Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
U
n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi
violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de
120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care
meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se
dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio
generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi
Aceastii fotografie aratii torenliole ~i ridicind valuri urio~e. Cind ojung pe uscat, uroganele
unele dintre distrugerile produc mori pierderi ~i distrugeri. Ele dorimo cose ~i dezradacineoza
provocate in ora1ul
Galveston, Texas, de (opoci, iar valurile inalte ~i ploile torenliale provoaco adeseori
uraganul Alicia, in 1983. inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei,
Douiizeci 1; unu de oameni
ou fost uci~i, iar pagubele
uroganele ou fost cauzo multor dezastre. In zilele noastre, oomenii
au ajuns la 2 miliarde. de ~tiinlo au involot foorte multe lucruri despre modul in care
uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim.
LlNIA TARMULUI
Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare
de 400 km ~i pol sii Ireacii multe zile inainle ca uraganul
sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno
olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii,
primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de
co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi,
vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo lollo jum otole a vlrtejului trece
deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de
oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.
iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
Ond se formeazii un
uragan, vaporii de apii
sinl adunati din mare
~i se formeaza nori
extrem de compacti.
Atund dndopocoldo se
evoporo si aerul se ridi co, ele
Ince pso se Invirteasco Inlr-o
spirolo vertical o. Tot mai
mult aer cold si umed
potrunde sub aerul corese
ridico si tot moi mul t aer
ojunge so se Invirteasco,
10rm1nd un uro gan. Vinlurile
viol entese invirtesc in jurul
unei zone co lme, lara nori, cu
presiuni loartescozu te,
num ito"ochi" 01uroganu lui.
sii se
direcfio
oducind ploi
urogonele
iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
o.d se formeazii un
uragan, vaporu de apii
sinl adunafi din mare
,i se formeazii nori
Ixlrem de compacfi.
Atund dnd opo coldo se
evoporo ji oerul se ridico, ele
[ncep sO se invirteosco intr-o
spirolii verticolo. Tot moi
mull oer cold ji umed
NUMELE URAGANULUI
piitrunde sub oerul core se Uraganele primese nume pentru a fi identifieate ~i pentru a se evita
ridicii ji tot moi mult oel eonfuzia atunci cind apar mai multe furtuni in acela~i timp. Olgonizorio
ajunge sO se invirteosco, Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de 10 litelo Ain liecole on,
Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din
formind un urogon.Vintulile folosindu-se olternotiv nume masculine ?i feminine. In 1998, de exemplu, numele
mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu
violente se invirtesc in jurul urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto
se in jurul siiu. in momenful de infensilafe
unei zone col me, fOlo nOli, cu fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Flon, deosuplo Marii Coroibelor,
maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de
presiuni foorte scozute, in onu11996. Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno
deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care
numito "ochi" 01 urogonului. provocind moorteo a 34 de persoone.
miisoarii adeseori 30 km in diamefru.
J
UNDE ANUME iN
LUME APARELE?
TAIFUNURILE DIN
PACIFIC
Valurile inalte ~i
furtunile (onstituie 0
tema (omuna pentru
arti~tii japonezi, dintre
(are multi au avut,
probabil, experienta
taifunurilor din Pacific.
Ando Hiroshige (1797
1858), un cunooscut pietor )i
creator de stompe joponez, a
reolizot numeroose peisaje
de uscot sou morine, printre
core ~i oeeasta imagine 0
volurilor batute de vint.
4
~
ZONE ALE
~IN , , .
URAGANELOR
Zonele lumii in care au loc
VAL DE FURTUNA
Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe. in centrul furtunii, ochiulde jooso presiune 01 urogonului ridico 0 trlmbo de opa lnolra de
plna 10 8 metri. Pe mosura ce vlrtejul se deploseozo spre useat, ellmpi ngevolul more de furtuna lnointe. Volul produce, eventual, inundotii Ii In zonele joose,
de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe distrugeri dedt v1nturile urogonului.
