COMUNA FRUMUICA - ASPECTE GEOGRAFICE

PROF. GHEORGHE BURICAN 51 PROF. TEFANIA BURICAN

LICEUL TEORETIC TEFAN CEL MARE HARLAU, JUDEJUL IAI

AEZARE GEOGRAFICA 1 LIMITE. Teritoriul comunei Frumuica se afla situat in nord-estul tarii, in zona de contact dintre
o: $ul Sucevei ?i Campia Moldovei. Este incadrat de paralelele de 47 29 ?i 47 33 latitudine nordica ?i de meridianele de 26 45 i 27 03
j-ctudine estica. Extinderea in latitudine pe 4 iar in longitudine pe 18, arata forma alungita a teritoriului comunei Frumu?ica, care este
rentat pe directia VNV-ESE, avind 0 lungime de 22 km i 0 latime de 5,7 km.
Limita vestica este evidential de comuna Tudora, prin dealurile de la izvoarele raului Bahlui. Limita sudica este data de hotarul
cr-unei Deieni, din judetul la?i, pe 0 distanta de 23 km. Limita estica este data de hotarul comuna Prajeni. La nord, limita corespunde injeuarii
a obarfia Bahluiului i a afluentilor Miletinului, respectiv cu comunele Cristeti, Copalau i Flamanzi. Hotarul dintre comuna Frumuica ?i
icnunele Cristejti i Copalau se afla pe cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Bahluiului ?i Miletinului.
Drumul national 28 B, Botoani -lai, traverseaza comuna de la nord la sud pe 0 distanta de 5
km.trecand numaiprinsatul
Frumuica, care este i centru administrativ al comunei. Satele Storeti, endreni, Vladeni, Radeni i Boscoteni sunt strabatute de drumul
snunal ( D.J.281A). Comuna Frumuica este situata la 16 Km fata de ora?ul Harlau, judetul la?i i la 0 distanta de 32 km fata de municipiul
3otoani, reedinta de judet.
EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA l ALCATUIREA GEOLOGICA. Din punct de vedere geostructural, teritoriul comunei
:
rjmu?ica, situat in bazinul hidrografic al raului Bahlui ?i al raului Miletin, apartine Platformei Moldovene?ti. Aceasta platforma este 0 regiune
-gida, consolidate inca din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat i faliat, ce suporta 0 cuvertura sedimentara formata in mai multe cicluri.
Soclul cristalin, de varsta precambriana, este reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Harlau ?i de sectorul cu fundament
a.edonian la
vest de Harlau, aceste sectoare fiind bine sudate intre ele (V. Bacauanu, 1968).
Forajele executate in aceasta regiune , au aratat ca cele mai vechi depozite de cuvertura au
grosimi depana la 600 m,
constitute in principal din gresii cu conglomerate in baza, cu intercalate de isturi argiloase i sunt atribuite cambrianului ?i ordovicianului. Peste
acestea, seria este continuata de un pachet de formatiuni siluriene cu 0 grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalate subtiri de name,
gresii calcaroase, argile, aa cum rezulta din forajul executat la Deleni-Harlau (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafica este continuata de
depozite cenomaniene cu 0 grosime de 27 m, tortoniene cu 0 grosime 71 m (interceptate la Deleni-Harlau intre 615 i 544 m), cu gipsuri in masa
compacta microcristalina, marne cu concretiuni de cremene.
Depozitele cuaternare acopera suprafete insemnate ?i apar sub forma de terase ale Bahluiului ?i ale afluentilor Miletinului, sau ca
formatiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundifuri, argile i luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate
pe interfluvii ?i suprafete slab inclinate, chiar deluviale ?i proluvio-coluviale.

