HUGO NOACK

ROLF SEIDEL
CU CONCURSUL LUI JEAN-LOUIS CAUCHEPIN

PRACTICA
INSTALATIILOR
FRIGORIFICE

MONTAJ / INTRETINERE / DEPANARE

EDITURA
PYC
Editia originala a fost publicata sub titlul:
“Frigotehnistul, Manual pentru Practica”
Editia a 6-a 1990

la Editurile C.F.Müller GmbH, Karlsruhe

Editura C.F.Müller GmbH, Karlsruhe
(ISBN al editiei originale: 3-7780-7373-X)

1991 - Editura Pye - Reimprimare 1994

“Orice reproducere sau reprezentare integrala sau partiala, facute fara consimtamintul autorului,
sau a imputernicitilor acestuia, sunt ilegale (legea din 11 martie 1957, alineatul 1 din articolul 40). Aceasta
reproducere sau reprezentare, prin indiferent care procedeu, va constitui o contrafacere santionata de articolele
425 si urmatoarele din Codul Penal. Legea din 11 martie 1957 nu autorizeaza, in conformitate cu alineatele 2 si 3
din articolul 41, decit copii sau reproduceri strict rezervate utilizarii private ale copiatorului, fara a fi destinate
unei utilizari colective, pe de o parte, si pe de alta parte, doar analizele si scurtele citate in scopul de exemplificare
si ilustrare.
ISBN 2-85330-109-5

Cuvint inainte
“Frigotehnistul trebuie sa aiba o specializare: o formatie de baza si cunostintele de fizica, electricitate,
automatica…In realitate, trebuie cinci pina la zece ani pentru a fi un frigotehnist demn de acest nume.” Astfel se
exprima Francois Garreau, presedintele sectiei Ile-de-France al Snefcca in numarul din septembrie 1991 al
Revistei Practica Frigului.
In aceste conditii, se va intelege interesul pentru o lucrare “practica” care, cu siguranta, nu poate inlocui predarea
orala de calitate efectuata de profesori de inalt nivel, dar, care totusi permite atit studentului cit si tehnicianului,
care dispun deja de o anume experienta, sa beneficieze de un text scris, fruct al experientei frigotehnistilor
consacrati.
Este desigur cazul acestei lucrari, deoarece dl.Noack a ocupat timp de 25 de ani postul de sef de sectie “Montaj” al
societatii Linde, fiind si reprezentantul german in Comisia “Invatamint profesional”a Cecomaf, in timp ce
dl.Seidel, dupa ce a fost seful sectiei “Receptia si intretinerea instalatiilor” in aceeasi societate, in prezent este
responsabilul general al “Service-ului post vinzare”.
Este deci un know-how concret pe care ei ni-l expun in aceasta carte, in oarecare masura chintesenta unei intregi
vieti profesionale de frigotehnist. Nu numai ca dl.Seidel a refacut integral si a completat textul editiei a I-a, dar el
ne face beneficiarii propriei lui experiente, tratind numeroase puncte sub un unghi diferit sub o lumina noua,
permitind o intelegere mai buna, cel mai adesea cu prezentarea unui exemplu aplicativ.
Dar, interesul lucrarii provine in mod egal si din faptul ca el invita cititorul in mod cu totul firesc la reflexia: in
timp ce autorul citeaza un caz de supraincalzire a capetelor cilindrilor din cauza … unei ape a rezervorului de
retinere a turnului de racire prea gros…, cititorul este invatat sa nu mai considere instalatia element cu element, ci
in ansamblul ei si, astfel, sa cerceteze originea unei defectiuni la cu totul alt capat al instalatiei.
La ora cind protectia mediului si viitorul planetei noastre sunt mai mult decit oricind pe ordinea de zi, ne apare
indispensabil sa completam textul editiei germane, expunind pe de o parte deciziile Protocolului de la Montreal si
a Conferintei de la Londra si reproducind, pe de alta parte, “Codul bunei conduite a materialului frigorific”
eleborat de specialistii industriei europene a materialului frigorific grupati in cadrul Cecomaf in legatura cu
expertii Comisiei de la Bruxelles pentru Mediu.
Garantam ca aceasta noua editie este la fel de bine primita ca si precedenta (tiraj de peste 9000 de exemplare) de
catre studenti, instalatori, oameni de santier si atelier, etc. si chiar de frigotehnisti consaxcrati (“savantul este acela
al carui ignoranta are citeva lacune” cum suna formula lui Louis Ringuet) si care le permite sa aiba in permanenta
la indemina o opera de lucru deosebit de pretioasa.
Cu aceasta realizare, Editura Pye isi afirma inca o data vocatia sa de promotor al lucrarilor practice si
indispensabile pentru totri profesionistii Frigului.
Octombrie 1991
Jean-Louis Cauchepin

