Sunteți pe pagina 1din 36

CE ESTE UN URAGAN?

U
n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi
violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de
120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care
meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se
dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio
generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi
Aceastii fotografie aratii torenliole ~i ridicind valuri urio~e. Cind ojung pe uscat, uroganele
unele dintre distrugerile produc mori pierderi ~i distrugeri. Ele dorimo cose ~i dezradacineoza
provocate in ora1ul
Galveston, Texas, de (opoci, iar valurile inalte ~i ploile torenliale provoaco adeseori
uraganul Alicia, in 1983. inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei,
Douiizeci 1; unu de oameni
ou fost uci~i, iar pagubele
uroganele ou fost cauzo multor dezastre. In zilele noastre, oomenii
au ajuns la 2 miliarde. de ~tiinlo au involot foorte multe lucruri despre modul in care
uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim.
LlNIA TARMULUI
Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare
de 400 km ~i pol sii Ireacii multe zile inainle ca uraganul
sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno
olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii,
primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de
co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi,
vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo lollo jum otole a vlrtejului trece
deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de
oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.

iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
Ond se formeazii un
uragan, vaporii de apii
sinl adunati din mare
~i se formeaza nori
extrem de compacti.
Atund dndopocoldo se
evoporo si aerul se ridi co, ele
Ince pso se Invirteasco Inlr-o
spirolo vertical o. Tot mai
mult aer cold si umed
potrunde sub aerul corese
ridico si tot moi mul t aer
ojunge so se Invirteasco,
10rm1nd un uro gan. Vinlurile
viol entese invirtesc in jurul
unei zone co lme, lara nori, cu
presiuni loartescozu te,
num ito"ochi" 01uroganu lui.
sii se
direcfio
oducind ploi
urogonele

iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
o.d se formeazii un
uragan, vaporu de apii
sinl adunafi din mare
,i se formeazii nori
Ixlrem de compacfi.
Atund dnd opo coldo se
evoporo ji oerul se ridico, ele
[ncep sO se invirteosco intr-o
spirolii verticolo. Tot moi
mull oer cold ji umed
NUMELE URAGANULUI

piitrunde sub oerul core se Uraganele primese nume pentru a fi identifieate ~i pentru a se evita

ridicii ji tot moi mult oel eonfuzia atunci cind apar mai multe furtuni in acela~i timp. Olgonizorio

ajunge sO se invirteosco, Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de 10 litelo Ain liecole on,
Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din
formind un urogon.Vintulile folosindu-se olternotiv nume masculine ?i feminine. In 1998, de exemplu, numele
mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu­
violente se invirtesc in jurul urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto
se in jurul siiu. in momenful de infensilafe
unei zone col me, fOlo nOli, cu fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Flon, deosuplo Marii Coroibelor,
maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de
presiuni foorte scozute, in onu11996. Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno
deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care
numito "ochi" 01 urogonului. provocind moorteo a 34 de persoone.
miisoarii adeseori 30 km in diamefru.

J
UNDE ANUME iN

LUME APARELE?

raganele i~i au originea in zonele de la

URAGAN ELE DIN ATLANTIC


in regiunea sud-estidi a Statelor
Unite uraganele reprezinta
U nordul ~i sudul Ecuatorului, marcate de
tropice - Tropicul Racului la nordul
Ecuatorului ~i Tropicul Capricornului la sud. Acestea
fenamene obi~nuite. in septembrie
sint zonele cele mai fierbinti de pe glob ~i apa oceanelor
1998, uraganul Georges a provoeat mori esle foarte CIlldo aieL Oceanele cu 0 temperaturo mai mare
inundoJii in insulele mai joose numite de 2JOC produc va pori CIllzi, din CIluza corora se formeaza
Florida Keys Moi mult de 150 de cose au
fast camplet distruse de furtuno, core
un uragan. Gnd furtuni tropicale puternice apar in vestul
ucisese deja moi mult de 500 de oomeni Pacificului, ele slnt cunoscute sub numele de taifunuri, in
in citevo insule din (oroibe. timp ce in Oceanullndian ele se numesc cicloane.

TAIFUNURILE DIN
PACIFIC
Valurile inalte ~i
furtunile (onstituie 0
tema (omuna pentru
arti~tii japonezi, dintre
(are multi au avut,
probabil, experienta
taifunurilor din Pacific.
Ando Hiroshige (1797­
1858), un cunooscut pietor )i
creator de stompe joponez, a
reolizot numeroose peisaje
de uscot sou morine, printre
core ~i oeeasta imagine 0
volurilor batute de vint.

Uraganele agita apele marii ~i


pina 10 8 metri. Pe masura ee virtejul se
de

4
~
ZONE ALE
~IN , , .
URAGANELOR
Zonele lumii in care au loc

LE? cele mai multe uragane se


afla de-a lungulliniilor
imaginare ale Tropicul Ra­
cului ~i Tropicul (apricDr­
nului, inlinzindu-se in
.e de la anumite zone ale Oceane­
'cate de IDr Atlantic, Pacific ~i
Indian. Uraganele se depla­
rdul seaza de obicei spre vest,
I sud. Acesteo ECUATOR lmpinse de vlnturile din zona.
IpO oceonelor Dupo aceea, ele se deporteaza de
Ecuotor )i l)i ma resc vitezo, fii nd
'oturl:i moi more ofectote de milcorea de rototie 0
Irase formeozl:i Pamlntului. In emisfero nordica,
opor in vestul urogonele se Inv1rtesc lntotdeou­
no lmpotriva acelor de ceosomic.
ataifunuri, in Multe urogone se orienteoza spre
loone. est clnd oting 0 zona de more
sou de oer mai rece.

TAIFUNURILE DIN CICLOANELE DIN AFARA OCEANULUI INDIAN


PACIFIC Aceaslil regiune de coastil din Bangladesh 5e afla in calea multor cidoane.
Valurile inalte ~i Terenul plot din delta Gangelui este ulor inundabil, atlt din eauza marii, cit Ii a numeroaselor
furtunile consliluie 0 cana le ale rlurilor, care ies din ma teo. La 12 noiembrie 1970, un ciclon extrem de putemic a
tema comuna penlru lovit Bongladeshul (numit otunci Pokistonul de Est). EI 0 creot un vol de furtuno de 15 mIi
arti~tii japonezi, din Ire multe insule din delta au fost scufundote Aproximotiv500 000 de oomeni ou fost ucili de
care multi au avut, efectele dezostruoose ale ciclonului.
probabil, experienta
taifunurilor din Pacific.
Ando Hiroshige (1797­
1858), un cunoascut pictor Ii

creator de stompe jopo nez, a

realizat numeroase peisaje

de useat sau marine, printre

care )i aceosto imagine a

volurilor botute de vlnL

VAL DE FURTUNA
Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe. in centrul furtunii, ochiulde jooso presiune 01 urogonului ridico 0 trlmbo de opa lnolra de
plna 10 8 metri. Pe mosura ce vlrtejul se deploseozo spre useat, ellmpi ngevolul more de furtuna lnointe. Volul produce, eventual, inundotii Ii In zonele joose,
de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe distrugeri dedt v1nturile urogonului.