ASPECTE GENERALE ASUPRA ORIGINII l EVOLUTIEI RELIEFULUI. Evolutia ?i alcatuirea geologica a teritoriului comunei Frumuica,
judetul Botoani cat ?i intregul ansamblu de conditii i factori care tin de domeniul modelarii externe ,se reflecta in peisajul geografic al acestui tinut ?i, in special, in
morfologia sa. Relieful actual al zonei cercetate a inceput sa se schiteze inca din sarmatian, de indata ce apele marii care il acoperea se retrageau spre actualul
bazin al Marii Negre. Aceasta retragere a dus la aparitia unei campii de acumulare marina, fara accidente importante de relief, cu structure i suprafata uor
inciinata spre sud-est, in directia deplasarii liniei de tarm (V. 3acauanu, 1980).
Exondarea succesiva a campiei de acumulare sarmatica, pliocena i cuatemara a fost urmata de 0 perioada indelungata de manifestare intensa
a factorilor denudatiei favorizata atat de conditiile dimatice variate din acest interval de timp, cat i de prezenta unor roci sedimentare moi, uor de modelat (L.
lonesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ in crearea ?i evolutia reliefului l-au avut 'eteaua hidrografica reprezentata de raul Bahlui ?i raul
Miletin, a afluentilor acestora , precum ?i procesele de versant.
Reteaua hidrografica initiala din zona cercetata care s-a instalat pe suprafata campiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltandu-se
ulterior atat spre amonte, prin evolutie regresiva, cat ?i in aval, odata cu retragerea tarmului (V. Bacauanu, 1973). Formele de relief fluviatil create in a doua jumatate
a sarmatianului f i in prima parte a pliocenului nu s-au putut pastra din cauza denudatiei care a indepartat depozite groase de roci de la partea superioara a
interfluviilor (N. Barbu, 1977).
Raurile Bahlui ?i Miletin au constituit agentii principali de modelare a reliefului zonei in studiu. Etapele de formare a vailor Bahluiului ?i Miletinului
cat i a afluentilor acestora, pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au 0 raspandire foarte larga, indosebi in sectorul depresiunii de contact Frumuica
Harlau . Astfel, in pleistocenul inferior, albia Miletinului era deplasata mult mai spre est, cu cativa Icilometri, la nivelul Dealullui Prajenilor (211 m) (C. Martiniuc - V.
Bacauanu, 1965). Apoi treptat-treptat in preistocenul mediu i superior, s-a deplasat mai spre vest, depunand aluviunile din Dealul Moara de Vant (174 m). In
holocen deplasarea s-a facut i mai spre vest, in sectorul jesului actual de la confluenta paraului Scanteia cu raul Miletin . Aceasta deplasare este rezultatul
retragerii treptate spre vest a coastei