SUMAR
Cuvint Inainte
Terminologia Cecomaf
1. Elemente de fizica
1.1 Temperatura
1.1.1 Aprecierea senzatiei de caldura
1.1.2 Scari de temperatura
1.1.3 Zero absolut si Sistemul International de unitati S.I.
1.1.4 Masurarea temperaturii
1.1.4.1 Termometre cu dilatarea unui lichid
1.1.4.2 Termometre cu dilatarea unui lichid si arc
1.1.4.3 Termometre cu bilama
1.1.4.4 Termocuple
1.1.4.5 Termometre cu rezistenta electrica
1.1.5 Precautii de luat in masurarea temperaturii
1.1.6 Termografe
1.2 Forta si presiune
1.2.1 Unitatile Sistemului International
1.2.2 Masurarea presiunilor
1.2.2.1 Manometre cu lichid
1.2.2.2 Manometre cu arc
1.2.2.3 Manometre electrice
1.3 Fenomene de dilatare
1.3.1 Dilatarea solidelor
1.3.2 Dilatarea lichidelor
1.3.3 Dilatarea gazelor
Legea Gay-Lussac
Legea Boyle-Mariotte
Legea lui Charles
Ecuatia caracteristica a gazelor perfecte
1.4 Starile materiei
1.4.1 Entalpie
1.4.2 Punct de topire
1.4.3 Entalpia masica a topirii
1.4.4 Punct de fierbere
1.4.5 Caldura latenta a vaporizarii
1.4.6 Comportamentul vaporilor
1.5 Lucru mecanic, energie, caldura
1.5.1 Primul principiu al termodinamicii
1.5.2 Al doilea principiu al termodinamicii
1.5.3 Diferite moduri de transmitere a caldurii
Transmiterea caldurii prin radiatie
 Transmiterea caldurii prin convectie
Transmiterea caldurii prin conductie
1.6 Instalatii de conditionare a aerului si aer ambiant
1.6.1 Rolul unei instalatii de conditionare a aerului
1.6.2 Presiunea atmosferica, barometre
1.6.3 Umiditatea aerului
1.6.3.1 Legea lui Dalton
1.6.3.2 Umiditatea maxima, absoluta si relativa a aerului
1.6.3.3 Masurarea umiditatii aerului
1.6.3.4 Punct de roua (condensare) al aerului
1.7 Schimbarea de stare a aerului umed
1.7.1 Capacitatea termina masica a aerului
1.7.2 Diagrama aerului umed tip Mollier
1.7.2.1 Incalzire
1.7.2.2 Racire
1.7.2.3 Amestec
1.7.2.4 Diagrama aerului umed si psihrometru
1.7.2.5 Consideratii particulare asupra instalatiilor de conditionare a aerului
1.7.2.6 Schimbatoare de caldura
1.8 Agenti frigorifici
1.8.1 Relatia dintre presiune si temperatura unui agent frigorific
1.8.2 Entalpia fluidelor frigorifice
1.8.3 Agenti frigorifici actualmente in folosinta
1.8.4 Intrebuintarea hidrocarburilor florurate si clorurate substituite partial si total ( H-CFC si CFC)
1.8.5 Hidrocarburi florurate si clorurate substituite total (CFC) si protectia mediului
1.8.5.1 Punct de vedere stiintific
1.8.5.2 Dispozitii regulamentare
Protocolul din Montreal
Conferinta de la Londra
Fabricatia de substante reglementate
Substante de tranzitie
Restrictii comerciale cu privire la substante reglementate
Ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare
1.8.5.3 Codul bunei conduite al Cecomaf si a Comisiei de la Bruxelles pentru mediul
inconjurator
1.8.6 Amoniac
1.9 Ciclul frigorific
1.9.1 Exemplul unui ciclu frigorific care utilizeaza R 22
1.9.1.1 Puterea absorbita de compresor
 1.9.2 Diagrama entalpie/presiune a lui Mollier
1.9.3 Coeficient de detenta sau indice de compresiune
1.9.4 Diagrama lui Clapeyron sau diagrama p,v
1.9.5 Temperaturi nominale
----------------------------------------------------
2 Componentele instalatiilor frigorifice
----------------------------------------------------
2.1 Compresoare
2.1.1 Compresoare alternative cu piston
2.1.2 Compresoare elicoidale
2.1.3 Compresoare centrifuge
2.1.4 Garnitura de etanseitate
2.1.5 Sfaturi practice
2.1.6 Ulei si compresorul frigorific
2.1.7 Golirea uleiului
2.2 Condensatoare
2.2.1 Condensatoare pentru racire cu aer
2.2.1.1 Reglarea presiunii condensatoarelor
2.2.2 Condensatoare pentru racire cu apa
2.2.3 Turnuri de racire
2.2.3.1 Diferite tipuri
2.2.3.2 Elemente constitutive ale unui turn de racire
2.2.3.3 Teoria racirii
2.2.3.4 Debit de apa de completare si precautiuni speciale
2.2.3.5 Tratamentul apei de completare a turnurilor de racire
Corodari
Depozite
Actiunea microbiologica
2.2.3.6 Amestec de vapor, zgomot si intretinerea turnurilor de racire
2.3 Regulatoare de debit al agentului frigorific
2.3.1 Supape de reductie capilare
2.3.1.1 Utilizarea unei supape de reductie capilare in cazul particular al climatizoarelor
(instalatiilor de conditionare a aerului) de fereastra
2.3.1.2 Starea vaporilor agentului frigorific in conducta de aspiratie a motocompresoarelor
ermetice
2.3.2 Supape de reducere termostatice
2.3.2.1 Principiul de functionare al unei supape de reducere termostatica
2.3.2.2 Egalizarea interna sau externa a presiunii supapelor de reducere termostatice
2.3.2.3 Incarcarea rezervoarelor supapelor de reducere termostatice
 2.3.2.4 Supape de reducere termostatice cu presiune de deschidere limitata
2.3.2.5 Distribuitoare de lichid pentru injectare multipla
2.3.2.6 Montarea unei supape de reducere termostatica
2.3.2.7 Reglarea supapelor de reducere termostatice
2.3.2.8 Exemplul instalatiei echipate cu o supapa de reducere termostatica cu presiune de
deschidere limitata
2.3.3 Supape de reducere electronice
2.3.4 Regulatoare de debit al agentului frigorific pentru vaporizatoare inecate
2.3.4.1 Regulatoare de nivel
2.3.4.2 Supape de reductie cu flotor
2.4 Vaporizatoare
2.4.1 Vaporizatoare cu racitor de aer
2.4.1.1 Evolutia tehnologica a vaporizatoarelor cu racitoare de aer cu palete
2.4.1.2 Functionarea unei baterii de racire a aerului
2.4.1.3 Dezghetarea vaporizatoarelor prin incalzire electrica
2.4.1.4 Dezghetarea vaporizatoarelor cu gaze fierbinti
2.4.2 Vaporizatoare cu racitoare de lichide
------------------------------------------------------
3. Reteaua de tevi a unei instalatii frigorifice
------------------------------------------------------
3.1 Teava de refulare
3.2 Teava de condensare
3.3 Teava de lichid
3.4 Teava de injectie
3.5 Teava de aspiratie
------------------------------------------------------
4. Punerea in functiune a unei instalatii frigorifice si controlul bunei ei functionari
------------------------------------------------------
4.1 Punerea in functiune a unei instalatii frigorifice
4.1.1 Verificarea etanseitatii circuitului frigorific
4.1.2 Formarea vidului in circuitul frigorific
4.1.2.1 De ce sa faci vid intr-o instalatie frigorifica ?
4.1.2.2 Metode de tragere a vidului
4.1.2.3 Tragerea vidului si deshidratarea micilor instalatii frigorifice echipate cu motocompresoare
4.1.2.4 Durata tragerii vidului
4.1.3 Incarcarea cu agent frigorific
4.1.3.1 Incarcarea initiala a unei instalatii frigorifice noi
4.1.3.2 Incarcarea de completare a unei instalatii frigorifice
4.2 Verificarea bunei functionari a unei instalatii frigorifice
 4.2.1 Verificarea absentei scurgerilor
4.2.2 Verificarea absentei umiditatii
4.2.2.1 Umiditate si clorofluorocarburi
4.2.2.2 Indicatori higrometrici
4.2.2.3 Filtre deshidratoare
4.2.3 Verificarea returului corect al uleiului
4.2.3.1 Caracteristicile unui ulei frigorific
4.2.3.2 Influenta agentului frigorific asupra calitatilor uleiului
4.2.3.3 Circulatia uleiului
4.2.4 Verificarea absentei aerului
4.2.4.1 Consecintele penetrarii aerului intr-un circuit frigorific
4.2.4.2 Cum se detecteaza prezenta aerului intr-un circuit frigorific
4.2.4.3 Dezaeratoare
4.2.4.4 Exemplu de degazare a unei instalatii frigorifice cu sau fara dezaerator
------------------------------------------------------------------
5. Instalatii frigorifice cu grup de compresie prefabricat
-------------------------------------------------------------------
5.1 Definitie si domeniu de intrebuintare
5.2 Descrierea circuitului frigorific
5.3 Reglarea instalatiilor cu grup de compresie prefabricat
5.3.1 Reglarea compresoarelor
5.3.2 Reglarea camerelor frigorifice
5.3.3 Reglarea condenatoarelor
---------------------
6. Pompe termice
---------------------
6.1 Definitie, principiu de functionare
6.2 Coeficient de performanta si coeficient de efect termic
6.3 Diferite tipuri de pompe termice
6.4 Perspectivele dezvoltarii
6.5 Indicatii de securitate, intretinere
---------------------------------------------
7. Interventii la instalatiile frigorifice
---------------------------------------------
7.1 Echipamentul frigotehnicianului
(manometre, manifolduri, termometre,
pompe de vid, manovacuumetre, grupuri de transfer
al agentului frigorific, anemometre, higrometre,
multimetre, mandrine, dispozitiv de taiat si indoit tevi)
7.2 Stocarea si transvazarea fluidelor frigorifice
7.2.1 Stocarea temporara a incarcarii intr-o portiune a instalatiei frigorifice
7.2.2 Transvazarea unui agent frigorific dintr-un ambalaj in altul
(transvazarea prin gravitate, cu un compresor frigorific, cu o pompa,
cum sa videzi la maximum un ambalaj)
7.3 Intretinerea instalatiilor frigorifice
7.4 Codul bunei conduite a instalatiilor frigorifice

