C ORINT
EDUCAŢIONAL
 I. GEOGRAFIE GENERAL|
Principalele dimensiuni ale P\mântului Mi[carea de revolu]ie a Terrei
Echinoc]iul de prim\var\
Polul Nord
Solsti]iul VA R A
R I M | I AR

6 356,78 km
de var\ P
[i 21 ore NA
22 iunie 92 zile 21 martie 89 z
Rp
i le
Rm 8 km
6 Periheliu
63 152 000 000 km 147 000 000 km (3 ianuarie)
Re S
6 378,16 km Afeliu
(6 iulie)
Ecuatorul 93
40 075 km zile
[i 14
V ore 23 septembrie e
Mer 08 km

19 or
40 0

A
RA 89 zile [i Solsti]iul
idia

NA de iarn\
T O A M
n

Rp = Raza polar\ 22 decembrie

Rm = Raza medie
Re = Raza ecuatorial\
Polul Sud Echinoc]iul de toamn\

Mi[carea real\ [i aparent\ a Lunii `n jurul P\mântului

rbita Lun
O

ii

Orbita P\mântu
lui

D ru m u l
re a l a l L u n ii

Lun\ nou\ Primul p\trar Lun\ plin\ Ultimul p\trar Lun\ nou\

Fazele Lunii Eclipsa de Soare

Umbr\
Radia]ii solare
Luna
Raze
a. Lun\ nou\ b. Soarele
solare
dup\ 29
1/2 zile

Penumbr\
Primul Ultimul
p\trar p\trar

dup\ 7 dup\ 22
Eclipsa de Lun\
3/8 zile 1/8 zile

Penumbr\
Lun\ dup\ 14
plin\ 3/4 zile Luna
Raze
Soarele solare Umbr\

a. schi]\;
b. fotografii realizate

2 dintr-un observator astronomic

Proiec]ia cartografic\ Mollweide Proiec]ia cartografic\ Mercator-Sanson Proiec]ia cartografic\ Eckert

Sistemul Solar Planiglobul

80°
OCEANUL ARCTIC
Cercul Polar Arctic
60°
AMERICA DE EUROPA
NORD ASIA
40°
SOARE MERCUR Tropicul OCEANUL
de Nord
20°
OCEANUL
AFRICA
OCEANUL PACIFIC
0°
VENUS AMERICA DE OCEANUL
20° SUD
Tropicul
ATLANTIC AUSTRALIA
de Sud PACIFIC INDIAN
40°

TERRA 160° 140° 120° 100° 80° 60° 40° 20° 0° 20° 40° 60° 80° 100° 120° 140° 160° 180°

Fragment din harta lumii realizat\ `n anul 1630 de Jan Jansson

MARTE

JUPITER

SATURN

URANUS

NEPTUN

PLUTO

3
 Relieful Terrei: trepte de relief, 160° 150° 140° 130° 120° 110° 100° 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10° 0°
elemente morfotectonice
a
[i unit\]i majore a nd
70° e nl
66,5° Cercul Polar Arctic ro
G
Yu k on

I.
I. Islanda
M-]ii Alaska

Scu
60°

Pod.

tul
Ca
na Labrador R

i
dia

M -]ii Coa s te

M -]ii St ânc o[i

n

in
50°
Pod.
i
Preriilor la ch
pa Pen.
40°
Ap Iberic\
pp
i - ]ii Bazinul
ssi las

M
Bazinul i i At

si
M-]

Mis
30° Nord-Atlantic I-le Canare
Pacificului de Nord Pod. Bazinul
23,5° Tropicul de Nord 7110
I-le Hawaii Mexic 9219 Canarelor a
20°
I-le An S
tile
le M
ari

Ni
OCEANUL

ge
OCEANUL

r
10°
co
no Dorsa
Ori la
Pod. M
0° Ecuator Galapa Guyanelor
I-le

ed
go

C âm Ama z on
s

io-
pi a A m a z o nu l ui

Atla
10°
Bazinul Bazinul
Pod.

ntic\
I-le To M Brazilian Angolei
Dorsala

uam Braziliei
o to Bazinul
-]

20° u
ii An

Peru
Paran

23,5° Tropicul de Sud

Pa

Câmpia
PA C I F I C La Plata
AT L A N T I C
cif

30°
zi
icu

Bazinul
lui

Bazinul
40°
Patagoniei
de

Pacificului de Sud 6681 Argentinian Bazinul

Est

50°
Cap
Po d .

