regionarea climatică) se referă la subiectele A și B. A. Precizați tipurile de climă din: Câmpia Nord-Europeană, Câmpia Panonică, Câmpia Precaspică, Insula Cipru, Insula Islanda, Insula Marea Britanie, Insula Sardinia, Masivul Central Francez, Peninsula Crimeea, Peninsula Kola, Peninsula Pelopones, Podișul Central Rus, Podișul Meseta, Podișul Nistrului și Podișul Prebalcanic.
B. Marcați pe harta alăturată cu
numere, de la 1 la 8, următoarele unități montane: Munții Alpi (1), Alpii/Munții Dinarici (2), Cordiliera Betică (3), Munții Balcani (4), Munții Carpați (5), Munții Caucaz (6), Munții/Alpii Scandinaviei (7) și Munții Ural (8). II. Diagrama de mai jos (Regimul temperaturilor medii lunare la Barcelona și Kiev) se referă la subiectele C, D, E și F.
C. Precizați, pentru fiecare localitate, valoarea
maximă și valoarea minimă a temperaturilor medii lunare și lunile în care se înregistrează. D. Calculați, pentru fiecare localitate, amplitudinea termică. E. Precizați, pentru fiecare localitate, tipul de climă redat de regimul temperaturilor. F. Precizați, pentru fiecare localitate, câte un factor care influențează regimul temperaturilor.
III. Diagrama de mai jos (Regimul precipitațiilor medii lunare la Cardiff și Volgograd) se referă la subiectele G, H, I și J.
G. Precizați, pentru fiecare localitate,
valoarea maximă și valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare și lunile în care se înregistrează. H. Precizați, pentru fiecare localitate, anotimpul în care cad cele mai mari cantități de precipitații. I. Precizați, pentru fiecare localitate, tipul de climă redat de regimul precipitațiilor. J. Precizați, pentru fiecare localitate, câte un factor care influențează regimul precipitațiilor.