J
URAGANE iN OCEANUL

AnANTIC
.............. ...........••

AJUTOR PENTRU

SINISTRAll

S ezonul uraganelor din Atlanti( tine din iunie pina


in noiembrie, dar (ele mai violente
furtuni izbumes( de obi(ei in august "
~i septembrie. Atunci apele oceanului ojung la
temperatura lor ceo moi ridicote. De obicei, sint in
in timpul uraganului Mitch, jur de ~ose urogone in fiecore on, dar uneori pot
oamenii nu ~i-au pierdut door
caseIe, ci ~i mijloacele de fi moi multe. In 1995, de exemplu, au fost inre­
subzistenJii Cull uri Ie agricale au fosl gistrote 19 urogone. Mojoritateo i~i au origineo in
dislruse Ii apo contaminalo. Mulle nordul Oceonului Atlantic, opoi trec prin Morea
dintre !arile cele mai bagate ole lumii Ii
organizaliile de ajutorare ou donat bani Coroibelor ~i Golful Mexicului, inointe de a lovi
Ii bunuri in Honduras Ii Nicaragua teritoriul Statelor Unite. In 1998, doue uragone
penfru a·iajufa pe aamenii de aid so
supravie!uiasco dislrugerilar pravocofe
devostotoore au lovit unul dupe oltul. In septem­
de urogan ul Mitch. in unele din zonele brie, uragonul Georges a lovit Insulele Coroibe ~i
devastate era greu de ajunsIi victimele Florida. Apoi, 10 numoi potru septemini dupe
erau nevoileso a}lepfe vreme
indelungofii pentru a primi ajutor oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale.
SCARA I
Scara Saffir-Simpson, a intensitii
inginer american. Scaro se intinde I
lost Mitch in 1998
CATEGORIA URAGANELOR
J
2
3
4
5

URAGANUL ANDREW
(ele mai mati
in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de
distrugeri provocote
categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas ~i Florida inainte
de IIraganlll Andrew
sii intre in Golful Mexic ~i sii se indrepte spre Louisiana. EI se
S-Oll af/at pe 0 "1ie
deplasa cu 40 km/h, vinfurile ajungind pina 10 2S0 km/h. Au exislal
de teren de 30 km,
roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati,
ce incll/de in
dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri
intregime ora11/1
in valoare de 2S miliorde de dolari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0
Homestead.
porte din oparatura de 10 Centrul Nalional 01 Uraganelor (Notional Hurricone
Center) de lingo Miami, Statele Unite.

6
DUPA URAGANUL MITCH
Uraganul Mitch a inceput ca 0
furtunii tropicalii in Caraibe la 22
actombrie 1998. Cinei zile moi tirziu,
vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovise
dejo uscolulin Honduras. In urmotoarele patru
zile mii de aomeni au fosl ucisi si mai mult de
200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile
SCARA INTENSITATII eauzale de riuri si de ma re au aeoperil curind
mai mult de jumolale din lerilariul tilrii si trei
Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un sferluri din lerenurileag rieale au fasl dislruse.
inginer american. Seara se intinde de la 1 la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajuns a
fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale. ruino. AI)i 2 000 de aameni au fasl ueisi in
(ATEGORIA URAGANELOR VITEIA ViNTULUI • iN KM/H DISTRUGERI Nicoragua, mai mulle vietime fii nd fa cute si in
r /20·/53 Minim. Gualemala sau EI Salvadar.
2 /54·/77 MoJerale
3 178-209 Ex/inse
4 2/0-249 Exlreme HONDURAS, 1998
S 250+ (alaslrolale SUPRAVIETUIND
URAGANUlUI MITCH
Laura Arriola loeuia in satul Barra de
HURAKAN AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras.
Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de
Conform unei legende mare ~i de riu, dar atunei eind Mitch a
maya~e, Hurakan, vechiul
1\ lov;t, marea ~i riul au provoeat inundal;;
zeu al vinturilor ~i ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape, .~
furtunilor, i~i avea locuinfa jar solul ~i cei trei cop;; ai ei s-au inecat.
URAGANUL ANDREW in cefurile ce se ridicau
deasupra apelor care
Ea a reu~it totu~i sa se prinda de ni~te I
uragan extrem de puternic, de ramuri de palmier care pluteau la
peste Bahamas ~i Florida inainte acopereau, inifial, suprafala apei 1i a fast astlel purtata
sii se indrepte spre Louisiana EI se Piimintul. Hurakon a repelal spre mare. Dupa aceea ~i·a canleclionat a
i ojungind pino 10 250 km/h. Au exislol inlr-una euvinlul "Po mint" pino dnd aeesla s-oridieal pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea
si milioane de oomeni au fasl evacuati, deasupro apelar. Cind zeii se suporau pe primii aomeni,
in deriva. Agasit Irude ~i nuci de cocos
. Uroganul Andrew a provoeal dislrugeri Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co
plutitoare $i a supravielu;t astlel ~ase zile
amerieani si, in drumul sou, adislrus si 0
Nanonal al Uroganelor (National Hurricone
explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul
mayas, si denumirea de "uragon" vi ne de 10 cuvinlul I
J,
inainte de a Ii observata de 0 corabie ~i
salvata. Ajunsese deja fa 120 km
Center) de nngo Miami, Sla tele Unile sponial "huroeOn".
J departare de casa ei.

7
INSULELE DIN PACIFIC
Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific
f YiN"
~i spre vest Marea Chinei de Sud se afla intr-o
pozilie deosebit de riscanta. Ele sufera odeseori de
pe urmo toifunurilor din iunie pina in decembrie, in timpul
sezonului ploios din regiune. In Filipine, in 1984, doua
toifunuri pulernice ou seufundol 11 eorabii ~i ou provocol
moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.

Uraganele ~i taifunurile
au fost folosite ca tema
in numeroase filme
despre dezastre
naturale reolizate la
Hollywood. in acest
film din an;; 1940,
Typhoon, au iucat
Dorothy Lamour ~i
Robert Preston.
Anterior, Dorothy
Lamour iucase ~i in
Hurricane, filmat in
Pacificul de Sud. Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'"
in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora,
plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.
ViN1URI PU'l'ERNICE

iN PACIFIC
t\

I
n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone
tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO TYPHOEUS
perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa in mitologia greadi,
termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste Typhoeus sou Typhon era fiul
furtuni opor de obicei In lunile de vara ~i de toomna, din iunie lui Tartar ~i 01 Geei. Dupo cum
se vede inuceoslOsculpluroonlica
Plna In noiembrie, ~i, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla greaco, elero reprezenlol co un
coastele Joponiei ~i Chinei. Multe dintre ele strabat Filipinele ~i monslru cu multe copele, cu corp de
om si cu caodo de sorpe. Zeul
Morea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai suprem, Zeus, a dOlo more bOlolie
ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane cu Typhoeus si 1-0 Ingropol, Incele
core omen into insulele din Pacific, Noua din urma, sub munlele Elno . Conlorm
legendei, eleslesursovlnlu rilor de
Guinee ~i Australia, unde slnt numite uneori furluna core provoocodevosloriIi
"willy-willy", dupa un termen aborigen. Aceste noufrogii. Cuvinlulgrec "typhon",
cicioane sud ice slnt mult mai des Inhlnite spre core inseomna virtei, provine din
oceoslo legenda sicansliluie a 0110
sflr~itul anului, Intre decembrie ~i marfie 01 surso posibilo a cuvinlului"toifun".
anului urmafor.
r ~OCEANULPACIFIC,
1902
DIN ROMANUL TAIFUNUL DE
JOSEPH CONRAD
Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7­
1924) ~i-a seris poveslirea pornind de la 0
ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java ~i
de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu
care a ciiliiloril, John MacWhirr.
"Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care,
~ singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma ,\
alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare f
\ incit lui nu-i venea sa-~i creada ochilor ­
, nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii ~i
I a golului teribil pe care uraganul il crease sub
i
I zidul de apa mi~cator. Acesta se pravalea
(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl asupra corabiei ~i, cu 0 pauza, ca ~i cum ar fi
linc~raattll'lauJ tlttU'ttwu' n incercat sa-~i proteieze lIancurile, Nan-Shan a
r faM un salt... Ea s-a scufundat apoi in haul
KUBLAI HAN . I ramas dedesubt, ca ~i cum ar fi trecut dincolo

in 1279, Kublai Khan (1216-1294), nepotullui Genghiz Han, (u(erise China ~i 0 ·1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost l'
integrase in marele Imperiu Mongol. Dupo doi ani, el a Irimis douo lIole numeroose penlru a . aruncata inainte ameninlator, ca interiorul
KIHIf, r",,,httl l1li IIUpost p,,,trll "live invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle unui turn zguduit de un cutremur... in cele din
pr.vtdt 0 "'' II1II.
portlll devi'" II" ora1 nove au fosl prinse inlr-un laifu nsi majorilolea celor 150000 de oomeni s-auinecal sou, dodi au , urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca ~i cum ar fi
II •
11 Htd '" .otor, toat. adlpostit, Illei. reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze. avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i
s-a terminat cu ea", a strigat secundul.