I-le Falkland
(Malvine)
Bazinul I. }ara de Foc
60°

Pacifico-Antarctic
66,5° Cercul Polar Antarctic
70°

A N T A R

Treptele reliefului major: Abruptul oceanic (−200 – −3000 m)

Mun]i foarte `nal]i (peste 3000 m) Câmpii (0–200 m) Bazine oceanice (−3000 – −6000 m)
Mun]i [i podi[uri `nalte (1000–3000 m) Câmpii situate sub nivelul m\rii (0 – −150 m) Fose (sub −6000 m)
Dealuri [i podi[uri joase (200–1000 m) Platforma continental\ (0 – −200 m) Limita banchizei permanente
4
 R\spândirea apei [i a uscatului pe
USCAT
10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90° 100° 110° 120° 130° 140° 150° 160° 170° 180°
suprafa]a P\mântului (510 mil. km2) 149 m il. km 2
29,2%
c
Arcti
a zinul 70,8%
B 70°
361 mil. km2

Len
Podi[ul a Cercul Polar Arctic 66,5°
]ii Regiunea muntoas\
i

M- ina A |
vie

Ob
Siberiei P

E ni
i Ural
n d i a Siberiei de Est
Sca
Câmpia Câmpia sei
Centrale 60°
Siberiei Regiunea muntoas\

M-]i
Europei
de Vest a Siberiei deASud I-le
de Est I. Sahalin Aleu
tine
ga

50°

m
M-
Vol

ur
Carpa] ]ii M-]ii
pi
-]ii Al D i Alt
M un \rea M-] ai Podi[ul Gobi
ii Ca
uc ian-Shan (Shamo)
Bazinul Pacificului 40°
Pod. az Câmpia Turanului
M -]ii T
M-]ii
Anatoliei Pam
ir M-]ii Kunlun Câmpia
Podi[ul Qing Chinei de Est de Nord
Câ eso

-]i Zang (Tibet)

M
M
mp pot

Pod. Iran iH
ima
i a am

30°
Indo laya
-G M-]ii 10585
Po

ia
Câmp

an
iei

Chinei
d

ge
.A

tic Tropicul de Nord 23,5°

Mek
h a r \ de Sud
rab

a Pod. 20°

on
g
iei

Deccan
Nil

Arh. 11034 I-le

Filipine Ma 10°
rsh
Pod. ~nalt I-le Maldive all
al Etiopiei
OCEANUL OCEANUL
I. S

Depr. I. Kalimantan Ecuator 0°

um

Congo
o

I-le Seychelles
ate
Dorsala Cent ral-In
ng

Co I. Sulawesi I. Noua Guinee

ra

Pod.
I N D I A N
N

Angolei PACIFIC 10°

ala de 90
Zamb e

zi I. Madagascar 20°
Depresiunea pene de Ape Tropicul de Sud 23,5°
Dors

Kalahari Podi[ul
Australian 10884
di

ng
rli 30°
an

Da
um
\

ii C

n\ ar
M-]ii M
d\
Bazinul di
a

d
an

l
ee 40°
In I. Tasmania u aZ Su
Acelor st No
de

V
e I-le
lui

-
ud
cu

S 50°
ifi

a
al
ac

rs
lP

Do u
Bazinul Antarctic-Indian zin
Ba
60°

IA 2
AF mil %
30 20

AS il. km
,3 ,2
RI . km

Cercul Polar Antarctic 66,5° m

CA

4
44, 30,0%
70°
2

AUSTRALIA2 {I OCEANIA AMERICA DE NORD

8,9 mil. km
24,4 mil. km2
C T I D A 5,9% PA 2
AME 17,8 m 11,9%

O
EUR mil. km 16,3%
8,8% mil. CTICA

RICA il. km

10,4
km 2

6,9%
13,1 TAR

DE S 2
AN

M\rimea propor]ional\ a continentelor

UD

Elemente morfotectonice:

Dorsale cu rift [i falii de transformare Subduc]ie `n oceane

0 400 800 1200 1600 2000 km

Alte dorsale Subduc]ie continental\
5
 Africa
Africa – trepte [i unit\]i majore de relief
20° 10° 0° Capul 10° 20° 30° 40° 50°
E U R Blanc O P A
O
Str. Gibraltar M
I-le Madeira l a s Golful
a r
A t e 2328 b e a
C

Gabès M e d i t e r a n \
Vf. Toubkal
i i r Trip Golful A S I A
- ] olita
30° 4165 h al
g ci dent al
nia Sidra Delta Canalul
E