Index

Terminologia CECOMAF
Comitetul European al Constructorilor de Material Frigorific (CECOMAF) 1 - care reuneste unsprezece asociatii
profesionale nationale reprezentative ale constructorilor de material frigorific din Europa - a definit foarte precis
principalele materiale folosite in instalatiile frigorifice.
Aceste definitii sunt foarte importante intrucit ele permit tuturor tehnicienilor din profesiune sa vorbeasca aceeasi
limba. Astfel, in continuare, le prezentam pe cele mai importante dintre ele, intelegindu-se ca toti termenii tehnici
folositi in prezenta lucrare se raporteaza la aceste definitii.
C 10 Masini si instalatii frigorifice
C 10-00 Masina frigorifica
Categoria de masini termice care, absorbind energie, au ca scop sa ia din caldura corpurilor cu
temperatura joasa si sa o cedeze altor corpuri cu temperatura mai ridicata
C 10-01 Masina frigorifica pentru racire
Masina frigorifica folosita pentru a retine caldura la temperatura mai scazuta
C 10-02 Pompa termica
Masina frogorifica utilizata pentru a furniza caldura unui corp cu temperatura mai ridicata.
C 10-03 Masina frigorifica pentru racire si incalzire
Masina frigorifica folosita pentru a lua caldura la temperatura mai scazuta sau, dupa inversarea ciclului,
utilizata pentru a furniza caldura unui corp cu temperatura mai ridicata.
C 11-10 Masina frigorifica cu vapori condensati
Masina frigorifica in care fluidul este evaporat in tipul absorbtiei caldurii si lichefiat in timp ce caldura
este evacuata.
C 11-11Masina frigorifica cu compresie condensati
Masina frigorifica cu vapori condensabili in care compresia agentului frigorific este obtinuta de
compresoare volumetrice sau de turbocompresoare
C 11-12 Masina frigorifica cu absorbtie
Masina frigorifica cu vapori condensabili in care vaporii agentului frigorific sunt absorbiti de un agent
absorbant solid sau lichid de unde sunt supusi in urma incalzirii unei presiuni partiale mai ridicate.
C 12-00 Instalatia frigorifica
Ansamblul elementelor uneia sau mai multor masini si a tuturor aparatelor, masinilor, accesoriilor,
fluidelor si tevilor necesare functionarii lor precum si pentru distribuirea si utilizarea frigului.
C 13-00 Sistem frigorific autonom
Sistemul frigorific continind dispozitivul lui de antrenare sau de incalzire si accesoriile, condensatorul
incorporat sau pentru instalare la distanta, ansamblul fiind montat din uzina, transportabil si gata de
racordare.
---------------------------------------
(1) CECOMAF, 10, Ave.Hoche, 75382 Paris Cedex 08 tel.(1)45.63.02.00

