Prometheus = previziune, prudenta pentru viitor-a fi prevazator, a purta de grija

cuiva;
In greceste, Prometeu inseamna prevazator. Nu s-ar zice, din fericire, ca si-a respectat numele. Ceea ce s-a
intamplat pe munte, unde Zeus a trimis un vultur sa-i devoreze ficatul, dovedeste nu numai ca titanul a furat focul
de la zei, dar ca merita sa-l fure.
Mitul
Prometeu a fost un Titan razvratit impotriva lui Zeus, dar prieten al oamenilor care le-a daruit focul si ratiunea si i-
a invatat mestesugurile esentiale; este pedepsit de Zeus pentru activitateasa de erou civilizator.
Pe un povrni! al "limpului, Prometeu se dest#inuie iu$itei sale, nimfa %romeni& p#r#sind odat# incinta
fastuosului palat al lui Zeus, 'ntlnit dou# fiin(e oropsite de zei !i ad#postite 'n pe!teri, pe T)an !i *i. %rau primii
oameni pe care titanul i-a 'nv#tat sa vor$easca, sa rada, si ,,sa um$le drept, cu fruntea in sus+, -orinta lui fiind sa
faca ,,din fiare oameni,din om . un semizeu,, Prometeu fura focul din "limp si-l aduce pe Pamant. -esi nu-i
dezapro$a fapta, zeita T)emis, mama lui, se teme ca aceasta poate avea urmari neplacute. Temerile ei se adeveresc
in urmatoarele doua acte.
/efaistos se plange lui Zeus ca focul i-a fost furat, si vinovatul este adus in lanturi. Zeus intentionase sa
scuture ,,parazitii pamantului00 si sa zvarle ,,in lume un pumn de oameni noi00, dar Prometeu ia zadarnicit planurile
prin fapta lui nesa$uita. Titanul il infrunta pe Zeus si-i spune ca stie cine il va detrona. Pentru ca refuza sa
destainuie numele uzurpatorului, P)oi$os 1polom si /efaistos il duc sa-l tintuiasca pe un pisc stancos al 2untelui
Caucaz, unde un vultur ii va ciuguli ficatul. In speranta ca vor o$tine iertarea, T)emis si %romeni staruie zadarnic
pe langa Zeus, care nu se invoieste sa-l eli$ereze pe razvratit, daca acesta nu-I va spune cine il va detrona.
/efaistos se arata fara pic de mila in timp ce il tintuieste pe Prometeu de stanca si $landul P)oi$os 1polom
cauta sa-i tempereze zelul dia$olic. -upa plecarea lor intra in scena %romeni si T)emis si-l roaga pe titan sa cada la
invoiala, rascumparandu-si li$ertatea prin dezvaluirea tainei ce-l sperie pe Zeus. -ar Prometeu se impotriveste si le
cere sa vina peste o mie de ani.
Prometeu e eli$arat intamplator de /era3les, care ucide vulturul.
Ceea ce impune la Prometeu este dispretul sau fata de zei, asa cum la ar$ustii prafosi de pe dam$ul din
spatele casei impune faptul ca nu iau culoarea pietrei. Pedepsit de zei ,,pentru ca a iu$it prea mult oamenii00, cum
zice %sc)il, titanul tre$uia sa stie ca amnezia are aspectul stancii , si ca maretia lui sta in curajul de a-si infrunta, cu
acelasi orgoliu cu care a furat focul , greata dureroasa pe care o simte in timp ce vulturul ii sfasie carnea.