I-le M g Oc rient Cirenaica Nilului de Suez

a le Er gO Pen.
Mare le Er

G
−133
3718 Depr. Qattara Sinai
Mare

ol
De
Canare M

fu
id i

[er
Pe
A

Igu

D e Ve s t

l
rg u l rs

tul
de
E M-]ii ic

[er

M
Tropicul d De[ertul

de
tul
eN ord
Ahaggar

ar
Libiei

Est
N

3005 L. Nasser
S A H A R A

e
Vf. Emi

a
De[ertul

l
Ni
Koussi
20°
Ta ss ili 3265 3415 De[ertul
U

Seneg ambia

ft

El Djouf

R
Pod. M-]ii Tibesti Nubiei
ru

ez

o[
n Adrar
Ta D e p r.
N u b i a
B o d e l é Pod fur

ie
Sen egal M-]ii Aïr l
L

a mb D e p r. i[u
G

ia
Capul r

St
r Niger Da

r.
Verde Ni
ge Ni Depresiunea Podi[ul

B
N i l u N il u l
Vf. Ras Dashan 2063 e
pia

n
Ad

ab
ge 4620
S a r h e L. Ciad l 3088 ul

el
Golf

lA
Câm

Pod. Vf. Jabal Marrah Kordofan

M
S u d a n Pod. 4190

Capul Guardafui
M-

an
Cha

l ba
10°

de
Bauchi Ciad
ri

st r
]ii

b
ia

Alb
Gu ~nalt al mal

u
ine . So
1948 ei Be nu 2042 1368 Depr. Etiopiei Pen
L. Volta e
M-]ii
Ni g e r

4321

iei ei
A

3008 Bahr-el-Ghazal

i
al
Adamaua Ouba

m
de Filde[ Golful 4070 Vulc. Camerun ngui

So
Coasta

al
3008 e L. Turkana
Benin

m
l
[u
T

I. Bioko

So
al

N
A ru w im i r

di
I. Principe Depresiunea a
Mt. Elgon
pi

Po
t
G

5119 4321 m

Africii Cen
0° Ecuator I. São Tomé Congo Câ
ue Vf. Ruwenzori
oo 5199

A
Og
o

Mt. Kenya
L

4507 L. Victoria
I. Pagalu
l

Vf. Karisimbi
u
Co ng o
f

I
l 5895
Kasa
G u ngo i Vulc. Kilimandjaro
i n e e i Co

D
Cascada I. Pemba
N Livingstone L. Tanganyika
I. Zanzibar
I. Ascension T
ii

L. Rukwa

N
I C Podi[ul
M-]

3175 I-le Seychelles

ga

Podi[ul
2610 B i h é
10°
Shaba
ngw i n

I
I-le Comore
ua u k

,
a

20° 10° 0° 20° 30° 40° 50° L. Malawi Capul d Ambre

Podi[ul
M

10°
e

i
nen

L
]i 2876
M-
Cu

Angolei

ic
Za Vf. Moromokotro
Z a mb e
Cu

mb

mb
30°
ba

ez
ic
S h ir e

i
ng

mb
oza
zi
o

za
Cascada
.M
D Victoria
2592
Tropicul de N
Str

ord
o

2436
e[

2643
M

2606
20° Depresiunea 20°
ert

pia

Okavango Li mp o p I. Madagascar
L

o
ul N

Câm

Tropicul de Sud
U

10°
Depresiunea
ami

Kalahari
N

i Capul Sf. Maria

ei

o rp
b

Sc
A

O r an g e
i
-]i 3482
E

0° Ecuator
M 30°
C

2504
M Podi[ul Karroo
Capul
Bunei Speran]e
-]ii Capului O
10° 0 350 700 1050 1400 1750 km
Capul Acelor

−200 0 200 500 1000 2000 3000 5000 peste 5000 m

20°
Africa – harta tectonic\
Tropicul de Sud
Structuri foarte vechi Regiuni vulcanice
(2,5-3 mld. ani) Regiuni hercinice
30° Structuri precambriene Regiuni alpine
0 350 700 1050 1400 1750 km
Bazine sedimentare Grabenul est-african
45
 Africa – tipuri de clim\ Africa – reparti]ia vegeta]iei naturale
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

30° 30°

Tropicul de N Tropicul de N
ord ord
20° 20°

10° 10°

0° Ecuator 0° Ecuator

10° 10°

20° 20°

Tropicul de Sud Tropicul de Sud

30° 30°
0 1750 km 0 1750 km

Vegeta]ie mediteraneean\ P\duri ecuatoriale

Climat mediteraneean Climat intertropical cu c\ldur\ constant\ [i ploi
de iarn\ Vegeta]ie xeromorf\ de semide[erturi Mangrove
Climat subtropical secetos cu var\ foarte cald\
[i uscat\ [i ploi slabe de iarn\ (step\) Climat intertropical cu var\ cald\ [i secetoas\, Vegeta]ie xeromorf\ de de[erturi Vegeta]ia mun]ilor `nal]i
Climat subtropical constant cald [i umed iarn\ cald\ [i umed\ Savane [i p\duri rare
(savan\) Climat intertropical cu var\ cald\ [i umed\,
Climatul de[erturilor tropicale iarn\ cald\ [i secetoas\ Africa – tipuri de soluri
Climat intertropical cu umiditate [i c\ldur\ per- Climat de[ertic [i semide[ertic cu precipita]ii 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
manente foarte reduse
Climat montan 30°