C 14-00 Grup compresor-condensator

Grup pentru lichefierea vaporilor de agent frigorific cu presiune joasa continind compresorul frigorific,
motorul de antrenare, condensatorul si accesorii preasamblate in uzina.
C 15-00 Grup compresor
Ansamblul continind un compresor frigorific, motorul lui de antrenare si accesorii, preasamblate in uzina,
pe un sasiu comun.
C 20 Compresor
C 20-00 Compresor frigorific
Masina pentru comprimarea si refularea agentului frigorific in stare de vapori sau gaz printr-un mijloc
mecanic
C 20-01 Compresor volumetric
Compresor in care agentul frigorific este aspirat printr-o crestere de volum a unei camere de compresiune
si comprimat printr-o micsorare a acestui volum, apoi refulat intr-o conducta.
C 21-00 Compresor alternativ
Compresor volumetric continind unul sau mai multe pistoane care se deplaseaza liniar si alternativ in sens
opus in cilindrii.
C 21-11 Compresor cu piston plonjor
 Compresor alternativ in care piciorul bielei se articuleaza direct in piston prin intermediul axului
pistonului.
C 21-12 Compresor cu crosa (cap de cruce)
Compresor alternativ in care pistonul este solidar cu tija pistonului, extremitatea tijei pistonului si piciorul
bielei se articuleaza intr-o crosa culisanta.
C 21-17 Compresor cu piston uscat
Compresor alternativ in care pistonul e prevazut in general cu segmenti speciali cu frecare usoara intr-un
labirint in care nu este nevoie de ulei de ungere.
C 21-50 Compresor deschis
Compresor frigorific in care arborele sau orice alta piesa in midscare iasa in exteriorul carcasei etanse a
compresorului
C 21-60 Motocompresor
Compresor frigorific al carui motor electric este incorporat intr-o carcasa comuna sau este fixat cu flansa
de carcasa compresorului
C 21-61 Motocompresor ermetic
Motocompresor cu carcasa etansa cu agent frigorific, nedemontabila, continind rotorul si bobinajele
motorului electric, neexistind piese mobile care sa iasa din carcasa.
C 21-62 Motocompresor ermetic accesibil (motocompresor semi-ermetic)
Motocompresor cu carcasa etansa cu agent frigorific, cu imbinari prin suruburi care permit demontarea in
service, continind rotorul si bobinajele motorului si necontinind parti mobile care sa iasa din carcasa.
C 21-71 Compresor monoetajat
Compresor in care agentul frigorific din toti cilindrii este comprimat de la aceeasi presiune de aspiratie la
aceeasi presiune de refulare.
C 21-72 Compresor bietajat
Compresor alternativ in care compresia agentului frigorific se face in doua etaje, intr-unul sau mai multi
cilindrii pe etaj.
C 21-73 Compresor multietajat
Compresor in care compresia agentului frigorific intre presiunea de aspiratie si de refulare se face in mai
multe etaje, fiecare presiune intermediara corespunzind presiunii de iesire a unui etaj si presiunii de
intrare a etajului urmator.
C 21-93 Precompresor
Compresor frigorific destinat sa ridice presiunea agentului frigorific pina la presiunea de aspiratie a unui
alt compresor.
C 22-21 Compresor elicoidal
Compresor rotativ in care compresia este obtinuta prin angrenarea a doua rotoare elicoidale.
C 23-00 Turbocompresor
Compresor in care agentul frigorific este comprimat, in curgere continua, printr-o transformare dinamica a
energiei cu ajutorul zbatului unei roti de propulsie, a unei palete directoare fixe si a difuzorului
(difuzoarelor).
C 23-11 Compresor centrifug
Turbocompresor in care fluidul comprimat se deplaseaza, in ansamblul lui, in zbatul unei roti de propulsie
dupa o directie perpendicalara pe axul de rotatie.
C 23-12 Compresor axial
Turbocompresor in interiorul caruia fluidul comprimat se deplaseaza intr-un ansamblu dupa o directie
paralela cu axul de rotatie.
C 30 Schimbatoare de caldura si aparate
C 31-00 Condensator
Schimbator termic in care vaporul de fluid frigorific este lichefiat cedind caldura unui agent de racire.
C 31-10 Condensator cu aer
Condensator in care aerul este folosit ca agent de racire
C 31-21 Condensator cu apa
Condensator in care aerul este folosit ca agent de racire
C 31-22 Condensator atmosferic
Condensator sau apa de racire de suprafata pe tevile agentului frigorific in aer liber
C 31-23 Condensator cu evaporare fortata
Ccondensator de suprafata prin stropirea apei si cu circulatie fortata a aerului, in care caldura este extrasa
in special prin evaporarea apei.
C 31-30 Condensator multitubular cu manta
Condensator format dintr- un manunchi de tevi fixate la cele doua extremitati printr-o place de fund si
invelite cu o manta, inchisa la rindul ei printr-una sau doua calote, sau neinchisa.; un fluid parcurge tevile,
celalalt spatiul dintre tevi si manta.
C 32-00 Evaporator
Schimbator termic in care agentul frigorific lichid este evaporat de caldura extrasa din materialul de racit.
C 32-10 Aerofrigorifer
Schimbator termic destinat sa raceasca aerul care-l traverseaza, fie prin evaporarea agentului frigorific, fie
prin circularea unui agent frigorific.
C 32-30 C 31-30 Evaporator multitubular cu manta
Evaporator format dintr- un manunchi de tevi fixate la cele doua extremitati printr-o place de fund si
invelite cu o manta, inchisa la rindul ei printr-una sau doua calote, sau neinchisa.; unul din cele doua
lichide parcurge tevile, celalalt spatiul dintre tevi si manta.
C 32-80 Evaporator cu placi
Evaporator format fie din doua placi intre care sunt amenajate canaluri pentru circulatia agentului
frigorific, fie dintr-o retea de tevi sudate pe o placa sau prinse intre doua placi.
C 32-91 Evaporator cu detenta uscata
Evaporator in care agentul frigorific se scurge intr-o singura directie de la intrarea la iesirea
evaporatorului si se avaporeaza complet pe durata parcursului.
C 32-92 Evaporator scufundat
 Evaporator in care doar o parte a lichidului frigorific in circulatie pe suprafata de schimb se evapora:
restul agentului lichid este separat de vapori si ramine in evaporator.
C 34-00 Schimbator lichid-vapor
Schimbator termic in care agentul frigorific lichid este subracit de vaporii care vin din evaporator.
C 35-00 Racitor secundar
Schimbator termic in care se circula un agent frigorific pentru racire.
C 37-00 Aparat de racit cu apa recirculata
Aparat destinat racirii apei care este reincalzita in condensator.
C 37-10 Turn de racire a apei
Aparat de racire a apei recirculate in care racirea apei se face prin evaporare partiala in aer.
C 38-00 Aparate pentru masina frigorifica cu absorbtie
Aparate pentru realizarea de masini frigorifice cu absorbtie
C 38-10 Absorbant
Element din partea de joasa presiune a unei masini frigorifice cu absorbtie in care vaporii agentului
frigorific sunt absorbiti de solutia saraca cu degajare de caldura.
C 38-20 Generator
Element din partea de inalta presiune a unei masini frigorifice cu absorbtie in care vaporii agentului
frigorific sunt desorbiti prin incalzirea solutiei bogate.
C 38-31 Rectificator
Element al unei masini frigorifice cu absorbtie in care vaporii agentului frigorific care provin din
generator, inainte de condensare sunt degajati din absorbantul antrenat
C 38-32 Deflegmator
Mica coloana de fractionare in masinile frigorifice cu absorbtie intre desorbant si condensator
C 40 Dispozitive de regare si de siguranta
C 41-00 Regulator de debit al agentului frigorific
Dispozitiv intr-o masina frigorifica care regleaza fluxul agentului frigorific
C 41-10 Reductor de presiune
Regulator de debit al agentului frigorific intr-o masina frigorifica cu vapori condensabili prin care se
efectueaza detenta agentului frigorific lichid si reglarea debitului acestuia.
C 41-11 Reductor de presiune constanta (regulator automat)
Regulator care comanda automat debitul agentului frigorific care intra in evaporator pentru a mentine
sensibil constanta presiunea dupa reductie
C 41-12 Reductor de presiune termostatic
Reductor care regleaza debitul agentului frigorific care intra in evaporator in functie de supraincalzirea
gazului de aspiratie la iesirea din evaporator.
C 41-13 Reductor termostatic cu presiune limitata
Reductor termostatic al carei presiune de functionare este limitata pentru a evita o crestere a presiunii de
aspiratie peste limita predeterminata.
C 41-21 Restrictor cu tub capilar
 Regulator de debit al agentului frigorific intr-o masina frigorifica cu vapori condensabili format dintr-un
tub cu diametru mic
C 41-22 Robinet cu plutitor de joasa presiune
Regulator de debit al agentului frigorific care mentine un nivel constant al lichidului din partea presiunii
joase a robinetului.
C 41-23 Robinet cu plutitor de inalta presiune
Regulator de debit al agentului frigorific comandat de variatiile de nivel ale lichidului din partea de inalta
presiune a reglarii si care sa nu lase sa treaca spre partea de joasa presiune decit agentul frigorific lichid.
C 41-24 Reductor de presiune manual
Reductor de presiune cu comanda manuala.
C 41-31 Regulator de presiune de evaporare
Regulator automat de debit al agentului frigorific plasat pe conducta de aspiratie a unei masini frigorifice
cu vapori condensabili care impiedica presiunea de aspiratie sa creasca peste o valoare fixata.
C 41-32 Regulator de presiune de evaporare
Regulator automat de debit al agentului frigorific plasat pe conducta de aspiratie a unei masini frigorifice
cu vapori condensabili si care impiedica presiunea de evaporare sa coboare sub o valoare fixata.
C 41-33 Regulator de presiune de condensare
Regulator automat de debit al agentului frigorific in masini frigorifice cu vapori condensabili care
impiedica presiunea de condensare sa coboare sub o valoare fixata.
C 41-61 Supapa de siguranta la inalta presiune
Supapa de siguranta comandata de presiune, care se deschide cind presiunea unei parti a locasului
depaseste o valoare fixata.
C 41-62 Supapa de siguranta diferentiala
Supapa comandata de presiune, care se deschide cind diferenta de presiune intre cele doua parti ale
locasului depaseste o valoare fixata.
C 41-63 Supapa de descarcare
Supapa care evacueaza in atmosfera cind presiunea in amonte de supapa depaseste o valoare fixata.
C 42-10 Termostat
Intrerupator comandat de o variatie de temperatura
C 42-21 Presostat (manostat)
Intrerupator comandat de o variatie de presiune
C 42-25 Presostat diferential
Intrerupator comandat de o variatie de diferenta de presiune
C 42-31 Presostat de inalta presiune
Presostat care provoaca oprirea compresorului cind presiunea atinge valoarea prereglata pentru intrerupere
si il repune automat in functiune cind presiunea a scazut pina laq valoarea corespunzatoare punctului de
cuplare.
C 42-32 Presostat de joasa presiune
 Presostat care provoaca oprirea compresorului cind presiunea de aspiratie a scazut pina la punctul de
intrerupere si il repune automat in functiune cind presiunea a crescut din nou pina la o valoare reglata
pentru cuplare.
C 42-41 Limitator de presiune
Presostat care deschide sau inchide un circuit cind valoarea prereglata a presiunii este depasita si care nu
poate fi rearmat decit manual si cu conditia ca presiunea sa fi atins din nou o valoare normala.
C 42-42 Limitator de presiune de aspiratie
Presostat care provoaca oprirea compresorului cind presiunea de aspiratie a scazut pina la punctul de
intrerupere; repunerea in functiune nu poate fi efectuata decit manual si daca presiunea a crescut din nou
pina la valoarea reglata pentru cuplare
C 42-51 Limitator de presiune de siguranta
Limitator de presiune care deschide sau inchide un circuit cind valoarea prereglata a presiunii este
depasita si care nu poate fi rearmat decit folosind un dispozitiv si cu conditia ca presiunea sa fi atins din
nou o valoare normala.
C 42-70 Robinet automat al debitului apei
Robinet automat comandat de presiunea de condensare sau de temperatura apei, reglind debitul apei care
traverseaza un condensator.
C 42-80 Higrostat
Intrerupator comandat de o variatie de umiditate.
C 50 Dispozitive frigorifice de stocare si de transport
C 51-00 Depozit frigorific
Ansamblu de mai multe camere frigorifice sau de o camera mare frigorifica si de servicii anexe, grupate
intr-o cladire.
C 52-00 Camera frigorifica
Camera mentinuta la o temperatura inferioara temperaturii ambiante.
C 52-11 Camera de depozitare frigorifica
Camera frigorifica pentru temperaturi de depozitare de peste 0º C conceputa pentru primirea si
depozitarea de produse deja racite pina in preajma temperaturii lor de depozitare.
C 52-12 Camera de preracire
Camera frigorifica conceputa pentru racirea rapida a produselor inainte de expediere sau inainte de
depozitare.
C 52-30 Camera pentru produse congelate
Camera frigorifica pentru depozitarea produselor congelate in prealabil si a carei temperatura este
inferioara punctelor de congelare ale produselor.
C 52-40 Camera frigorifica demontabila
Camera frigorifica fabricata in uzina, construita in intregime sau pe sectiuni, asamblata la fata locului,
demontabila sau remontabila dupa transport.
C 52-70 Camera cu atmosfera controlabila
 Camera frigorifica conceputa si echipata pentru depozitarea intr-o atmosfera a carei compozitie este
diferita de cea a aerului.
C 60 Racitoare si mobilier frigorific
C 60-01 Racitor
Recipient calorifug care se prezinta sub forma unui dulap al carui interior este racit, echipat cu o masina
frigorifica si care poseda unul sau mai multe compartimente din care cel putin unul este mentinut la o
temperatura de peste 0º C.
C 60-02 Mobilier frigorific
Recipient deplasabil, inchis sau deschis, destinat conservarii produselor racite sau congelate sau congelarii
produselor si a caror racire este asigurata de o masina frigorifica total sau partial incorporata.
C 62-00 Racitor comercial
Racitor cu un volum si amenajare adecvate folosirii in comert, echipat cu un sistem frigorific autonom
incorporat sau cu un grup compresor-condensator separat.
C 63-00 Conservator de produse congelate
Recipient calorifug al carui interior este racit de o masina frigorifica si care poseda unul sau mai multe
compartimente din care cel putin unul este destinat conservarii de produse alimentare congelate la o
temperatura egala sau mai mica de - 18º C.
C 64-00 Mobilier congelator
Recipient calorifug al carui interior este racit de o masina frigorifica incorporata si care poseda unul sau
mai multe compartimente din care cel putin unul este adecvat congelarii alimentelor proaspete.
C 64-80 Congelator comercial comercial cu dispozitiv de congelare prin aspersiune
Congelator comercial care contine un dispozitiv auxiliar de congelare prin aspersiune cu ajutorul unui gaz
lichefiat, cu temperatura joasa de fierbere.
C 65-00 Mobilier frigorific pentru vinzare
Mobilier frigorific destinat prezentarii in vederea vinzarii produselor racite sau congelate.
C 65-10 Mobilier de racire pentru vinzare
Mobilier frigorific destinat vinzarii produselor racite.
C 65-11 Mobilier frigorific pentru vinzare de tip lada
Mobilier frigorific pentru vinzare, deschis la partea superioara, in care produsele sunt in general asezate in
plan orizontal.
C 65-12 Dulap frigorific pentru servire de catre personal
Mobilier frigorific pentru vinzare, in care produsele sunt separate de client prin geamuri sau printr-o
suprastructura de geamuri si accesibile doar din partea intoarsa spre vinzator.
C 65-13 Mobilier frigorific platforma
Mobilier frigorific de vinzare de tip lada in care produsele expuse vinzarii sunt accesibile din toate partile.
C 65-14 Vitrina frigorifica cu mai multe etajere
Mobilier frigorific de vinzare in care produsele sunt asezate pe mai multe etajere suprapuse, accesibile
doar din fata.
C 65-16 Dulap frigorific cu geamuri
 Racitor comercial compus din cel putin o parte cu geamuri.
C 70 Dispozitive de racire si de congelare speciale
C 71-10 Racitor de lichid
Sistem frigorific autonom conceput si echipat pentru racirea unui lichid.
C 71-11 Racitor de apa
Racitor de lichid destinat racirii apei in continuu.
C 73-00 Instalatie de congelare
Instalatie conceputa pentru congelarea produselor
C 74-10 Congelator
Aparat destinat sa congeleze produsele perisabile
C 74-11 Congelator cu placi
Congelator in care produsul este congelat prin contact cu placi plane, metalice si racite.
C 74-13 Congelator cu etajere
Congelator in care produsele sunt plasate pe etajere asezate pe elementi frigorifici.
C 80 Diverse
C 81-10 Fluid (agent) frigorific
Fluid care circula intr-o masina frigorifica si care absoarbe caldura la temperatura scazuta pentru a o
evacua la temperatura mai ridicata.
C 81-20 Purtator de frig
Fluid utilizat pentru transferarea caldurii din produsele sau meddile de racit in masina frigorifica.
C 81-21 Saramura
Solutie sarata folosita ca purtator de frig
C 82-00 Materiale auxiliare pentru instalatii frigorifice
Materiale lichide si solide care sunt necesare montarii, functionarii si exploatarii masinilor frigorifice si
instalatiilor frigorifice.
C 82-50 Material izolant
Material caracterizat printr-o conductivitate termica scazuta si utilizat pentru izolarea termica.
C 82-60 Material par-vapori
Material utilizat pentru realizarea unui ecran de etansare a vaporilor de apa pe sau in peretii camerelor
izolate.
C 83-11 Deshidrator (de agenti frigorifici)
Aparat plasat intr-o masina frigorifica cu vapori condensabili si destinata sa reduca continutul de apa al
agentului frigorific.
C 83-12 Filtru (de agent frigorific)
Aparat destinat sa retina impuritatile solide din agentul frigorific dintr-o masina frigorifica.
C 83-14 Separator de ulei
Dispozitiv dintr-o masina frigorifica cu compresie pentru separarea uleiului din vaporii agentului
frigorific
C 83-21 Rezervor de lichid
 Capacitate plasata pe partea de inalta presiune a masinilor frigorifice cu vapori condensabili, destinata sa
formeze o rezerva de agent frigorific lichid.
C 83-22 Separator de lichid
Rezervor plasat pe conducta de aspiratie a unei masini frigorifice cu vapori condensabili pentru evitarea
antrenarii agentului frigorific lichid in compresor.
C 83-41 Pompa de agent frigorific
Pompa care serveste la activarea circulatiei agentului frigorific lichid.

