Sunteți pe pagina 1din 36
CE ESTE UN URAGAN? U n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi violente,
CE ESTE UN URAGAN? U n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi violente,

CE ESTE UN URAGAN?

U n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi

violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de

120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care

meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio

generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi

torenliole ~i ridicind valuri urio~e. Cind ojung pe uscat,

uroganele

Aceastii fotografie aratii unele dintre distrugerile provocate in ora1ul Galveston, Texas, de uraganul Alicia, in
Aceastii fotografie aratii
unele dintre distrugerile
provocate in ora1ul
Galveston, Texas, de
uraganul Alicia, in 1983.
Douiizeci 1; unu de oameni
ou fost uci~i, iar pagubele
au ajuns la 2 miliarde.
(opoci,

produc mori pierderi ~i distrugeri. Ele dorimo cose ~i dezradacineoza

iar valurile inalte ~i ploile torenliale provoaco adeseori

inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei, uroganele ou fost cauzo multor dezastre . In zilele noastre, oomenii de ~tiinlo au involot foorte multe lucruri despre modul in care uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim.

LlNIA TARMULUI

Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare

de 400 km ~i pol sii Ireacii multe zile inainle ca

uraganul

sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii, primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi, vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo loll o jumotole a vl rt ejului trece deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.

iN INTERIOURUL

UNUI URAGAN

Ond se formeazii un uragan, vaporii de apii sinl adunati din mare ~i se formeaza nori extrem de compacti.

Atund dn d opo coldo se evoporo si ae rul se ridi co, ele Ince p so se Invirteasco Inlr-o spirolo vert ical o. Tot mai mult aer cold si umed potrunde sub aerul core se ridico si tot moi mul t aer ojunge so se Invirteasco, 10rm1nd un urogan. Vinlurile viol ente se invi rt esc in jurul unei zone colme, lara nori, cu presiuni loarte scozu te, numito "ochi" 01uroganu lui.

NUMELE URAGANULUI Uraganele primese nume eonfuzia atunci cind apar pentru a fi identifieate ~i pentru
NUMELE URAGANULUI Uraganele primese nume eonfuzia atunci cind apar pentru a fi identifieate ~i pentru
NUMELE URAGANULUI Uraganele primese nume eonfuzia atunci cind apar pentru a fi identifieate ~i pentru

NUMELE URAGANULUI

Uraganele primese nume eonfuzia atunci cind apar

pentru a fi identifieate ~i pentru a se evita

mai multe furtuni in acela~i timp. Olgonizorio

Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de folosindu-se olternotiv nume ma scu lin e ?i
Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep
de
folosindu-se olternotiv
nume ma scu lin e ?i feminine . In 1998, de exemp lu , numele
urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto
fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Fl on, deo suplo Marii Coroib elor,
in onu11996 . Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno
provocind moorteo a 34 de persoone.
Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din
mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu­
se in jurul siiu. in momenful de infensilafe
maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de
deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care
miisoarii adeseori 30 km in diamefru.

10

lit elo Ain li eco le on,

J

UNDE ANUME iN LUME APARELE? U raganele i~iau originea in zonele de la nordul ~i
UNDE ANUME iN
LUME APARELE?
U raganele i~iau originea in zonele de la
nordul ~i sudul
Ecuatorului, marcate de
URAGAN ELE DIN ATLANTIC
tropice - Tropicul Racului la nordul
in regiunea sud-estidi a Statelor
Unite uraganele reprezinta
Ecuator ului ~i Tropicul Capricornului la sud. Acestea
fenamene obi~nuite.in septembrie
1998, uraganul Georges a provoeat mori
inundoJii in insulele mai joose numite
Florida Keys Moi mult de 150 de cose au
fast camplet distruse de furtuno, core
ucisese deja moi mult de 500 de oomeni
in citevo insule din (oroibe.
sint zonele cele mai fierbinti de pe glob ~i apa oceanelor
esle foarte CIlldo aieL Oceanele cu 0 temperaturo mai mare
de 2JOC produc va pori CIllzi, din CIluza corora se formeaza
un uragan. Gnd furtuni tropicale puternice apar in vestul
Pacificului, ele slnt cunoscute sub numele de taifunuri, in
timp ce in Oceanullndian ele se numesc cicloane.
PACIFIC

TAIFUNURILE DIN

Valurile inalte ~i furtunile (onstituie 0 tema (omuna pentru arti~tiijaponezi, dintre (are multi au avut, probabil, experienta taifunurilor din Pacific.

Ando Hiroshige (1797­ 1858), un cunooscut pietor )i creator de stompe jopon ez, a reolizot numeroo se peisaje de uscot sou morine, printre core ~i oeeasta imagine 0 volurilor batute de vint .

4

~i

~ ZONE ALE UR AGANELOR , , . Zonele lumii in care au loc cele
~
ZONE ALE
UR AGANELOR
,
,
.
Zonele lumii in care au loc
cele mai multe uragane se
afla de-a lungulliniilor
imaginare ale Tropi cu l Ra ­
cului ~i Tropicul (apricDr­
nului, inlinzindu-se in
anumite zone ale Oceane­
IDr Atlantic, Pacific ~i
Indian.
Uraganele se depla ­
seaza de obicei spre vest,
lmpinse de vlnturil e din zona.
Dupo aceea,
Ecuotor )i l)i
ele se deport eaza de
ma resc vitezo , fii nd
ofectote de milcorea de rototie 0
Pamlntului. In emisfero nordica,
urogonele se Inv1rtesc lntotdeou­
no lmpotriva acelor de ceosomic.
Multe urogone se orienteoza spre
est clnd oting 0 zo na de mo re
sou de oer ma i rece.
CICLOANELE DIN AFARA OCEANULUI INDIAN
Aceaslil regiune de coastil din Bangladesh 5e afla in calea multor cidoane .
~i
arti~tii
Terenul plot din delta Gangelui este ulor inundabil, atlt din eauza marii, cit Ii a numeroa se lor
cana le ale rlurilor, care ies din ma teo. La 12 noiembrie 1970, un ciclon extrem de putemic a
lovit Bongladeshul (numit otunci Pokistonul de Est). EI 0 creot un vol de furtuno de 15 m Ii
multe insule din delta au fost scufundote Aproximoti v 500 000 de oomeni ou fost ucili de
efectele dezostruoose ale ciclonului.

~

VAL DE FURTUNA

Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe . in centrul furtunii, ochiu l de jooso presiune 01 urogonului ridic o 0 trlmbo de opa lno lra de

plna 10 8 metri. Pe mosura ce vl rt ejul se deploseozo sp re useat, ell mpi ng e vo lul mo re de furtuna lnoin te. Volul produce, eve ntua l, inundotii I i In zone le joose,

de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe

di st rugeri dedt v1nturi le urogonu lui.

J

AJUTOR PENTRU ~i septembrie. Atunci apele SINISTRAll in timpul uraganului Mitch, oamenii nu ~i-au pierdut
AJUTOR PENTRU
~i septembrie. Atunci apele
SINISTRAll
in timpul uraganului Mitch,
oamenii nu ~i-au pierdut door
jur de
~ose urogone in
case Ie, ci ~i mijloacele
de
subzistenJii Cull uri Ie agricale au fosl
di slruse Ii apo contaminalo . Mulle
dintre !arile cele mai bagate ole lumii Ii
organizaliile de ajutorare ou donat bani
Ii bu nuri in Hondura s Ii Nicaragua
penfru a· i ajufa pe aamenii
de aid so
supravie!uiasco dislrugerilar pravocofe
de urogan ul Mitch . in unele
din zonele
devastate era greu de ajuns Ii victimele
erau
nevoile so a}lepfe vreme
indelungofii pentru a primi ajutor
nevoile so a}lepfe vreme indelungofii pentru a primi ajutor (ele mai mati distrugeri provocote de IIraganlll
(ele mai mati distrugeri provocote de IIraganlll Andrew S-Oll af/at pe 0 "1ie de teren
(ele mai mati
distrugeri provocote
de IIraganlll Andrew
S-Oll af/at pe 0 "1ie
de teren de 30 km,
ce incll/de in
intregime ora11/1
Homestead.

