri şi

spaţiu de vapori separat. Camera de încălzire este situată mai jos decât nivelui
lichidului din spaţiu de vapori, ceea ce previne fierberea cu formarea de
depuneri pe ţevi. Soluţia constructivă se caracterizează prin compactitate şi se
recomandă în mod deosebit pentru concentrări chiar peste 60% Su.
 Concentratoare cu circulate forţată:

a - cameră de încălzire verticală; b -

pompa centrifugă: 1 - rotor; 2 - corp
pompă; 3- şicane de dirijare; c - tip
Svensen: 1 - cameră de încălzire; 2 -
separator lichjd - vapori; 3 - ecran; 4 -
conductă de recirculare; 5 - pompă de
recirculare; d - cameră de încălzire
exterioar orizontală

2.2.6. Concentratoare CENTRI - THERM

Aparatul realizează concentrarea prin deplasarea lichidului pe suprafeţe

tronconice sub formă unei pelicule obţinute sub acţiunea forţei centrifuge.
Elemental principal al concentratorului este un rotor construit dintr-o serie de
elemente tronconice ordonate pe un ax central. Fiecare element tronconic are
pereţi dubli, cu scopul de a delimita spaţiul aburului folosit că agent termic.
Forţa centrifuga determină o grosime a peliculei de aproximativ 1mm.

Grosimea redusă a filmului şi caracterul turbulent al curgerii pe suprafaţă

creează condiţii favorabile pentru transferul de căldură.

Concentratorul este indicat pentru concentrarea lichidelor termosensibile: sucuri

de fructe, lapte, etc.(fig. 2.8.)
Concentrator CENTRI - THERM.

Schema de principiu:1 - carcasa; 2 - rotor; 3 - element tronconic; 4 - ax; 5 -

racord alimentaţie soluţie; 6 - sistem de stropire soluţie; 7 - zona vapori
secundari; 8,9 - racorduri evacuare concentrat; 10 - zona alinientare abur; 11 -
orificii evacuare condensat; 12 - zona colectare condensat; 13 - racord
condensat; 14 - racord vapori secundari

Caracteristici termice - concentratoare Centri - Therm

Debitul de apă vaporizată, kg/ 800 250

Temperatura de vaporizare, °C 50 50

Vâscozitatea maximă a concentratului, 20000 20000

Concentraţia maximă 85%su la o singură

trecere

Consumul de abur, kg / kg apă vaporizată 1,1 1,1

Masă, kg 1500 4500

Putere instalată, kw 10 18

2.2.7. Concentrator cu plăci

Principiul de construcţie şi funcţionare al schimbătoarelor de căldură cu plăci

este folosit pentru vaporizare. Instalaţia este formată dintr-un schimbător de
căldură cu plăci şi un separator de lichid, vapori. Transferul de căldură este
intens şi se formează un fluid bifazic (amestec de lichid şi vapori) care trece În
separator (funcţionează sub vid), unde are loc o detentă ce determină separarea
celor două faze.

Plăcile sunt de construcţie clasică, dar sunt prevăzute cu spaţiu

destinatcirculaţiei fluidului bifazic

Agentul termic poate fi aburul sau apa caldă (funcţionarea este mai uniformă).

Concentratorul cu plăci se caracterizează prin timp de condensare redus,

construcţie simplă şi întreţinere uşoară.

2.3. Soluţii constructive pentru principalele ansambluri

Din prezentarea principalelor tipuri de concentratoare prin vaporizare se observă

că, în unele cazuri, de deosebesc două ansambluri constructive de bază: cameră
de încălzire şi spaţiu! de vapori. În afară de această, fiecare concentrator
cuprinde o serie de elemente constructive că: racorduri de alimentare şi de
evacuare a fluidelor, separator de lichid - vapori.

Camera de înăalzire. Este elementul constructiv principal, încât alegerea

tipului şi proiectarea tehnologică corectă asigură desfăşurarea corespunzătoare
şi eficientă a operaţiei.

Îmbinarea plăcii tubulare cu mantaua camerei de înăalzire se face prin sudura

sau cu flanşe.