1 Elemente de Fizica
1.1. Temperatura
1.1.1. Aprecierea senzatiei de caldura
Datorita atingerii noi putem sa distingem mai multe trepte de cald si de frig. Dar judecata noastra asupra
notiunii de temperatura ramine foarte dificila de apreciat dupa cum o arata experienta urmatoare: se umplu trei
vase cu apa; apa rece in vasul A, apa calduta in vasul B si apa calda in vasul C. Daca introducem mina mai intai in
vasul cu apa calda C, apa din vasul B in care se va introduce mina imediat apoi ni se va parea rece.; dar aceeasi
apa ni se va parea calda daca introducem mai intai mina in vasul A.
Doar masuratorile de temperatura vor permite sa apreciem obiectiv aceasta senzatie vaga de caldura.
1.1.2. Scale de temperatura
Procedeele cele mai frecvente de masurare a temperaturii se bazeaza pe anumite caracteristici ale materiei care
variaza in functie de temperatura. Acesta este cazul, de ex.:
- al dilatarii solidelor, lichidelor sau gazelor (pe care se bazeaza principiul termometrelor cu bilama sau a
termometrelor cu mercur),
- al fortei electromotrice care exista intre doua metale diferite puse in contact (cupluri termoelectrice),
- al rezistentei electrice ale firelor metalice (principiul termometrelor cu rezistenta electrica si a termistoarelor).
Plecind de la aceste proprietati a fost posibil sa se realizeze scarile de temperatura care permit definirea diferitelor
temperaturi. In Franta si in multe alte tari, gradarea oficiala a scalarii este cea a lui Celsius (astronom suedez,
1701-1744) care, pentru a permite aceasta gradare, a determinat doua puncte fixe: punctul de congelare si punctul
de fierbere ale apei. Temperatura ghetii in topire este de 0 º C si cea a fierberii apei la presiunea atmosferica de
1013 mbar de 100 º C. Intervalul cuprins intre aceste doua puncte se compune dintr-o suta de parti egale denumite
grade Celsius.
In tarile de limba engleza, temperatura este inca exprimata in grade Fahrenheit (º F) (fizician german, 1686-
1736), dar trebuie inlocuita progresiv de scara Celsius.
Fahrenheit a determinat punctul zero al scarii lui pentru o temperatura
ambianta foarte scazuta masurata in Statele Unite si pe care el a obtinu-
t-o pentru 32 º F sub punctul de congelare al apei. Ca punct fix superior punct de
al scarii lui, el a luat temperatura de fierbere a apei si el a impartit spa- fierbere
tiul astfel obtinut in 180 de parti, astfel ca punctul de fierbere se gaseste
la 180 plus 32 adica 212 º F. La fiecare interval de 5 K al scarii Celsius punct de
corespunde un interval de 9 º F in scara Fahrenheit. punct de
Rezulta ca:
º C = 5/9 (º F - 32) Fig.1: Gradarea diferitelor scari
º F = 9/5 (º C + 32) termometrice