URAGANE iN OCEANUL AnANTIC

••

S ezonul uraganelor din Atlanti( tine din iunie pina

in noiembrie, dar (ele mai violente

furtuni izbumes( de obi(ei in august

"

oceanului ojung la

temperatura lor ceo moi ridicote. De obicei, sint in

fiecore on, dar uneori pot

fi moi multe. In 1995, de exemplu, au fost inre­ gistrote 19 urogone. Mojoritateo i~i au origineo in

nordul Oceonului Atlantic, opoi trec prin Morea Coroibelor ~i Golful Mexicului, inointe de a lovi teritoriul Statelor Unite. In 1998, doue uragone devostotoore au lovit unul dupe oltul. In septem­ brie, uragonul Georges a lovit Insulele Coroibe ~i Florida. Apoi, 10 numoi potru septemini dupe oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale.

dupe oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale. URAGANUL ANDREW in august 1992, acest uragan extrem
URAGANUL ANDREW
URAGANUL ANDREW

in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas ~i Florida inainte sii intre in Golful Mexic ~i sii se indrepte spre Louisiana . EI se deplasa cu 40 km/h, vinfuri le ajungind pin a 10 2S0 km/h . Au exis lal roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati, dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri in valoare de 2S miliorde de dolari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0 porte din opara tura de 10 Ce ntr ul Nalional 01 Uragan elor (Notional Hurricone Center) de lingo Miami, Stat ele Unite.

din opara tura de 10 Ce ntr ul Nalional 01 Uragan elor (Notional Hurricone Center) de

~i

~i DUPA URAGANUL MITCH Uraganul Mitch a inceput ca 0 furtunii tropicalii in Caraibe la 22

DUPA URAGANUL MITCH

Uraganul Mitch a inceput ca 0 furtunii tropicalii in Caraibe la 22

actombrie 1998 . Cinei zile moi tirziu, vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovi se

dejo uscolul in Honduras. In urmotoarele patru zile mii de aomeni au fosl uci si si mai mult de

200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile

eauza le de ri uri si de ma re au aeoper il cu rind

mai mult de jumolale din leril ariul til rii si trei sferluri din lerenuril e ag riea le au fasl di slruse. Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajunsa

ruino. AI)i 2 000 de aameni au fa sl ueisi in

Nicoragua, mai mulle vietime fii nd facute si in Gualemala sau EI Sa lvadar.

1\

HONDURAS, 1998

SUPRAVIETUIND URAGANUlUI MITCH

Laura Arriola loeuia in satul Barra de AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras. Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de mare ~i de riu, dar atunei eind Mitch a

lov;t, marea ~i riul au provoeat inundal;;

ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape, jar solul ~i cei trei cop;; ai ei s-au inecat .

Ea a reu~it totu~i sa se prinda de ni~te

ramuri de palmier care pluteau la suprafala apei 1i a fast astlel purtata spre mare. Dupa aceea ~i·acanleclionat a pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea

in deriva. A gasit Irude ~i nuci de cocos

I plutitoare $i a supravielu;t astlel ~ase zile inainte de a Ii observata de 0 corabie ~i salvata. Ajunsese deja fa 120 km

J,

.~

I

J departare de casa ei.

7

SCARA

INTENSITATII

Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un inginer american. Seara se intinde de la 1 la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale.

(ATEGORIA URAGANELOR

VITEIA ViNTULUI • iN KM/H

DISTRUGERI

r /20·/53 Minim. 2 /54·/77 MoJerale 3 178-209 Ex/inse 4 2/0-249 Exlreme S 250+ (alaslrolale
r
/20·/53
Minim.
2
/54·/77
MoJerale
3
178-209
Ex/inse
4
2/0-249
Exlreme
S
250+
(alaslrolale
HURAKAN
Conform unei legende
maya~e, Hurakan, vechiul
zeu al vinturilor ~i
furtunilor, i~iavea locuinfa
in cefurile ce se ridicau
deasupra apelor care
acopereau, inifial,
inlr-una euvinlul "Po mint"
Piimintul. Hurakon a repelal
pino dnd aeesla s- o ridieal
deas upro apelar . Cind zeii se suporau pe primii aomeni ,
Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co
explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul
maya s, si denumirea de " ura gon " vi ne de 10 cuvinlul
sponial "huroeOn".
INSULELE DIN PACIFIC Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific ~i spre vest
INSULELE DIN PACIFIC
Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific
~i spre vest Marea Ch i nei de Sud se afla intr-o
pozilie deosebit de riscanta . Ele sufera odeseori de
pe urmo toifunuri lor din iunie pina in decembri e, in timpul
sezonului ploios din
regiune. In Filipine, in 1984, doua
toifunuri pulernice ou seufundol 11 eorabii ~iou provocol
moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.
~iou provocol moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone. Portul Causeway Bay, din Hong Kong,
~iou provocol moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone. Portul Causeway Bay, din Hong Kong,
~iou provocol moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone. Portul Causeway Bay, din Hong Kong,

Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'" in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora, plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.

Uraganele ~i taifunurile au fost folosite ca tema in numeroase filme despre dezastre naturale reolizate la Hollywood. in acest film din an;; 1940, Typhoon, au iucat Dorothy Lamour ~i Robert Preston. Anterior, Dorothy Lamour iucase ~i in

Hurricane, filmat in

Pacificul de Sud.

iucat Dorothy Lamour ~i Robert Preston. Anterior, Dorothy Lamour iucase ~i in Hurricane, filmat in Pacificul
iucat Dorothy Lamour ~i Robert Preston. Anterior, Dorothy Lamour iucase ~i in Hurricane, filmat in Pacificul
ViN1URI PU'l'ERNICE iN PACIFIC t\ I n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone

ViN1URI PU'l'ERNICE iN PACIFIC

t\

I n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO TYPHOEUS perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa in mitologia greadi,

termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste furtuni opor de obicei In lunile de vara ~i de toomna, din iunie Plna In noiembrie, ~i, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla

coastele Joponiei ~i Chinei . Multe dintre ele strabat Filipinele ~i monslru cu multe copele, cu corp de

Typhoeus sou Typhon era fiul lui Tartar ~i 01 Geei . Dupo cum

se vede in uceoslOsculpluro onlica greaco, el ero reprezenlol co un

om si cu caodo de sorpe. Zeul

suprem, Zeu s, a dOlo mo re

bOlolie

cu Typhoeus si 1-0 Ingropol,

In cele

din urma, sub munlele Elno. Conlorm legende i, el esle surso vlnlu ri lor de

furluna co re provooco devoslor i Ii

core inseomna virtei, provine di n

Morea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane core omeninto insulele din Pacific, Noua Guinee ~i Australia, unde slnt numite uneori

"willy-willy", dupa un termen aborigen . Aceste noufrogii. Cuvi nlu l grec "typho n",

cicioane sudice slnt mult mai des Inhlnite spre

n " , cicioane sudice slnt mult mai des Inhlnite spre oceoslo legenda si cansliluie a

oceoslo legenda si cansliluie a 0110 sflr~itul anului , Intre decembrie ~i marfie 01 surso posibilo a cuvinlului"toifun".

anului urmafor.

r~OCEANULPACIFIC,

1902

DIN ROMANUL TAIFUNUL DE JOSEPH CONRAD

OCEANULPACIFIC, 1902 DIN ROMANUL TAIFUNUL DE JOSEPH CONRAD Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7­ de la 0

Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7­

de la 0

1924) ~i-a seris poveslirea pornind

ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java ~i de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu care a ciiliiloril, John MacWhirr.

"Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care,

(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl

linc~raattll'lauJtlttU'ttwu'

n

KUBLAI HAN

in 1279, Kublai Khan (1216-1294) , nepotullui Genghiz Han, (u(erise China ~i 0

integrase in marele Imperiu Mongol . Dupo doi ani,

el a Irimis douo lIole numeroose penlru a

 

singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare

\

incit lui nu-i venea sa-~icreada ochilor ­

,

nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii ~i

I

I

a golului teribil pe care uraganul il crease sub

zidul

de apa mi~cator. Acesta se

pravalea

 

asupra corabiei ~i, cu 0 pauza, ca ~i cum ar fi incercat sa-~iproteieze lIancurile, Nan-Shan a

r

faM un salt

Ea s-a scufundat apoi in haul

. I ramas dedesubt, ca ~i cum ar fi trecut

· 1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost

.

dincolo

aruncata inainte ameninlator, ca interiorul

invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle nove au fosl prinse inl r-un laifu n si ma jorilolea celor 150000 de oomeni s-a u ineca l s o u, dodi au reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze.

II

,

unui turn zguduit de un cutremur

in cele din

urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca ~i cum ar fi

avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i s-a terminat cu ea", a strigat secundul.

• avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i s-a terminat cu ea", a
• avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i s-a terminat cu ea", a

,\

f

i

l'

OCEANUL INDIAN ., STUDIEREA FURTUNILOR Capitanul Henry Piddingtan (1797­ 1858), un of iter de marina

OCEANUL

INDIAN

.,

OCEANUL INDIAN ., STUDIEREA FURTUNILOR Capitanul Henry Piddingtan (1797­ 1858), un of iter de marina britanic
STUDIEREA FURTUNILOR Capitanul Henry Piddingtan (1797­ 1858), un of iter de marina britanic stationind in
STUDIEREA FURTUNILOR
Capitanul Henry Piddingtan (1797­
1858), un of iter de marina britanic
stationind in India, a petrecut multi
ani coledind informatii despre navele
prinse in mari furluni in Oceanul
Indian. In luCiareo so, Sailor's Hombook for
the lows of Storms in All Ports of the World
(Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile
lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In
1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa
cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de
~a rpe. Piddington a observo t , de aseme nea, co
o corabie numita Charles Heddles s- a Inv'1rt it In
jurul aeelor de ceasornic aproape a saptamlnii In
timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei
Insulei Mauritius.

I n nordul Oceanului Indian, pot aporea pin~ la ~ase cicloane pe an. Majoritatea acestor cidoane au loc In octombrie , Ie sflr~itul sezonului musonic, dnd vinturi calde bat peste ocean, spre India, dudnd mari cantitOti de vapori de epa. La sud de Ecuator, cidoanele apar mei tirziu, in luna decembrie. in medie, sint 8 anual, dintre care jumatate au loc mai 10 sud, spre Madagascar ~i coasta Africii.

ECLUZA

in Bangladesh, maioritatea eduzelor trebuie construite

manual. Un pion de actiune foorte important In caz de inundotii 0 fo st

initiat In 1992 ~i lncearca so schimbe cursurile fiurilor ~i so moi lnalte

digurile existente. Capitola tarii, Dhako, este plasata Intr-o regiune joosa, pe rlu l Burigongo, unul dinlre rlurile de dimensiuni medii din delta Gongelui. Oro$ul, cu 0 populalie de moi mult de 5 milioone, este

continu u omenintot de inundoti i

Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul Oceanului Indian, este uneori afedata de ploi torentiale in timpul
Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul
Oceanului Indian, este uneori afedata
de
ploi torentiale in timpul cidonului .
In 1966, In timpul ciclonului Denise, au ojuns
so coda 182, 5 cm de precipitatii lntr-o singurii
zi. Apai , In 1980, In timpul ciclonu lui
Hyac int he, au cozut 567,8 cm lnt r-o perioa dii
de zece zile. Economia acestei frumoase insu le se
bozeazo pe industria zohiirului, core include
A~TEPTiND HRANA
Agentiile de ajutorare stabilesc in mod
regulat centre de ajutor de urgentii in
Bangladesh, unde oamenii a~teapta
disperati hrana zilnicii . Militorii sln t odu~i ~i ei
oproape trei sfe rturi din terenul cultivot 01 insulei.
Inundotiile praduc mori distrugeri, alit fizice , cil
~i economice.
odeseori pentru a ojuto 10 distribuireo hronei cit moi
rapid ~i moi corect posibil.
----------------------------------

IO

~i ~i a~leapto adu~i INUNDATI Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte

~i

~i

a~leapto

adu~i

INUNDATI

Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau

inroutotite de deloane . Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta ~ieeoi pe mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpu l dciaane lor, astlel incit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono ~ide odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh . In 1998 , trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni

- ­

murind }i 25 de

mi lioone rominind foro odopost

oomeni - ­ murind }i 25 de mi lioone rominind foro odopost in areas/a imagine din
oomeni - ­ murind }i 25 de mi lioone rominind foro odopost in areas/a imagine din

in areas/a imagine din seeolul 01 XIX-lea se pot !fedea loeui/orii din Mayotte , una din insulele (omoro, din Oceanullndian, af/ati intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili.

intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili. ,- '- '- ----- - -

,-

'-

'- -----

-

- -

\ BANGLADESH, 1970

RElATiRI DIN ZIARELE LOCALE CU PRIVIRE LA DEVASTiRILE PRODUSE DE UN CICLON

'/

Pufinii supraviefuitori au ramas lara hrana.

: Am valut in jur de BOO de corpuri lacind

J de 0 parte ~i de alta a barajului grav avariat de viitura. Am valut alte cel pUfin ., 3 000 de corpuri calute de-a lungul drumului. Supraviefuitorii mergeau lara tinta, co nebunii, strigind continuu numele celor morfi. 5 000 de corpuri lusesera ingropate, cite 100- 150 in liecare groapa.

./

1

Vi;tura, inaltii cit 0 cliidire cu douii etaje, a schimbat harta deltei, ~tergindde pe fafa pamintului anumite in.sule ~i creind altele. Comunitiiti intreg; au lost distruse, oamen; , 1; an;ma/e liind cu tOfii uci1i.

j

II

(entrul Nafianal pentru Uragane din (oral Gables, Iinga Miami, Florida, urmare1te indeaproape uraganele care se
(entrul Nafianal pentru Uragane din (oral Gables, Iinga Miami, Florida, urmare1te indeaproape uraganele care se
(entrul Nafianal pentru Uragane din
(oral Gables, Iinga Miami, Florida,
urmare1te indeaproape uraganele
care se lormeaza in Atlantic ~i in
Pacifiwl de Est. (entrul avertizeaza
populolia ca in urmatoarele 36 de
ore coasta Statelor Unite or putea
Ii Jovita de un uragan. Rata
pasibilitafi; ca aceste prez;cer; se
vor adeveri e de 50 10 suta. Un
avertisment inseamna ca 0 anum;ta
parte a coastei se of/a in pericol
iminent 1i Irebuie sa se acfionele in
consecinfa.
CELE MAl MA1U FURTUNI nice furtuni sint ~i cele mai distrugotoare, dar numai in
CELE MAl
MA1U FURTUNI
nice furtuni sint ~i cele mai
distrugotoare, dar numai in

N u intotdeauna (ele mai puter­

ultima vreme putem beneficia de date statistice

credibile referitoare la viteza vintului, presiunea atmosferico, mor,i ~i distrugeri cauzate de uragane

~i de alte furtuni . Se

poate vedea astfel ca distrugerile

depind de momentul ~i loculunde love~te 0 furtuna ~i de rapiditatea cu care poate fj eo anuntata. In septembrie 1935,

un uragan de categoria a cincea a lovit Florida Keys ~i a ucis

de oameni . 0

luna mai tlrziu , un alt uragan, ((Ire se pare

408

ca a fost mai slab, dupa relatarile existente, a provo cat

aproximativ 2 000 de morti in Haiti, Honduras ~i Jamaico.

2 000 de morti in Haiti, Honduras ~i Jamaico. URAGANUL UCIGA~ MITCH Uraganul Mitch (vel; p.

URAGANUL UCIGA~ MITCH

Uraganul Mitch (vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente

(vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente leta Ie in octombrie 1998

leta Ie in octombrie 1998 . Pe lingo faptu l co 0 provocat inundo)ii teri bi l e In Hondu ros,

lu cru

uroganul 0 genero t ii val uri de noroi, pomite de pe vulcanul Cosi t os di n Nica roguo. No roiul

s-a scu rs pe versant, dez rodo einln d eopacii ?i

uciglnd eel pu nn 1200 de oa meni. i n ace lo ?i

ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerr o Neg ro, 0 Ince put so scuipe lavo ii eenu ?o. Acest

o creat 0 combi na) ie mor tolo de dezastr e naturale.

URAGANUL CAMILLE

Acest uragan de categoria a cincea a lovit coosto stotului Mississippi in august 1969 ~i o provocot un val de furtunii

mai inalt de ~apte metri .

Furtuno a ucis 256 de oameni, printre care Ii 12 aame ni of Ian 10 etajul al

"l

tr ei lea al unui bloc de apartamente, ca re au i gnor ot avertismentele, aflindu -se 10 0 pet recere do to in cin ste a ve nirii uro ganului Ca ­

mi ll e. Cl odirea a fosl complellurl i t o de

provoca pl oi (76

em de precipilo)ii) in eenlrul Vi rg i niei, dTnd nOllere la voluri de noroi ) i uci gi nd din nou oomeni.

vinluri. Douo zi le mai ti rziu, uro ganul

Vi rg i niei, dTnd nOllere la voluri de noroi ) i uci gi nd din
Vi rg i niei, dTnd nOllere la voluri de noroi ) i uci gi nd din
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.

Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.

iMBARCAREA Pe masura ce ura­ ganul Andrew (vel; p. 6) se apropia de Florida, in
iMBARCAREA
Pe masura ce ura­
ganul Andrew (vel;
p. 6) se apropia de
Florida, in august
1992, (entrul Natio­
nal pentru Uragane
~i alte autoritati ii
sfatuiau pe oameni
~i, ulterior,
chiar Ie
ordonau acestoro
sii-~ipariiseascii
locuintele ~i sii
evacueze zona din
jurul ora~uluiMiami
Moi mull de un mili on de
oomeni erou vizo!i ~iIn
curlnd fiecore bucolo de
lemn romoso pe vreun
~ontier fusese vi ndulii
deoor ece oomenii cou lou
mOleriolepenlru o-~i
o s igu r o u ~ il e ~ i f e r es lr e l e.
Au lnceput so se formeze
mori ogl omerori de lrofi c
pe drumuril e dinspre
cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t
uscolul. luni , 24 augusl , 10
oro 4.52, toolo lumeo ero
pregotito.
luni , 24 augusl , 10 oro 4.52, toolo lumeo ero pregotito. ZIUA MUNCII TAIFUNUL TIP
ZIUA MUNCII TAIFUNUL TIP De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un uragan de cotegoria
ZIUA MUNCII
TAIFUNUL TIP
De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un
uragan
de cotegoria
a cincea a lovit Florida .
Unul dintre cele mai puternice toifunuri studiate
vreodota s-o format in Oceanul Pacific in odom­
Presiuneo minim o ero de 892 mi libori - ceo moi scozulo
presiune ln regis lr ol oln cazu l uragone lor di n Atlonli c.
Furl una 0 inundo l mu ll e din tr e in sul el e din Fl or id o Keys, i or
vlnluri le so le devosloloore ou di slru s structurile de
melal , prinlre core cop o ci ~i bore de ole I.
lemn ~i
brie 1979 . I n pundul sou culminon l, Tip se inlindeo pe 0
ori e cu un di ome lr u de 2 000 km si ero destul de puternic
pen l ru a impinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tok io.
Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi
more porle din energie ~i din lim p deosupro oceonu lu i.
Acest monument din metal riisucit a lost ridicat pentru a comemora dezastrul din ziua
Acest monument din metal
riisucit a lost ridicat pentru a
comemora dezastrul din ziua
a lost ridicat pentru a comemora dezastrul din ziua DISTRUGEREA ~~~TA1¥.P.~~ I nidodato. In dimineata zilei
a lost ridicat pentru a comemora dezastrul din ziua DISTRUGEREA ~~~TA1¥.P.~~ I nidodato. In dimineata zilei