101

Dealului Mare, cu aparitia ?i largirea depresiunii de contact Frumu?icaHarlau. i afluentii principali ai Miletinului, din cadrul Dealului Ma^e cum
sunt Bahna , Unsa, Varnita , au lasat urme ale evolutiei lor sub forma unor terase in Dealul Halm, Dealul Leahu , Dealul Nacu , etc. esenta,
aspectul actual al vaii Bahluilui i Miletinului, ?i a afluentilor acestora, ca ?i forma unor interfluvii situate de o parte ?i de alta a vailor. aL rezultat in
urma a numeroase modificari ale cursurilor raurilor i de retragerea continua a versantilor.
Platourile structurale Holm ,Tencua~Store?ti , Masa Talharului , Bobeica , La Varna .culmile interfluviale, crestele = abrupturile
cuestiforme ale vailor afluente raurilor Bahlui ?i Miletin , sunt opera modelarii exclusive a proceselor de versant. De-a lun:_ timpului, rolul lor a fost
amplificat, ori atenuat, datorita conditiilor climatice variate, calde In neogen, cu alternante periglaciare ?i interperiglacarr in pleistocen, temperatcontinentale cu nuante excesive in actuala (Gh. Slavic, 1977).
Studiile geologice i geomorfologice elaborate dupa 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur ?i N. Barbu, 1954; C. Martiniuc .
Bacauanu, 1958, 1961,1965; V. Bacauanu, 1968, 1980; Petru t., 1989), bazate pe metode ?i mijloace moderne de investigatie, au infirma: ipoteza
cu privire la rolul morfogenetic hotarator al factorilor tectonici (M. David, 1920; V. Tufescu, 1934), ajungandu-se la conduzia ca sculptarea
reliefului actual, in bazinele hidrografice al raurilor Bahlui i Miletin, are un caracter structuralo-sculptural ?i se datoreaza. in principal, factorilor
denudatiei care au actionat diferentiat in functie de conditiile geologice ?i fizico-geografice.
tn conduzie, varsta reliefului din zona cercetata este pliocen-cuaternara. Daca pe ramele inalte din vestul ?i nordvest. regiunii se
poate vorbi de forme de relief mai vechi decat cuaternarul, adica din pliocenul inferior ?i mediu .datorita rezistentei rocilor a denudatie, Tn zona
depresiunii de contact Frumu?icaHarlau , relieful actual a fost sculptat in pliocenul superior i pleistocen (C. Martiniuc, V Bacauanu, 1965).
CARACTERIZARE MORFOGRAFICA l MORFOMETRICA. Relieful comunei Frumuica , situat in bazinele hidrografice a~
raurilor Bahlui ?i Miletin , este dezvoltat pe depozite volhiniene -basarabiene, apartine Masivului Dealul Mare i Culmii Holmului la vest ?i nordvest, respectiv, Campiei Moldovei in est. El prezinta un caracter complex datorita structurii i litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de
alta parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezenta orizonturilor mai dure de gresii calcaroase i de calcare oolitice, explica atenuarea
denudatiei ?i altitudini mai mari Tn vestul i nordul regiunii, respectiv mai mici, sub forma de dealuri ?i coline in zona depresiunii de contact
Frumu?ica - Harlau.
Orientarea culmilor deluroase Tnalte i a depresiunii de contact, Frumuica-Harlau , este Tn general paralela cu directia raurilor
Bahlui ?i Miletin. Culmile secundare prezinta orientare paralela cu afluentii Bahluilui ?i Miletinului, mai exact est-vest pe coasta vestica ?i vest-est,
pe coasta estica a Dealului Holmului - (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculata pe intreaga suprafata cercetata este in jur de 300 m.
Ea difera insa de la un sector la altul, ridicandu-se la cca. 350 m Tn partea Tnalta, pentru ca Tn depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii sa
fie de cca. 120 m. Distributia Tnaltimilor Tn cadrul subunitatilor Tnalte este destul de echilibrata. Astfel, altitudi- mai mari de 500 m sunt putine i
dispersate, ocupand un areal restrans. in Culmea Holmului apar cateva areale de peste 500 m dintre ca'r amintim: Dealul Masa Talharului (513 m);
Dealul La Varna (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m) etc.
Cele mai coborate altitudini se intalnesc Tn lungul jesului Miletinului , de 85-100m . Pentru rama estica a depresiunii de contact
altitudinile se mentin in general intre 150?i 174 m in Dealul Moara de Vant, Dealul Ciurari. Platoul Holm, situat la 480 m altitudine , a" o suprafata
neteda , de mici dimensiuni, cu o forma proeminenta in mijloc bine individualizata, cu aspect rotunjit, numit de localnici h o l m ' i
556
m.
Din Dealul Holm (556 m), spre sud-est, platoul structural scade Tn altitudine, avand cateva mici petice Tn punctele Tarinca s
Bobeica (531 m). Partea sudica a Culmii Holmului se continua cu o ultima suprafata structurala, mai mare, neteda (tn Dealul Belea - 460 m), c .
un h o l m " la 481 m. Aid padurile lipsesc, Tn schimb apar Tntinse pa?uni, folosite de oierii din zona endreni, Radeni, Deleni.
V a i l e
s t r u c t u r a l e . De la inceputul schitarii lor, pana Tn etapa actuala, vaile din din zona aflata Tn
studiu (bazinele hidrografice al raurilor Bahlui i Miletin), au evoluat ?i evolueaza in continuare in detrimentul interfluviilor invecinate. Adancirea ?
i largirea vailor ca 5 retragerea versantilor, efectuate relativ rapid, au fost favorizate ?i de alcatuirea petrografica (C. Martiniuc, V. Bacauanu, 1962).