Africa – hidrografie Tropicul de N

ord
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Str. Gibraltar lou
ya 20°
ou Marea Mediteran\
30° M
Canalul
de Suez
Nil

Tropicul de N
ord
Ma

10°
L. Nasser
re

20°
a

Se
R

ne
o[
At

ga r
ge
ba l Alb

l
Ni
ie
Nilul Alb ahr al
Volt

Ni
ra
Vol a Neag mpé

L. Ciad
den 0° Ecuator
lu

G. A
ta A r\

Ch
10° ari
lb\

Ni

ast
Logone

Benue
Co

ger

ru

L.Volta
B

Sh
Vo

i
aga ui
lta

San
bel
ng

Uele
Jaba

L. Turkana
Ouba

Giuba

Cong 10°
i

G. Guineei ue o
l

oo
O C E

0° Ecuator
Og
I N D I A N

o L. Victoria
ng Kas
Co ai
L. Tanganyika
20°
A N

10°
L. Malawi Tropicul de Sud
Zambezi
Cub
U L

ne

ic
Cune

Zamb
mb
ang

e
oza

L. Kariba
zi
o

30°
.M

Cascada
U L

Sa 0 1750 km
Str

20° Victoria
po p ve
A

Lim o
Tropicul de Sud
T

Cernoziomuri (de step\ [i prerii `n zona temperat\) Vertisoluri

A
N
L

Vaal
N Orange A Soluri maronii-ro[cate Soluri ro[ii-brune [i soluri de savan\
T I E Seroziomuri, soluri brune, soluri brune-ro[ii de Soluri lateritice
30°
C
0 1750 km O C semide[erturi [i de[erturi Soluri minerale [i aluviale

46 Soluri scheletice de de[ert

 Africa – harta politic\
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
E UM a Rr e a
O P A
Alger Skikda
Str. Gibraltar Oran Tunis
Tanger

TUNISIA
I-le Madeira Rabat Qacentina Sfax M
(Port.) Fés Golful
e d
Casablanca Meknes Batna Gabès i t e r a nPort \
30° Safi
Marrakech O C Béchar Misratah
Golful Tobruk Canalul
Said de
A S I A
Agadir R El Golea Tripoli _
Benghazi Alexandria
I-le Canare Sidra Suez
(Span.) A _ Suez
Ghadames
M Giseh Cairo

Go
Hon
El Aioun A L G E R I A

lfu
| El Minya
RA TAL LIBIA

lP
sic
HADEN

M
Asyût

er
Adrar EGIPT Luxor d
Tro pic ul de N or
OC SA

a
Aswan
CI

r
Atar Taoudenni

e
20° MAURITANIA

a
Nouakchott
M A L I N I G E R S U D A N Port Sudan

R
SENEGAL Néma Agadez Omdurman

o
Dakar Tombouctou Gao CIAD ERITREEA

[
1 Kayes Maradi Khartoum Asmara

en
Banjul Bamako Niamey Zinder
BURKINA Wad e Ad

i
,
Mek ele
Bissau FASO Kano N^Djamena El Obeid Djibouti l f ul
2 Labe G o
GU

10° Kankan Ouagadougou Gondar

4 NI 8
Conakry Bobo G EZaria Kumo Berbera
Porto Novo
IN

Djoulasso Maroua Addis Abeba

RI
GH

3 Hargeisa
EE

Freetown CÔTE Birao _

Ibadan A Sarh Dire Dawa
SIERRALIB D^IVOIRE
Abuja SUDANUL
Lomé

N
A

AN

RU

LEONE E Yamoussoukro Enugu REPUBLICA Wau ETIOPIA

Monrovia RIA

A
A

ME

Kumasi
CENTRAFRICAN| DE SUD

LI
Accra Lagos Port Harcourt
CA

A
Abidjan Douala Bangui Juba

M
Malabo Yaounde

SO
UGANDA KENYA
O

I. Principe Bata
˜ TOME {I PRINCIPE 5 Kisangani Kampala
O

0° Ecuator
SAO Mbandaka Mogadiscio
Libreville Kisumu
NG

˜ Tomé Kisimaayo

N
REP. Nakuru
C

Sao GABON
˜ Tomé Port-Gentil
CO

I. Sao
DEMOCRATIC| 9 Kigali Arusha Nairobi
Brazzaville 10

A
CONGO
E

Pointe Noire Bujumbura Tanga

Mombassa
Kinshasa Dodoma
Kananga
Zanzibar

I
A

I. Ascension (UK) TANZANIA Dar es-Salaam

D
Luanda
N

SEYCHELLES 10°
Lubumbashi Moroni
MALAW

N
Lobito
U

Huambo Pemba REP.

