Schimbarea stării de agregare

Corpurile solide au formă proprie și volum propriu.

Corpurile lichide nu au formă proprie și au volum propriu.

Corpurile gazoase nu au formă proprie și nu au volum propriu.

Aceste proprietăți sunt datorate interacțiunilor dintre moleculele corpului.

Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură intre corp și mediul exterior.

Fenomenele termice care se referă la schimbarea stării de agregare :

- Topirea ( trecerea unui corp din stare solidă în stare lichidă )

- Solidificarea ( trecerea din stare lichidă în stare solidă a unui corp; este fenomenul invers
topirii )
- Vaporizarea ( trecerea unui corp din stare lichidă în stare de vapori ; poate fi de 2 tipuri:
evaporare și fierbere )
- Condensarea ( trecerea unui corp din stare gazoasa în stare lichidă; este fenomenul invers
vaporizarii )
- Sublimare ( trecerea directă a unui corp din stare solidă în stare gazoasa )
- Desublimarea ( fenomenul invers sublimarii; trecerea unui corp din stare gazoasa în stare
solidă )

Topirea unui corp solid se produce la o anumită temperatură, numită temperatură de topire.

Pe toată durata topirii, temperatura rămâne constantă.

Solidificarea unui lichid se produce la o anumită temperatura.

În timpul solidificarii, temperatura amestecului solid-lichid rămâne constanta.

Pentru aceeași substanță, temperatura de topire este egală cu temperatura de topire ( la aceeași
presiune ).

Exemplu: apa îngheață la 0°C , gheața se topește la 0°C.

Obs.Temperatura de topire depinde de presiune( în general, temperatura de topire creste la

creșterea presiunii, dar sunt și excepții : apa, fonta, bismut etc).

Vaporizarea care se produce la suprafața lichidului se numește evaporare.

Lichidele care se evaporă repede la temperatura camerei se numesc lichide volatile ( exemple :
acetona, alcool etc)

Vaporizarea care are loc în toată masa lichidului se numește fierbere.

Pentru o substanță dată, temperatura de fierbere depinde de presiune.

Exemple: La sterilizarea instrumentelor chirurgicale în incinte închise, apa fierbe la temperaturi

de 120 până la 140 °C ;

 Pe vârful unui munte apa fierbe la o temperatură mai mică de 100 °C.

Exemple de substanțe care pot sublima : naftalina, sulf,iod, tungsten

Întrebări :

1.De ce, pentru a îndepărta mai repede spirtul de pe o rană, sufli asupra zonei respective?

2.Cand se usucă mai repede rufele :când bate vântul sau când exista curenți de aer? De ce?

3.Ai observat că, pe timp de iarnă, hainele puse la uscat afară, deși îngheață, până la urmă se
usucă. Care este procesul prin care are loc uscarea rufelor, în aceste condiții?

4.Cum trebuie lăsată o umbrelă pentru a se usca mai repede? De ce?

5.Apa fierbe la aceeași temperatură pe vârful a 2 munți de înălțimi diferite? De ce?

6 . Când se aburesc ochelarii : când intri de afară în cameră sau când ieși din cameră afară?

7.Cuprul este solid, lichid sau gazos la 1200°C?

8.O sticlă din plastic, plină cu apă și închisă bine este introdusă în congelator. Ce se observa a
doua zi când sticla ar fi luată din congelator ?Explică fenomenul.

9.In Siberia temperatura poate coborî cu 50 °C sub 0.Putrm utiliza un termometru cu mercur sau
cu alcool pentru a măsura temperatura ? Motivează răspunsul.

10.De ce la munte legumele trebuie fierte mai mult timp?

11. Temperatura de topire a forței cenușii este de aproximativ 1200 °C, în timp ce fierul pur nu
se topește decât la 1528 °C. Care să fie cauza?

12. Citeste frazele de mai jos și scrie în dreptul fiecăreia fenomenul exemplificat

A. În zilele cu vânt rufele se usucă mai repede

B. În zilele foarte reci, apa bălților de pe drumuri îngheață

C. Uneori, geamurile ferestrelor se acoperă cu picături de apa: poți chiar desena pe geam

D. În diminețile din timpul iernii pe geamurile de la automobil se formează chiciura.