J
URAGANE iN OCEANUL
AnANTIC
.............. ...........••
AJUTOR PENTRU
SINISTRAll
URAGANUL ANDREW
(ele mai mati
in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de
distrugeri provocote
categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas ~i Florida inainte
de IIraganlll Andrew
sii intre in Golful Mexic ~i sii se indrepte spre Louisiana. EI se
S-Oll af/at pe 0 "1ie
deplasa cu 40 km/h, vinfurile ajungind pina 10 2S0 km/h. Au exislal
de teren de 30 km,
roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati,
ce incll/de in
dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri
intregime ora11/1
in valoare de 2S miliorde de dolari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0
Homestead.
porte din oparatura de 10 Centrul Nalional 01 Uraganelor (Notional Hurricone
Center) de lingo Miami, Statele Unite.
6
DUPA URAGANUL MITCH
Uraganul Mitch a inceput ca 0
furtunii tropicalii in Caraibe la 22
actombrie 1998. Cinei zile moi tirziu,
vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovise
dejo uscolulin Honduras. In urmotoarele patru
zile mii de aomeni au fosl ucisi si mai mult de
200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile
SCARA INTENSITATII eauzale de riuri si de ma re au aeoperil curind
mai mult de jumolale din lerilariul tilrii si trei
Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un sferluri din lerenurileag rieale au fasl dislruse.
inginer american. Seara se intinde de la 1 la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajuns a
fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale. ruino. AI)i 2 000 de aameni au fasl ueisi in
(ATEGORIA URAGANELOR VITEIA ViNTULUI • iN KM/H DISTRUGERI Nicoragua, mai mulle vietime fii nd fa cute si in
r /20·/53 Minim. Gualemala sau EI Salvadar.
2 /54·/77 MoJerale
3 178-209 Ex/inse
4 2/0-249 Exlreme HONDURAS, 1998
S 250+ (alaslrolale SUPRAVIETUIND
URAGANUlUI MITCH
Laura Arriola loeuia in satul Barra de
HURAKAN AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras.
Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de
Conform unei legende mare ~i de riu, dar atunei eind Mitch a
maya~e, Hurakan, vechiul
1\ lov;t, marea ~i riul au provoeat inundal;;
zeu al vinturilor ~i ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape, .~
furtunilor, i~i avea locuinfa jar solul ~i cei trei cop;; ai ei s-au inecat.
URAGANUL ANDREW in cefurile ce se ridicau
deasupra apelor care
Ea a reu~it totu~i sa se prinda de ni~te I
uragan extrem de puternic, de ramuri de palmier care pluteau la
peste Bahamas ~i Florida inainte acopereau, inifial, suprafala apei 1i a fast astlel purtata
sii se indrepte spre Louisiana EI se Piimintul. Hurakon a repelal spre mare. Dupa aceea ~i·a canleclionat a
i ojungind pino 10 250 km/h. Au exislol inlr-una euvinlul "Po mint" pino dnd aeesla s-oridieal pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea
si milioane de oomeni au fasl evacuati, deasupro apelar. Cind zeii se suporau pe primii aomeni,
in deriva. Agasit Irude ~i nuci de cocos
. Uroganul Andrew a provoeal dislrugeri Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co
plutitoare $i a supravielu;t astlel ~ase zile
amerieani si, in drumul sou, adislrus si 0
Nanonal al Uroganelor (National Hurricone
explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul
mayas, si denumirea de "uragon" vi ne de 10 cuvinlul I
J,
inainte de a Ii observata de 0 corabie ~i
salvata. Ajunsese deja fa 120 km
Center) de nngo Miami, Sla tele Unile sponial "huroeOn".
J departare de casa ei.
7
INSULELE DIN PACIFIC
Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific
f YiN"
~i spre vest Marea Chinei de Sud se afla intr-o
pozilie deosebit de riscanta. Ele sufera odeseori de
pe urmo toifunurilor din iunie pina in decembrie, in timpul
sezonului ploios din regiune. In Filipine, in 1984, doua
toifunuri pulernice ou seufundol 11 eorabii ~i ou provocol
moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.
Uraganele ~i taifunurile
au fost folosite ca tema
in numeroase filme
despre dezastre
naturale reolizate la
Hollywood. in acest
film din an;; 1940,
Typhoon, au iucat
Dorothy Lamour ~i
Robert Preston.