Benguela Kitwe-Nkana Lilongwe Lichinga
Kabwe COMORE Antsiranana

I
Lusaka Ndola
ANGOLA Tete
L

IC
I

Namibe ZAMBIA Blantyre

Harare
ic

Quelimane
B

L
mb
M

Chitungwiza Antananarivo
ZIMBA
oza

NAMIBIA BWE
A

.M

Beira
A

20°
Z

Outio MADAGASCAR
BOTSWANA Bulawayo
Str
O

Windhoek
Orapa
M

Fianarantsoa
N
T

d Gaborone Toliara
Tropicul de Su
Pretoria
A
L

Lüderitz Maputo
A Johannesburg 7Mbabane
E

N Kimberley Maseru
6
T Durban
C

REPUBLICA 30°
I C AFRICA DE SUD
O

Port Elizabeth 0 350 700 1050 1400 1750 km

Cape Town

Cifrele de pe hart\ reprezint\: 3. TOGO 7. SWAZILAND

4. BENIN 8. DJIBOUTI
1. GAMBIA 5. GUINEEA ECUATORIAL| 9. RWANDA
2. GUINEEA-BISSAU 6. LESOTHO 10. BURUNDI

47
 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°
Alger Africa – resurse [i
Tunis
Casablanca
Arzew Ph
activit\]i economice
30°
Alexandria Aeroporturi U Uraniu
Ph Tripoli Port Said
Béchar Centre industriale Sn Staniu
Cairo
Tropicul de N Minereuri de fier W Wolfram
ord
Ph
Aswan
Siderurgie D Diamante
20°
Gaze naturale Ph Fosfa]i
Cu U Port Sudan
Petrol Cu Cupru
Ph Omdurman
Dakar Asmara Rafin\rii Co Cobalt
Khartoum Aseh
10° W
C\rbuni superiori Au Aur
D Ibadan Sn N^Djamena

Monrovia D Lagos D Addis Abeba

Port Harcourt
Accra
Mogadiscio
0° Ecuator
U Brazzaville
Pointe Noire Sn W
Nairobi
Moanda Cu
Kinshasa D
Ph D
D Sn Dar es-Salaam
10° Luanda
D Cu
Co Co Lubumbashi Canalul de Suez
Lusaka 32° 33°
Au Marea Mediteran\
Port Said
Cu Harare L. Menzaleh
20°
U D El Menzaleh G. Tina
Tropicul de Sud
∴ Pelusium
El Tina
Cu U Maputo 31°
El Cap
D Johannesburg
Au El Qantara
30°
Ph Durban
Au D
Port Elizabeth E G I P T
Cape Town 0 350 700 1050 1400 1750 km
Ismailia
L. Timsah Peninsula
20° 24° 28° 32° Sinai
ZIMBABWE

d ulce
A o Marele Lac Amer
pop
a p\
MOZA

N
Parcul

Lim peste Fâyid

de
A 200 Cur
s Micul Lac Amer
Tropicul de Sud W Pietersburg Gineifa
Na]ion

200
MBIC

Tunel 642 m
24° S rutier
Lim

T
al Kru

100 520 m
po

A Parcul 30° Suez

T r a n s v a a l
po

I O
Pretoria El Shatt
G. Suez
ger

B Na]ional B 0
sub 0 50 km
I Kalahari M-]ii W
itwatersrand Mbabane 0
ari
M K alah Johannesburg SWAZILAND
A ea
siun
N De pre 1859
28° Kroonstad
e i
rts
al

Ora Upington O r a n g e Bethlehem

Va
Ha

nge
Kimberley
rpi

Port Nolloth Modder Maseru 3299 Tug

ela
Buffels O 3482
TH
N

Bloemfontein Pietermaritzburg
co
OCEA

SO
Brak

LE Durban
I A
S

ii
o
Caled Orange
n

1707
Um zimvub

-] Republica Africa de Sud,

M 3080
D
N U L AT L A N T I C

Mt. Compass Swaziland, Lesotho

Great Fish

Tank 2504
u

C a p
G. S

32° wa Gr
I

King ea
f. E

1843 1957 tK
L
M

William^s ei
lena

Su
M a r e l e K a r r o o Gro
] nd Town East London U 0 100 200 300 400 500 km
-

