138

VASILE BACAUANU

De asemenea s-au inceput lucrari de drenare a unor suprafe^e umede (de exemplu
Le^cani) ?i se preconizeaza construirea unui canal prin care Bahluiul sa debu$eze direct in
Prut.
In prezent se studiaza posiibilitatea extinderii culturilor agricole pe suprafa^a
acestui es de aproape 10000 ha, care este numai partial folosit in acest scop.
Este necesara apoi drenarea suprafetelor umede situate intre baza versantului sting
?i osea sau calea ferata, deoarece din cauza umiditafcii caile de comunica^ie se taseaza $i
necesita frecvente reiparatjii. Aceasta umi- ditate excesiva este intretinuta de stratul
acvifer freatic de la baza terasei inferioare, care se infiltreaza in aluviuniie ijesului.
dintre Podu-Iloaiei ?i Tg.-Frumos prezinta o si- Sesul
tua^ie similara in ceea ce prive?te alcatuirea
petrografica ?i microrelieful. In lungul acestui ?es ori pe afluentii mai im portant, s-au
construit numeroase lacuri, ca, de exempliu, noul bazin din amonte de Podu-Iloaiei cu un
volum de peste 17 milioane m 3 apa, aipoi lacurile de la Sirca, Tg.-Frumos etc.
In cursul sau superior, in amonte de Tg.-Frumos,
jesul este
format
din
aluviuni mai grosiere
fa|a de aval. Acest lucru este confirmat
atit de
sapaturile care s-au facut, cit ?i de unele deschideri naturale. Un afluent al Bahluie^ului,
Valea Bunei, in imediata apropiere a confluen^ei sale, datorita unui fenomen de captare, sa adincit scotind in eviden^a alcatuirea petrografica a ?esului sau. Sub aluviuniie argilonisipoase, cu o gro- sime de circa 2 m, unmeaza 11,5 m de prundi^uri ?i bolovani?uri
aduse din regiunea inalta din apropiere. Prundiurile $i bolovani?urile continua ?i sub
nivelul talvegului actual.
Aluvionarea ?esului in sectoral cursului superior este foarte puter- nica, fapt
binecunoscut de catre localnici. Astfel, moara de apa din satul Dadejti, constraita in jurul
anului 1848, a disparut din cauza ridicarii continue a nivelului ?esului. De atimci ?i pina
in prezent,
esul Bahluietului
s-a
inalfat cu 34 m. In
alte sectoare apropiate, arborii de pe ?es
au fost
ingropa^i aproape in intregime in aluviuni, raminind afara doar unele ramuri uscate care
au fost taiate in anul 1945.
Cu 4050 de ani in urma, podul de peste Bahluiet, de la Dade?ti, se gasea la peste
2 m deasupra apei, insa prin aluvionare albia s-a riidi- cat continuu, iar in prezent apa
curge imediat sub grinzile podului.
Suprafata inundabila a ?esului, de peste 1 160 ha, o.cupata partial de iazuri, poate
fi considerata ca o terasa de lunca cu altitudini relative de circa 3 m. Multe portiuni sint
folosite pentru gradinarii.
Bahluiefului

la ie?irea din regiunea inalta, intre Bosinceni Sesul

pr;s cani; este neinundabil, ca urmare a aluvionarilor i coluvionarilor mai puternice din aceasta regiune de contact. In continuare,
pina la confluen^a cu $esul Jijiei, el se prezinta ca o terasa de lunca inundabila, cu latimi
ce oscileaza intre 0,5 ?i 1,5 km ?i altitudini relative de 24 m. Diferenta de nivel dintre
Prisacani (80 m) ?i
Miletinului

139

CAUANU

TTPURILE DE RELIEF DIN ClMPIA MOLDOVEI

umede
in care

Vladeni (48 m) este de 32 m, realizindu-se astfel o panta longituidinala generala de 0,7% o.

Suprafa^a sa intinsa a permis ca in timpul razboiului in amonte de Cimpeni
Prajeni sa fie folosita ca aerodrom. De altfel nu este singurul caz, pentru ca m acelai scop
an fost folosite i unele sectoare ale ?esului Prutului, Jijiei, Sitnei ?i ale altor riuri.
Aluviunile acestei albii majore au caracter argilos, luto-argilos ?i mai rar luto-fin
nisipos, cu grosimi in jur de 23 m, incit in unele por^iuni talvegul rfului le sec|;ioneaza
in intregime, adincindu-se in substratul argilo-marnos sarmatian. Analizele de laborator
an aratat ca aluviunile sint bogate in saruri solubile (sulfa^i i cloruri), care provin atit
din de- punerile ?esului, cit ?i din scurgerile laterale ce spala marnele gipso-cloru- rate de
pe versanti (V. B u t n a r u , 1961).
In zona satelor Cimpeni Prajeni Luparia, $esul se ingusteaza foarte mult, iar
inunda^iile aproape lipsesc, pentru ca imediat mai spre aval sa se revina la caracterul
inundabil obi^nuit, albia minora prezentind numeroase meandrari $i despletiri.
Caracterul mai argilos al unor sectoare ale $esului permite baltirea apei provenite
din precipita|ii $i revarsari i inmla$tinirea temporara, ca, de exemplu, in apropiere de
Plugari, $ipote, Halceni sau la debu?area unor afluenti.
In cursul inferior, in apropiere de Vladeni, albia minora a fost recti- ficata pentru a
se asigura o scurgere mai rapida a apei.
Microrelieful pozitiv, cu aspect de gradi?ti, este reprezentat prin scruntarul
Vladoaiei", cu o altitudine relativa de circa 8 m deasupra nivelului general al esului, care
se aseamana intocmai cu cele din $esul Jijiei inferioare.
La periferia jesului, apar mici conuri de dejec^ie, formate de toren^i, iar la
contactul cu versantul sting se individualizeaza adesea glacisuri coluviale.
Datorita solurilor saraturate, larg raspindite pe acest ?es, terenul este folosit in
special pentru paune $i numai in mica masura pentru culturi. Extinderea acestora din
urma necesita studii ?i masuri speciale cu caracter pedologic ?i hidroameliorativ.

cole
pe
.
folosit
:e baza
aidita^
ii
ta
umi:a
o
si:atuire
a nai
im- zin
din a,
aipoi
format
atit de
afluent
:i sale,
a alcao groaduse
ontinu
a
putern satul
conlietului
au fost
unele
>ade$t
i,
a
ridisince
ni a
aluontac
t.
teras
a

Incepind din cursul sau superior, dinspre Plo- esul Sitnei

Sulita Dracani, esul, cu
latimi ce oscileaza intre 200 ?i 1 000 m, este format dintr-o succesiune de iazuri, vetre de
iazuri scurse sau suprafe^e umede, mmla$tinite, acoperite cu vegetate hidrofila.
Aluviunile sale cu caracter luto-argilos, cu u?oare intercalate fin nisipoase, prezinta
grosimi de 45 m in locurile ocupate de fostele iazuri partial colmatate $i mai mici in rest.
Aluvionarea ?i coluvionarea ?esurilor, ca ?i colmatarea iazurilor, sint deosebit de
active. Acest lucru a fost observat la toate iazurile existente. A?a, de exemplu, la iazul
Sulita, care in timpul nivelelor ridicate ocupa o suprafata de aproape 800 ha, grosimea
medie a milului depus intr-un

penj ^