Anterior, Dorothy
Lamour iucase ~i in
Hurricane, filmat in
Pacificul de Sud. Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'"
in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora,
plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.
ViN1URI PU'l'ERNICE
iN PACIFIC
t\
I
n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone
tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO TYPHOEUS
perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa in mitologia greadi,
termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste Typhoeus sou Typhon era fiul
furtuni opor de obicei In lunile de vara ~i de toomna, din iunie lui Tartar ~i 01 Geei. Dupo cum
se vede inuceoslOsculpluroonlica
Plna In noiembrie, ~i, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla greaco, elero reprezenlol co un
coastele Joponiei ~i Chinei. Multe dintre ele strabat Filipinele ~i monslru cu multe copele, cu corp de
om si cu caodo de sorpe. Zeul
Morea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai suprem, Zeus, a dOlo more bOlolie
ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane cu Typhoeus si 1-0 Ingropol, Incele
core omen into insulele din Pacific, Noua din urma, sub munlele Elno . Conlorm
legendei, eleslesursovlnlu rilor de
Guinee ~i Australia, unde slnt numite uneori furluna core provoocodevosloriIi
"willy-willy", dupa un termen aborigen. Aceste noufrogii. Cuvinlulgrec "typhon",
cicioane sud ice slnt mult mai des Inhlnite spre core inseomna virtei, provine din
oceoslo legenda sicansliluie a 0110
sflr~itul anului, Intre decembrie ~i marfie 01 surso posibilo a cuvinlului"toifun".
anului urmafor.
r ~OCEANULPACIFIC,
1902
DIN ROMANUL TAIFUNUL DE
JOSEPH CONRAD
Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7
1924) ~i-a seris poveslirea pornind de la 0
ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java ~i
de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu
care a ciiliiloril, John MacWhirr.
"Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care,
~ singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma ,\
alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare f
\ incit lui nu-i venea sa-~i creada ochilor
, nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii ~i
I a golului teribil pe care uraganul il crease sub
i
I zidul de apa mi~cator. Acesta se pravalea
(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl asupra corabiei ~i, cu 0 pauza, ca ~i cum ar fi
linc~raattll'lauJ tlttU'ttwu' n incercat sa-~i proteieze lIancurile, Nan-Shan a
r faM un salt... Ea s-a scufundat apoi in haul
KUBLAI HAN . I ramas dedesubt, ca ~i cum ar fi trecut dincolo
in 1279, Kublai Khan (1216-1294), nepotullui Genghiz Han, (u(erise China ~i 0 ·1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost l'
integrase in marele Imperiu Mongol. Dupo doi ani, el a Irimis douo lIole numeroose penlru a . aruncata inainte ameninlator, ca interiorul
KIHIf, r",,,httl l1li IIUpost p,,,trll "live invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle unui turn zguduit de un cutremur... in cele din
pr.vtdt 0 "'' II1II.
portlll devi'" II" ora1 nove au fosl prinse inlr-un laifu nsi majorilolea celor 150000 de oomeni s-auinecal sou, dodi au , urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca ~i cum ar fi
II •
11 Htd '" .otor, toat. adlpostit, Illei. reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze. avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i
s-a terminat cu ea", a strigat secundul.
9
OCEANUL
INDIAN
STUDIEREA FURTUNILOR
.,
I
Capitanul Henry Piddingtan (1797 n nordul Oceanului Indian,
1858), un ofiter de marina britanic pot aporea pin~ la ~ase
stationind in India, a petrecut multi cicloane pe an. Majoritatea
ani coledind informatii despre navele
prinse in mari furluni in Oceanul acestor cidoane au loc In octombrie,
Indian . In luCia reo so, Sailor's Hombook for Ie sflr~itul sezonului musonic, dnd
the lows of Storms in All Ports of the World
(Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile
vinturi calde bat peste ocean, spre
lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In India, dudnd mari cantitOti de vapori
1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa de epa. La sud de Ecuator, cidoanele
cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de
~a rpe. Piddington a observo t, de asemenea, co
apar mei tirziu, in luna decembrie.
ocorabie numita Charles Heddles s-aInv'1rt it In in medie, sint 8 anual, dintre care
jurul aeelor de ceasornic aproape a saptamlnii In jumatate au loc mai 10 sud, spre
timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei
Insulei Mauritius. Madagascar ~i coasta Africii.
Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau
eeluzelor trebuie conslruite inroutotite de deloane. Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta ~i eeoi pe
foorte important in coz de inundolii 0 fast mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpuldciaanelor, astlelincit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono ~i de
sehimbe cursurile riurilor ~i so moi ina lie odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh. In 1998, trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni
.. Dhaka, este plasato intr-a regiune murind }i 25 de milioone rominind foro odopost
LOCALE CU PRIVIRE LA
DEVASTiRILE PRODUSE DE UN
CICLON
MA1U FURTUNI
uroganul 0 generot ii valuri de noroi, pomite de pe vulcanul Cositos din Nicaroguo. Noroiul
s-a scurs pe versant, dezrodo einlndeopacii ?i uciglnd eel punn 1200 de oameni. in acelo?i
ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerro Negro, 0 Inceput so scuipe lavo ii eenu?o. Acest lucru
URAGANUL CAMILLE
Acest uragan de categoria a "l
cincea a lovit coosto stotului
f.
Mississippi in august 1969 ~i
o provocot un val de furtunii
ZIUA
mai inalt de ~apte metri.
De z
Furtuno aucis 256 de oameni, printre uro!
care Ii 12 aame ni ofIan 10 etajul al Presi
tr ei lea al unui bloc de apartamente, pr esi
ca re au ignorot avertismentele, aflindu -se 10 0 petrecere do to in cin steavenirii uroganului Ca Fu rtu
mi lle. Clodirea a fosl complellurlito de vinluri. Douo zi le mai tirziu, uroganul provoca ploi (76 vinluri
em de precipilo)ii) in eenlrul Virg iniei, dTnd nOllere la voluri de noroi )i ucigind din nou oomeni. metol, p
iMBARCAREA
Pe masura ce ura
ganul Andrew (vel;
p. 6) se apropia de
Florida, in august
1992, (entrul Natio
nal pentru Uragane
~i alte autoritati ii
sfatuiau pe oameni
~i, ulterior, chiar Ie
ordonau acestoro
sii-~i pariiseascii
locuintele ~i sii
evacueze zona din
jurul ora~ului Miami
Moi mull de un milion de
oomeni erou vizo!i ~i In
curlnd fiecore bucolo de
lemn romoso pe vreun
~ontier fusese vindulii
deoorece oomenii coulou
mOleriole penlru o-~i
osiguro u ~il e ~i fereslrele.
Au lnceput so se formeze
I mori oglomerori de lrofic
pe drumuriledinspre
cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t
uscolul. luni, 24 augusl, 10
oro 4.52, toolo lumeo ero
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- pregotito.
ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.
ZIUA MUNCII
TAIFUNUL TIP
Presiuneo minimo ero de 892 milibori - ceo moi scozulo brie 1979. In pundul sou culminonl, Tip se inlindeo pe 0
presiune ln regislrololn cazu l uragonelor dinAtlonli c. ori ecu un diomelru de 2 000 km si ero destul de puternic
venirii uroganului Co Furluna 0 inundol mulledintreinsulele din Fl orido Keys, ior penlru aimpinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tokio.
urogonul provoco ploi (76 vlnlurile so le devosloloore ou dislrus structurile de lemn ~ i Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi
si uciglnd din nou oomeni. melal, prinlre core copoci ~i bore de ole I. more porle din energie ~i din limpdeosupro oceonului.
1J
DISTRUGEREA
~~~TA1¥.P.~~
I
n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi a
Acest monument din metal
riisucit a lost ridicat pentru aAustraliei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite
Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze
de peste 200 km/h . Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, ainconjurot insula Bathurst ~i a
lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In
ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de
puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren ie~ind din tunel. Locolnicii au
inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet
,ncet, cidonul s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus.