C O M U NAF R U M U $ i C A

H ART A R E C i ONAR i i F i Z i C O-OE QC R A F i CE

sum

LEC EN DA
Subunitaiea
tna/tiS
Valeo Bahlu/ului tn a monte de barajul
Parcovaci W& Subuniiaiea Coastei de tranzffie "
!___1 Depresiunea de contact Frumu$ica
b~lii^D Re}ea hidrograficd permanentd
temporard
ED Locafitatr si cote

Valea Bahluiului ?i a Miletinului, principalele artere hidrografice a regiunii cercetate, prezinta 0 orientare conform indiran stratelor, NV-SE, cu
mici devieri locale.
Profilul transversal este asimetric in zona depresiunii de contact Frumuica -Harlau. In amonte de lacul de acurrjare Parcovaci, valea Bahluiului
este mai ingusta, prezinta numeroase rupturi de talveg, care nu depaesc 1 m i are 0 panta de 21,5m/km, pe'r. ca in zona joasa depresionara panta sa se reduca
considerabil.
Vaile secundare, de tip subsecvent, prezinta 0 orientare perpendiculara pe directia inclinarii stratelor, sunt caracte'Zi = printr-o pronuntata
asimetrie a profilului transversal i insotite de versanti-cuesta. Din categoria vailor subsecvente flancate de un versa". 3e cuesta fac parte valea parului Mocanului,
valea Badacului, valea Unsa (in amonte de satul Boscoteni ), valea Foculeni (Store?t: Varnitiei, in zona de obar?ie.