9
OCEANUL
INDIAN
STUDIEREA FURTUNILOR
.,
I
Capitanul Henry Piddingtan (1797­ n nordul Oceanului Indian,
1858), un ofiter de marina britanic pot aporea pin~ la ~ase
stationind in India, a petrecut multi cicloane pe an. Majoritatea
ani coledind informatii despre navele
prinse in mari furluni in Oceanul acestor cidoane au loc In octombrie,
Indian . In luCia reo so, Sailor's Hombook for Ie sflr~itul sezonului musonic, dnd
the lows of Storms in All Ports of the World
(Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile
vinturi calde bat peste ocean, spre
lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In India, dudnd mari cantitOti de vapori
1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa de epa. La sud de Ecuator, cidoanele
cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de
~a rpe. Piddington a observo t, de asemenea, co
apar mei tirziu, in luna decembrie.
ocorabie numita Charles Heddles s-aInv'1rt it In in medie, sint 8 anual, dintre care
jurul aeelor de ceasornic aproape a saptamlnii In jumatate au loc mai 10 sud, spre
timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei
Insulei Mauritius. Madagascar ~i coasta Africii.

ECLUZA Aproape in fiecare an, mii d


in Bangladesh, maioritatea eduzelor trebuie construite inrautiitite de ddoane Ma joritoteo
manual. Un pion de actiune foorte important In caz de inundotii 0 fo st mici loturi de teren . Cultu rile slnt odeseo
initiat In 1992 ~i lncearca so schimbe cursurile fiurilor ~i so moi lnalte odapost Un ciclon din 1991 oofectoll
digurile existente. Capitola tarii, Dhako, este plasata Intr-o regiune
joo sa, pe rlu l Burigongo, unu l dinlre rlurile de dimensiuni medii din
delta Gongelui. Oro$ul, cu 0 populalie de moi mult de 5 milioone, este
co ntinu uomenintot de inu ndoti i

Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul


Oceanului Indian, este uneori afedata
de ploi torentiale in timpul cidonului.
In 1966, In timpul ciclonului Denise, au ojuns
so coda 182,5 cm de precipitatii lntr-o singurii A~TEPTiND HRANA
zi. Apai, In 1980, In timpul ciclonu lui Agentiile de ajutorare stabilesc in mod
Hyac int he, au cozut 567,8 cm lnt r-o perioadii regulat centre de ajutor de urgentii in
de zece zile. Economia acestei frumoase insu le se Bangladesh, unde oamenii a~teapta
bozeazo pe industria zohiirului, core include disperati hrana zilnicii. Militorii sln t odu~i ~i ei
in aceastii imagine din secolul 01 Xi
oproape trei sfe rturi din terenul cultivot 01 insulei. odeseori pentru a ojuto 10 distribuireo hronei cit moi
(omoro, din Oceonullndion, ofla)
Inundotiile praduc mori distrugeri, alit fizice, cil ~i economice. rapid ~i moi corect posibil.
----------------------------------.--------------------­
IO
INUNDATI

Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau

eeluzelor trebuie conslruite inroutotite de deloane. Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta ~i eeoi pe

foorte important in coz de inundolii 0 fast mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpuldciaanelor, astlelincit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono ~i de

sehimbe cursurile riurilor ~i so moi ina lie odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh. In 1998, trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni

.. Dhaka, este plasato intr-a regiune murind }i 25 de milioone rominind foro odopost

dintre riurile de dimensiuni medii din


populalie de mai mult de 5milioane, este
,- '- '- ----- - -_. - -­
\ BANGLADESH, 1970
RElATiRI DIN ZIARELE

LOCALE CU PRIVIRE LA

DEVASTiRILE PRODUSE DE UN

CICLON

'/ Pufinii supraviefuitori au ramas lara hrana.


: Am valut in jur de BOO de corpuri lacind
J de 0 parte ~i de alta a barajului grav
./ avariat de viitura. Am valut alte cel pUfin .,
3 000 de corpuri calute de-a lungul
drumului. Supraviefuitorii mergeau lara
tinta, co nebunii, strigind continuu numele 1
celor morfi. 5 000 de corpuri lusesera
ingropate, cite 100- 150 in liecare groapa.
ajutorare stabilesc in mod
de ajutor de urgento in Vi;tura, inaltii cit 0 cliidire cu douii etaje, a
unde oamenii a~leapto schimbat harta deltei, ~tergind de pe fafa
zilnico. Militorii sint adu~i }i ei pamintului anumite in.sule ~i creind altele.
aajuta 10 distribuirea hronei cit mai in areas/a imagine din seeolul 01 XIX-lea se pot !fedea loeui/orii din Mayotte, una din insulele
Comunitiiti intreg; au lost distruse, oamen; ,
i ~i mai coreet pasibiL (omoro, din Oceanullndian, af/ati intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili.
1; an;ma/e liind cu tOfii uci1i.
j
II
CELE MAl

MA1U FURTUNI

u intotdeauna (ele mai puter­

nice furtuni sint ~i cele mai


distrugotoare, dar numai in
(entrul Nafianal pentru Uragane din ultima vreme putem beneficia de date statistice
(oral Gables, Iinga Miami, Florida,
urmare1te indeaproape uraganele credibile referitoare la viteza vintului, presiunea
care se lormeaza in Atlantic ~i in atmosferico, mor,i ~i distrugeri cauzate de uragane
Pacifiwl de Est. (entrul avertizeaza ~i de alte furtuni. Se poate vedea astfel ca distrugerile
populolia ca in urmatoarele 36 de
ore coasta Statelor Unite or putea depind de momentul ~i loculunde love~te 0 furtuna ~i de
Ii Jovita de un uragan. Rata rapiditatea cu care poate fj eo anuntata. In septembrie 1935,
pasibilitafi; ca aceste prez;cer; se
vor adeveri e de 50 10 suta. Un
un uragan de categoria a cincea a lovit Florida Keys ~i a ucis
avertisment inseamna ca 0 anum;ta 408 de oameni. 0 luna mai tlrziu, un alt uragan, ((Ire se pare
parte a coastei se of/a in pericol ca a fost mai slab, dupa relatarile existente, a provo cat
iminent 1i Irebuie sa se acfionele in
consecinfa.
aproximativ 2 000 de morti in Haiti, Honduras ~i Jamaico.

URAGANUL UCIGA~ MITCH

Uraganul Mitch (vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente

letaIe in octombrie 1998. Pe lingo faptul co 0 provocat inundo)ii teribileIn Honduros,

uroganul 0 generot ii valuri de noroi, pomite de pe vulcanul Cositos din Nicaroguo. Noroiul

s-a scurs pe versant, dezrodo einlndeopacii ?i uciglnd eel punn 1200 de oameni. in acelo?i

ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerro Negro, 0 Inceput so scuipe lavo ii eenu?o. Acest lucru

ocreat 0 com bina)ie mortolo de dezastrenaturale.