UNEI AMBARCATIUNI DE
MARE (ALMA
Astiizi, Darwin este din
nou un port calm ~i
frumos In 1974, cind
cidonul Trocy se indrepta spre
port, multe nove au incercot so
scope de cidonul co re se
opropio. Unele ou fost oruncote
pe stinei . Oouo nove ole
marinei militare s-ou scufundot
in port ~i una a e~uo!. 0 alto
fost roniti grav ~i
novo afost ridicoto ~i impinso
10 sute de milioane
200 mpe usco!. Un observotor
mic, dor cu urmori
spuneo co portul oroto co 0
ul" mosura 1km .
"gromodo de gunoi'"
Ij
CE ESTE
o TORNADA?
O
intr-o zi cu furtuna din decembrie
1879, chiar 10 un an dupa ce a
tornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt
fost inaugurat podul de cole un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub
lerata Tar, peste riul Tar din forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro
Scolia, rafale puternice de "inl au
dislrus 0 parte a podului loemai dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului,
eind pe aeolo trecea un tren de oVlnd ospeclul unui co~ core se rote~te. Unele dureozo door
posogeri. Se spunea ea fusesera cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora.
"azule doua sou trei Irimbe de
apa linga pod ehiar inainte de Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 ~i 65 de
prabu~irea podului. Trenul s-a km/h ~i dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0
seulundal in riu ~i toti eei 75 de
oameni allati inauntru au deeedat.
suprofoto lola de 1 km ~i lungo de 100 km. (o~ul unei tornade
Bareile au eautat supra"iefuilori, mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado
aar aee~lia nu au lost gasifi. more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.
SCARA DISTRUGERILOR
Scara Fujita, a "ilezelor ~i dislrugerilor pro"ocale
de lornaae, se nume~Ie osllel aupii numele lui
T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10
Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie
de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina
dislrugeri masi"e.
(ATEGORIA VITElA ViNTUlUI • DISTRUGERI
TORNAD ElOR KM/ H
'-0 up to 116 U10are
,. J 117·1 80 Moderate
Cereetalo"i amalori sou""inatorii de lurtuni" i~; monteaza uneor;
'-2 181·253 Considerabile
detectoare radar in ma~ini sou eamioane, urmar;nd astlel tornadele.
'-3 254-332 Severe
Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala
' -4 333-419 Devastatoare
oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby
'-5 420+ Incredibile periculos Ie-a o/eril oamenilor de ~tiinfa imagini utile ale diferitelor
tipuri de tornade.
reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite. Ele se
formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode
exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit
Florida ~i Alobomo.
TOTO
ALEEA
Laboratorul National pentru Furtuni Grave
IS
~ELOR
sas
1e
ese
lade
I9
FILM DE AqlUNE
in filmul Twister
(Tornado), reolizot in
1996, "vinotorii de
ViRTEJU
furtuni" i~i petree 0 more
raganele sint U~I
porte a timpului ineereind
50 potrundo in interiorul
unor tornode pentru a
aflo cit mai multe de5pre
ele. Filmu l fo lose~te efecte
speciole uimitoare pentru a foce
U echipamentul ~ti i
pe nea~teptate ~.
avem surprinziitor de I
virtejurile au fost semnala'
furtunile so para convingiitoare.
inofi)ele de publicitote, chiar ~i In Biblie, ele afilnc
tornodele eraunumite "porteo dintre cele mai vestite vlrt l
inlunecotii a naturii" •
Vrii;itorul din Oz. Vlrtejuril
aHa ~i la
AMERICA INSULELE
DE NORD BERMUDE
Roml
Vr6pl
publi
poveslea ur
Dorothy, co re
un"ci cion" de
un ch iului si mi
Kansos, pina
in co rte, ferr
este descrisa
in cen lrul vir
TRIUNGHIUL BERMUDELOR
intilnesc Vif
in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude, di nsud in
Florida ~i Porto Rico, existii 0 zona oerul este
misterioasii eunoseuto sub numele de presiunea t
Triunghiul Bermudelor. Multecorobii )i ovioone ou porte si de 01
disporut aici fo ro urmo. in 1945, 0 escodrilo formato pina c1nd a (
din cinci avioane americone, aflate Intr-unzbor de fiind purtc
antrenament, au disporut in acelasi timp, iar un avion
de coutaretrim is dupo ele a disporut si el. 5e spune co
mai mull de 50 de nove au disporut in zo no. Existo 0
teorie conformcoreia ele s-au pierd ut in timpul unor
furtuni si mai ales din couza unortrimbe de apo.