Alimentarea cu abur. Modul de introducere a agentului termic în camera de

încălzire depinde de tipul şi de mărimea concentratoruiui. La aparatele mari,
aburul trebuie alimentat în câteva locuri atât pe circumferinţă cât şi pe înălţimea
camerei, pentru a se asigură un flux uniform de vapori pe toată suprafaţa de
transfer termic. Este necesar să se evite "Şocurile termice" în fasciculul de ţevi,
care ar putea provoca deteriorarea conductelor cu placa tubulară.Pentru aceasta,
se folosesc frecvent ecrane care protejează teviie din dreptul conductei de
alimentare a vaporiior. Ecranele îndeplinesc şi rolul unor ghidaje pentru vapori,

Evacuarea condensatului. Una din condiţiile de bază a bunei funcţionari a

unui apărat este evacuarea completă şi continuă a condensatuiui din cameră de
încălzire. În fig. 2.9. sunt reprezentate câteva soluţii constructive de racorduri de
evacuare a condensatului şi de amplasare a lor în camera de încălzire. Soluţia
cea mai frecvent utilizată este racordul cu ecran. Soluţia c este avantajoasă dar
posibilă pentru concentratoare de capacitate mică.

Fig. 2.9. Solutii constructive pentru racordurile de evacuare a condensatului: a

- racord cu ecran; b - racord cu cot; c - racord în placa tubulara; d- racord sudat
de placa tubulară

2.4 Evacuarea cu efect simplu

Camera de vapori. Separatoare de picături. Dimensiunile spaţiului de

vapori secundari influenţează puritatea şi tipul vaporilor. Spaţiul de vapori
trebiue să îndeplinească rolul de separator preliminar al picăturilor de lichid,
care pot fi antrenate de vaporii care se separă brusc de masă de soluţie.
Picăturile antrenate determină pierderi de soluţie concentrată şi limitează
posibilitatea utilizării acestora în calitate de agent termic. Se produc astfel
depuneri pe suprafeteie de încălzire, cu reducerea coeficientului total de transfer
termic, ceea ce determină stagnări în funcţionare pentru curăţire.

Separatoarele de picături ciclon sunt cele mai larg utilizate

Fig 2.10 Separatoar cu picături: a-tip ciclon;b-cu şicane ;c-recirculare

Cel mai simplu procedeu de concentrare prin eliminarea dizolvantului

prin vaporizare este evaporarea cu simplu efect. În acest caz se realizează
fierberea cu eliminare de vapori secundari până la atingerea concentraţiei dorite,
iar vaporii secundari sunt eliminate în admosfera (la unităţile mici), sau prin
intermediul unui condensator. Evapoarea poate avea loc la presiunea
admosferică , la o presiune mai mare decât presiunea admosferică sau la o
presiune mai mică decât presiunea admosferică (sub depresiune). Evaporarea cu
simplu efect se poate realiza discontinuu sau continuu. Procedeul discontinuu
decurge in sistem nestationar, concentrarea se realizeaza pe şarje.

Procedeul continuu decurge in regim sationar concentraţiile, debitele,

temperaturile, presiunile şi alţi parametrii fiind constante in timp .
2.5 Evaporarea cu efect multiplu

În industria alimentară pentru concentrarea soluţiilor (produselor) se evaporă

cantităţi insemnate de apă ca si într-o altă serie de industrii cum este de exemplu
industria chimica. Numai în industria zaharului în instalaţiile de concentrare,
exceptand concentrarea pentru cristalizare se evaporă peste 6 kg apă/kg zahăr.
În evaporarea cu simplu efect se consumă 1,05—1,2 kg abur/kg raportat la
instalaţiile de concentrare din industria zaharului duce la consumuri enorme de
comubstibil. Condensarea apei eliminate prin evaporare ridică o a doua
problema a consumului de apă de .răcire.

Evaporarea cu efect multiplu urmareste atât reducerea consumului de abur

primar raportat la intreaga cantitate de apă evaporată, cât si reducerea
necesarului de apă de răcire. Principiul evaporării cu efect multiplu consta în
utilizarea aburului secundar ca abur de încălzire în evaporatorul urmator. Prin
aceasta se realizeaza:

1 Economie de abur primar; pentru 1 kg abur primar introdus în primul

efect evaporă aproape 1 kg apă care devine abur secundar şi care la rândul său
în efectul următor va evapora de asemenea aproape 1 kg apă, putându-se
continua această operaţe într-un număr mai mare de efecte. In acest mod, cu 1
kg abur primar într-o instalaţie cu n efecte se va putea evapora aproape n kg apă
şi în acest mod consumul de abur primar raportat la 1 kg apă se va reduce la
ceva mai mult decât 1 kg/kg;

2 Economie de apă de răcire necesară pentru condensator pentru ca la

condensator va ajunge numai aburul de la ultimul efect al instalaţiei, deoarece
aburul secundar de la efectele intermediare fiind folosit ca abur de încălzire se
condensează în acestea. În forma aceasta debitul de apă de răcire se reduce de
mai mult de n ori, n fiind numarul efectelor.