URAGANUL CAMILLE
Acest uragan de categoria a "l
cincea a lovit coosto stotului
f.
Mississippi in august 1969 ~i
o provocot un val de furtunii
ZIUA
mai inalt de ~apte metri.
De z
Furtuno aucis 256 de oameni, printre uro!
care Ii 12 aame ni ofIan 10 etajul al Presi
tr ei lea al unui bloc de apartamente, pr esi
ca re au ignorot avertismentele, aflindu -se 10 0 petrecere do to in cin steavenirii uroganului Ca­ Fu rtu
mi lle. Clodirea a fosl complellurlito de vinluri. Douo zi le mai tirziu, uroganul provoca ploi (76 vinluri
em de precipilo)ii) in eenlrul Virg iniei, dTnd nOllere la voluri de noroi )i ucigind din nou oomeni. metol, p
iMBARCAREA
Pe masura ce ura­
ganul Andrew (vel;
p. 6) se apropia de
Florida, in august
1992, (entrul Natio­
nal pentru Uragane
~i alte autoritati ii
sfatuiau pe oameni
~i, ulterior, chiar Ie
ordonau acestoro
sii-~i pariiseascii
locuintele ~i sii
evacueze zona din
jurul ora~ului Miami
Moi mull de un milion de
oomeni erou vizo!i ~i In
curlnd fiecore bucolo de
lemn romoso pe vreun
~ontier fusese vindulii
deoorece oomenii coulou
mOleriole penlru o-~i
osiguro u ~il e ~i fereslrele.
Au lnceput so se formeze
I mori oglomerori de lrofic
pe drumuriledinspre
cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t
uscolul. luni, 24 augusl, 10
oro 4.52, toolo lumeo ero
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- pregotito.
ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.

ZIUA MUNCII
TAIFUNUL TIP

De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un


Unul dintre cele mai puternice toifunuri studiate

uragan de cotegoria a cincea a lovit Florida.


vreodota s-o format in Oceanul Pacific in odom­

Presiuneo minimo ero de 892 milibori - ceo moi scozulo brie 1979. In pundul sou culminonl, Tip se inlindeo pe 0

presiune ln regislrololn cazu l uragonelor dinAtlonli c. ori ecu un diomelru de 2 000 km si ero destul de puternic

venirii uroganului Co­ Furluna 0 inundol mulledintreinsulele din Fl orido Keys, ior penlru aimpinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tokio.

urogonul provoco ploi (76 vlnlurile so le devosloloore ou dislrus structurile de lemn ~ i Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi

si uciglnd din nou oomeni. melal, prinlre core copoci ~i bore de ole I. more porle din energie ~i din limpdeosupro oceonului.