1devaratul Prometeu sufera infricosator, singur pe o stanca siroind de soare, amintindu-si cum s-au petrecut
lucrurile, mai intai la impartirea unui animal sacrificat unde el, titanul, l-a maniat pe Zeus reservandu-i partea cea
mai rea, apoi celelalte; focul, care este pentru el ceea ce era 4fin5ul pentru "edip, puncte unde viata i s-a sc)im$at
esential, capatand un sens la care va raporta apoi totul64ingur, intr-o $etie de lumina, de al$astru si sa nu poti sa
uiti, sa nu poti sa ierti, sa desc)izi oc)ii doar pentru a privi sum$rul cer, sa desc)izi $uzele doar pentru a murmura
ca nimeni nu poate fi egalul zeilor decat dupa ce a dispretuit frica si si-a contemplat mainile, toate acestea cer,
firesc, un inteles mai adanc ca sa ai$a dreptul la glorie. Prometeu se crispeaza, pentru a nu urla, dar mai ales pentru
a nu regreta pricina suferintei sale. Il doare carnea sfasiata de vultur, iar aceasta e cea mai vie dovada a focului
furat de la zei. 7or$ele lui sunt din ce in ce mai limpezi, pe masura ce g)earele vulturului il fac sa striveasca de
durere cuvintele6
,, 1cest vultur e dovada li$ertatii mele in fata cerului. %l imi scurma ficatul, dar ceea ce urmareste Zeus este
sa-mi ucida memoria, sa ma faca sa uit ca am furat focul si l-am dat oamenilor600
,,-ar n-am furat focul ca sa-l arunc in noroi..00
,,1r tre$ui sa le strig zeilor& Iata de ce am furat focul si l-am dat oamenilor; pentru ca voi nu-l meritati+ *a
flacara lui, oamenii vor spera, in sc)im$ $uzele voastre surad la fel pe intuneric ori in lumina600
4ocotit fiu al Titanului Iapetos si al Nimfei 8l9mene, Prometeu e insa o divinitate comple5a, in unele
variante, un demiurg participand impreuna cu fratele sau %pimet)eus, din sarcina zeilor, la antropogonie
:oamenilor, facuti din resturi de materie ramase de la crearea animalelor, le ec)ili$reaza fiinta cu focul furat de la
/ep)aistos si ratiunea furata de la 1t)ena;, apoi singur la instruirea omenirii, pe care o invata navigatia si
agricultura, ca si numeroase alte arte si mestesuguri; apoi, o salveaza ca specie de la potop, ajutand si instruind
perec)ea supravietuitoare -eu3alion si P9rr)a; de asemenea, dupa o versiune, in cele din urma iertat si primit in
"limp, dupa ce, ranit si vrand sa scape de suferinta, Centaurul /iron isi sc)im$a nemurirea pe mortalitatea lui
Prometeu. 2itografiile vec)i ii reduceau activitatea numai la rapirea focului& ,,7iteazul fiu al lui Iapetos a stiut sa-l
amageasca <pe Zeus= si a furat, intr-o nuia gaunoasa, lumin stralucitoare a neostenitului foc00 :/esoid, T)eogonia,
v. >?@->?A;. 1ceasta ii si deruta pe unii comentatori, adesea improvzati, care au incercat sa descifreze originea
mitizarii focului& ,,Primejdia pe care o reprezentau pentru aristocratia preoteasca incercarea de a pune stapanire pe
fortele naturii constituie sensul fundamental al mitului lui Prometeu. Bocul a apartinut de la inceput cerului& omul
nu avea nici un drept sa si-l insuseasca00 :Co)n -. Dernal ;. Eaportul cronologic e insa invers& desoperirea focului
precede construirea religiei; cum se vede mai clar in cultul focului la iranieni, focul a fost sacralizat tocmai spre a
nu fi uitata sau respinsa de oameni producerea lui artificiala. Bocul furat a fost adus de Prometeu intr-o tulpina de
trestie mediteraneana, din specia narte5 :ferula communis; care are intr-adevar o maduva lent com$usti$ila, arzand
mocnit fara a incendia lemnul tulpinii. In acest sens, Prometeu are mai multi similari in mitologia generala.