Deosebirea principală a instalaţiilor de evaporare cu efect multiplu constă în

faptul ca fiecare efect al instalaţiei funcţionează la temperatură diferită (şi deci
şi presiune diferită) aceasta fiind din ce în ce mai mică de la primul efect spre
ultimul efect al instalaţiei.

Domeniul de utilizare
Instalaţia de concentrare pastă de tomate cu triplu efect intră în componenţa
liniilor de fabricat pastă de tomate, fiind utilizată la concentrarea sucului de
tomate pentru transformarea lui în pastă, realizând şi pasteurizarea pastei.

3.1. Descrierea instalaţiei

Din punct de vedere constructiv, instalaţia se compune din următarele:

• evaporator treapta I;

• schimbător de căldură înclinat;

• evaporator treapta a ll-a;

• schimbător de căldură intermediar;

• evaporator treapta a lll-a;

• schimbător de căldură vertical;

• condensator semibarometric;

• vas cu agitator;

• mai multe electropompe;

• eşafodaj;

• instalaţie electrică şi instalaţie de concentrare pastă de tomate;

• panou de comandă şi forţă.

Schimbătorul de căldură intermediar este un schimbător de căldură multitubular

montat vertical.

Schimbătorul are două spaţii de condensare, pentru aburul secundar provenit din
efectul 1 cu două racorduri de priză, câte unul pentru fiecare spaţiu şi două
racorduri pentru condensat, este prevăzut cu dispozitive de sprijin şi racorduri
pentru aparate de măsură. Se racordează la partea superioară cu coloana de
refulare a pompei de recirculare, iar la partea inferioară cu evaporatorul treptei a
doua. Se utilizează la încălzirea sucului de roşii concentrat în vederea evaporării
în evaporatorul treptei a treia din concentrator.

Evaporatorul treapta a treia, efectul 1 este confecţionat din oţel inox. Baia de
formă cilindrică, cu fundul şi capacul bombat, are intrare tangenţială pentru
materia primă şi vaporii proveniţi din schimbătorul de căldură, iar racordul de
ieşire ai vaporilor secundari este axial, fiind amplasat pe capacul evaporatorului.
Evaporatorul este dotat cu termometru şi vacuummetru, care indică temperatura
şi vidul de lucru. De asemenea, evaporatorul are un vizor demontabil.

Reglarea presiunii aburului în spaţiul de încălzire al vaporizatorului vertical, se

face prin intermediul unei bucle având în componenţă un robinet de reglare.

Reglarea debitului de apă la schimbător - răcitor, se face cu o buclă de reglare

având în componenţă un robinet de reglare pneumatic.

Reglarea concentraţiei pastei de tomate se face prin intermediul unei bucle de

reglare, având în componenţă refractometru electronic, poziţioner
electropneumatic şi un robinet pneumatic pentru treapta a lll-a de concentrare şi
regulatoare de nivel pentru treapta I şi a ll-a de concentrare.

Motopompele se utilizează pentru:

• transportul produsului din treapta a ll-a în treapta a lll-a de concentrare;

• evacuarea pastei de tomate din treapta a lll-a de concentrare;

• alimentarea sterilizatorului - răcitor.

Electropompa se utilizează la alimentarea treptei I de concentrare (de la vasul

tampon al liniei de preparare suc) respectiv la transportul sucului de roşii din
treapta I în treapta a ll-a de concentrare.

O altă electropompa se utilizează la recircularea sucului în treapta a-ll -a de

concentrare. în treapta a -lll-a de concentrare se utilizează tot o electropompa
pentru recircularea pastei de tomate.

Electropompele de vid se utilizează pentru evacuarea gazelor recondensabile din

condensatorul semibarometric şi menţinerea vidului.
Pompa centrifugă evacuează apa de răcire din condensator. Racordarea pompei
la circuitul exterior al apei de răcire, se face astfel încât sarcina maximă pentru
refularea pompei să nu depăşească o anumită valoare.

Electropompa se utilizează la scoaterea concentratului din schimbătorul de

căldură vertical.