DISTRUGEREA

~~~TA1¥.P.~~

Inidodato. In dimineata zilei de 20 decembrie s-a format 0

n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi a

Australiei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite

de Criiciun. furtuno tropicolo in Morea Arafuro - extensie a Pacificului de Sud­ Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze de peste 200 km/h . Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, a inconjurot insula Bathurst ~i a lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren ie~ind din tunel. Locolnicii au inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet­ ,ncet, cidonul s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus.

s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus. DARWIN, 1974 BOB HEDDITCH, c4PITANUL UNEI AMBARCATIUNI DE
DARWIN, 1974 BOB HEDDITCH, c4PITANUL UNEI AMBARCATIUNI DE PESCUIT DIN DARWIN Am plecat pe mare
DARWIN, 1974
BOB HEDDITCH, c4PITANUL
UNEI AMBARCATIUNI DE
PESCUIT DIN DARWIN
Am plecat pe mare in Ajunul Criiciunului, la ora
19.30 1i la miezul nap1ii ne-a lovit cic/onul.
Vintul sulla in lerestre ~i a distrus u1a din
~ spate. Valurile loveau arum puntea de
comandii 1i a trebuit sii fin cirma stind lungit
pe podea. Pe la ora 2.00 nu mai puteam lace
acest lucru deloc, nu mai aveam luminii 1i
,~
I
numai motorul principal
ne mai purta in
ralalele de vint. Am pierdut ambele encore
nu aveam nici cea mai micii idee unde ne
1i
, alliim. Am viizut dauii biirei care semnalizau
·1 pentru a cere ajutor, dar nu puteam lace nimic.
de
if
Ne-am tirit inapoi la 11.40, in diminea1a
Criiciun. Fusese prima ie1ire pe mare a
inginerului nostru. Cind am tras la chei,
el a
~
J _dis~~ut~edc~!u~se1i ~~malui ie1i~e:j

RECONSTRUIREA ORASULUI DARWIN

Guvernul australian a creat 0 comisie de recanstruc,ie imediat dupa ce

Tracy lovise . Se spero ca se poote recons tru i capitola regiun i i nordice In cinci ani, dor totul s-a realizot door intr -o periooda cu pulin mai lunga de trei oni. Dupa cieion, nu mai

rama sesera dec1t oproximativ 10 000

inllori tor ~iore 0 popula)ie de 81 000 . Legi le oustraliene referitoore 10 construc)ii stipul eaza ocum co locuinte le all ot e In zone de risc trebuie protejote in mod special

lmpotriva diferitelor obiecte pur tote de

so oibo legoturo cu temeliile . Autorito)ile au luat mosuri de ajutorore a oomenilor doco un osnel de cieion or lovi din nou, dor acestia vor continuo totusi so se of Ie, intr·o oorecore mosuro, in putereo for)elor naturii .

de oomeni In oro~.Acum, Darwin es te din nou

vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fi xate asne l incit

vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fi xate asne l incit U R M E L E

URMELE DISTRUGERILOR

Aproximativ 10 000 de locuin,e - aproape trei sferturi din totalullocuin,elor din Darwin - au fost distruse de

cidonul Tracy. 65 de oomeni au fost ucisi, 145 au fost ranili groni moi mult de 500 rani)i Usaf. Po gube l e s-ou ridicot 10 sute de milioone de dolari austrolieni. Tracy 0 fost un cieion destu l de mic, dor cu urmori f oorte grove. Diametrul sau era de 80 km, ior "oc hiul " ma su ro 1 km.

cieion destu l de mic, dor cu urmori f oorte grove. Diametrul sau era de 80
cieion destu l de mic, dor cu urmori f oorte grove. Diametrul sau era de 80

I4

ora~.

~i

ocoperi~urile

~i

os~el

ora~. ~i ocoperi~urile ~i os~el Pe ~nga vinturi, au mai fost ~i pi aile torentiale: peste

Pe ~nga vinturi, au mai fost ~i pi aile torentiale:

peste noapte au cazut 255 mm de precipitafii in

12 ore . A fost nevoie co oproximotiv 2S 000 de oomeni ro­ mo ~i foro odopos t so f ie tronsporto)i pe co leo oerului sp r e alte zone ole )orii. Lo doto de 29 decembri e, 10 000 de oomeni , printre core roniti ~i persoone in virsto, fuse se ro evocuoti.

core roniti ~i persoone in virsto, fuse se ro evocuoti. MARE (ALMA Astiizi, Darwin este din
core roniti ~i persoone in virsto, fuse se ro evocuoti. MARE (ALMA Astiizi, Darwin este din
MARE (ALMA Astiizi, Darwin este din nou un port calm ~i frumos In 1974, cind
MARE (ALMA
Astiizi, Darwin este din
nou un port calm ~i
frumos In 1974, cind
cidonul Trocy se indrepta spre
port, multe nove au incercot so
scope de cidonul
co re se
opropio. Unel e ou fost oruncote
pestinei. Oouo nove ole
marinei militare s- ou scufundot
in port ~iuna a e~uo!. 0 alto
novo a fost ridicoto ~i impinso
200 m pe
usco!. Un observotor
spuneo co portul oroto co 0
" gromodo
de gunoi'"

Ij

CE ESTE o TORNADA? intr-o zi cu furtuna din decembrie 1879, chiar 10 un an
CE ESTE o TORNADA? intr-o zi cu furtuna din decembrie 1879, chiar 10 un an

CE ESTE

o TORNADA?

intr-o zi cu furtuna din decembrie 1879, chiar 10 un an dupa ce a fost
intr-o zi cu furtuna din decembrie
1879, chiar 10 un an dupa ce a
fost inaugurat podul de cole
lerata Tar, peste riul Tar din
Scolia, rafale puternice de "inl au
dislrus 0 parte a podului loemai
eind pe aeolo trecea un tren de
posogeri. Se spunea ea fusesera
"azule doua sou trei Irimbe de
apa linga pod ehiar inainte de
prabu~ireapodului. Trenul s-a
seulundal in riu ~i toti eei 75 de
oameni allati inauntru au deeedat.
Bareile au eautat supra"iefuilori,
aar aee~lia nu au lost gasifi.
O
tornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt
un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub
forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro
dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului,
oVlnd ospeclul unui co~ core se rote~te. Unele dureozo door
cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora .
Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 ~i 65 de
km/h ~i dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0
suprofoto lola de 1 km ~i lungo de 100 km. (o~ul unei tornade
mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado
more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.
SCARA
DISTRUGERILOR
Scara Fu j ita , a "ilezelor ~i dislrugerilor pro"ocale
de lornaae, se nume~Ie osllel aupii numele lui
T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10
Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie
de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina
dislrugeri masi"e.
(ATEGORIA
TORNADElOR
VITElA ViNTUlUI •
KM/ H
DISTRUGERI
'-0
up to 116
U10are
,. J
117·1 80
Moderate
181·253
Cons iderabile
'-2 '-3
254 -332
Severe
'-4
333-4 19
Devastatoare
'-5
420+
Incredibile
Cereetalo"i amalori sou" "inatorii de lurtuni" i~;monteaza uneor;
detectoare radar in ma~inisou eamioane, urmar;nd astlel tornadele.
Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala
oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby
periculos Ie-a o/eril oamenilor de ~tiinfaimagini utile ale diferitelor
tipuri de tornade.
STRUCTURA UNEI TORNADE
Vinluril,
d,lo
~•••
ni""u' ­
(a Ji uraganele, tornadele se formeazii de-a
lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald
Ji umed intilneJte alt aer, rece Ji uscat . 5e
fo rme ozo un no r de furtuno, oerul cold se ri dico ~i, pe mosu ro
ce tot moi mult oer cold inointeozo pentru o-llnlocui, oe rul
incepe so 5e roteosco. Aceosto sp iralo formeozo 0 torno do,
cor e, i n emi sfero nor di ca, se
oce lor de ceo so rn ic. Torn odo
pe orizontal o din couza
depl oseo zo , in general, i mpotr iv o
~i norul de furtun o se de pl oseazo
vinturilor core suflillo niveluril e
sup eri aar e al e otmo sferei. Un eori , ci teva
torn ade mi ci se pot
iii
IIiiI
formo din ocela~i nor de furtu no. Pra ful ~iso lul sint obsorbi te
i n co~ ul torno dei, co re se ros u ce~te i n i urul unei zo ne co lm e,
cu pres iuni scozute.
r6
lul sint obsorbi te i n co~ ul torno dei, co re se ros u ce~te

(o~ul

~i

"TRiMBELE DE APA" (WATERSPOUTS)

Cind tornadele apar apei, apa ~i vapor ii

la suprafa, a de ap ii s i nt

absobi,i de nori . Asriel opor "Irimbele de opo" core, doco nu sint 10 fel de puternice co tornodele de 10 sol, pot COUlO distrugeri serioose corobiilor. Presiuneo SCOluto din co?ul trimbei de opo determino opo de 10 suprafoto so se ridice. Mojoritoteo trimbelor de opo ou un

diome tr u de 6 pino 10 60 de metri ~i uneori

opor perechi de osriel de trimbe de opo.

trimbelor de opo ou un diome tr u de 6 pino 10 60 de metri ~i
trimbelor de opo ou un diome tr u de 6 pino 10 60 de metri ~i
ALEE! TORNADELOR T ornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des intilnite in America
ALEE! TORNADELOR T ornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des intilnite in America

ALEE! TORNADELOR

T ornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des

intilnite in America de Nord, Europa, Asia de Est ~i

Australia. In Stotele Unite, slnt semnolote oproximotiv 800

de tornode In fiecore on ~i ceo 70 de oomeni slnt uci~i. Vol uri Ie de oer

cold ~i umed din Golful Mexicului se Intilnesc odeseori cu vlnturile moi reci ~i moi uscote din regiunile nordice ole Conodei ~i din Muntii Stinco~i.AceostO ciocnire 0 moselor de oer produce multe tornode de-o lungul unei zone Intinse 0 Slotelor Unite, ce cuprinde stote co Texos, Oklo homo, Konsos ~i Nebrosko, regiuneo capatind numele de "oleeo tornodelor ". Mojoriloleo ocestor