102

" C omai
a ales
s t ina Culmea
d e Holmului
t r a.Platoul
n z iTencua
t i e -Store?ti,
ce strajuiete
spreBahluiului
est depresiunea
contactnordici
Frumuica,
zona
aflata Tn
pure de deal se intalnesc
la izvoarele
Mic, pe de
versantii
ai vailorrespectiv,
Mocanului,
Bradacului,
studiucomuna
Padi?ului, etc. Frumu?ic?-, a aparut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos Tn evidenta particularitatile structurale ?i litologice ale zonei de
contact. Originea eiSeste
s-acel
afirmat
Tn unele
lucrari.
Bacauanu,
1980).
u sculpturala
b e t a j?i unu lse datore$te
g o r uunor
n falii
- ssau
t eflexuri
j a a$a
r ,cum
este
mai extins
?i cel
care (V.
da nota
specifica
din bazinul hidrografic al Bahluiului
in amonte de Parcovaci . Tipul stationar majoritar este cel deluros de cvercete, cu leauri de deal fara fag, care ocupa cea mai mare parte din suprafata fondului
CO M U N A F R U M U ! C A
forestier luat in studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m pana la 500 m, pe versanti cu inclinari ?i expozitii diferite . Gorunetele pure ocupa doar 4 %
din suprafata padurii, avand areale mici in zona Boscoteni ,endreni , Dealul La Vama, etc., situate pe versantii superiori insoriti.
Pajitile
sunt formate
din Tnregistrata
asociatii mezoxerofile
paiu?de( 37,5
F e C,s iart temperature
u c a
s minima
u l cabsoluta
a t a in februa'-e
i
F1954,
e s det -33,2
u c Ca
Temperature
maximapreponderent
absoluta a fost
in luna iuliede1936,
v(Statia
a l meteorologica
e s i a c aCotnari,
) , firuta
(
P
o
a
p
r
a
t
e
n
s
i
s
)
,
zazanie
(
L
o
l
i
u
m
p
e
r
e
n
e
)
,
iar
pe
pantele
mai
Tnsorite
?i
1998).
degradate prin pa?unat
?i eroziunemaxima
se instaleaza
asociatii
xero. 70 C, pune in evidenta continentalismul accentuat al climei. Suma anuala a temperaturilor medii de
Amplitudinea
absoluta
de aproape
Z o n a d e s i l v o s t e p a \ se suprapune Tn zona cercetata, depresiunii de contact Frumujica, situata in partea estica i
peste 10 C este de 3103 C. In medie, anual, se inregistreaza 92 zile cu inghet in aer ?i 112 zile cu inghet in so. adancimea maxima de inghet este de un metru
sud-estica a Culmii Holmului, versantul sud-estical Dealului Nacu (V. Bacauanu, 1980).
(Statia meteorologica Tudora, 1994). Aparitia primului inghet se inregistreaza in jurul datei de 15-16 octombrie, iar ultimul inghet, cel mai tarziu la 15-17 aprilie.
SOLURILE. Cercetarile complexe efectuate de Statiunea I.C.A.S. Roman , pentru analiza solurilor din zona aflata in studiu, in vederea intocmirii
PRECIPITATIILE ATMOSFERICE 1VANTURILE- In regiunea aflata in studiu, precipitatiile atmosferice cazute difera in report cu altitudinea
Amenajamentului Silvic Harlau-lai ?i Amenajamentului Silvic Flamanzi-Botoani , in 2002 , au stabilit ca cea mai mare suprafata a comunei Frumuica , este
reliefului, fiind mai reduse in zona depresiunii de contact Frumu?ica i mai mari pe rama inalta din vest. Asfel, in zonele unde altitudinea depa?ete 300 m (Dealul
ocupata de soluri din clasa argiluvisoluri (56 %), urmate de clasa cambisolurilor, cu 2un procent de 22%. In depresiunea de contact Frumu?ica i in partea estica fi
Mare-Harlau, Dealul Holm), cantitatea precipitatiilor anuale depa$e?te 600 mm/m . Cea mai mare cantitaie de precipitatii anuale cazute s-a inregistrat in zona
sud-estica a acesteia, conditiile de pedogeneza
se caracterizeaza printr-un regim termic mai ridicat, precipitatii atmosferice mai reduse, cu o evapotranspiratie relativ
Dealul MareDealul Holm, de 1259 mm/m 2, in 1932, minima fiind de 290 mm/m 2 in 1905 (Statia meteorologica Tudora, 1994). Pentru partea sudica a regiunii
mare ?i prin prezenta depozitelor salifere i a apelor
mineralizate. Pe lunca raului Bahlui in amonte de Parcovaci, precum i pe vaile interioare mai mari (Valea
studiate, valoriie arata astfel: maxima - 901mm/m2, minima de 317 mm/m2 Tabel cu precipitatii medii lunare la Frumu?ica
Unsa , Valea Scanteia , Broscaria, Valea Varnita ), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective i de gradul de mineralizare a
apelor lor. De altfel, luncile ocupa suprafete relativ mici in zona colinara, unde apele acestor rauri (paraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Harlau, in
1995).
___________________________________________________________________________________________________________________________________
Luna

Ian

Feb

Statia
Botojani

-4,3

Cotnari

-3,4

Mart

Apr

Mai

lun

lul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Anual

DEPRESIUNEA DE CONTACT FRUMUICA. Este situata la baza " C o a s t e i

d e
t r a n z i t i e
a
H o l m u l u i " i apartine Campiei Moldovei, avand o forma alungita pe directia NV-SE. Se desfaoara pe o lungime de circa 78 km i o latime de 45
km. Caracteristic pentru depresiunea de contact este
faptul ca ea seinterna
suprapune vailor
Miletinului, care se largesc mult in zona sud-estica. Spre sud-est ?i
i afluentilor
international^
-3,5
3
9,1
14,3
18,5 Migratia
20,2
18,1
14,6
9,4
2,7
-4,2
8,1
est, depresiunea este marginita de interfiuvii sculpturale cu altitudini ce variaza Tntre 200 m Tn Dealul Leahu i Nacu, i de Dealul Gornitu (220m) respectiv Dealul
Regiunea
de dezvoltare
N-E, in anul
2004
-2,7
4,1
10,3 in
15,5
19,3
21,2
20,6
16,8 economica
10,4
3,4 de -2,6
9,0
Prajenilor(211m).
Prof. drd. Ionel-Daniel Raduianu
Grupul $coIar Vladeni, com. \ ladeni, jud. laiji