Bilologii indianisti au sugerat, pentru numele Prometheus, un etimon sanscrit& pramatha :producator de foc prin
frecare;, care insa nu se acorda cu ideea mitica a foculuifurat din cersi ascuns intr-o ferula, o idee ce pare mai
legata de o$tinerea indrazneata a focului dintr-o padure incendiata de traznet. *a origine, in sim$olul prometeic
este continuata vec)ea dualitate arica a focului, care reiese mult mai clar din mitologia vedica :cei doi 1gni &focul
$enefic si focul malefic;.Traditia greaca a redus insa, prin sinteza, atri$utele prometeice la cele pozitive,
recompunand personajul in ipostaza de erou civilizator comple5, intrucatva un 1dam, creator de semintii
omenesti, insa numai dupa potopul universal. -ar catalogul atri$utelor prometeice este mult mai $ogat & ,,Numai eu
- spune Prometeu - am stat stavila pentru ca, do$orate de traznet, fapturile omenesti sa nu ajunga sa populeze
tinutul lui /ades00. 4mulgandu-i pe oameni ,,din prostia in care zaceau00, Prometeu i-a facut ,,iscoditori si
mestesugari00. ,,Nestiind sa foloseasca nici caramizile, nici c)eresteaua pentru a-si cladi case luminoase, <oamenii=
traiau ca lacoma furnica, in $ordeie intunecoase sapate su$ pamant,; dupa ar)itectura, Prometeu le-a oferit
astronomia, facandu-i sa o$serve ,,rasaritul si, cee ce e si mai greu de recunoscut, asfintitul astrelor00. -e la starea
arcadica primordiala el i-a ridicat la cunoastere si civilizatie :asa cum sugereaza c)iar doua etimologii propuse
pentru numele Prometheus: prometheomai a purta de grija si prometheia - previziune;; traditia transcrisa de
%sc)il indica un zeu poliatri$utiv& ,,Pentru ei am gasit cea mai frumoasa dintre stiinte& aceea a numerelor; am
alcatuit im$inarea literelor si am intemeiat memoria, muma 2uzelor, sufletul vietii. %u am fost cel dintai care am
pus vitele la jug. <6=. Prin mine, telegarii invatati la )am au ajuns sa traga carele, intru desfatarea $elsugului.
Nimeni altul decat mine n-a inventat aceste trasuri inaripate in care navigatorii pot rataci pe mari <6=. Prin
amestecurile salvatoare pe care i-am invatat sa si la faca, toate $olile se vindeca. %u am intemeiat, in toate ramurile,
arta de a g)ici viitorul. <6=. Dunurile folositoare ingropate in pamant& arama, fierul, argintul si aurul, cine s-ar
putea lauda ca le-a descoperit inainte de mineF, Grmand descrierea atri$utiva a lui %sc)il, tindem sa vedem in
Prometeu sim$olul omului ridicat peste conditia arcaidca a sal$aticiei, un homo inventator , mai mult decat un
simplu homo labilis :%sc)il, Prometeu inlantuit, I,H,I;III,@;.
In concluzie Prometeu reprezinta forta inteligentei care l-a eli$erat pe om de ignoranta si sclavie. 4uferintele
indurate de Prometeu, deci de geniul activ, dinamic, temerar, sunt insepara$ile de maretia acestuia care lupta
impotriva opresiunii si prejudacatilor de orice fel.
%roul cilizator are atri$utele unui demiurg si se caracterizeaza ,,prin sfidatoarea lui li$ertate de creatie00.
Iata apoi o alta trasatura pe care o vom intalni si la tandremul Prometeu-%pitemeu & ,,C)ipul eroului civilizator ne
propune inca o enigma. 1desea avem in fata o perec)e de gemeni, dintre care unul este cu adevarat eroul, fratele
sau marginindu-se la rolul sau nerod care il parodiaza pe eroul autentic.
1tena a fost orasul unde fiul lui Iapet s-a $ucurat de o popularitate sigura& dovada sunt sar$atorile cele$rate
in cinstea lui. Ne-o spune Pausanias&
,,In 1cademie e5ista, de asemenea, un altar al lui Prometeu, care este punctul de plecare al unei intreceri ce se
indreapta spre oras si care se face tinand in maini torte aprinse. Intrecerea consta nu numai in a sosi cel dintai, ci si
in a pastra torta aprinsa00.