1J
DISTRUGEREA
~~~TA1¥.P.~~
I
n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi a
Acest monument din metal

riisucit a lost ridicat pentru aAustraliei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite

comemora dezastrul din ziua


nidodato. In dimineata zilei de 20 decembrie s-a format 0
de Criiciun.
furtuno tropicolo in Morea Arafuro - extensie a Pacificului de Sud­

Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze

de peste 200 km/h . Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, ainconjurot insula Bathurst ~i a

lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In

ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de

puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren ie~ind din tunel. Locolnicii au

inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet­

,ncet, cidonul s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus.

RECONSTRUIREA ORASULUI DARWIN


Guvernul australian a creat 0 comisie de recanstruc,ie imediat dupa ce
Tracy lovise. Se spero ca se poote reconstrui capitola regiun ii nordice In cinci ani, dor
totul s-a realizot door intr-o periooda cu pulin mai lunga de trei oni. Dupa cieion, nu mai
ramasesera dec1t oproximativ 10 000 de oomeni In oro~. Acum, Darwin este din nou
inlloritor ~i ore 0 popula)ie de 81 000. Legile oustraliene referitoore 10 construc)ii
stipuleaza ocum co locuintele alloteIn zone de risc trebuie protejote in mod special
lmpotriva diferitelor obiecte purtote de vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fixate asnel incit
so oibo legoturo cu temeliile. Autorito)ile au luat mosuri de ajutorore aoomenilor doco un Pe linga vinturi, au mai fost
osnel de cieion or lovi din nou, dor acestia vor continuo totusi so se ofIe, intr·o oorecore peste noapte au cazul 2SS m
mosuro, in putereo for)elor naturii. 12 ore. Afost nevoie co oproximotil
masi foro odopost so fie tro nsportoti P
zone ale )arii. La dato de 29 decemb
DARWIN, 1974 printrecore roniti si persoone in \
BOB HEDDITCH, c4PITANUL

UNEI AMBARCATIUNI DE

PESCUIT DIN DARWIN

Am plecat pe mare in Ajunul Criiciunului, la ora


19.30 1i la miezul nap1ii ne-a lovit cic/onul.

Vintul sulla in lerestre ~i a distrus u1a din

~ spate. Valurile loveau arum puntea de


comandii 1i a trebuit sii fin cirma stind lungit ,~
pe podea. Pe la ora 2.00 nu mai puteam lace I
acest lucru deloc, nu mai aveam luminii 1i

numai motorul principal ne mai purta in URMELE DISTR UGER ILOR

ralalele de vint. Am pierdut ambele encore 1i


Aproximativ 10 000 de locuin,e - aproape trei sferturi
nu aveam nici cea mai micii idee unde ne din totalullocuin,elor din Darwin - au fost distruse de
, alliim. Am viizut dauii biirei care semnalizau cidonul Tracy. 65 de oomeni au fost ucisi, 145 au fost ranili groni
·1 pentru a cere ajutor, dar nu puteam lace nimic. moi mult de 500 rani)i Usaf. Po gubele s-ou ridicot 10 sute de milioone
Ne-am tirit inapoi la 11.40, in diminea1a de de dolari austrolieni. Tra cy 0 fost un cieion destul de mic, dor cu urmori
Criiciun. Fusese prima ie1ire pe mare a foorte grove. Diametrul sau era de 80 km, ior "ochiul" masuro 1km.
if inginerului nostru. Cind am tras la chei, el a ~
J _dis~~ut~ed c~!u~se 1i ~~ma lui ie1i~e: j
I4
aveau sci-! uite
format 0
lui de Sud­
suflau eu viteze
la Bathurst ~i a
aora 1.30, in
fiind atit de
el. loealnieii au
temelie. Ineet­

de reconstructie imediat dupa ce


copitolo regiunii nordice in cinci oni, dor
i moi lungo de trei oni. Dupii eidon, nu mai
in ora~. Acum, Darwin este din nou
oustroliene referitoare 10 construc)ii
risc trebuie protejote in mod special
plus, ocoperi~uri l e trebui efixote os~el incit
luat mosuri de ojutorare aoamenilor da di un Pe ~nga vinturi, au mai fost ~i pi aile torentiale:
continua totuli so se olle, intr-o oarecare peste noapte au cazut 255 mm de precipitafii in
12 ore. Afost nevoie co oproximotiv 2S 000 de oomeni ro­
mo ~i foro odopost so fie tronsporto)i pe co leo oerului sp re alte
zone ole )orii. Lo doto de 29 decembri e, 10 000 de oomeni,
printre core roniti ~i persoone in virsto, fusesero evocuoti.

MARE (ALMA
Astiizi, Darwin este din
nou un port calm ~i
frumos In 1974, cind
cidonul Trocy se indrepta spre
port, multe nove au incercot so
scope de cidonul co re se
opropio. Unele ou fost oruncote
pe stinei . Oouo nove ole
marinei militare s-ou scufundot
in port ~i una a e~uo!. 0 alto
fost roniti grav ~i
novo afost ridicoto ~i impinso
10 sute de milioane
200 mpe usco!. Un observotor
mic, dor cu urmori
spuneo co portul oroto co 0
ul" mosura 1km .
"gromodo de gunoi'"

Ij
CE ESTE
o TORNADA?
O
intr-o zi cu furtuna din decembrie
1879, chiar 10 un an dupa ce a
tornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt
fost inaugurat podul de cole un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub
lerata Tar, peste riul Tar din forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro
Scolia, rafale puternice de "inl au
dislrus 0 parte a podului loemai dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului,
eind pe aeolo trecea un tren de oVlnd ospeclul unui co~ core se rote~te. Unele dureozo door
posogeri. Se spunea ea fusesera cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora.
"azule doua sou trei Irimbe de
apa linga pod ehiar inainte de Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 ~i 65 de
prabu~irea podului. Trenul s-a km/h ~i dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0
seulundal in riu ~i toti eei 75 de
oameni allati inauntru au deeedat.
suprofoto lola de 1 km ~i lungo de 100 km. (o~ul unei tornade
Bareile au eautat supra"iefuilori, mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado
aar aee~lia nu au lost gasifi. more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.

SCARA DISTRUGERILOR
Scara Fujita, a "ilezelor ~i dislrugerilor pro"ocale
de lornaae, se nume~Ie osllel aupii numele lui
T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10
Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie
de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina
dislrugeri masi"e.
(ATEGORIA VITElA ViNTUlUI • DISTRUGERI
TORNAD ElOR KM/ H
'-0 up to 116 U10are
,. J 117·1 80 Moderate
Cereetalo"i amalori sou""inatorii de lurtuni" i~; monteaza uneor;
'-2 181·253 Considerabile
detectoare radar in ma~ini sou eamioane, urmar;nd astlel tornadele.
'-3 254-332 Severe
Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala
' -4 333-419 Devastatoare
oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby
'-5 420+ Incredibile periculos Ie-a o/eril oamenilor de ~tiinfa imagini utile ale diferitelor
tipuri de tornade.

STRUCTURA UNEI TORNADE


Vinluril,
d,lo ~• • • (a Ji uraganele, tornadele se formeazii de-a
ni""u' ­ lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald
Ji umed intilneJte alt aer, rece Ji uscat. 5e
fo rmeozo un no r de furtuno, oerul cold se ri dico ~i, pe mosu ro
ce tot moi mult oer cold inointeozo pentru o-llnlocui, oe rul
incepe so 5e roteosco. Aceosto sp iralo formeozo 0 torno do,
core, in emisfero nordi ca, se depl oseozo, in general, impotrivo
ocelor de ceoso rn ic. Torn odo ~i norul de furtun ose de pl oseazo
pe orizo ntal o din couza vinturilor core suflillo nivelurile
superiaareal eotmosferei. Un eori, citeva torn ade mi ci se pot
formo din ocela~i nor de furtu no. Praful ~i so lul sint obsorbite
iii______..___IIiiI..__..... in co~ul tornodei, co re se rosu ce~te in iurul unei zo ne co lme,
cu presiuni scozute.
r6
"TRiMBELE DE APA"
(WATERSPOUTS)
Cind tornadele apar la suprafa,a
apei, apa ~i vaporii de apii sint
absobi,i de nori. Asriel opor "Irimbele
de opo" core, doco nu sint 10 fel de
puternice co tornodele de 10 sol, pot COUlO
distrugeri serioose corobiilor. Presiuneo
SCOluto din co?ul trimbei de opo determino
opo de 10 suprafoto so se ridice.
Mojoritoteo trimbelor de opo ou un
diometrude 6 pino 10 60 de metri ~i uneori
pomintului, opor perechi de osriel de trimbe de opo.
dureozo door
mult de 0 oro.
intre 35 ~i 65 de
intinde pe 0
. (o~ul unei tornade
timp ce 0 tornado
ALEE! TORNADELOR
ornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des

T intilnite in America de Nord, Europa, Asia de Est ~i


Australia. In Stotele Unite, slnt semnolote oproximotiv 800
de tornode In fiecore on ~i ceo 70 de oomeni slnt uci~i. Vol uri Ie de oer
cold ~i umed din Golful Mexicului se Intilnesc
odeseori cu vlnturile moi reci ~i moi uscote