1 grad Fahrenheit corespunde la 0,55 º C

1 grad Celsius corespunde la 1,8 º F
Exemplu:
Temperatura de iesire a apei de racire dintr-un condensator este masurata cu ajutorul unui termometru care indica
95 º F. Calculind aceasta temperatura in º C
º C = 5/9 (º F - 32)
º C = 5/9 (95 - 32)
= 35,0 º C
1.1.3. Zero absolut si Sistemul International al unitatilor S.I.
Temperatura cea mai joasa imaginabila, care ramine oricum inaccesibila, se situeaza la - 273,15 º C, adica 0 K (0
kelvin), temperatura desemnata de altfel ca zero absolut. In continuarea prezentei expuneri, vom vorbi numai de
-273 º C neglijind zecimalele.
Din ianuarie 1978, data la care Sistemul International al unitatilor (SI) a devenit obligatoriu, unitatea legala de
temperatura este kelvin (KELVIN, fizician englez 1826-1907) al carui simbol este K. Unitatea ‘kelvin’ nu mai
trebuie considerata ca o scara, ci ca o marime, ceea ce inseamna ca nu mai trebuie sa se vorbeasca de gradul
Kelvin (º K).
Temperatura constituie una din marimile de baza ale Sistemului International al unitatilor (SI) al carei unitate de
baza este kelvin-ul (K). Cind temperatura este data in grade Celsius (º C), acesta din urma poate fi considerat ca
un alt nume al lui kelvin.
º C, din contra, se raporteaza bine la aceasta scara, de unde cuvintul “grad” in numele unitatii. Toate temperaturile
masurate avind referinta aceasta scara vor purta semnul + cind vor fi mai mari de 0 º C si semnul - cind ele vor fi
inferioare acestuia. Diferentele de temperatura vor fi date intotdeauna in kelvin.
In domeniul frigului si a conditionarii aerului, in toate unitatile data in functie de o temperatura, aceasta va fi
exprimata in kelvin. Acesta este cazul de ex.:
- al unei capacitati termice masice c in kJ/kg · K,
- al unui coeficient de conductivitate termica  in W/m 2 · K,
- al unui coeficient de transmisie termica superficiala  in W/m 2 · K,
- al unui coeficient de transmisie termica globala K in W/m 2 · K.
Conversiile de temperaturi din º C in K sau invers se fac dupa ecuatiile urmatoare:
º C = K - 273 si K = º C + 273.
In calculele de termodinamica, temperaturile al caror simbol este “T” sunt intotdeauna date in K, in timp ce cele
cu simbolul “t” se raporteaza la grade Celsius.
Temperatura cea mai joasa pe care fizicienii au putut-o atinge in laboratoare experimentale se situeaza in jurul a
0,001 K. La zero absolut inceteaza orice miscare a atomilor.
Este intotdeauna dificil sa se reprezinte un astfel de zero absolut la care corespunde un volum practic nul.
Explicatia este simpla: inainte de a se atinge zero absolut, toate gazele cunoscute devin lichide, apoi solide la zero
absolut. Sa se reprezinte 1 m 3 de gaz la temperatura inconjuratoare al carui volum se va micsora intr-atit la
temperaturile cele mai joase incit el nu va reprezenta mai mult decit citeva picaturi. Atunci putem considera intr-
adevar ca gazul nu mai are practic volum.
1.1.4. Masurarea temperaturii
In acest scop, in industriile termice se folosesc diferite tipuri de termometre si majoritatea dintre ele apartin
categoriei termometrelor cu contact.
1.1.4.1 Termometre cu dilatarea unui lichid
Acestea sunt termometre din sticla al caror principiu de functionare se bazeaza pe dilatarea termica al unui fluid
lichid, temperatura fiind reperata de nivelul lichidului dintr-un tub capilar. Plaja de utilizare a acestui tip de
termometru se situeaza intre - 200 º C si + 630 º C.
In functie de lichidul cu care sunt umplute, termometrele din sticla nu sunt utilizabile decit intr-o plaja de
temperaturi limitata, de ex:
pentru termometrele cu mercur - 38,9…..+280 º C
pentru termometrele cu pentan - 200…..+20 º C
pentru termometrele cu alcool etilic - 110…..+50 º C
pentru termometrele cu toluol - 90…..+100 º C
 Fig.2 si 3: Exemple de termometre cu dilatarea unui lichid