Eşafodajul este o construcţie de profile de oţel carbon pe trei nivele de

platforme de tablă striată. Accesul pe cele trei nivele este asigurat de trei scări
(două înclinate şi una verticală). Pentru evitarea accidentelor prin cădere,
platformele sunt prevăzute cu balustrade.

Conductele şi armăturile sunt destinate la transportul sucului de roşii, aburul

vaporilor secundari, apei de răcire şi aerului instrumental, funcţie de cerinţele
procesului tehnologic.

Instalaţia electrică şi instalaţia de concentrare pastă de tomate (în dublu efect),

împreună cu panoul de comandă şi forţă cuprind: instalaţia electrică de forţă,
instalaţia electrică de comandă şi automatizare, precum şi butoanele de comandă
măsurată pentru întreaga instalaţie.

Funcţionarea

Funcţionarea instalaţiei se bazează pe principiul evaporării sub vid a lichidului

de concentrat (suc de tomate) încălzit în schimbătoare de căldură cu circuit
forţat descendent (schimbătorul de căldură vertical şi schimbătorul de căldură
intermediar) şi a schimbătorului de căldură cu circulaţie liberă, ascendentă - prin
termosifonare a schimbătorului de căldură înclinat).

Intrarea sucului de tomate în schimbătorul de căldură înclinat (15), se face prin

conducte de alimentare prevăzute cu un ventil pneumatic, care reglează debitul
de intrare funcţie de nivelul produsului în evaporator, treapta I. Sucul circulă
ascendent prin ţevile schimbătorului de căldură, datorită fenomenului de
termosifonare, fiind încălzit la temperatura de 44 . . . 49°C, necesară evaporării
parţială a acestuia în evaporatorul treptei I (16), a aburului secundar rezultat prin
evaporarea în treapta a ll-a de concentrare la temperatura de 53 . . . 60°C. Sucul
recirculat în prima treaptă de concentrare, se concentrează până la un conţinut
de 7,5 ... 8 % s.u. Sucul parţial concentrat trece în treapta a ll-a de concentrare,
prin intermediul ventilului pneumatic (10) şi a electropompei (9), funcţie de
nivelul în evaporatorul treapta a ll-a, unde este recirculat de electropompa (6) în
schimbătorul de căldură intermediar, prevăzut cu două zone de încălzire cu abur
secundar provenit de la efectul I (treapta a lll-a de concentrare), până la
atingerea temperaturii de vaporizare. Paralel cu atingerea temperaturii de
vaporizare, sucul se evaporă în evaporizatorul treptei a ll-a de concentrare, la
temperatura de 53 . . . 60°C, până la concentraţia de 15,5 . . . 16,5% s.u. Sucul
astfel concentrat, este preluat continuu de motopompa cu şurub şi transvazat în
treapta a lll-a de concentrare, funcţie de nivelul sucului în evaporatorul acesteia
(18). în treapta a lll-a de concentrare, sucul este încălzit prin recirculare în
schimbătorul de căldură vertical (19) de aburul primar. Recircularea este
asigurată de electropompa (5). Sucul, paralel cu atingerea temperaturii de
vaporizare (75 . . . 80°C) se evaporă. După atingerea conţinutului de substanţă
uscată final, pasta de tomate este evacuată din instalaţie, prin intermediul unei
bucle de automatizare, în componenţa căreia intră un refractometru electronic
(6), de către o pompă cu şurub în vasul cu agitator (2).

De aici o pompă cu şurub alimentează sterilizatorul - răcitor (1), unde pasta este
încălzită la 85 . . . 90°C şi răcită la temperatura de ambalare. încălzirea
sterilizatorului - răcitor se face cu abur.

Aburul secundar rezultat din treapta I de concentrare (efectul III), ajunge prin
coloana de vid în condensatorul semibarometric (12), unde este condensat în
amestec cu apa de răcire pulverizată la temperatura de 25°C, iar gazele
necondensabile sunt evacuate prin intermediul unei pompe de vid (13). Apa este
extrasă din condensator de către o pompă de apă (11).

Funcţionarea automată a instalaţiei este asigurată de buclele de reglare, astfel că,

pentru exploatarea instalaţiei este nevoie numai de personal de supraveghere.

