VAPORIZAREA ŞI CONDENSAREA

De miliarde de ani, undeva pe Pământ, plouă. De unde oare

provine atâta apă? Şi de ce nu suntem acoperiţi de un strat din ce în ce
mai adînc de apă?

La suprafaţa unui lichid (cum este apa) se întâmplă mereu câte

ceva .

Molecule la suprafaţa liberă a apei.

Moleculele apei lichide se atrag reciproc şi se menţin aproape

unele de celelalte. Agitaţia termică le poartă însă de colo−colo. Din când
în când, câte o moleculă aflată aproape de suprafaţa apei lichide este
ciocnită mai energic de vecinele sale şi poate primi suficientă energie
pentru a "evada" în spaţiul relativ liber de deasupra. Energia primită este
utilizată pentru învingerea atracţiei la care este supusă din partea
celorlalte molecule. Rând pe rând, moleculele părăsesc lichidul şi se
alătură gazului de deasupra.
Vaporizare =
transformarea din stare lichidă
în stare de vapori.
= are loc cu
absorbție de căldură din
exterior.
În timpul
vaporizării/condensării
temperatura rămâne constantă.
Vaporizarea la suprafaţa lichidului este numită evaporare.
Experiment 1: Punem o picătură de spirt pe mână.
Constatări: - alcoolul dispare în scurt timp de pe mână
- locul în care era picătura de alcool crează o senzație
de rece
Concluzii : - alcoolul din stare lichidă a trecut în stare de vapori
(gazoasă)
- în timpul vaporizării, moleculele cele mai energice
părăsesc lichidul, astfel că energia cinetică medie a moleculelor rămase
în lichid scade − lichidul se răceşte. Devenind mai rece, lichidul va
prelua căldură de la corpurile mai calde.

Vaporizarea are loc cu absorţie de căldură.

- căldura necesară unui lichid cu masa de 1 kg pentru a se transforma în
vapori la temperatura de fierbere se numește căldură latentă de
vaporizare.

λ = Q/m []SI = J/kg vap = cond

Căldura provenită de la Soare provoacă evaporarea permanentă a apei.
Astfel, deşi ploile aduc mereu apă, nu suntem acoperiţi sub un strat din
ce în ce mai adânc de apă. (Circuitul apei în natură).

Factorii de care depinde evaporarea

Cantitatea de lichid evaporat în unitatea de timp se numește viteză
de evaporare.
Viteza de evaporare depinde de :
- natura lichidului : unele lichide se evaporă mai ușor, altele mai
greu chiar la aceeași temperatură. Ex. Acetona se evaporă mai repede
decât alcoolul, alcoolul mai repede decât apa.
- temperatură . cu cât temperatura este mai ridicată viteza de
evaporare este mai mare (lichidul se evaporă ma repede).
- prezența vaporilor de același fel la suprafața lichidului :
dacă la suprafața lichidului mai există vapori viteza de evaporare este
mai mică (lichidul se evaporă mai lent). Ex. Rufele de pe sfoară se
evaporă mai repede dacă afară suflă vântul. Vântul îndepărtează
vaporii formați la suprafața rufelor , lăsând astfel loc liber să se
formeze noi vapori.
 Experiment 2
Apa dintr−un vas acoperit nu pare să se evapore − nivelul apei
rămâne nemodificat zile în şir, în timp ce nivelul apei dintr−un vas
descoperit scade. Ce se întâmplă oare?

Evoporarea are loc cu siguranţă şi în vasul

acoperit − agitaţia termică este tot atât de intensă ca şi
în vasul descoperit. În vasul acoperit, însă, vaporii se
acumulează treptat deasupra lichidului (nu se pot
răspândi în încăpere). Agitaţia termică îi poartă din
când în când către lichid! Cu cât vor fi mai mulţi
vapori deasupra lichidului, cu atât va fi mai mare rata
de revenire a moleculelor în lichid.
Apă într−un vas acoperit

- presiunea de la suprafața lichidului : cu cât presiunea de la

suprafața lichidului este mai mică, viteza de evaporare este mai mare,
lichidul se evaporă mai repede.
- suprafața lichidului – apa dintr-o farfurie se evaporă mai
repede decât apa dintr-o sticlă.