Etalonarea unui termometru este o operatiune delicata a carei precizie depinde de densitatea gradatiei alese si de
plaja de temperatura considerata. Pentru termometrele din sticla utilizate in mod comun pentru conditionarea
aerului si frig , se admit incertitudinile de etalonare urmatoare (%)
Plaja de temperatura t (º C) Gradatia scarii (K)

0,2 0,5 1 2
- 58 < t  - 5 0,4 0,7 1 2
- 5 < t  60 0,2 0,5 0,7 1

60 < t  110 0,3 0,5 1 1,5

110 < t  210 0,5 1 1,5 2

1.1.4.2. Termometre cu dilatarea lichidului si arc

Acest tip de termometre, denumite si termometre cu tub capilar, se compun din doua elemente principale - sonda
(sau tub plonjor) care constituie detectorul si un organ deformabil (arc rulat in spirala) asezat in fata unei scari
gradate care constituie elementul de masura. Sonda si organul deformabil sunt legate printr-un tub capilar si
ansamblul este umplut cu un fluid lichid. Actiunea caldurii dilata lichidul continut in detector si cresterea
volumului lui transmisa organului de masurare permite cunosterea temperaturii atinse prin simpla citire pe scara
gradata. Unul din fluidele lichide cel mai utilizate este mercurul la presiunea de 100 la 150 bari, care permite o
gradare practic uniforma a scarii intre -35 º C si + 500 º C.

Fig.4: Termometru cu dilatarea lichidului si arc

Termometrele cu dilatarea lichidului si arc sunt de constructie simpla si robusta: ele sunt etalonate normal cind
capilarul se gaseste la o temperatura ambianta stabilizata la + 20 º C. Daca nu este asa, pot interveni indicatii
eronate. Pentru a remedia aceasta defectiune, majoritatea termometrelor cu dilatare si arc sunt echipate cu un
sistem de compensare realizat prin adaugarea unui al doilea capilar diferential. Incertitudinea masuratorilor este
urmatoarea:
pentru termometrele din clasa 1: 1% din scara de masurare
pentru termometrele din clasa 2: 2% din scara de masurare

1.1.4.3. Termometre cu bilama

Termometrele cu bilama sunt formate din doua panglici metalice sudate intre ele si ai caror coeficienti de dilatare
lineara sunt diferiti. Cind temperatura variaza, panglica dubla se indoaie spre inauntru dinspre partea metalului al
carui coeficient de dilatare termica este cel mai slab. Un stilet fixat la panglica si care deplaseaza in fata unei scari
gradate permite reperarea temperaturii corespunzatoare.
Dupa o imbatrinire corecta, incertitudinea in masurarea temperaturii realizata cu un termometru cu bilama nu
depaseste +/- 1% pina la 1,5%, putind atinge +/- 3% la temperaturile cele mai ridicate.

1.1.4.4. Termocuple
Cind se incalzeste extremitatea unui fir metalic, partea cea mai calda se incarca pozitiv in timp ce cea mai rece se
incarca negativ. Pe acest fenomen se bazeaza termocuplele. Acestea din urma se realizeaza plecind de la doua fire
metalice diferite legate la una din extremitati. Acest punct comun serveste drept detector de temperatura. Cind
acest detector de temperatura este expus la o alta temperatura decit cea a celor doua extremitati libere, intre
acestea apare o forta electromotoare masurabila. Intensitatea acestei forte electromotoare depinde de materialele
din care se compun cele doua fire si de diferenta de temperatura dintre detectorul de temperatura si temperatura
ambianta la nivelul celor doua extremitati libere ale firelor, aceasta constituind punctul de referinta.
Masurarea temperaturii se efectueaza prin expunerea punctului de masurare la detectorul de temperatura in timp ce
punctul de comparare este mentinut la o temperatura cunoscuta, cit mai constanta posibil.
Diferitele cuple termoelectrice sunt normalizate, adica, prin fiecare dintre ele, normele dau sub forma de curba
(fig.6) valoarea fortei electromotoare in functie de temperatura. Curbele sunt stabilite plecind de la o temperatura a
punctului de comparatie de 0 º C.
Termocuplele permit masurarea cu multa precizie a temperaturilor cuprinse intre -200 º C si + 1600 º C.
In majoritatea cazurilor termocuplele pe care frigotehnicianul le utilizeaza cuprind o scara de temperatura. Cu
astfel de aparate, citirea temperaturii se poate face direct, fara a se preocupa de temperatura de referinta
(comparatie): de fapt, cind aparatul nu este sub tensiune, este sufuicienta intoarcerea butonului de reglaj in asa fel
incit indicatia acului sa corespunda temperaturii de referinta. In ce priveste masurarea acesteia din urma, ea se
poate face cu ajutorul unui termometru de sticla.
Detector de temperatura Punct de comparare

T = Termoelemente
 M = Indicator
Fig.5: Schema de principiu a unei termocuple

Temperatura
Fig.6: Curbe temperatura / forta electromotoare ale termocuplelor celor mai uzuale
Exista termometre cu termocupla portabile care se pot lua cu usurinta pe teren; multe din aceste termometre sunt
de tipul afisajului digital instantaneu a temperaturii si ele contin toate un dispozitiv de compensare automata a
temperaturii pentru a tine cont de temperatura punctului de comparatie.
Precizia lor este in general de ordinul a 0,3%.
1.1.4.5. Termometre cu rezistenta electrica
Principiul de functionare al termometrelor cu rezistenta constau in faptul ca rezistenta electrica a metalelor este o
functie de crestere a temperaturii. Pentru a utiliza aceasta proprietate a rezistentelor metalice, intr-un termometru
cu rezistenta se inlocuieste masurarea temperaturii cu cea a unei rezistente normalizate. Variatia de temperatura
antreneaza o modificare a valorii rezistentei si, prin urmare, a intensitatii curentului care o traverseaza; variatia
acestei intensitati se inregistreaza cu ajutorul aparatelor foarte sensibile (de ex.logometre). Orice aparat de masura
se compune din urmatoarele elemente:
- un detector de masurare (sau captator) format dintr-un termistor,
- un sistem de transmisie
- un receptor
Fig.7: Termometru instantaneu cu afisare digitala a temperaturii (Waldsee-Electronic)

Fig.8: Exemplu de termometru cu rezistenta cu fixare prin surub de blocare

Curbe normalizate dau relatia care exista, pentru fiecare metal, intre temperatura si rezistenta. Domeniul de
aplicare al acestui tip de termometru se situeaza intre - 220 º C si + 1000 º C.
Exista diferite tipuri de termometre cu rezistenta si, in anumite cazuri, este prevazuta o rezistenta de tarare
(calibrare) pe conductorul care leaga sonda la aparatul de masura. Termistorul termometrelor portabile este realizat
in general din Pl 100