TORNADA! din regiunile nordice ole Conodei ~i din
Nu are rost sa Incerci sa fugi din fata
unei tornade. Oricum Ie va prinde din urmo. Cei Muntii Stinco~i. AceostO ciocnire 0 moselor
care se ana In or liber olunci cind opare a lornodo de oer produce multe tornode de-o lungul
Irebuieso se relrogo lateral cil moi repede Daco unei zone Intinse 0 Slotelor Unite, ce
nu moiau limp so foco acest lucru, esle bineso se
inlindo 10 pomintin cel moi opropiot ~a n l Unele cuprinde stote co Texos, Oklo homo, Konsos
case din regiunile cu risc more de apa ri)ie a ~i Nebrosko, regiuneo capatind numele de
tornadelor au 0 pivni)o subteranopenlru protec)ie
"oleeo tornodelor". Mojoriloleo ocestor
impolriva fu rlunilor.
tornode opor In oprilie, moi ~i iunie ~i

reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite. Ele se

formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode

~i In timpul noptii. Florida este lovila ~i eo destul de des de tornode. De

exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit

Florida ~i Alobomo.

ZONE AFECTATE DE TORNADE

TOTO

ALEEA
Laboratorul National pentru Furtuni Grave

(National Severe Storms Laboratory) este situat

in medie, ou loc '25 de lornode in


chiar In mijlocul "aleii tornadelor" din Oklahoma,

Texos in fiecore on, incii 50 in


regiune (U risc mare de producere a unei
Olelohomo, 48 in Konsos ~i 38 in

Nebroslco. Numoi in Texos sinl

tornade Cercelotorii de oici au dezvoltol un sel de


inslrumenle core pol fi oruncotein coleo unei tornode penlru
J
uci~i in Hecore on cco , 0 oomeni.

a mosuro lemperalura, presiunea almosferico, di reqio vintului


Pe oceoslii hortii se poole vedeo
~i di rec)ia lornodeL Toole ocesleo au numele de Totable
cum se deploseozii lornodele

Tornado Observato(l/ - TOTO pe scurt, dupa ciinele din


formole de vinlurile colde ce suflii

VrlJiitorul din Oz. TOTO cinlareile 180 kg Ii este Ironsporlol cu


dinspre Golful Mexicului.
un camion special, prevQzut cu a macoro.

IS
~ELOR

TORNA DE TEX ANE


Texasul suferii mai mult
dedt oricare alt stat
american de pe urma
I lume ~i sint foarte des tarnadelor Lo II moi 1953,
Europa, Asia de Est ~i otornado a lovit Waco, in cenlrul
Texasului, 10 numai 300 km de
semnalate aproximativ 800 coaslele Golfului Mexic, ucigind
neni sint u(i~i. Valurile de aer 114 oomeni. Ceo moi more
esc trogedie din Slolele Unite 0 ovul
locinsa in 1925, dnd un grup de
Ite lornode 0 lovit slolele Missouri,
Illinois ~i Indio no, ucigind in
10101 689 de oomeni.
Dr
ul

sas
1e

ese
lade

Na/ianal pentru Furtuni Grove


Storms Laboratory) este situat
"aleii tornodelor" din Oklahoma,
rise mare de producere a unei
ide oici au dezvollat un set de
Ii orun cotein coleo unei tornode penlru
presiuneootmoslerica, di rec)io vinlului
. Toote ocesteo au numele de Totable
- TOTO pe scurt, dupa ciinele din
cintare~le 180 kg }i esle Ironsporlol cu
special, prevazul cu 0 mocofO .

I9
FILM DE AqlUNE
in filmul Twister
(Tornado), reolizot in
1996, "vinotorii de
ViRTEJU
furtuni" i~i petree 0 more
raganele sint U~I
porte a timpului ineereind
50 potrundo in interiorul
unor tornode pentru a
aflo cit mai multe de5pre
ele. Filmu l fo lose~te efecte
speciole uimitoare pentru a foce
U echipamentul ~ti i
pe nea~teptate ~.
avem surprinziitor de I
virtejurile au fost semnala'
furtunile so para convingiitoare.
inofi)ele de publicitote, chiar ~i In Biblie, ele afilnc
tornodele eraunumite "porteo dintre cele mai vestite vlrt l
inlunecotii a naturii" •
Vrii;itorul din Oz. Vlrtejuril
aHa ~i la

AMERICA INSULELE

DE NORD BERMUDE

Roml
Vr6pl
publi
poveslea ur
Dorothy, co re
un"ci cion" de
un ch iului si mi
Kansos, pina
in co rte, ferr
este descrisa
in cen lrul vir
TRIUNGHIUL BERMUDELOR
intilnesc Vif
in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude, di nsud in
Florida ~i Porto Rico, existii 0 zona oerul este
misterioasii eunoseuto sub numele de presiunea t
Triunghiul Bermudelor. Multecorobii )i ovioone ou porte si de 01
disporut aici fo ro urmo. in 1945, 0 escodrilo formato pina c1nd a (
din cinci avioane americone, aflate Intr-unzbor de fiind purtc
antrenament, au disporut in acelasi timp, iar un avion
de coutaretrim is dupo ele a disporut si el. 5e spune co
mai mull de 50 de nove au disporut in zo no. Existo 0
teorie conformcoreia ele s-au pierd ut in timpul unor
furtuni si mai ales din couza unortrimbe de apo.
Con/

ned
in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in
de I
care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate
Du
descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a
deol
lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc ­
lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all
sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de
virtejllri.

30
ViRTE]URI UIMITOARE

raganele sint u~or de urmarit, mai ales cu

U echipamentul ~tiintifi( de astazi, dar tornadele apar


pe nea~teptate ~i sint de s(urta durata. De aceea
avem surprinzator de putine informa,ii despre ele. Tolu~i
vlrtejurile ou fost semnolote In multe relolori de-o lungul istoriei,
ehior ~i In Biblie, ele ofllndu-se In eenlrul multor povestiri. Unul
dintre cele moi vestile vlrtejuri esle eel oflot 10 bozo romonului
Vriiiitorul din Oz. Vlrtejurile, tornodele ~i trlmbele de opo s-or puteo
oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii.

PLOUA CU
GALEATA!
VRAJITORUL DIN OZ De-a lungul anilor, au
Romanullui Frank L Baum, existat relatiiri
Vriiji,orul din 01, a fost referitoare la
publicat in 1900. Elte numeroase furtuni
povesteo unei feti)e pe nume ciudate, unele dudnd
Dorolhy, core esle purloto de cu ele diferite animate.
un "cicion" deporle de fermo Acesle rapoarle au ovul,
unchiului 5i molu5iisale, din probobil, legoluro cu

Kansas, plno In )inululOz.


larnadele. Au exislal ploi
In corle, ferma din Konsos loren)iole co pe5li, brao51e Ii
esle descriso co "aHindu-se 50plrle In 1978, In Norfolk,
in cenlrul vlrtejului, unde se un drd de gl)le a fosl ridicol
inliinesc vinlurile din nord 5i de vlnl, ior in 1997, In

din sud ... In mijlocul cicionului,


NoMinghomshire, au foSI
oerul elle In generollini5lil, dor vozu)i porci zburlnd prin oel.
presiuneo 101 moi more 0 oerului de 0

parle 5i de alto a cOlei a ridicol-o 101 moi sus,

pino dnd 0 ojunl deolupro cicionului; 5i acolo a 5i ramos,

fiind purtolo mile 10 rind, 10 felde u~or cum or fi fosl purlol un lulg"

Conform Veehill/lli Testament, la sfir~itlll vielii profetll/ui


lIie, e"-a liisat IIrma~ al sail in Illpta impotriva

nedreptii';i pe profetlll Elisei. Cei doi profe,; stiiteall

de vorba eind a pornit lin vint pllternie dinspre nord.

Dllpii ellm este seris in Cartea Regilor, au apiirut

deodata lin car de foe ell eai de foe ~i i-a desparlit

pe eei doi, lIie fiind ridieat 10 eer de lin virte;.

PRECAUTIONI
, DE SIGURANTA

,
f\

I
n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot­
deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi­
une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar
~i cu un astfel de avertisment, este greu de ~tiut ce precautiuni trebuie
luate. (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice, casele trebuie pur ~i
simplu asigurate ~i oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co
furtuna so loveasca. De-a lungul coastei ~i 01 rlurilor pot fi construite
Aee~'ioameni aju,a 10 eons'ruirea u,
baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island, doua co marime din Arhipelagul F
Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938. repara' ~i reeons'wit. in lonefe mai
mai inal
ADAPOST ( ONTRA
Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane
TOR NADEL OR
Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor ~i 01 furtu ­
Pivnitele subterane speciale nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda­
reprezintii cele mai bune
ECLU;
adiiposturi impotriva tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut Cele mai bune mijloace
tornadelor, dar orice sub sol ~i pot aparea pe nea~teptate. apiirare impotriva valurilor
poate oferi un oarecare furtunii ~i inundaJiilor si
adiipost. Ooeo dodirea nu ore subsal, digurile cit mai inalte. Cele 12
eel mai bine este so stati Intinii pe de miei insule eoroliere ole ArhipeloQl
podea, sub 0 maso sou sub pot, Moldivelor, din Oeeonullndion, (
deporte de orice loorle expuse inundotiilor Cel moi In
fereostro. punct se olio door 103m deosu
nivelului morii, os~e l co locolnicii ou f