i i 2326
2078 ot ay
Paarl C a p u l u i N
Capul Micul Karro Port Elizabeth A
Bunei Cape Town o E
Speran]e Mossel Bay C 0 200 1000 1500 3000 peste 3000 m
O
48 Capul Acelor (Agulhas)
 America de Nord [i Central\
Suprafa]\: 24 130 400 km2
Popula]ie: 558 970 000 loc.
Popula]ie urban\: 78%
Densitatea popula]iei: 23 loc./ km2
Spor natural: 10 ‰
Aglomera]ii urbane: Ciudad de Mexico (21,2 mil loc.), New York
(20,1 mil. loc.), Los Angeles (13,2 mil. loc.), Chicago (9,5 mil. loc.),
Dallas (6,9 mil. loc.), Philadelphia (6,0 mil. loc.), Houston (6,5 mil.
loc.), Toronto (6,1 mil. loc.), Miami (5,9 mil. loc.), Washington
(6,0 mil. loc.), Atlanta (5,6 mil. loc.), Boston (4,7 mil. loc.), Phoenix
(4,3 mil. loc.), San Francisco (4,6 mil. loc.), Guadalajara (4,7 mil.
loc.), Monterrey (3,6 mil. loc.)
State: 22
Cel mai întins stat: Canada (9 897 170 km2)
Cel mai populat stat: SUA (317 437 500 loc.)
Lungimea ]\rmului: 299 000 km
Altitudinea
a) medie: 720 m
b) maxim\: 6 168 m (Vf. Mc Kinley)
c) minim\: - 86m (Valea Mor]ii)
Insule principale: Groenlanda (2 166 600 km2), Baffin (476 000
km2), Victoria (212 200 km2), Ellesmere (212 000 km2), Newfoundland
(112 000 km2), Cuba (105 000 km2), Haiti (76 200 km2)
Peninsule: Labrador (1 600 000 km2), Alaska (1 518 000 km2)
Fluvii (lungime): Mississippi (5 970 km), Mackenzie(4 250 km),
Yukon (2 900 km), Rio Grande (3 034 km), Colorado (2 334 km)
Cele mai `ntinse lacuri: L. Superior (82 131 km2), Huron (59 800
km2), Michigan (57 016 km2), L. Urºilor (31 800 km2), L. Sclavilor
(28 400 km2), L. Erie (25 600 km2), L. Winnipeg (24 500 km2)
Cel mai adânc lac: Lacul Crater (589 m)
Vulcani activi: Popocatepetl (5 465 m), Tacana (4 100 m), Acatenanga
(3 980 m)

America de Sud

Suprafa]\: 17 817 860 km2 Altitudinea a) medie: 580 m

Popula]ie: 412 070 900 loc.
Popula]ie urban\: 75%
Densitatea popula]iei: 23 loc./ km2
Spor natural: 11‰
Aglomera]ii urbane: Såo Paulo (21,0 mil. loc.), Buenos Aires
(13,8 mil. loc.), Rio de Janeiro (11,9 mil. loc.), Bogota (9,1 mil. loc.),
Lima (10,6 mil. loc.), Santiago (7,2 mil. loc.), Belo Horizonte
(5,8 mil. loc.), Porto Alegre (4,1 mil. loc.), Brasilia (4,1 mil. loc.)
State: 13
Cel mai întins stat: Brazilia (8 515 770 km2)
Cel mai populat stat: Brazilia (202 768 500 loc.)
Lungimea ]\rmului: 30 000 km
b) maxim\: 6 960 m (Vf. Aconcagua)
c) minim\: - 40 m (Pen. Valdes, Argentina)
Insule principale: }ara de Foc (47 000 km2), Chiloe (8 400 km2),
Falkland de Est (6 700 km2), Falkland de Vest (5 400 km2)
Fluvii (lungime): Amazon (6 280 km), Parana (4 700 km), Madeira
(3 200 km), Purús (3 200 km), Såo Francisco (2 900 km), Orinoco
(2 730 km) Tocantins (2 640 km)
Cele mai `ntinse lacuri: Maracaibo (14 300 km2), Lagoa dos Patos
(10 145 km2), Titicaca (8 300 km2), Poopó (2 800 km2)
Cel mai adânc lac: Verhnee (393 m)
Vulcani activi: Ojos del Salado (6 893 m), Antofalla (6 100 m),
Guallatiri (6 060 m), Cotopaxi (5 900 m)