1.1.5. Precautii de luat la masurarea temperaturilor

Cind se efectueaza o masurare a temperaturii cu ajutorul unui termometru cu contact, sonda termometrului este
pusa in contact cu solidul, lichidul sau gazul a carui temperatura vrem s-o masuram. Prezenta termometrului in
cimpul temperaturii constituie pentru acesta un corp strain. Termometrul aduce sau retrage, dupa caz, caldura
solidului, lichidului sau gazului, pina cind temperaturile lor sunt echilibrate. Schimburile termice ale
termometrului cu mediul se fac prin conductie si radiere. Deci nu este temperatura reala cea pe care o masuram, ci
o temperatura diferita, chiar daca in majoritatea cazurilor destul de apropiata de temperatura reala. Cind dorim sa
masuram temperatura unui fluid in circulatie, printr-o conducta de exemplu, cu ajutorul unui termometru electric
clasic cu contact, constatam usor ca rezultatul nu poate fi decit apropiat. Incertitudinea asupra rezultatului va fi cu
atit mai importanta – sau daca preferati, precizia va fi cu atit mai putin buna - cu cit diferenta de temperatura intre
fluidul de masurat si temperatura ambianta va fi importanta.
Cind se folosesc aparate de masura fixe, se poate reduce mult aceasta incertitudine alegind un material potrivit, sau
plasindu-l in locul cel mai judicios si efectuind un anumit numar de incercari, astfel ca eroarea din indicatia
termometrului sa devina practic derizorie.
In orica masurare efectuata cu un aparat portabil (termometru instantaneu), trebuie sa se respecte reguli
elementare:
Cind se efectueaza o masurare a temperaturii superficiale, acesta fiind cazul cel mai frecvent, contactul termic
trebuie facut intr-un punct cu dimensiuni foarte mici. Fluxul termic se face pe aceasta suprafata foarte mica. De
unde necesitatea de a ridica in prealabil toate straturile izolatoare (de ex.stratul de vopsea) care se gasesc intre
suprafata si sonda.
De asemenea, trebuie evitata pierderea de caldura pe de o parte intre punctul de masurare si sonda si pe de alta
parte aerul ambiant, intrucit rezultatul s-ar gasi falsificat. Suprafetele situate in apropierea punctului de masurare
trebuie provizoriu izolate si trebuie sa se evite orice miscare a aerului. Majoritatea termometrelor de suprafata sunt
etalonate astfel incit trebuie sa se tina cont de abateri de temperaturi inevitabile. Aceasta arata ce deosebeste
sondele de suprafata de sondele inchise intr-o teava cufundata.
Termometrele de masurare a temperaturii superficiale trebuie sa fie etalonabile deoarece legislatia in vigoare
impune ca acelea care sunt utilizate pentru determinarea temperaturii produselor racite sau congelate sa fie
controlate regulat de Administratie si reetalonate daca este necesar.
1.1.6. Termografe
In afara inregistratoarelor electrice cu sudura prin puncte succesive sau continue, trebuie mentionate termografele
(fig.9) care sunt aparate foarte simple si foarte fiabile. Intr-un astfel de aparat, curbele de temperatura sunt
inregistrate pe o hirtie milimetrica in rotatie pe unul sau mai multi cilindrii //// de un mecanism de orologerie cu
program zilnic sau saptaminal, inregistrarea efectuindu-se datorita unei penite alimentata de la un mic rezervor de
cerneala legat cu un brat la organul de detectare a temperaturii.
1.2. Forta si presiune
1.2.1. Unitati ale Sistemului International
Marimea forta a avut pentru multa vreme ca unitate kilogram forta (simbol kgf), dar de la intrarea in vigoare a
Sistemului International al unitatilor, unitatea legala este newton (Newton, celebru fizician englez, 1642-1727) al
carui simbol este N. Intre vechea si noua unitate exista relatia:
1 kgf = 9,81 N ˜ 10 N
1 N = 0,102 kgf ˜ 0,1 kgf

Presiunea este definita drept raportul de intensitate al fortei care apasa pe aerul suprafatei presate. Unitatea
legala a presiunii este pascal, cu simbolul Pa si bar-ul (nume si simbol identice) este numele special a unei
presiuni egala cu 105 Pa.
1 Pa = 1N/m 2
1 bar = 100 000 Pa

Vechile unitati ale presiunii precum milimetru coloana de apa (mm CE) si milimetru de mercur (mm Hg) sunt de
folosinta interzisa, in afara de ultimul (mm Hg) in indicatiile presiunii sanguine.
Pentru formarea numelor si simbolurilor multiplilor si submultiplilor zecimali ai unitatilor Sistemului
International se folosesc prefixe.
Exemple:
megapascal (Mpa) = 1 000 000 Pa sau
milibar (mbar) = 1/ 1 000 bar

Nu se va pierde din vedere ca unitatile de presiune sunt aceleasi si ca nu se mai vorbeste de presiune absoluta, de
suprapresiune si de subpresiune. Se va vorbi pur si simplu de o presiune de functionare de 16 bari prin care se
subintelege ca este vorba de o suprapresiune de 16 bari.
:
Cind vorbim de presiunea de functionare, este vorba intotdeauna de o presiune mai mare decit presiunea
atmosferica, deci de o suprapresiune. Din contra, daca se vorbeste pur si simplu de o presiune de 16 bari fara alta
indicatie, este vorba de o presiune absoluta.

In ceea ce priveste diferentele de presiune, se va scrie de ex.:

p = 0,1 bar sau 100 mbar sau 10 000 Pa.
1.2.2. Masurarea presiunii
Exista foarte numeroase posibilitati de a masura o presiune dar noi vom mentiona aici doar pe cele care sunt cele
mai frecvent folosite de frigotehnisti.
1.2.2.1. Manometre cu lichid
Cel mai vechi tip de manometru cu lichid este manometrul cu tub in U compus din doua tuburi verticale din sticla
unite in partea de jos.
Cele doua ramificatii verticale prezinta o scara gradata imprimata sau aceasta scara este trasata pe un suport pe
care este fixat tubul in U. Cind nu se exercita nici o presiune pe lichidul continut in tub, nivelul lui este acelasi in
cele doua ramificatii. Din contra, indata ce ramificatiile sunt legate la presiuni diferite, nivelul lichidului se
schimba in fiecare dintre ramificatii si nu se stabilizeaza intr-o pozitie data decit atunci cind diferenta de presiune
este egala cu diferenta de nivel a lichidelor inmultita cu masa volumica a lichidului in chestiune.
Cum orice manometru cu tub in U masoara o diferenta de presiune, acest aparat permite masurarea atit a
presiunilor superioare cit si inferioare presiunii atmosferice. Presiunea diferentiala se determina dupa cum
urmeaza:
p1 - p2 = h  (p1-p2)  10 in mbari.
La manometrele cu tub inclinat, una dintre ramificatii este oblica, adica inclinata la un anumit unghi fata de
orizontala si in plus ea are un diametru inferior celeilalte ramificatii, scara de citire este alungita, de unde si o
precizie mai mare.

Fig.10. Manometre cu tub in forma de U cu ramurile simetrice deschise