d e "oleeo tornodelor ". Mojoriloleo ocestor TORNADA! Nu are rost sa Incerci sa fugi din
TORNADA! Nu are rost sa Incerci sa fugi din fata unei tornade . Oricum Ie
TORNADA!
Nu are rost sa Incerci sa fugi din fata
unei tornade . Oricum Ie va prinde din urmo. Cei
care se ana In or liber olunci cind opare a lornodo
Irebui e so se relrogo lateral cil moi repede
Daco
nu mo i au limp so foco acest lucr u, esle bin e so
se
in lindo 10 pomin t in cel moi op ropi ot ~anl Unele
case din regiun i le cu ri sc mor e d e apa ri ) i e a
tornadelor au 0 pi vni)o subteran o pe nlr u protec)ie
impolriva furl unil or.
~i I n timpul noptii. Florida este lovila ~i eo destul de des
de tornode. De
Florida ~i Alobomo.
ZONE AFECTATE DE TORNADE
ALEEA
in medie, ou loc '25 de lornode in
Texos in fiecore on, incii 50 in
Olelohomo, 48 in Konsos ~i 38 in
Nebroslco. Numoi in Texos sinl
uci~iin Hecore on cco , 0 oomeni.
Pe oceoslii hortii se poole vedeo
cum se deploseozii lornodele
formole de vinlurile colde ce suflii
dinspre Golful Mexicului.
a

tornode opor In oprilie, moi ~i iunie ~i reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite . Ele se formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode

exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit

suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit TOTO Laboratorul National pentru Furtuni Grave
suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit TOTO Laboratorul National pentru Furtuni Grave

TOTO

Laboratorul National pentru Furtuni Grave (National Severe Storms Laboratory) este situat chiar In mijlocul "aleii tornadelor" din Oklahoma, regiune (U risc mare de producere a unei tornade Cercelotorii de oici au dezvoltol un se l de

tornode penlru

inslrumenle core pol fi oruncote in coleo unei

di reqio vintu lui

~i di r ec)ia l ornodeL Toole oces l eo au nume l e de Totable Tornado Observato(l/ - TOTO pe scurt, dupa ciinele din VrlJiitorul din Oz. TOTO ci nl are i le 180 kg I i este Ironsporlol cu un camion special , prevQzut cu a macoro.

mosuro lemperalura, presiunea almosferico,

le 180 kg I i este Ironsporlol cu un camion special , prevQzut cu a macoro.

IS

le 180 kg I i este Ironsporlol cu un camion special , prevQzut cu a macoro.

~i

TORNA DE TEX ANE Texasul suferii mai mult dedt oricare alt stat american de pe
TORNA DE TEX ANE
Texasul suferii mai mult
dedt oricare alt stat
american de pe urma
tarnadelor Lo II moi 1953,
o tornado
~i
Texasului,
a lovit Waco, in cenlrul
10 numa i 300 km de
coaslele Golfului Mexic, ucigind
u(i~i.
114 oomeni. Ceo moi more
trogedie din Slolele Unite 0 ovul
locinsa in 1925, dnd un grup de
lornode
0 lovit s lol e le
Mi ss ouri ,
Illinoi s ~iIndio no, ucigind in
10101 689 de oomeni.
de lornode 0 lovit s lol e le Mi ss ouri , Illinoi s ~iIndio no,

~ELOR

de lornode 0 lovit s lol e le Mi ss ouri , Illinoi s ~iIndio no,
de lornode 0 lovit s lol e le Mi ss ouri , Illinoi s ~iIndio no,

cintare~ le

I9

FILM DE AqlUNE in filmul Twister (Tornado), reolizot in 1996, "vinotorii de furtuni" i~ipetree 0
FILM DE AqlUNE
in filmul Twister
(Tornado), reolizot in
1996, "vinotorii de
furtuni" i~ipetree 0 more
porte a timpului ineereind
50 potrundo in interiorul
unor tornode pentru a
aflo cit mai multe de5pre
ele.
Fi l mu l fo lose ~te efecte
speciol e uimitoare pent ru a foce
furtunile so para convingiitoa re.
in ofi)e le de publicitote,
tornodele erau numit e "porteo
inlunecotii a naturi i"
AMERICA
INSULELE
DE NORD
BERMUDE
TRIUNGHIUL BERMUDELOR
in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude,
Florida ~i Porto Rico,
existii 0 zona
misterioasii eunoseuto sub numele de
Triunghiul Bermudelor . Mu lt e co rob ii ) i ov ioon e ou
dispo rut aici fo ro urmo. in 194 5, 0 escod rilo forma to
din cinci
avioane ameri cone, afla te Intr- un zbor de
antr ename nt, au disporut in acelasi timp, iar un avion
de co utar e trimis dupo ele a di sporut si el. 5e spun e co
ma i mull de 50 de nove au di sporut in zo no. Existo
teorie con formco reia ele s-au pi erd ut in timpul unor
fur tuni si mai ales din couza unor tri mbe de apo .
0
in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in
care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate
descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a
lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc ­
lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all
sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de
virtejllri.

30

all sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de virtejllri. 30 U~I ~ti i
all sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de virtejllri. 30 U~I ~ti i

U~I

~ti i

nea~teptate ~ .

~i

~i

PLOUA CU GALEATA! OZ De-a lungul anilor, au existat relatiiri referitoare la numeroase furtuni ciudate,
PLOUA CU GALEATA! OZ De-a lungul anilor, au existat relatiiri referitoare la numeroase furtuni ciudate,
PLOUA CU
GALEATA!
OZ
De-a lungul anilor, au
existat relatiiri
referitoare la
numeroase furtuni
ciudate, unele dudnd
cu ele diferite animate .
Acesle rapoarle au ovul,
probobi l, legolu ro cu
larnadele . Au exislal ploi
loren)iole co pe5li, brao51e Ii
50 plrle
un drd
In 1978, In No rfolk ,
de gl)le a fosl ridico l
de vlnl, ior in 199 7, In
NoMinghomshir e, au fo SI
vozu)i porci zburlnd prin oel.
NoMinghomshir e, au fo SI vozu)i porci zburlnd prin oel. ViRTE]URI UIMITOARE U raganele sint u~or

ViRTE]URI UIMITOARE

U

raganele sint u~orde urmarit, mai ales cu

echipamentul ~tiintifi( de

astazi, dar torn adele apar s(urta durata . De aceea

pe nea~teptate ~i sint de

avem surprinzator de putine informa,ii despre ele. Tolu~i

vlrtejurile ou fost semnolote In

ehior ~i In Biblie, ele ofllndu-se

dintre cele moi vestile vlrtejuri esle eel oflot 10 bozo romonului

multe relolori de -o lungul istoriei , In eenlrul multor povestiri. Unul

Vriiiitorul din Oz. Vlrtejurile, tornodele ~i trlmbele de opo s - or puteo oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii.

- or puteo oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii. V R A J
- or puteo oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii. V R A J

VRAJITORUL DIN

Romanullui Frank L Baum,

Vriiji,orul din 01, a fost

publicat in 1900. Elte

povesteo unei feti)e pe nume Dorolhy, core esle purloto de un "cicion" deporle de fermo

unchiului 5i molu 5i i sale, din Ka nsas, pl no In )in ulu l Oz . In co rle, ferma din Konsos esle descriso co " aHindu -se in cenlrul vlrtejului , unde se in liinesc vin lurile din nord 5i

din sud

In mi jl oc ul cicionu lui ,

oerul elle In generollini5lil, dor

presi uneo 101 moi more 0 oerului de 0

par le 5i de alto a cOlei a ridicol-o 101 moi sus,

pino dnd 0 ojunl deo lupro cicionului; 5i acolo a 5i ramos,

fiind pu rt olo mil e 10 rind,

10 fe l de u~or cum or fi fosl purlo l un lu lg "

Conform Veehill/lli Testament, la sfir~itlllvielii profetll/ui lIie, e"-a liisat IIrma~ al sail in Illpta impotriva nedreptii';i pe profetlll Elisei. Cei doi profe,; stiiteall de vorba eind a pornit lin vint pllternie dinspre nord. Dllpii ellm este seris in Cartea Regilor, au apiirut deodata lin car de foe ell eai de foe ~ii-a desparlit pe eei doi, lIie fiind ridieat 10 eer de lin virte;.

apiirut deodata lin car de foe ell eai de foe ~i i-a desparlit pe eei doi,
PRECAUTIONI DE SIGURANTA , , f\ I n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este
PRECAUTIONI DE SIGURANTA
,
,
f\
I n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot­
deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi­
une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar
~i cu un astfel de avertisment, este greu de ~tiut ce precautiuni trebuie
luate . (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice,
casele trebuie pur ~i

ADAP OST ( ONTR A TOR NADEL OR

Pivnitele subterane speciale reprezintii cele mai bune adiiposturi impotriva tornadelor, dar orice subsol poate oferi un oa recare

adiipos t . Ooeo dodirea nu ore subsal , eel mai bine este so stati Intinii pe podea, sub 0 maso sou sub pot, deporte de orice fereost ro.

simplu asigurate ~i oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co furtuna so loveasca. De-a lungul coastei ~i 01 rlurilor pot fi construite baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island, Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938 . Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor ~i 01 furtu ­ nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda­ tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut

~i pot

impotriva inunda­ tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut ~i pot aparea pe nea~teptate. Aee~'i ~i

aparea pe nea~teptate.

Aee~'i

~i

~i

os~el

impotriva inunda­ tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut ~i pot aparea pe nea~teptate. Aee~'i ~i

~i

~i

~i ~i uneori. Semnele de eir­ eulalie speciale sint neeesare pentru a indruma oamenii spre 0
~i ~i uneori. Semnele de eir­ eulalie speciale sint neeesare pentru a indruma oamenii spre 0
~i ~i uneori. Semnele de eir­ eulalie speciale sint neeesare pentru a indruma oamenii spre 0