obligoti so conslruiosco diguri specio
Cel din imagine ojulo 10 protejO
portului Mole, copitoloto

Aeeas'a pivnifa eon'ra fur',


Arkansas a fos' eons,ruitc
sol se af/au grani,
ramas in picioc
locuin )
iIGURANTA
,
uraganelor este intot­
"i, un conal de televizi­
meteorologice, dar chiar
Ice precautiuni Irebuie
casele Irebuie pur ~i
ede posibil, inainle ca
riurilor pol fi (onstruile
Ace1ti oomeni ajutii 10 construirea unui dig inalt pe coasta insulei Mindanao, ceo de-a
I furluna. In Rhode Island, doua co miirime din Arhipelagul Filipinelor. Dupii liecore dezastru, digul trebuie
250 de oameni in 1938. reparat 1i reconstruit. in zonele moi bogate ole lumii sint construite diguri de apiirare
nl (Fox Point Hurricane mai inalte 1i mai rezistente.

ul uraganelor ~i al furtu­
ence, impolriva inunda­ ECLUZE
Cele mai bune mijloace de
aporare impolriva valurilor de
furluno ~i inundatiilor sInl
digurile <il mai inalte. Cele 1 200
de mici insu le coroliere ole Ar hipelogu lui
Moldivelor, din Oceonullndion, sint
foorte expuse inundotiilor. Cel moi inoh
punct se 0110 door 103m deosupro
nive lului mo rii, ostfel co locolni cii ou fost
obligo)i so conslruiosco di guri specio le
Cel din imagine oiulo 10 proteioreo
porlului Mole, capitola !orii.

LO(UINTE (ONSTRUITE PE PILON I


in zonele de cooslo din Inlreaga lume, case Ie sinl
conslruile pe piloni penlru a Ie proleia impolriva
inundatiilor provocale de furtunile tropicale Acesl grup
de locuinte pe piloni se 0110 pe 0in su lo din Arh ipelogu l Moluccelor,
in Indonezio, unde toi funuriledin Pacificlovesc uneori.

Semnele de eir­
eulalie speciale
sint neeesare
pentru a
indruma
oamenii spre 0
lonii sigurii in
timpul unui
Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului uragan, in cal
Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de de urgenlii,
sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii liirii a erea
riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de
panieii sou
loeuinle din jurul ei ou lost distruse. haos.
SroDIEREA VREMII

E
Xista mii de statii meteorologice in intreaga lume,
care masoara in mod constant temperatura aerului,
presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti pentru
previziunile referitoare 10 uragane ~i tornade, satelitii urmoresc
continuu ~i fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare
altitudine, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de
soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni
mari. In plus, avioane speciale ~i baloane meteorologice
observo ~i mosoaro conditiile atmosferice In straturile
superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole
unei furtuni tropicale, informatia este introduso In computere,
care folosesc aceste detalii precum ~i informatii anterioare pentru
a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii .
WILLIAM MCKINLEY
Pre~edintele Will iam
McKinley (1843-1901)
spunea ca el se teme
mai mult de un uragan
decit de armata
spaniola. In timpul
riizboiu lui spa nio l·omeri can
din 1898, pre)edintele
McKinley afiicut primele
eforturi pentru apune baze le
serviciului de aparare contra
uragonelor di n Stotele Unite.
Cu douiizeci $i cinci de oni
Inointe, primul overtisment
impotri va unui uragan a fost
lonso t In Stotele Unite, c1nd
membrii Regimentului de Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee prive~te
Gordo au onunrot co se uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia a numeroase uragane din (araibe
opropie 0 furtuna puternica de
pentru perioade de 24 de ore.
Connecticut.

iNREGISTRAREA PRE!
(ercetatorii folosesc un tip dl
metru de 0 mare acurate,e
ZBOR iN FURTUNA borograf, pentru a inregistra 5~
Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in rile presiunii atmosferice. 8orog
care se formeaza furtunile pentru a ob,ine prevazut cu un instrument de ~
informa,ii de ultima ora. Ele ou un dispozitiv lung de inregistreozii presiuneootmosferica pe
cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo hirtie fixot pe un tombur rototiv. Urogc
candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii olte fu rtuni se formeoza in jurul unor 1
echipoment rodor special, core do 0 imogineelora structurilor de mica presiune, deci borometrele
de nori. Un zbor de recunoo)tere poote duro 12 ore, in timpul borogrofele sint instrumente
caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centrul unei furtuni importonte pentru
DETECTAREA PRIN
SATE LIT
Solelilii meleorologici
(sou meteosotelilii)
I,,,,p""'""e in intreaga lume,
transmit semnole
,,,,,·,,""t temperatura aerului, vizuole stoliilor
lui. ~i mai importanti pentru meteorologice pe
masurii ce se
e ~i tornade, satelitii urmoresc deploseozii pe orbilo
planetO din pozitii oflote 10 more paminlului. Acesteo sin t
Pomintului. Imoginile tronsmise de verificote de meteorologi
pentru avedeo dodi se
core se dezvolto furtuni dezvolto urogone deo supro
baloane meteorologice oceonelor Pomlntului. Potru
sou cinci meteosoteliJi oflOli
in straturile
in poziJi i potrivite pot
La primele semne ale fotogrofio in treogo su pr olo!o
introduso in (omputere, o Pomintu lui.

rmatii anterioore pentru


furtunii.

FOLOSIREA BAROMETRELOR
Meteorologii 'olosesc borometrele
pentru a deledo schimbiirile
presiunii otmos'erice. Borometru l a
fast inventot de EvangelistaTor rice lli, un
iNREGISTRAREA PRESIUNII
fizi ci on italian, in 1644, ji el mascara
(ercetatorii 'olosesc un tip de boro­ efectele presiunii otm osferice osupro unei
melru de 0 mare ocurotete, numit camere mefolicedin care a fost scas 0 par te
barogrof, pentru a inregislro schimbii­ din oeL Schimborilepresiunii otmosferice
rile presiunii otmos'erice. Borogroful este fo coeeosto camera so se extindo sou so se
prevozut (U un instrumenl de scr is core cantrocle, oclionind un oe pe un codron.
in reg istr eozo presiuneo otmosferico pe un su i de Borometrele moderne mosooro presiuneo
hirti efi xa t pe un tombur rototiv. Urogonele $i otmosferico in milimetri de ca loono de
aile furtuni se formeozo in jurul unor zone mercur so uin unitoli specifice, numite
de mi ca presiune, deci boromefrele ji milibori. Presiuneootmosferico 10 nivelu l
borogrofele sint instrumen te foarte morii este in medie 101 3 milibo ri, ca re
importonte pentru meteorologi. reprezinto 760 mm de ca loono de mercur.
1

el
So
co
es
re
fu
S-(
fie
eS
sf!
cOl
pO
cal
IO
fu

PESCUITUL
Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii mondial. Oireclio lor generol
pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In mi~core reziduurile de pe ce sufla spre [cuotor i
fundul marilor, ce constituie hrono unor mici vie)uitoo re num ite planelon ~i core, 10 rindul sou, constitu ie urogonele se formeoza. Cum
hrono pentru pelti. As~el, faro morile lurluni, or exislo moi purin pe~te penlru pescorii din lorgul oer moi rece dinsp
coostelor Venezuelei.

Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in 1806 de Sir Francis


Beaufort (1774-1857), amiral in marina britanicii. Sir Francis a strabotut Ii studiot multe
dintre marile lumii ~i a folosit oceosto scoro pentru a deserie efectele vintului osupro unui vas de lupto
complet echipot. Urogonele se oflo In Mul scorii Beaufort a vitezeivlnturilor.

Descriereo fo~ei vlnturilor Vitezo vinturilor-kmlh 6 Vint puternie 39-49


0 Calm mai pUfin de I 7 Aproape ralalii de vin/ 50-61
Miere u~oarii 1-5 B Rafalii de vin/ 62-74
2 Brilii u~oarii 6-11 9 Ralalii puternieii 75-88
3 Brilii blindii 12-19 JO Fur/unii 89-102
4 Vin/ moderat 20-28 JJ Fur/unii pu/ernieii 103-118
5 Vin/ mai tare (reee) 29-38 J2 Uragan 119+ FORTA 1 FORTA 6

:16
VREMEALA
NIVEL MONDIAL

C
aracteristicile unei vremi extreme
cum este cea din timpul uraganelor
~i tornodelor constituie door 0 porte 0
dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele
Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul PERFORAREA STRATULUI DE
cold este moi u~or ~i se ridico, In timp ce oerul rece OZON
este moi greu ~i cobooro. Mi~corile oerului cold ~i incepind cu anii 1970, imaginile
din satelit Ie-au ariltat
rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i
cercetotorilor co apar in fiecare
furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului an perforori ale stratului
s-o oflot in continuo cre~tere ­ 1995 a fost cel moi protector de Olon. Primo osllel de
perlorore 0 losl observolo deosupra
fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo Antorelieii )i eo este red oto prin culooreo