3.2. Amplasarea şi montarea

Instalaţia se montează în încăperi închise sau sub copertină, cu o înălţime
minimă de la pardoseală la plafon de 12m. Amplasarea instalaţiei se face
începând cu nivelul I al eşafodajului după care se montează în ordine:
evaporatorul treapta a ll-a şi a lll-a de concentrare, nivelul al ll-lea al
eşafodajului, schimbătorul de căldură (înclinat, intermediar şi vertical,
evaporatorul treapta I, nivelul al lll-a al eşafodajului, condensatorul
semibarometric, sterilizatorul - răcitor, pompele, conductele, armăturile.
Montarea se efectuează utilizând mijloace de ridicat adecvate.

Se recomandă ca manipularea utilajelor să se facă după ridicarea acestora în

poziţie verticală. Se interzice ancorarea cablurilor de ridicare de ştuţurile,
flanşele utilajelor.

Montarea utilajelor se va face în aşa fel încât placa tubulară superioară să fie
perfect orizontală, utilizând în acest scop rigla de nivel. Verificarea
orizontalităţii plăcii se va face pe două direcţii perpendiculare.

Tubulatura de legătură şi poziţiile aparatelor de măsură şi reglare a procesului

este valabilă numai dacă se respectă planul de amplasare.

Alimentarea cu abur va fi făcută în aşa fel încât debitul şi presiunea aerului să

nu fie afectate de alţi consumatori. Eşafodajul, condensatorul, sterilizatorul -
răcitor şi pompele vor fi prinse în şuruburi de fundaţie.

Capitolul 4

4.1 Bilantul de materiale in cadrul fluxului

Pentru a stabili structura sistemului de maşini şi instalaţii este necesar să se facă

bilanţul de materiale în vederea alegerii corecte a capacităţilor de lucru.

- debitul de produs finit este: Gmp = 1000 kg/h

- substanţa uscată a produsului finit: s.u.p = 32%

- substanţa uscată a sucului de roşii: s.u.suc = 4%

- Pierderi la concentrare:

Pc = 1 %

Gmps.u.p = Gms.u.s - Pc
-Gms.debitul de suc necesar la concentrare pentru 1000 kg/h pastă.

1
1000 32 Gms 4  G
100 ms

Gms =8020,O5 kg/h

b.Pierderi la colectare suc Prc.

Gm.s.us= Gm.i.s1 s.u.s- Pr.c.

-Gm.s1 - debit de suc rezultat la pasare - rafinare care intră în rezervorul colector,
[kg/h];

-Pr.c. - pierderi ce apar la depozitarea sucului în rezervorul colector,

p r.c= 0,3%

 4  0.3 
8020.05 4  
 100 

Gms1 8026.06 kg/h

c.Pierderi la pasare-rafinare PP=13%

Gm.s1s.u.s = Gm.p.i.Su.p.i – PP

-Gm.p.1 debit de produs intermediar,[kg/h];

- s.u.p.i substanţă uscată a produsului intermediar,s.u.p.i=4%

13
8026.06=Gmpi(4 − )
100

 Gmpi=8295.66 kg/h =8300 kg/h

Debitul de produs intermediar (tomate zdrobite ) este identic cu debitul de

tomate supuse prelucrării pentru că până la zdrobire nu intervin modificări ale
produsului sau pierderi.

Gm=Gmpi=8300kg/h
 Bibliografie

1. Amarfi R. Utilaj special pentru industria produselor vegetale, vol. 2

2. Brennan, J. G. Food Engineering Operations

3. Kubasiewicz, A. Evaporatoare. Construcţie şi funcţionare

4. Lungulesu, G. Utilaj special pentru industria laptelui

5. Mozer, F. Heat Pummps in Industry

6. Smith, R.A. Vaporisere. Selection. Design. Operation

7. Ştefănescu, D.; Marinescu, M. Şi Dănescu, A. Transfer de căldură în

tehnică

8. * * * Chaine pour la production en conţinu de marmelades et confitures

de fruits, MANZINI COMACO

9. * * * Evaporation Technology for the Starch Industry, GEA WIEGAND

10. * * * Evaporation Technology for the Brewing Industry, GEA WIEGAND

11. * * * Instalation d'evaporation pour /Industrie laitiere, GEA WIEGAND

12. * * * Plants for aroma and fruits juice concentrates, GEA WIEGAND

13. Promâşlennaia teploenerghetica i teplotehnica, Spravocinik

14. * * * Encyclopedia of Food Science. Food Science, Food Technology and

Nutrition

15.SC.ANNABELLA.SRL Fabrica de conserve-fructe şi legume-Râureni.-

Râmnicu Vâlcea