Luna
Precipitatii
medii
lunare
Precipitatii
maximein
ore

24

Regimul eolian este determinat de evolutia maselor de aer in timpul anului i de orientarea formelor de relief. La Cotnari ?i Tudora frecventa cea mai
INTRODUCERE. Migratiile, in acceptiunea foarte larga a termenului, implica ideea de deplasare, de schimbare de
mare o au vanturiie de nord-vest (33%), urmate de cele de sud-vest (11%) i sud-est (10%). Calmul atmosferic prezinta o valoare de 18 %.
locuitori ?i de locuinta.
Prezenta vegetatiei (mai ales padurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Parcovaci, genereaza microclimate cu trasaturi specifice.
Migratia poate fi: individuals (deplasarea din mediul rural in mediul urban sau invers) sau in grup (de exemplu,
Partea superioara a versantilor este mai calda primavara ?i toamna, pentru ca este luminata o mai mare parte din z comparativ cu cea mijlocie i inferioara. Partea
colonizarile, deportarile). Cauzele mobilitatii populatiei sunt complexe i se bazeaza pe motivatii de ordin economico-social (in
inferioara se caracterizeaza printr-un plus de caldura vara, indeosebi in timpul zilei ?i un minim de caldura iarna in timpul noptii, ca urmare a stagnarii aerului rece in
primul rand), politic, etnic 5.a.
zona depresiunii de contact (Gh. Slavic,
Deplasarile de populatie pot fi de doua tipuri:
APELE. O r g a n i z a r e a
r e t e l e i
h i d r o g r a f i c e . Raul Bahlui reprezinta artera hidrografica
definitive
cu schimbarea
domiciliului
stabil; de 500 m, avand curs permanent de la 435 m altitudine. Intre izvor i
principal a unitatii geografice ina)studiu.
lzvorate- din
Dealul Mare-Tudora,
de la altitudinea
temporare
?i navetiste)
- fara schimbarea
varsarea in Jijia Bahluiul are ob)lungime
de 110, 5(sezoniere
km. Pe teritoriul
aflat in cercetare,
curge pe odomiciliului
distanta de 15stabil.
km (M. Pantazica, 1974). Albia minora este bire
conturata ?iLa
putin
adancita,
de ladeobarfia
adica de la circa
400 m altitudine.
Cursul(in
este
u?or meandrat,
avand o (in
albie
majo'a
neinsemnata. Valea este
randul
lor, inchiar
functie
spatiulvaii,
de manifestare,
deplasarile
pot fi: interne
interiorul
tarii) $i externe
afara
tarii).
ingusta i adanca,
cu
versanti
inclinati,
in
jur
de
10
,
pe
care
alunecarile
de
teren
sunt
fixate
de
padure.
Pentru Romania, in perioada 1945-1989, caracteristice au fost doar deplasarile interne, predominant rural-urban; abia dupa
Bahluiul pastreaza aceste caractere pana la intrarea in Campia Moldovei, in dreptul orajului Harlau, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenand un
1989, cand legislatia tarii a 2permis libera circulatie, s-au intensificat ?i deplasarile externe.
bazin hidrografic de 139 km , din care 81% este impadurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau,1995). Pe teritoriul comure Frumu?ica, paraiele au albii minore
Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii. Regiunea acopera partea de Nord-Est al tarii i, conform
adanci, de 410m,
destul
de subunitati
largi, iar albiile
majore,cuincea
general
se dezvolta
cursuri
de apa
vest,uneori
limita
acestei
corespunde
a " putin
C o dezvoltate.
a s t e iIn zona
d eDepres
t r it adencontact
z i t Frumu?ica
i e " (localitatile
Deleni
, endreni
traditiei, este 0Laparte