4ar$atorit la 1tena, alaturi de protectoarea cetatii si de /efaistos, prometeu, divinitatea olarilor si
faurarilor, era contestat de argieni, care pretindeau ca regele lor P)oroneus, fiul lui Inac)os si fratele urgistiei Io, a
adus focul din cer si ,,a adunat lalolalta el cel dintai pe oamenii care traisera pana atunci raspanditi, locuind unii
intr-o parte, altii intr-alta00.
2itul lui P)aeton
2itul lui P)aeton este reprezentat de "vidius, in cartea a doua a J2etamorfozelorJ si este unul dintre multele
dovezi ca atunci, cand un muritor, intervine in tre$urile zeilor, totul se poate pra$usi, asa cum vom afla in
continuare.
Termenul Jp)aetonJ inseamna Jcel stralucitorJ si este utilizat, de o$icei, ca epitet sau supranume al lui /elios,
4oarele. -ar, lui P)aeton nu ii era de ajuns garantia numelui sau. -e aceea, el nu era sigur ca este intr-adevar fiul
4oarelui si al Cl9menei, asa cum ii spusesera ei si le cere o dovada ca spun adevarul. -esi, nu avea niciun motiv sa
creada ca parintii sai il mint, mai ales ca pana si numele sau sustine marturia celor doi, P)aeton il pacaleste pe tatal
sau si il face sa promita ca ii va da orice drept garantie inainte de a o numi pe aceasta. Copilul trufas, nici nu
asteapta sa termine $ine de vor$it tatal sau, ca ii si cere carul de foc si dreptul de a conduce o zi caii inaripati.
1ceasta reprezinta )9$risul acestui personaj mitologic. Eegretand, tatal incearca in zadar sa il induplece pe fiul sau,
dar acesta nu se lasa mai prejos. -aca nu putea sa il faca pe P)aeton sa se razgandeasca, 4oarele ii da sfaturi, cum
sa manevreze caii, sa nu z$oare nici prea sus, nici prea jos. -ar fiul nici macar nu asculta de ultimele sfaturi pe care
i le da tatal sau, 4oarele. % prea dornic sa se urce in car, nu numai pentru a dovedi o data pentru totdeauna ca este
fiul 4oarelui, ci si din cauza fascinatiei sale fata de carul cu cai, cu care tatal sau a z$urat ani de-a randul. -iscursul
4oarelui este unul in care elementele cosmogonice, naturale si geografice se im$ina, conform teoriilor din acea
vreme. Poetul ne dezvaluie sfarsitul dramatic al tanarului P)aeton printr-o anticipatio, pe care a integrat-o in
discursul tatalui indurerat& JTu, fiule, fereste-te sa nu fiu eu cel care ti-a facut un dar nenorocit.J Poate daca ar fi
avut urec)i sa auda, fiul sau nu s-ar fi aruncat ca un vultur asupra pradei neputincioase in carul cel de aur, faurit de
zei. -ramatismul acestui eveniment a fost accentuarea diferentelor intre zei si muritori, tata si fiu. Pe de o parte,
4oarele care era intelept si care isi iu$ea fiul mai mult decat orice, iar pe de alta, P)aeton, fiul nerecunoscator, care
intotdeauna vrea mai mult decat are si care nu a fost trezit din trufia sa, nici macar de vor$ele pline de durere ale
tatalui sau, care privea fara a poate face ceva, cum fiul sau paraseste pamantul pentru ultima oara.
Eugamintile tatalui sunt e5primate de ver$e cu conotatii negative precum& Jnon dareJ, JnegareJ, iar forta
persuasiva a impunatorului 4oare este sintetizata de folosirea unui repetitio in acelasi vers& JmortalisJ, care este si
in pozitie c)eie si constituie si un )iper$aton& JmortalisJ J mortaleJ. Pentru a da o muzicalitate speciala versurilor,
"vidiu foloseste termeni poetici pentru zei dei :JsuperisJ;, asonanta :Jmea facta tuaJ;, aliteratii :Jnate negaremJ,
Jtua tutaJ; si, de asemenea, folosirea cezurii in mod frecvent& Jme valet e5cepto. 7asti KuoKue rector "l9mpi...J.