este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo­ ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo
sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor o apo rul inAretieo . Ozon ul este olacol de
cloro-fluoro-carboni (C FC), goze core se
combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele, lolosese In spray·uri le cu oerosoli , 10
poote duce 10 temperoturi globole ~i moi ridicote, frigidere )i 10 eonfecnonoreo mOlerialelor
core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole plosti ee pent ruombolo iele de 10 hrona de
tip fast-food. Schimborile de ocesl lei pot
zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice ~i oveo elede extrem de imporlonte osupro
furtuni precum ~i olte schimbori mojore ole dimei. ciimei 10 nivel mondiol.

ViNTURI GLOBALE &


Existo anumite structuri ale actiunii vinturilor 10 nivel
fi obtinut de pe urma furtunilor Unii mondial. Direetia lor generola este ofeelolo de rotano Pomlntului, core devioza fluxul de oer
Aeest lucru pune In mi)eare reziduurile de pe ee suflo spre Ecuotor inspre vest. Aees le alizee trop icole sufla In reg iunile in core a
numite plancton )i core, 10 rlndul so u, constiluie urogonele se formeozo . (um oerul cold se ridieo 10 Ecuolor, el esle inloeuit de un
moi putin pe)te pentru pesco rii din lorgul oer mai rece dinspre regiunile polore. Asllel se mentineechilibrul
tem perolurilor pe glob

FORTA 1 FORTA 6 FORTA 12


EL NINO
cest fenoment oceanic ~i atmosferic apare

Aceste distrugeri au fost pro vocate


in 1997 de uraganul Pouline, care
A
cind apeIe (aide ale Pacificului se deplaseazo
spre est, spre partea superioaro a Americii
de Sud, provocind 0 cre~tere a temperaturii morii ~i
a lovit subl/rbiile ora1ului Acapulco, schimbori climatice cu diferite grade de importanto. Se crede
in Mexic, 1i a fost considerot un co EI Nino are legOlura cu schimbarile mi~carilor oerului deosupra
efect 01 fenomenului EI Nino.
Pocificului, core inverseoza directio normola a olizeelor. Termenul fl
Nino inseomna in limbo sponiola "copilul" ~i se refera 10 pruncullsus, deoorece fenomenul
opore in general in preojmo Craciunului. EI survine 10 fiecore 3-7 ani ~i de fiecore data poote
ofecto climotulla nivel mondiol pentru un on intreg . EI Nino produce un numar moi more de
ploi ~i furtuni in Americo de Nord ~i de Sud,
printre core ~i urogone sou tornode, ~i
seceta 10 ceo 10 Ito extrema, in Australia ~i
Indonezio.

TOT MAl MULTE FURTUNI


in eadrul pufernicului
fenomen EI Niiio din
1982/1983, au avut IDe ~i
un numar neobi~nuit de
furtuni In California, dar efectele
fenomenelor din 1997/1998 slnt
Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii considerate printre eele mai grave. Au
calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea ovut lac mult moi mu lte tornode, fu rtuni
ro~ie, In esful Oceanului Pacific, In largul coasfelor teribile Ii alte dezostre. Tornod e violente ou
Americii Centrale ~i de Sud. Ace~ti wrenn in colzesc opele in opo rut Ii in Co liforn io, ior in Peruou fost
mod obi~nuit reci ole eoostelor din Ecuador ~i Peru, provoeind ploi inundoti i mosive.
torentiole ~i inundotii pe coosto vestieo a Am erieii de Nord Ii de Sud.

Aceastii lomii de our este 0 statuetii inco1ii


adusii ca ofranda. in iurul anului 1500 i.Hr.,
inca1ii au initiat un sacrificiu de masii in care
au pierit 80 de oameni. Unii cercetiitori
considera ca era un an in care fenomenul EI
Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile
aveau loc pentru a incerca sa-i
imblinleasca pe le;i furio1; ai furtum;.
almosferic apare
se deplaseazo
rioaro a Americii
morii ~i
imporlanto. Se crede
aerului deasupra
aalizeelor. Termenul EI
deoarece fenomenul
. de fiecare data poate
nnumar mai mare de
de Nord ~i de Sud,
sou tornade, ~i
rna, in Australia ~i

101 MAl MULTE FURTUNI


in cadrul puternicului
fenomen EI Nino din
1982/1983, au avut loc ~i
un numor neobi~nuit de
furtuni in California, dar efectele
fenomenelor din 1997/1998 sint
considerote printre cele mai grave. Au
avut loc mu ll mai mu lle tornade, furtun i
teribile $i ailedezostre. Tornade violente au
aporut $i in California, iar in Peru ou fost
inundatii masive.

(AUTIND PE~TE
VREME (IUDAIA
Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific au de
suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales Acest mic avion a fost lovit de
in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni o tornado pe cind se afla la
trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso, sol in Florida . Meteorologii core
deoorece pe$tii mici, cum or honchoo, mor sou se sludiozo lurtunile bru$te $i violente
indeporteozo de apele wide, in cou tare de hro no. Apo inceo rco so vodo In ce mosu ro EI
co ld o de 10 supro fajo oceanu lui bloc heazo ci rculatia Nino ofecteozo vremeo pe uswl.
apei reci din adincime, unde se gosescsubstonjel~ Unii cred co el ore eleele mull moi
nutritive. Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur, lorg rospindite dec11se credeo
pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole inoinle. Ei au descoperit de osemenea
acesleo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo un eleci simil ar coreapa re in At lantic Ii
in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din este cunascut sub numele de Narth Atlanlic
lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on. Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlontico.

Z9
j I
,

P:~ cil
puterni
tarile so
ostfel dE
neceSOrE
urmeoze
oceste ft
referitoo
felul oce
obtine ~
moi multe oda~
oles in zonele c

A (ONSTRUI VIITORUL
in mijlocul pierderilor ~i
dislrugerilor coulole de morile
'urtuni, moi existii totu~i speronte
printre supravietuilori. (omunilii!ile se
opropie unele de ollele In dorinlo de o - ~i
reconslrui cosele ~i vie!ile. A~o cum spuneo
un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew :
"Sintem in viala ~i sanlJto~i. Restul sint
lucruri ce pot fi inlowite ".

Organiza!iile de
cercetiitori din intreaga
lume colecteazii date de
la satelifi fi sta!ii
meteorologice. fie
lolosesc compulere
deosebil de pulernice
penlru prelucrarea dalelor
fi penlru dezvollarea
unor programe care sCi
prevadCi vi;Ioarele lurluni
f; sCi aile ce se ma; poale
intimpla.

JO
PRMND SPRE
VIITOR
robObil co nu vom reu~i niciodota so

P oprim urogonele ~i tornodele, dor poote


co putem invato so focem fota furtunilor
puternice ~i efectelor lor. Din pocote, In multe din
filrile silroce ole lumii - unde opor un numar more de STUDIEREA FENOMENU LUI
ostfel de dezostre noturale ­ nu exista resursele EL NINO
necesore pentru 0 foce fota distrugerilor teribile core Existii un program special
pentru observarea ~i miisurarea
urmeoza. CercefOtorii ~i meteorologii studioza tot timpul efectelar fenomenului EI Nino ~i
oceste fenomene ostfellnclt so ne inmulfim cuno~tintele a altor fenomene meteorologice
referitoore 10 oceste furtuni violente ~i 10 couzele lor. In Salelilul TOPEX/Poseidon monilorizeoz6
miscorile oceonelor pe glob ostlelincH
felul ocesto se pot foce previziuni moi bune ~i se vor meleorologii sii-si poolo imbunOIO!i
obtine moi multe informotii utile pentru reolizoreo de previziunile. La fiecore 10 zile, solelilul
m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi
moi multe odaposturi ~i mijlooce de oparore moi potrivite moi micii de 13 cm.
Dies In zonele cele moi ofectote ole lumii.

STUDII LOCALE
Informatiile provenite de
10 mici statii meteoro­
lagice din intreaga lume
vor continua sii fie
extrem de importante. Ele
se odougii dotelor olerile de
cenlrele moli Ii lronsmise de
solelitii spo!ioli, liind deosebil de
ulile in prognozo lurlunilor
locale.

Organiza!ii1e de
cereetiitori din intreaga
lume co/ectealii date de
la sateli/i ~i sta!;;
meteorologice. Ele
folosesc computere AJUTAREA REGIUNILOR SARACE

deosebit de puternice in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie

pentru prelucrarea datelor de grupuri de asistentii pentru a-i ajuta pe

~i pentru dezvoltarea localnici sii depii~eascii efectele unar

unor programe care sii dezastre cum or fi inundatiile cauzate de

prevadii viitoarele furtuni uragane ~i tarnade. NO!iunile moi bogole Irebuie

~; sii aile ce se mai poate sii-iojule pe ceiofloli in nevoie so loco planuli de

intimpla. viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penlru astlel

de fenomen e.

JI