Australia [i Oceania
Suprafa]\: 8 530 600 km2 (Australia: 7 692 000 km2) Altitudinea a) medie: 350 m
Popula]ie: 39 977 100 loc. b) maxim\: 5 030 m (Vf. Jaya, Noua Guinee)
Popula]ie urban\: 80% c) minim\: - 16 m (L. Eyre)
Densitatea popula]iei: 5 loc./ km2 Insule principale (Oceania): Noua Guinee (785 000 km2), Noua
Spor natural: 2,2‰ Zeeland\ – Insula de Sud (151 000 km2), Insula de Nord (113 500 km2),
Aglomera]ii urbane: Sydney (4,8 mil. loc.), Melbourne (4,4 mil. loc.), Tasmania (62 000 km2)
Brisbane (2,2 mil. loc.), Perth (1,9 mil. loc.), Auckland (1,5 mil. loc.) Fluvii (lungime): Murray-Darling (3 490 km)
State: 14 Cele mai `ntinse lacuri: Eyre (9 600 km2), Gairdner (4 300 km2),
Cel mai întins stat: Australia (7 692 000 km2) Torrens (5 700 km2)
Cel mai populat stat: Australia (23 578 200 loc.) Vulcani activi: Mauna Loa (4 170 m), Ruapehu (2 797 m), Ulawun
Lungimea ]\rmului: 75 000 km (2 300 m)

69
 STATELE LUMII

EUROPA

Albania – Republica Albania Bulgar ia – Republica Bulgaria Estonia – Republica Estonia

Suprafa]a (km2): 28 748 Suprafa]a (km2): 111 000 Suprafa]a (km2): 45 227
Popula]ia (nr. loc.): 2 893 950; Popula]ia (nr. loc.): 7 202 700; bulgari (85%), Popula]ia (nr. loc.): 1 316 000; estonieni (68%),
albanezi (96%), greci (2%), turci turci (9%), români, macedoneni ru[i (26%), ucraineni, finlandezi
Capitala: Tirana (Tiranë) Capitala: Sofia Capitala: Tallinn
Alte ora[e: Durrës, Shkoder, Elbasan, Vlorë Alte ora[e: Plovdiv, Varna, Burgas, Ruse, Stara Zagora, Alte ora[e: Tartu, Narva, Pärnu
Regimul politic: republic\ parlamentar\ Plevna, Silven Regimul politic: republic\ parlamentar\
Limba oficial\: albaneza Regimul politic: republic\ parlamentar\ Limba oficial\: estoniana
Religii: islamism (70%), ortodoxism (20%), catolicism Limba oficial\: bulgara Religii: luteranism (14%), ortodoxism (13%), catolicism,
Moned\: lek Religii: ortodoxism (84%), islamism (12%), protestantism islamism
Moneda: leva Moneda: coroana estonian\

Andorra – Principatul Andorra Cehia – Republica Ceh\ Finlanda – Republica Finlanda

Suprafa]a (km2): 468 Suprafa]a (km2): 78 865 Suprafa]a (km2): 338 440
Popula]ia (nr. loc.): 76 950; catalani (61%), Popula]ia (nr. loc.): 10 538 200; cehi (85%), Popula]ia (nr. loc.): 5 471 700;
castilieni (30%), portughezi moravi, slovaci, polonezi finlandezi (93%), suedezi, laponi
Capitala: Andorra la Vella Capitala: Praga (Praha) Capitala: Helsinki
Alte ora[e: Encamp, El Serrat, Soldeu Alte ora[e: Brno, Ostrava, Olomouc, Hradec, Králové, „eské Alte ora[e: Espoo, Tampere, Turku, Oulu, Pori, Kuopio, Lahti
Regimul politic: monarhie constitu]ional\ Budújovice, Plze£, Most Regimul politic: republic\ parlamentar\
Limba oficial\: catalana Regimul politic: republic\ parlamentar\ Limba oficial\: finlandeza, suedeza
Religii: catolicism (84%), protestantism Limba oficial\: ceha Religii: protestantism (84%), ortodoxism
Moneda: euro Religii: catolicism (44%), protestantism, ortodoxism Moneda: euro
Moneda: coroana ceh\

Austria – Republica Austria Cipru – Republica Cipru (Europa/Asia) Fran]a – Republica Francez\
Suprafa]a (km2): 83 879 Suprafa]a (km2): 5 896 Suprafa]a (km2): 543 965
Popula]ia (nr. loc.): 8 568 000; austrieci (91%), Popula]ia (nr. loc.): 840 400; greci (77%), Popula]ia (nr. loc.): 63 920 300;
sârbi, turci turci (18%), armeni francezi (92%), nord-africani
Capitala: Viena (Wien) Capitala: Nicosia Capitala: Paris
Alte ora[e: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck Alte ora[e: Limassol, Famagusta, Larnaka, Paphos Alte ora[e: Marsilia (Marseille), Lion, Lille, Strasbourg,
Regimul politic: republic\ federal\ parlamentar\ Regimul politic: republic\ preziden]ial\ Bordeaux, Toulouse, Nisa (Nice)
Limba oficial\: germana Limba oficial\: greaca, turca Regimul politic: republic\ preziden]ial\
Religii: catolicism (73 %), protestantism, islamism Religii: ortodoxism (78%), islamism (18%), catolicism Limba oficial\: franceza
Moneda: euro Moned\: lira cipriot\ Religii: catolicism (83%), protestantism, iudaism, islamism
Moneda: euro