"$sesia lui P)aeton privind carul cu caii de foc nu era tocmai neo$isnuita. Cine nu si-ar dori sa stra$ata tot
pamantul in o zi si sa vada toate meleagurile frumoase ce au fost create pentru a ne oferi noua un adapostF "
asemenea creatie reprezenta pentru toti o tentatie, avand in vedere faptul ca era atat de migalos conceputa, folosind
aur, arama si fildes intr-o com$inatie ce numai zeii ar fi reusit sa conceapa. Biu al noptii si al misterului, calul este
purtatorul deopotriva al vietii si al mortii, fiind legat atat de focul ce nimiceste si triumfa, cat si de apa ce )raneste
si ineaca. %l este ve)icul, este cora$ie si destinul lui este insepara$il de cel al omului.
Tanarul s-a dovedit prea sla$ pentru a mana caii de foc ai 4oarelui, care s-au a$atut din drumul o$isnuit, riscand
sa distruga am$ele lumi& cea a zeilor si cea a oamenilor.
Cea care l-a rugat pe Iuppiter sa opreasca )aosul provocat de tanarul nesa$uit a fost Tellus. Grcand pe muntele
cel mai inalt din "l9mp, Iuppiter arunca fulgere indreptate spre cel ce ameninta atat lumea celor JsuperiJ, cat si
lumea muritorilor. Cand arunca fulgerul, Zeus sim$olizeaza spiritul si luminarea inteligentei umane, gandirea
iluminatoare si intuitia trimisa de divinitate; el este izvorul adevarului. Iuppiter este cel ce a salvat pamantul de
nesa$uinta unui om.
*egenda spune ca, P)aeton ar fi aterizat in raul %ridan, numit si Pad, iar surorile sale, /eliadele, care
in)amasera carii la car, au suferit si ele o transformare in plopi, pe ale caror scoarte se scurg mereu lacrimi de
am$ra. *acrima, sim$olul durerii, este adesea comparata cu c)i)lim$arul, care reprezinta firul psi)ic ce leaga
energia individuala de cea cosmica, sufletul individual al sufletului universal. 4e pare ca plansul cu lacrimi de
am$ra, este o caracteristica a familiei. 1pollo, fiind de multe ori confundat cu zeul soarelui, la plecarea din "l9mp
varsa lacrimi de am$ra. C)i)lim$arul apartine esentelor ceresti, deoarece, im$inand in sine formele aurului si
argintului, el sim$olizeaza, in acelasi timp, puritate incorupti$ila, nesfarsita, de neclintit si de neatins, care apartine
aurului si stralucirea limpede, scanteietoare si celesta care apartine argintului.
*a fel ca si Icar, fiul lui -edal, P)aeton moare fiindca nu a ascultat de sfaturile tatalui sau, cel care ramane in
urma, invinuindu-se pentru fapta fiului.
Ca si formosa Nio$e, regina Te$ei, /eliadele continua sa isi planga culpa c)iar si dupa ce sufera
metamorfozarea.
Nici faptul ca P)aeton a cazut in raul %ridan, nu este tocmai intamplator. *a gura lui, se credea ca se afla
insulele %lectride, adica ale c)i)lim$arului. Putem c)iar interpreta ca acest rau, avea o origine divina, avand in
vedere ca %ridan se numea si Zeul fluvial, si in special, legatura sa cu c)i)lim$arul. Bascinantia, pe care o atrage
opera mitologica ovidiana, este tocmai darul sau de a strange laolalta H>L de legende si de a da, in ciuda numarului
mare de legende, un caracter unitar 2etamorfozelor.