uneori. Semnele de eir­ eulalie speciale sint neeesare pentru a indruma oamenii spre 0 lonii
uneori.
Semnele de eir­
eulalie speciale
sint neeesare
pentru a
indruma
oamenii spre 0
lonii sigurii in
timpul unui
uragan, in cal
de urgenlii,
liirii a erea
panieii sou
haos.

LO(UINTE (ONSTRUITE PE PILON I

in zonele de cooslo din Inlreaga lume, case Ie sinl conslruile pe piloni penlru a Ie proleia impolriva inundatiilor provocale de furtunile tropicale Acesl gr up

de l ocuinte pe pi lo ni se 0110

i n Indonezio, unde toi funuril e din Pacifi c lovesc

pe 0 in su l o din Arh i pelogu l Mo l uc celo r,

c lovesc pe 0 in su l o din Arh i pelogu l Mo l uc
c lovesc pe 0 in su l o din Arh i pelogu l Mo l uc

Ace1ti oomeni ajutii 10 construirea unui dig inalt pe coasta insulei Mindanao, ceo de -a doua co miirime din Arhipelagul Filipinelor. Dupii liecore dezastru, digul trebuie reparat 1i reconstruit. in zonele moi bogate ole lumii sint construite diguri de apiirare mai inalte 1i mai rezistente.

ECLUZE

Cele mai bune mijloace de aporare impolriva valurilor de furluno ~i inundatiilor sInl digurile <il mai inalte . Cel e 1 200

de mici i nsu l e coro l iere ol e Ar hipe l ogu l ui Moldivelor, din Oceonullndion, sint foorte expuse inundotiilor. Cel moi inoh punct se 0110 door 103m deosupro nive l ul ui mo rii , ostfel co locolni cii ou fos t

so conslruiosco di guri specio le di n imagine oiulo 10 proteioreo porlului Mole, capitola !orii.

obligo)i

Cel

10 proteioreo porlului Mole, capitola !orii. obligo)i Cel Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc

Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de loeuinle din jurul ei ou lost distruse.

pore sii Ii riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de loeuinle din jurul
pore sii Ii riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de loeuinle din jurul
SroDIEREA VREMII E presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti mari. In plus, avioane speciale
SroDIEREA VREMII
E
presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti
mari. In plus,
avioane speciale ~i baloane meteorologice
observo ~i mosoaro conditiile atmosferice In straturile
superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole
unei furtuni tropicale, informat ia este introduso In computere,
care folosesc aceste detalii precum ~i informatii anterioare pentru
a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii .

WILLIAM MCKINLEY

Pre~edintele Will iam

McKinley (1843-1901)

spunea ca el se teme mai mult de un uragan decit de armata spaniola. In timpul

riizboiu lui spa niol· omeri can din 1898, pre)edi ntele McKinley a fiicut primele eforturi pentru a pune baze le serviciului de aparare contra uragonelor di n Stotele Unite. Cu douiizeci $i cinci de oni Inointe, primul overtisment impo tri va unui uragan a fost lonsot In Stotele Unite, c1nd membrii Regimentului de Gordo au onunrot co se opropie 0 furtuna put ernica de Connecticut.

onunrot co se opropie 0 furtuna put ernica de Connecticut. Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a

Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee prive~te uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia a numeroase uragane din (araibe pentru perioade de 24 de ore.

ZBOR iN FURTUNA

Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in care se formeaza furtunile pentru a ob,ine

informa,ii de ultima ora . Ele ou un di spozitiv l ung de cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii

echi poment rodor special, core do 0 imog in e elora structu ril or

de no ri. Un zbo r de recunoo)tere poote

duro 12 ore, in timpul

caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centru l unei furtuni

Xista mii de statii meteorologice in intreaga lume,

care masoara in mod constant temperatura aerului,

pentru

previziunile referitoare 10 uragane ~i tornade , satelitii urmoresc

continuu ~i fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare altitudine , deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni

, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni
, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni

5~

~

~i

~i

~i ~i DETECTAREA PRIN SATELIT Solelilii meleorologici (sou meteosotelilii) transmit semnole vizuole stoliilor
DETECTAREA PRIN SATELIT Solelilii meleorologici (sou meteosotelilii) transmit semnole vizuole stoliilor
DETECTAREA PRIN
SATELIT
Solelilii meleorologici
(sou meteosotelilii)
transmit semnole
vizuole stoliilor
meteorologice pe
masurii ce se
deploseozii pe orbilo
paminlului. Acesteo sint
verificote de meteorologi
pentru a vedeo dodi se
dezvolto urogone deosupro
oceonelor Pomlnt ului. Potru
sou cinci meteosot eliJi oflOli
in poziJi i potr ivite pot
fotogrofio in treogo su pr olo!o
oPomintului.
ivite pot fotogrofio in treogo su pr olo!o oPomintului. iNREGISTRAREA PRESIUNII (ercetatorii 'olosesc un tip de
ivite pot fotogrofio in treogo su pr olo!o oPomintului. iNREGISTRAREA PRESIUNII (ercetatorii 'olosesc un tip de

iNREGISTRAREA PRESIUNII

(ercetatorii 'olosesc un tip de boro­ melru de 0 mare ocurotete, numit barogrof, pentru a inregislro schimbii­ rile presiunii otmos'erice . Borogroful este

prevozut (U un instrumenl de scr is cor e

in reg istr eozo pr esi uneo otmosfer ico

pe un su i de Urogonele $i

hi rti e fi xa t pe un tombur rototiv.

aile furtuni se formeozo in jurul unor zone

ji

rototiv. aile furtuni se formeozo in jurul unor zone ji de mi ca presiune, deci boromefrele

de mi ca presiune, deci boromefrele

borogrofele si nt instrumente foarte

importontepentru meteorologi.

si nt instrumente foarte importontepentru meteorologi. FOLOSIREA BAROMETRELOR Meteorologii 'olosesc
si nt instrumente foarte importontepentru meteorologi. FOLOSIREA BAROMETRELOR Meteorologii 'olosesc
FOLOSIREA BAROMETRELOR Meteorologii 'olosesc borometrele pentru a deledo schimbiirile presiunii otmos'erice.
FOLOSIREA BAROMETRELOR
Meteorologii 'olosesc borometrele
pentru a deledo schimbiirile
presiunii otmos'erice. Borometrul a
fast inventot de Evange li st a Tor rice lli , un
fizi ci on italian,
in 1644, j i el mascara
efecte le presiunii otmosferice osupro unei
camere mefolice din care a fost scas 0 par te
din oeL Schimb oril e presiunii otmo sferice
fo c oeeosto camera so se extindo sou so se
cantroc le, oclionind un oe pe un codron.
Borometrele moderne mosooro presiuneo
otmosferico in
mer cur
so
u in
milimetri de caloono de
unitoli specifice, numit e
milibori.
Pr esiune o otmosferi co
10 niv elu l
morii este i n medie 101 3 mili bo ri , care
repre zinto 760 mm de ca loo no
de mercur.
PESCUITUL Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii
PESCUITUL Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii

PESCUITUL

Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii

pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In mi~core reziduurile de pe

fundul mar il or, ce constituie hrono

unor mici vie)uitoo r e n um i te plane l on ~i core, 10 ri n d ul sou, cons t i tu ie

hrono pentru pelti. As~el, faro morile lurluni, or exislo moi purin pe ~te penlru pescorii din lorgul coostelorVenezuelei.

pe ~te penlru pescorii din lorgul coostelorVenezuelei. Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in

Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in 1806 de Sir Francis

Beaufort (1774-1857), amiral in marina

britanicii . Sir Fr ancis a str abotut Ii stu dio t mult e

dintre marile lumii ~i a folosit oceosto scoro pentru a deserie efectele vintului osupro unui vas de lupto complet echipot. Urogonele se oflo In Mul scorii Beaufort a vitezei vlnturilor.

:16

Descriereo fo~eivlnturilor

Vitezo vinturilor-kmlh

6

Vint puternie

39-49

0

Calm

mai pUfin de I

7

Aproape ralalii de vin/

50-61

Miere u~oarii

1-5

B

Rafalii de vin/

62-74

2

Brilii u~oarii

6-11

9

Ralalii puternieii

75-88

3

Brilii blindii

12-19

JO

Fur/unii

89-102

4

Vin/

moderat

20-28

JJ

Fur/unii pu/ernieii

103-118

5

Vin/ mai tare (reee)

29-38

J2

Uragan

119+

FORTA 1

PERFORAREA STRATULUI DE OZON incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat cercetotorilor co
PERFORAREA STRATULUI DE OZON incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat cercetotorilor co
PERFORAREA STRATULUI DE OZON incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat cercetotorilor co
PERFORAREA STRATULUI DE OZON incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat cercetotorilor co
PERFORAREA STRATULUI DE
OZON
incepind cu anii 1970, imaginile
din satelit Ie-au ariltat
cercetotorilor co apar in fiecare
an perforori ale stratului
protector de Olon. Primo osllel de
perlorore 0 losl observolo deosupra
Antorelieii )i eo este redoto prin culooreo
ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo
o apo rul in Aretieo . Ozon ul este ol acol de
cloro-fluoro- carboni (CFC), goze core se
lolose se In spray·uri le cu oeroso li , 10
frigidere )i 10 eonfe cnonoreo mOlerialelor
plo sti ee pent ru ombolo iele de 10 hrona de
tip fast-food. Schimbori le de ocesl lei pot
oveo elede extrem de imporlonte osupro