din
vechea
regiune
istorica
a Moldovei.
temporare,
lungimi
de cativa
kilometri,
care aucu
o alimentare
cu apa
din
precipitatii
sa- dr ape subtrane,
cu debite
in generalintensa
mici, precum:
Valea
Hartopului,
Valea
,Store?ti
) icu
este
dominata
de
forme
sculpturale
o
fragmentare
i
o
energie
mai
accentuata,
ceea
ce
reflects
activitatea
a
factorilor
exogeni
desfaurata
Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele
Nacului,
Valea
Boia.
Tn vederea
depresiunii
pe seama
regiunii Tnalte
de la cu
vest.Republica Moldova, iar la Vest cu
Galati
i largirii
Vrancea
(Regiunea
Sud-Est),
la Est
VEGETATIA.
Pei baza
elementelor
floristice, teritoriul
comunei
se incadreaza
fitogeografic
regiunii (V.
euro-siberiene.
A; se interfereaza,
Pe
flanculiestic
pe fundul
depresiunii
reliefulFrumu?ica,
de acumulare
aluviala, coluviala
i proluviala
Bacauanu, 1968).in
interiorul sau,prin
la
judetele Maramure?
Bistrita-Nasaud
(Regiunea predomina
Nord-Vest)Tnsa
$i judetele
Mure?,
partile
lor
periferice,
provincia
central-europeana
est-carpatica
(Al.
Borza,
1960)
cu
provincia
balcano-moesica.
Pe
terito'
J regiunii cercetate se disting doua zone de
nivelul
esului,
altitudinile
absolute
oscileaza
Tntre
88
m
i
150
m
.Relieful
de
acumulare
de
pe
fundul
depresiunii,
este
format
din
depozite
nisipo-argiloase,
cu
Harghita i Covasna (Regiunea Centra).
vegetatie: zona forestiera ?i zona de silvostepa.
lentile de nisipuri
grosiere
pietriuri avand
grosime
totaladin
de 6-8
m. Pe afluenti
aluviunile sunt mai subtiri (de 3-4 m).
Regiunea
de i
dezvoltare
de N-Eo este
alcatuita
6 judete:
Bacau, Tnsa,
Boto?ani,
Z o n a
f o r e s t i e r a . Dezvoitarea vegetatiei forestiere din aceasta zona este favorizata de un climat mai umed i mai racoros,
Procesele
deluviale reprezentate prin spalari, eroziune liniara i alunecari, sunt reduse Tn partea inferioara a ramei ce marginete aceasta
Iai, Neamt, Suceava
i Vaslui.
de sot-' silvestre, argiloiluviale, consecinta a treptei mai inalte de relief din vest ?i nord-vest, careia i se suprapune. (C. Burduja, 1963) Suprafc fondului forestier din
subunitate iMigratia
mai intenseinterna
catre partea
ceea dezvoltare
ce prive?te varsta
este identica cu cea a vaii Miletinului din acest sector.
in sa superioara.
Regiunea in de
de Depresiunii
N-E In Frumuica
regiunea, eade
zona de studiu insumeaza aproximativ 3554 ha. Daca tinem seama i de padurile invecinate, masivul forestier al Dea. j Mare-Tudora si Culmii Holmului, depaseste
Deoarece terasa
inalta din Dealul
Halmdeterminata
care Tnchide de
depresiunea
spre sud-est,
are 162 minaltitudine
dezvoltare
de cea
N-Emai migratia
interna
schimbarea
domiciliului,
anul reiativa i apartine cuaternarului inferior, se poate
35.000 ha, fiind unul dintre cele mai mari din zona de deal.
consideraa caafectat
depresiunea
mai noua,
din pleistocenul
Martiniuc,interna
V. Bacauanu, 1965).
2004,
un este
numar
de Tncepand
116.612sa se
deschiteze
persoane
(15,76% mediu.
din (C.
migratia
Prin aezarea
Tn cadrul
teritoriul comunei
Frumuica
un dimat
temperat-continental ce rezulta din interactiunea factorilor
inregistrata CLIMA.
in Romania).
Din geografica
care 61.079
de tarii,
persoane
reprezinta
numarul. arecelor
plecati,
climatogeni,
trasaturi specifice
pentru
aceasta
iar