Condensare = transformarea din stare de vapori în stare

lichidă. este o tranziție de fază
Când moleculele se reîntorc în lichid, forţele de atracţie din partea
celorlalte molecule efectuează lucru mecanic şi măresc energia cinetică a
moleculelor care se reîntorc în lichid. Prin ciocniri, creşte agitaţia
termică şi se eliberează energie sub formă de căldură către corpurile mai
reci.
Condensarea are loc cu degajare de căldură.
Condensarea se poate realiza prin răcire sau comprimare.
Procesul are loc cu degajare de energie sub formă de căldură.
Căldura cedată exteriorului în cursul procesului de condensare se
numește căldură latentă de condensare.

Astfel, se atinge la un moment dat un echilibru între rata de

evaporare şi rata de condensare − vaporii devin saturanţi. De aici încolo,
proporţia lichid−vapori rămâne neschimbată, chiar dacă în permanenţă
molecule ies şi intră în lichid.
 Mărind temperatura lichidului, rata de evaporare creşte şi
echilibrul se va stabili la o presiune mai mare a vaporilor saturanţi.
Norii sunt alcătuiţi din picături minuscule de apă lichidă.

Când condiţiile devin favorabile, micile picături se contopesc, formând

picături suficient de mari, care cad pe Pământ ca precipitaţii.
Astfel, datorită Soarelui, se menţine de miliarde de ani un circuit al
apei în natură, echilibrând rata evaporării şi cea a condensării apei
Pământului.

Rezultate ale fenomenului de evaporare

 Ceața este un fenomen meteorologic, care constă dintr-o
aglomerație de particule de apă aflate în suspensie în atmosferă în
apropierea suprafeței solului, care reduce vizibilitatea orizontală
sub 1000 de metri.
- atunci când vizibilitatea orizontală este cuprinsă între 1000 m și 5000
m avem de-a face cu fenomenul numit negură sau pâclă
- ceața este mai frecventă toamna și primăvara, când temperaturile sunt
mai scăzute și vaporii ating starea de saturație la o cantitate mult mai
mică în unitatea de volum decât în timpul verii.
- ceața se formează mai frecvent în văi unde temperatura este mai
scăzută și umiditatea este mai mare
- condițiile de formare a ceții sunt strâns legate de:
 existența concomitentă a umidității de la sol - între 90 – 100%
 un vânt în general calm sau cu viteză de până la 3 m/s
 o inversiune termică la sol - creșterea cu înalțimea a temperaturii
aerului.
 Fierberea

Experiment 3.
- Obiectivul: Fierberea. Trasarea graficului fierberii apei
- Material didactic : - spirtiera
- pahar sticla
- sita azbest
- trepied
- termometru
- ceas
- Schema dispozitivului:

- Observații :
 la începutul încălzirii apei se observă formarea unor bule mici de
gaz care ies la suprafața lichidului. Acest gaz este aerul ce era
dizolvat în apă. Odată cu creșterea temperaturii solubilitatea
aerului în apă scade.
 continuând încălzirea apei se observă formarea unor bule mai mari
care se ridică spre suprafața lichidului dar nu ajung la suprafață, ele
dispar la un moment dat.
Aceste bule sunt vapori de apă care se ridică spre suprafața
lichidului dar nu ajung la suprafața lui deoarece nu au suficientă
energie și vaporii se condensează transformîndu-se din nou în
lichid.
  continuăm încălzirea urmărind și temperatura apei.
Se observă formarea unor bule și mai mari care se ridică la
suprafața apei. Aceste bule se formează în toată masa lichidului
și produc o agitarea a lichidului. Citind temperatura observăm că
aceasta indică 1000C.
Din acest moment spunem că lichidul a început să fiarbă.
Evaporarea apei se face de această dată în toată masa lichidului.
Evaporarea în toată masa lichidului se numește fierbere.
Urmărind temperatura apei din vas se observă că acesta nu mai crește
pe timpul firberii.

- Prezentare teoretica: - legile fierberii :

- fiecare substanță în stare pură fierbe la o temperatură bine
determinată numită temperatură de fierbere. (Ex. apa fierbe la 1000C) ;
- pe timpul fierberii temperatura rămâne constantă.

- Modul de lucru: Apa din pahar este încălzită cu spirtiera, iar

temperatura este citita la interval de 5min.
Datele obținute sunt marcate în zona împarțită pentru trasarea
graficului.La final este trasată curba rezultată.
Inregistrarea datelor:
T ( C )
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20

10

0 5 10 15 20 25 30 35

timpul (min)