Belar us – Republica Belarus Croa]ia – Republica Croa]ia Germania – Republica Federal\ Germania
Suprafa]a (km2): 207 600 Suprafa]a (km2): 56 594 Suprafa]a (km2): 357 340
Popula]ia (nr. loc.): 9 481 000; belaru[i (78%), Popula]ia (nr. loc.): 4 256 000; croa]i (80%), Popula]ia (nr. loc.): 80 822 700;
ru[i (13%), polonezi, ucraineni, evrei sârbi (12%), unguri, sloveni germani (92%), turci, italieni, greci
Capitala: Minsk Capitala: Zagreb Capitala: Berlin
Alte ora[e: Brest, Pinsk, Vitebsk, Orša, Mazyr, Homel Alte ora[e: Rijeka, Osijek, Split, Zadar, Šibenik Alte ora[e: Hamburg, München, Köln, Frankfurt am Main,
Regimul politic: republic\ preziden]ial\ Regimul politic: republic\ preziden]ial\ Dortmund, Düsseldorf, Essen, Stuttgart, Leipzig
Limba oficial\: belarusa, rusa Limba oficial\: croata Regimul politic: republic\ parlamentar\
Religii: ortodoxism (60%), catolicism, protestantism Religii: catolicism (77%), ortodoxism (11%), protestantism, Limba oficial\: germana
Moneda: rubla belarus\ islamism Religii: protestantism (34%), catolicism, islamism
Moned\: kuna Moneda: euro

Belgia – Regatul Belgiei Danemarca – Regatul Danemarcei Grecia – Republica Elen\

Suprafa]a (km2): 30 528 Suprafa]a (km2): 42 922 Suprafa]a (km2): 131 957
Popula]ia (nr. loc.): 11 150 500; Popula]ia (nr. loc.): 5 659 715; danezi (96%), Popula]ia (nr. loc.): 11 027 600; greci (98%),
flamanzi (58%), valoni scandinavi (1%), asiatici turci, albanezi
Capitala: Bruxelles (Brussel) Capitala: Copenhaga Capitala: Atena (Athinai)
Alte ora[e: Brugge, Anvers, Liège, Gent (Gand), Ostende, Alte ora[e: Århus, Odense, Ålborg Alte ora[e: Salonic (Thessaloniki), Patrai (Patras), Lárisa,
Charleroi Regimul politic: monarhie constitu]ional\ Ioánnina, Pireu, Lamía, Trípolis, Vólos
Regimul politic: monarhie constitu]ional\ Limba oficial\: daneza Regimul politic: republic\ parlamentar\
Limba oficial\: franceza, olandeza, germana Religii: protestantism (91%), catolicism Limba oficial\: greaca
Religii: catolicism (81%), protestantism, islamism Moneda: coroana danez\ Religii: ortodoxism (98%), islamism, catolicism
Moneda: euro Moneda: euro

Bosnia [i Her]egovina – Republica Bosnia [i Elve]ia – Confedera]ia Elve]ian\ Ir landa – Republica Irlanda (Eire)
Her]egovina Suprafa]a (km2): 41 291 Suprafa]a (km2): 70 273
Suprafa]a (km2): 51 210 Popula]ia (nr. loc.): 8 236 600; elve]ieni de Popula]ia (nr. loc.): 4 609 600;
Popula]ia (nr. loc.): 3 850 600; bosniaci (44%), limb\ german\ (65%), de limb\ francez\ irlandezi (98%)
sârbi (31%), croa]i (18%), de limb\ italian\ Capitala: Dublin
Capitala: Sarajevo Capitala: Berna (Bern) Alte ora[e: Cork, Limerick, Waterford, Galway
Alte ora[e: Banja Luka, Tuzla, Mostar Alte ora[e: Zürich, Basel, Geneva, Lausanne Regimul politic: republic\ parlamentar\
Regimul politic: republic\ federal\ Regimul politic: republic\ federal\ parlamentar\ Limba oficial\: irlandeza, engleza
Limba oficial\: bosniaca, sârba, croata Limba oficial\: germana, franceza, italiana, retoromana Religii: catolicism (92%), protestantism, iudaism

70
Religii: islamism (40%), ortodoxism (31%), catolicism Religii: catolicism (42%), protestantism, islamism Moneda: euro
Moneda: marka convertibil\ Moned\: franc elve]ian