55.533 decupersoane
sunt sositi,
rezultand
unregiune.
sold migratoriu de - 5.546 de persoane.
Radiatia
solaramigratia
totala anuala
arealaavut
statia
meteorologica
situata
321 m altitutfine
^ t o Bacau
c r (23.299
c a 20dekm
sud de coinna
Frumuica
, de
In
anul 2004
interna
valori
mai mari Cotnari,
in judetele
Iafila(24.768
de persoane),
persoane)
?i Suceava
(20.118
2
2
persoane).
118,8 kcal/cm
Cele
(Tn
mai
luna
mici
iulievalori
17,04inregistrandu-se
kcal/cm2, Tn lunaindecembrie
judetul Botoani
3,34 kcal/cm
(15.075
), durata
de persoane).
anuala de sfraiuare a soarehi find de 1900 ore (I. Gugiuman, 1962). O mare
Indezvoltarea
ceea ce privete
soldul
migratoriu acesta
are valori
in toate
judetele
Cele mai influentata
ridicate valori
importanta Tn
proceselor
i fenomenelor
meteorologice
dinnegative
cadnj. aceste
regpum
o a =regiunii.
tiranca atmosferei
de ceiinregistrandu-se
patru centri barici:in judetele
lap
(- 1.836 de
persoane)
i Vasluiazoric,
(- 1.567
de persoane),
iaricele
mai(Gh.Slavic,
mici valori
in judetele Bacau (- 411 de persoane) i Botoani (- 425 de persoane).
depresiunea
islandeza,
anticiclonul
antiddonu)
sibe^an
deoes
1977).
TEMPERATURA AERULUI. Temperatura medie anuala a aerului la Cotnari este de 9 C. In decursul timpuiui de carid se fac observatii, temperatura
medie anuala cea mai scazuta a fost de 6,8 C Tn 1942, iar cea mai ridicata a fost de 10,2 C In 1936.
Ian.
Feb.
Mar.
Apr.
Mai.
lun.
lul.
Aug.
Sep
Oct
Nov.
Dec.
Urmarind izotermele anuale
se observa
ca odata
cu creterea
altitudinii, temperaturadomiciliului
scade. Astfel,
Tn partea de vest a regiunii, la peste 350 m
Tabelul
nr.78,4
1: Migratia
interna
determinata
18,3
18,1
33,6
52,2
70,1
67,7
57,6
46,5 de schimbarea
37,9
24,2 pe judete 21,4
altitudine (Tn Dealul Mare-Harlau ?i Dealul Holm), temperatura Tnregistreaza valori medii anuale de 8 C ?i chiar mai mici (7,4 C la Statia meteorologica Tudora
situata la 540 m Tnaltime).
Temperatura medie lunara Tn cadrul anului variaza Tn acela?i sens pentru toata regiunea. Cea mai coborata temperatura medie lunara se
17,2
26,0
46,0
73.0
118,2
122
97,2
66,3
56,0
59,5
50,1
30,5
Tnregistreaza Tn ianuarie (-3,5 - 4 C). In luna iulie se tnregistreaza cea mai ridicata medie lunara (peste 17 C). Astfel, Tn luna iulie 1936 temperatura medie lunara
mezofile de baboasa (Botryochloa ischaemum), paiu (Festuca pseudonina), firuta cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja. ' r J Padurile sunt situate, mai
pentru punctul Tudora din Dealul Mare-Harlau a fost de 24 C.
ales, in partea nord-vestica a teritoriului procentul de impadurire fiind aici de peste 85%, iar in zona sudica ?ead de 10%.
Tabel cu temperaturile medii lunare i anuale (19741989)
Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de fagete aproape pure sau in care fagul este dominant. Aceste fepse * gasesc de regula la peste 400 m altitudine,
acopera culmi, platouri, versanti cu expozitii diferite ?i au o cretere viguroasa. Suprafete c. 32*

Nr. crt

Judetul
TOTAL

104

Plecati

Sositi

Sold

61.079

55.533

- 5.546

103

1.

BACAU

11.855

11.444

-411

7.750

7.325

-425

[A$I

13.302

11.466

-1.836

NEAMT

9.238

8.663

-575

19.425

9.693

-732

1549

6.942

-1.567

2.

BOTOSAM

3.
4.
5.
6.

SUCEAVA
VASLUI

105