Condensarea

1. Un fenomen natural care aduce mai multa caldura:

• Centralele termice cu condensare utilizeazã cea mai modernã tehnologie în

sistemele de încãlzire. Centralele termice cu condensare reprezintã, pe plan
mondial, stadiul cel mai avansat al tehnologiei în sistemele de încãlzire. Astfel, un
fenomen natural, procesul de condensare, este utilizat si valorificat in obtinerea
unor aparate si sisteme de încãlzire de înalt randament, cu un consum foarte
economic de combustibil gazos si care oferã o protectie maximã mediului ambiant.
• Fenomenul de condensare constã în transformarea, prin rãcire, a vaporilor de
apã în lichid. Cu totii, de pildã, am observat în zorii zilei formarea picãturilor de apã
pe frunze sau rouã pe aripioarele unei libelule.
• Inginerii au valorificat principiul condensãrii în folosul tehnologiei de încãlzire.
La aparatele si sistemele de încãlzire cu condensare, vaporii de apã continuti în
gazele de ardere condenseazã la suprafata schimbãtorului de cãldurã al aparatului
si energia lor remanentã este pusã din nou, sub formã de cãldurã, la dispozitia
sistemului de încãlzire.
Randamentul cel mai ridicat
La centralele in condensare, asa numitele sisteme de încãlzire „de joasã temperaturã", se atinge,
datoritã unor tehnici de ardere perfectionate, un randament înalt, adicã un grad foarte ridicat de
utilizare a energiei introduse în sistem, respectiv pierderile de cãldurã ale centralei sunt extrem de
reduse. Cu toate acestea, existã totusi, într-un procent limitat, o anumitã cantitate de cãldurã,
continutã în gazele arse, care se pierde odatã cu evacuarea gazelor pe cosul de fum. în functie de
modul de exploatare, centralele termice traditionale, de joasã temperaturã, ating un randament de
pânã la 94%, raportat la puterea calorificã superioarã a combustibilului.
Spre deosebire de sistemele traditionale, centralele termice cu condensare utilizeazã si cea mai
mare parte a cãldurii continute în gazele de ardere, sistemul reusind astfel sã atingã un grad de
utilizare a energiei (randament raportat la puterea calorificã inferioarã a combustibilului gazos) de
pânã la 109%.

Cum functioneaza tehnologia de incalzire cu condensare ?

Principiul de functionare al centralelor termice cu condensare este simplu de inteles: la fiecare
ardere care are loc in aparat, se formeaza vapori de apa, care, in mod normal, sunt eliberati odata cu
gazele arse. Centralele cu condensare sunt echipate cu schimbatoare de caldura mai mari fata de
centralele termice traditionale, astfel ca suprafetele - fin distribuite si imbinate - prin intermediul
carora are loc schimbul de caldura, sunt mult mat mari, ceea ce conduce la un schimb de caldura
mat intens, aceasta permitand vaporilor de apa sa condenseze inca in interiorul centralei. Caldura de
condensare care se elibereaza in timpul acestui proces este dirijata din nou catre circuitui de
incalzire, contribuind astfel cu o cantitate suplimentara de energie. Apa rezultata in timpul
procesului de condensare este eliminata de aparat catre teava de ape reziduale.
Cu alte cuvinte, simplificand, putem spune ca centralele termice cu condensare utilizeaza si valorifica
si acea parte a energiei care la centralele termice traditionale s-ar pierde odata cu evacuarea gazelor
arse pe cosul de fum, sau altfel spus, centralele cu condensare preiau si folosesc - datorita
suprafetelor mari destinate schimbului de caldura – si o mare parte din caldura ramasa in gazele de
ardere.
2. Procesul prin care apa este transformata din stare
gazoasa in stare lichida:
• Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer sunt transformaţi
în apă în stare lichidă. Condensarea este importantă pentru circutul apei
deoarece formează norii. Aceştia pot produce precipitaţii, care reprezintă
principalul mod de întoarcere a apei pe Pământ. Condensarea este opusul
evaporării.Condensarea este deasemenea cauza formării cetei, a aburirii
ochelarilor atunci când ieşi dintr-o camera răcoroasă afară, unde este cald şi
umed, a apei care se scurge pe partea exterioară a unui pahar, precum şi a apei
care se formează pe interiorul geamurilor casei dvs într-o zi rece.Chiar şi în zilele
cu cer senin, apă este prezenţa sub formă vaporilor şi particulelor, dar care sunt
prea mici pentru a fi văzute. Moleculele de apă se combină cu micile particule de
praf, sare şi fum din atmosfera şi formează picături mici care se combină unele cu
altele, alcătuind norii. Pe măsură ce aceste mici picături se combină şi îşi măresc
dimensiunile, norii se pot dezvoltă şi pot apărea precipitaţii.Norii se formează în
atmosfera deoarece aerul care conţine vapori de apă se ridică şi se răceşte.
• Soarele încălzeşte aerul din imediată apropiere a suprafatei Pământului,
acesta devine mai uşor şi se ridică acolo unde temperaturile sunt mai scăzute. Pe
măsură ce aerul se răceşte, procesul de condensare se intensifica, favorizând
formarea norilor.