ciimei 10 nivel mondiol.

&

a

de imporlonte osupro ciimei 10 nivel mondiol. & a VREMEALA NIVEL MONDIAL C ~i tornodelor aracteristicile

VREMEALA

NIVEL MONDIAL

C ~i tornodelor

aracteristicile unei vremi extreme

cum este cea din timpul uraganelor

constituie door 0 porte 0

dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul

cold

este

rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului s-o oflot in continuo cre~tere­ 1995 a fost cel moi fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo

este moi u~or ~i se ridico, In timp ce oerul rece moi greu ~i cobooro. Mi~corile oerului cold ~i

este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo­ sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele, poote duce 10 temperoturi globole ~i moi ridicote, core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice ~i furtuni precum ~i olte schimbori mojore ole dimei.

ViNTURI GLOBALE
ViNTURI GLOBALE

Existo anumite structuri ale actiunii vinturilor 10 nivel mondial . Direetia lor generola este ofeelolo de rotano Pomlntului, core devioza fluxul de oer

ee suflo spre E cuotor inspre vest. A eesle alizee tropicole sufla In regiunile in core

urogon ele se formeozo . (um oerul co ld se

ridi eo 10 Ecuolor, el es le inloeuit de un

oer mai rece dinspre regiunile polore. A sllel se mentine echilibrul

temperolurilor pe glob

EL NINO A cest fenoment oceanic ~i atmosferic apare cind ape Ie (aide ale Pacificului
EL NINO
A cest fenoment oceanic ~i atmosferic apare
cind
ape Ie (aide ale Pacificului se deplaseazo
spre est, spre partea superioaro a Americii
Aceste distrugeri au fost pro vocate
in 1997 de uraganul Pouline, care
a lovit subl/rbiile ora1ului Acapulco,
in Mexic, 1i a fost considerot un
e fect 01 fenomenului EI Nino .
de Sud, provocind 0 cre~tere a temperaturii morii ~i
schimbori climatice
cu diferite grade de importanto . Se crede
co EI Ni no are legOlura cu schimbarile mi~carilor oe r ului deosupra
~i

Pocificului, core inverseoza directio normola a olizeelor. Termenul fl Nino inseomna in limbo sponiola " copilul" ~i se refera 10 pruncullsus, deoorece fenomenul opore in general in preojmo Craciunului. EI survine 10 fiecore 3 - 7 ani ~i de fiecore data poote ofecto climotulla nivel mondiol pentru un on intreg . EI Nino produce un numar moi more de ploi ~i furtuni in Americo de Nord ~i de Sud, printre core ~i urogone sou tornode, ~i seceta 10 ceo 10 Ito extrema , in Australia Indonezio.

Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea
Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii
calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea
ro~ie, In esful Oceanului Pacific, In largul coasfelor
Americii Centrale
mod obi~nuit reci ole
~i de Sud . A ce~ ti w r e nn in co l zesc o pe l e in
eoostelor din Ecuador ~i Pe r u, p rovoeind p l oi
torentiole ~i inundotii pe coosto vestieo a Am erieii de Nord Ii de Sud.

TOT MAl MULTE FURTUNI

in eadrul pufernicului fenomen EI Niiio din 1982/1983, au avut IDe ~i

neobi~nuit de

un numar furtuni In California, dar efectele fenomenelor din 1997/1998 slnt considerate printre eele mai grave. Au

ovut lac mult moi mu lt e tornode, fu rtuni teribi le Ii alte dezostre. Tornode violente ou opo rut I i i n Co lif orn io, ior in Peru ou fost inundoti i mosive.

Aceastii lomii de our este 0 statuetii inco1ii adusii ca ofranda. in iurul anului 1500 i.Hr., inca1ii au initiat un sacrificiu de masii in care au pierit 80 de oameni. Unii cercetiitori considera ca era un an in care fenomenul EI Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile aveau loc pentru a incerca sa-i imblinleasca pe le;i furio1; ai furtum;.

EI Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile aveau loc pentru a incerca sa-i imblinleasca pe

~i

~i

~i

~i

neobi~nuit

~i

~i ~i ~i ~i neobi~nuit ~i (AUTIND PE~TE VREME (IUDAIA Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific
~i ~i ~i ~i neobi~nuit ~i (AUTIND PE~TE VREME (IUDAIA Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific
~i ~i ~i ~i neobi~nuit ~i (AUTIND PE~TE VREME (IUDAIA Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific
(AUTIND PE~TE VREME (IUDAIA Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific au de suferit in anii
(AUTIND PE~TE
VREME (IUDAIA
Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific
au de
suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales
in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni
Acest mic avion a fost lovit de
o tornado pe cind se afla la
trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso,
deoorece pe$tii mici, cum or h onchoo, mor sou se
indeporteozo de apele wide, in coutare de hro no. Apo
co ldo de 10 supro fajo oceanu lui
bloc heazo ci rculatia
apei reci
din adincime , unde
se go ses c substonjel~
sol in Florida. Meteorologii core
sludiozo lurtunile bru$te $i violente
inceo rco so vodo In ce mosu ro EI
Nino ofecteozo vremeo pe uswl.
Unii cred co el ore eleele mull moi
lorg rospindite dec11se credeo
nutritive . Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur,
pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole
aces leo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo
in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din
lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on.
inoinle. Ei au descoperit
de osemenea
un el ec i simil a r cor e apa re in At lantic Ii
este cunascut sub numele de Narth Atlanlic
Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlontico.

Z9

j I , A (ONSTRUI VIITORUL in mijlocul pierderilor ~i dislrugerilor coulole de morile 'urtuni,

j I

,

A (ONSTRUI VIITORUL

in mijlocul pierderilor ~i dislrugerilor coulole de morile 'urtuni, moi existii totu~isperonte printre supravietuilori. (omunilii!ilese opropie unele de ollele In dorinlo de o-~i

spuneo un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew :

" Sintem in viala ~i sanlJto~i. Re s tul s i nt

lucruri ce pot fi inlowite ".

Re s tul s i nt lucruri ce pot fi inlowite ". Organiza!iile de cercetiitori din

Organiza!iile de cercetiitori din intreaga lume colecteazii date de la satelifi fi sta!ii meteorologice. fie lolosesc compulere deosebil de pulernice penlru prelucrarea dalelor fi penlru dezvollarea unor programe care sCi prevadCi vi;Ioarele lurluni f; sCi aile ce se ma; poale intimpla.

reconslrui cosele ~ivie!ile. A~o cum

vi;Ioarele lurluni f; sCi aile ce se ma; poale intimpla. reconslrui cosele ~i vie!ile. A~o cum

JO

vi;Ioarele lurluni f; sCi aile ce se ma; poale intimpla. reconslrui cosele ~i vie!ile. A~o cum

P

:~

~

oda~

~i

~;

~i

PRMND SPRE VIITOR P robObil co nu vom reu~iniciodota so oprim urogonele ~i tornodele, dor
PRMND SPRE
VIITOR
P robObil co nu vom reu~iniciodota so
oprim urogonele
~i tornodele, dor poote
co putem invato so focem fota furtunilor
puternice ~i efectelor lor. Din pocote, In multe din
filrile silroce ole lumii - unde opor un numar more de
ostfel de dezostre noturale ­ nu exista resursele
STUDIEREA FENOMENULUI
EL NINO
necesore pentru 0 foce fota distrugerilor teribile core
urmeoza. CercefOtorii ~i meteorologii studioza tot timpul
oceste fenomene ostfellnclt so ne inmulfim cuno~tintele
referitoore 10 oceste furtuni violente ~i 10 couzele lor. In
felul ocesto se pot foce previziuni moi bune ~i se vor
obtine moi multe informotii utile pentru reolizoreo de
Existii un program special
pentru observarea ~i miisurarea
efectelar fenomenului EI Nino ~i
a altor fenomene meteorologice
moi multe odaposturi ~i mijlooce de oparore moi potrivite
Dies In zonele cele moi ofectote ole lumii.
moi
Salelilul TOPEX/Poseidon monilorizeoz6
miscorile oceonelor pe glob ostlel incH
meleorologii sii-si poolo imbunOIO!i
previziunile. La fiecore 10 zile, solelilul
m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi
micii de 13 cm.
m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi micii de 13 cm. STUDII LOCALE Informatiile provenite de

STUDII LOCALE

Informatiile provenite de 10 mici statii meteoro­ lagice din intreaga lume vor continua sii fie extrem de importante . Ele

se odougii dotelor olerile de cenlrele moli Ii lronsmise de solelitii spo!ioli, liind deosebil de ulile in prognozo lurlunilor locale.

liind deosebil de ulile in prognozo lurlunilor locale. AJUTAREA REGIUNILOR SARACE in tiiri de genul
AJUTAREA REGIUNILOR SARACE in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie de grupuri de asistentii pentru
AJUTAREA REGIUNILOR SARACE
in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie
de grupuri de asistentii pentru a-i ajuta pe
localnici sii depii~eascii efectele unar
dezastre cum or fi inundatiile cauzate de
uragane ~i tarnade . NO!iunile moi bogo l e Ir ebuie
sii- i ojule pe cei ofloli in nevoie so loco pla nuli de
viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penl ru astlel
de fenomen e.

JI

cei ofloli in nevoie so loco pla nuli de viilor ostlel inc11 so fie moi bine
cei ofloli in nevoie so loco pla nuli de viilor ostlel inc11 so fie moi bine
cei ofloli in nevoie so loco pla nuli de viilor ostlel inc11 so fie moi bine