Dedal i fiul su, Icar
Dedal a fost un ar)itect !i sculptor din mitologia greac#. %ste cunoscut mai ales pentru crearea cele$rului *a$irint
din Creta, la cererea regelui 2inos, pentru 'nc)iderea 2inotaurului, fiul so(iei sale, Pasifae, n#scut din vraja !i
r#z$unarea zeului Poseidon. 1!adar, la porunca regelui, -edal construie!te un palat, cum nu se mai v#zuse pe
lume nic#ieri. MEra cldit din piatr, era nalt, dar neacoperit, n el se ntortocheu zeci, sute de culoare, de sli i
chiar de scri. Toate se-ncruciau, urcau sau coborau ntr-un altfel de chip, nct te nuceau. ac intrai acolo,
te-ncurcai pe culoare i, vr!nd s iei, te afundai mai ru. "i oric!t te sileai, nu mai nimereai drumul, nu mai
puteai iei#.
Nn acest *a$irint l-a 'nc)is 2inos pe 2inotaur, c#ruia 'i aducea tri$ut de snge, fecioare !i fl#c#i ca jertf#, pentru
a-i satisface pofta de carne de om. -edal, s#turat de tri$utul de snge care i se aducea 2inotaurului, 'i d# sfat
1riadnei, care 'l ajut# pe Tezeu s# p#r#seasc# *a$irintul, dup# uciderea 2inotaurului. -rept r#z$unare pentru c# a
fost complicele reginei Pasifae !i al 1riadnei, 2inos l-a inc)is pe ar)itect !i pe fiul acestuia, Icar, 'n acel edificiu,
a c#rui ie!ire a fost zidit#. Pentru a se salva, -edal, cu mult# ingeniozitate, confec(ioneaz# dou# perec)i de aripi
artificiale, pentru el !i fiul s#u.
Icar, fascinat de frumuse(ea 'n#l(imilor, se apropie prea mult de 4oare, 'n ciuda sfatului tat#lui s#u. Zeul /elios,
invidios c# oamenii z$oar#, a dat o caldur# puternic#, topind ceara , iar Icar cade 'n apele m#rii %gee, 'n
apropierea unei insule, lovindu-se de stnci !i murind. -e atunci acea parte a m#rii !i insula 'i poarta numele.
Semnificaii mitologice
Labirintul construit de -edal era considerat una din cele !apte minuni ale lumii. *egenda aceasta antic# are, f#r#
'ndoial#, mult# leg#tur# !i cu legenda romneasc# $eterul $anole. *ocul unde legenda spune c# ar fi c#zut 'n
acea zi Icar este 2area Icarian#, lng# insulele 4amos. 4e pove!te c#, mai trziu, i s-ar fi g#sit trupul !i ar fi fost
'nmormntat c)iar 'n insula 4amos. Nn art#, legenda lui Icar a fost des ilustrat#. -e asemeni, legenda a fost cntat#
mai ales de "vidiu.
Considerat me!ter iscusit 'n arta construc(iilor, sculpturii si picturii, Dedal r#mne pentru 'ntreaga 1ntic)itate un
simbol al %eniului !i iscusin(ei te)nice !i artistice. 1stfel, i se atri$uie crearea !i utilizarea unor instrumente !i
dispozitive ca& securea cu dou# t#i!uri, ec)erul, nivela cu $ul# de aer, $urg)iul, vela de cora$ie. 2ai mult, legenda
spune c# ar fi construit ni!te statui mi!c#toare.
Icar este sim$olul dorin(ei omului de a se dep#!i pe sine, de a se ridica, 'n z$orul s#u spre li$ertate, ct mai sus.
Pr#$u!irea sa 'nseamn#, pe de o parte lipsa sa de e5perien(# 'n 'ndep#rtatul trecut istoric, pe de alta, for(ele
asupritoare care doresc s# 'mpiedice progresul, urcu!ul omului spre cele mai 'nalte culmi.
Nntr-un splendid $asorelief din secolul al II-lea '.e.n. , !i pe un vas pictat de un artist cretan, 'l vedem pe -edal
f#urind aripi pentru el !i Icar. -rama c#derii lui Icar o g#sim 'nf#(i!at# 'n picturi murale nespus de e5presive,
aflate su$ lava din Pompei; iar 'n plastica modern# se afl# o oper# cele$r# a sculptorului francez Eodin.