Con/
ned
in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in
de I
care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate
Du
descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a
deol
lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc
lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all
sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de
virtejllri.
30
ViRTE]URI UIMITOARE
PLOUA CU
GALEATA!
VRAJITORUL DIN OZ De-a lungul anilor, au
Romanullui Frank L Baum, existat relatiiri
Vriiji,orul din 01, a fost referitoare la
publicat in 1900. Elte numeroase furtuni
povesteo unei feti)e pe nume ciudate, unele dudnd
Dorolhy, core esle purloto de cu ele diferite animate.
un "cicion" deporle de fermo Acesle rapoarle au ovul,
unchiului 5i molu5iisale, din probobil, legoluro cu
fiind purtolo mile 10 rind, 10 felde u~or cum or fi fosl purlol un lulg"
PRECAUTIONI
, DE SIGURANTA
,
f\
I
n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot
deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi
une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar
~i cu un astfel de avertisment, este greu de ~tiut ce precautiuni trebuie
luate. (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice, casele trebuie pur ~i
simplu asigurate ~i oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co
furtuna so loveasca. De-a lungul coastei ~i 01 rlurilor pot fi construite
Aee~'ioameni aju,a 10 eons'ruirea u,
baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island, doua co marime din Arhipelagul F
Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938. repara' ~i reeons'wit. in lonefe mai
mai inal
ADAPOST ( ONTRA
Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane
TOR NADEL OR
Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor ~i 01 furtu
Pivnitele subterane speciale nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda
reprezintii cele mai bune
ECLU;
adiiposturi impotriva tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut Cele mai bune mijloace
tornadelor, dar orice sub sol ~i pot aparea pe nea~teptate. apiirare impotriva valurilor
poate oferi un oarecare furtunii ~i inundaJiilor si
adiipost. Ooeo dodirea nu ore subsal, digurile cit mai inalte. Cele 12
eel mai bine este so stati Intinii pe de miei insule eoroliere ole ArhipeloQl
podea, sub 0 maso sou sub pot, Moldivelor, din Oeeonullndion, (
deporte de orice loorle expuse inundotiilor Cel moi In
fereostro. punct se olio door 103m deosu
nivelului morii, os~e l co locolnicii ou f
obligoti so conslruiosco diguri specio
Cel din imagine ojulo 10 protejO
portului Mole, copitoloto
ul uraganelor ~i al furtu
ence, impolriva inunda ECLUZE
Cele mai bune mijloace de
aporare impolriva valurilor de
furluno ~i inundatiilor sInl
digurile <il mai inalte. Cele 1 200
de mici insu le coroliere ole Ar hipelogu lui
Moldivelor, din Oceonullndion, sint
foorte expuse inundotiilor. Cel moi inoh
punct se 0110 door 103m deosupro
nive lului mo rii, ostfel co locolni cii ou fost
obligo)i so conslruiosco di guri specio le
Cel din imagine oiulo 10 proteioreo
porlului Mole, capitola !orii.
Semnele de eir
eulalie speciale
sint neeesare
pentru a
indruma
oamenii spre 0
lonii sigurii in
timpul unui
Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului uragan, in cal
Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de de urgenlii,
sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii liirii a erea
riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de
panieii sou
loeuinle din jurul ei ou lost distruse. haos.
SroDIEREA VREMII
E
Xista mii de statii meteorologice in intreaga lume,
care masoara in mod constant temperatura aerului,
presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti pentru
previziunile referitoare 10 uragane ~i tornade, satelitii urmoresc
continuu ~i fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare
altitudine, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de
soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni
mari. In plus, avioane speciale ~i baloane meteorologice
observo ~i mosoaro conditiile atmosferice In straturile
superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole
unei furtuni tropicale, informatia este introduso In computere,
care folosesc aceste detalii precum ~i informatii anterioare pentru
a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii .
WILLIAM MCKINLEY
Pre~edintele Will iam
McKinley (1843-1901)
spunea ca el se teme
mai mult de un uragan
decit de armata
spaniola. In timpul
riizboiu lui spa nio l·omeri can
din 1898, pre)edintele
McKinley afiicut primele
eforturi pentru apune baze le
serviciului de aparare contra
uragonelor di n Stotele Unite.
Cu douiizeci $i cinci de oni
Inointe, primul overtisment
impotri va unui uragan a fost
lonso t In Stotele Unite, c1nd
membrii Regimentului de Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee prive~te
Gordo au onunrot co se uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia a numeroase uragane din (araibe
opropie 0 furtuna puternica de
pentru perioade de 24 de ore.
Connecticut.
iNREGISTRAREA PRE!
(ercetatorii folosesc un tip dl
metru de 0 mare acurate,e
ZBOR iN FURTUNA borograf, pentru a inregistra 5~
Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in rile presiunii atmosferice. 8orog
care se formeaza furtunile pentru a ob,ine prevazut cu un instrument de ~
informa,ii de ultima ora. Ele ou un dispozitiv lung de inregistreozii presiuneootmosferica pe
cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo hirtie fixot pe un tombur rototiv. Urogc
candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii olte fu rtuni se formeoza in jurul unor 1
echipoment rodor special, core do 0 imogineelora structurilor de mica presiune, deci borometrele
de nori. Un zbor de recunoo)tere poote duro 12 ore, in timpul borogrofele sint instrumente
caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centrul unei furtuni importonte pentru
DETECTAREA PRIN
SATE LIT
Solelilii meleorologici
(sou meteosotelilii)
I,,,,p""'""e in intreaga lume,
transmit semnole
,,,,,·,,""t temperatura aerului, vizuole stoliilor
lui. ~i mai importanti pentru meteorologice pe
masurii ce se
e ~i tornade, satelitii urmoresc deploseozii pe orbilo
planetO din pozitii oflote 10 more paminlului. Acesteo sin t
Pomintului. Imoginile tronsmise de verificote de meteorologi
pentru avedeo dodi se
core se dezvolto furtuni dezvolto urogone deo supro
baloane meteorologice oceonelor Pomlntului. Potru
sou cinci meteosoteliJi oflOli
in straturile
in poziJi i potrivite pot
La primele semne ale fotogrofio in treogo su pr olo!o
introduso in (omputere, o Pomintu lui.
FOLOSIREA BAROMETRELOR
Meteorologii 'olosesc borometrele
pentru a deledo schimbiirile
presiunii otmos'erice. Borometru l a
fast inventot de EvangelistaTor rice lli, un
iNREGISTRAREA PRESIUNII
fizi ci on italian, in 1644, ji el mascara
(ercetatorii 'olosesc un tip de boro efectele presiunii otm osferice osupro unei
melru de 0 mare ocurotete, numit camere mefolicedin care a fost scas 0 par te
barogrof, pentru a inregislro schimbii din oeL Schimborilepresiunii otmosferice
rile presiunii otmos'erice. Borogroful este fo coeeosto camera so se extindo sou so se
prevozut (U un instrumenl de scr is core cantrocle, oclionind un oe pe un codron.
in reg istr eozo presiuneo otmosferico pe un su i de Borometrele moderne mosooro presiuneo
hirti efi xa t pe un tombur rototiv. Urogonele $i otmosferico in milimetri de ca loono de
aile furtuni se formeozo in jurul unor zone mercur so uin unitoli specifice, numite
de mi ca presiune, deci boromefrele ji milibori. Presiuneootmosferico 10 nivelu l
borogrofele sint instrumen te foarte morii este in medie 101 3 milibo ri, ca re
importonte pentru meteorologi. reprezinto 760 mm de ca loono de mercur.
1
el
So
co
es
re
fu
S-(
fie
eS
sf!
cOl
pO
cal
IO
fu
PESCUITUL
Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii mondial. Oireclio lor generol
pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In mi~core reziduurile de pe ce sufla spre [cuotor i
fundul marilor, ce constituie hrono unor mici vie)uitoo re num ite planelon ~i core, 10 rindul sou, constitu ie urogonele se formeoza. Cum
hrono pentru pelti. As~el, faro morile lurluni, or exislo moi purin pe~te penlru pescorii din lorgul oer moi rece dinsp
coostelor Venezuelei.
:16
VREMEALA
NIVEL MONDIAL
C
aracteristicile unei vremi extreme
cum este cea din timpul uraganelor
~i tornodelor constituie door 0 porte 0
dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele
Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul PERFORAREA STRATULUI DE
cold este moi u~or ~i se ridico, In timp ce oerul rece OZON
este moi greu ~i cobooro. Mi~corile oerului cold ~i incepind cu anii 1970, imaginile
din satelit Ie-au ariltat
rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i
cercetotorilor co apar in fiecare
furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului an perforori ale stratului
s-o oflot in continuo cre~tere 1995 a fost cel moi protector de Olon. Primo osllel de
perlorore 0 losl observolo deosupra
fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo Antorelieii )i eo este red oto prin culooreo
este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo
sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor o apo rul inAretieo . Ozon ul este olacol de
cloro-fluoro-carboni (C FC), goze core se
combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele, lolosese In spray·uri le cu oerosoli , 10
poote duce 10 temperoturi globole ~i moi ridicote, frigidere )i 10 eonfecnonoreo mOlerialelor
core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole plosti ee pent ruombolo iele de 10 hrona de
tip fast-food. Schimborile de ocesl lei pot
zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice ~i oveo elede extrem de imporlonte osupro
furtuni precum ~i olte schimbori mojore ole dimei. ciimei 10 nivel mondiol.
(AUTIND PE~TE
VREME (IUDAIA
Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific au de
suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales Acest mic avion a fost lovit de
in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni o tornado pe cind se afla la
trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso, sol in Florida . Meteorologii core
deoorece pe$tii mici, cum or honchoo, mor sou se sludiozo lurtunile bru$te $i violente
indeporteozo de apele wide, in cou tare de hro no. Apo inceo rco so vodo In ce mosu ro EI
co ld o de 10 supro fajo oceanu lui bloc heazo ci rculatia Nino ofecteozo vremeo pe uswl.
apei reci din adincime, unde se gosescsubstonjel~ Unii cred co el ore eleele mull moi
nutritive. Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur, lorg rospindite dec11se credeo
pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole inoinle. Ei au descoperit de osemenea
acesleo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo un eleci simil ar coreapa re in At lantic Ii
in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din este cunascut sub numele de Narth Atlanlic
lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on. Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlontico.
Z9
j I
,
P:~ cil
puterni
tarile so
ostfel dE
neceSOrE
urmeoze
oceste ft
referitoo
felul oce
obtine ~
moi multe oda~
oles in zonele c
A (ONSTRUI VIITORUL
in mijlocul pierderilor ~i
dislrugerilor coulole de morile
'urtuni, moi existii totu~i speronte
printre supravietuilori. (omunilii!ile se
opropie unele de ollele In dorinlo de o - ~i
reconslrui cosele ~i vie!ile. A~o cum spuneo
un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew :
"Sintem in viala ~i sanlJto~i. Restul sint
lucruri ce pot fi inlowite ".
Organiza!iile de
cercetiitori din intreaga
lume colecteazii date de
la satelifi fi sta!ii
meteorologice. fie
lolosesc compulere
deosebil de pulernice
penlru prelucrarea dalelor
fi penlru dezvollarea
unor programe care sCi
prevadCi vi;Ioarele lurluni
f; sCi aile ce se ma; poale
intimpla.
JO
PRMND SPRE
VIITOR
robObil co nu vom reu~i niciodota so
STUDII LOCALE
Informatiile provenite de
10 mici statii meteoro
lagice din intreaga lume
vor continua sii fie
extrem de importante. Ele
se odougii dotelor olerile de
cenlrele moli Ii lronsmise de
solelitii spo!ioli, liind deosebil de
ulile in prognozo lurlunilor
locale.
Organiza!ii1e de
cereetiitori din intreaga
lume co/ectealii date de
la sateli/i ~i sta!;;
meteorologice. Ele
folosesc computere AJUTAREA REGIUNILOR SARACE
intimpla. viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penlru astlel
de fenomen e.
JI