1.

„La Vita e bella” este o tragi-comedie care îl are în centru pe Guido si familia
sa(Dora,soția, și fiul Giosué). Filmul se împarte în două părți. Prima parte arată viața
jovialului Guido,ospătar de meserie, care curtează,iar mai apoi o cucerește pe frumoasa
profesoară Dora. Cea de-a doua parte arată viața întregii familii în lagărul de la Auschwitz.
Guido,evreu italian,este urcat impreuna cu fiul său în trenul care duce spre lagăr,iar soția,
italiană, urca de bunăvoie cu aceștia. Pentru a nu face cunoscut copilului ororile la care vor fi
supuși ,Guido,improvizează un joc și ii spune băiatului că evreii sunt participanții la joc,
nemtii sunt supraveghetori jocului, iar premiul cel mare este un tanc adevarat. Filmul arată
minimalist muncile la care erau supuși evreii,însă amintește faptul ca vârstnicii si copiii,în
general cei care nu puteau muncii,erau gazați. Acțiunea filmului se concentrează însă pe
modul în care Guido voalează pentru fiul său întreg scenariu. Filmul a stârnit critici,deoarece
se considera faptul ca se ia în derâdere ororile la care au fost supuși evreii. Totuși, filmul
încearcă să minimalizeze faptele de la Auschwitz decât în ochii inocentului Giosué.
Jovialitatea tatălui e o unealtă de autoapărare, singura rămasă. E absolut admirabilă
perseverența cu care se zbate să-și protejeze fiul de orice sentiment negativ. Chiar și în cele
mai negre clipe, când te vezi total dezarmat, râsul îți poate deveni un aliat neprețuit. E o armă
pe care nimeni nu ți-o poate confisca, iar „La vita è bella” ne încurajează să fim mereu
pregătiți cu degetul pe trăgaciul ei.

2. „Poziția copilului" apărut in 2013 este o dramă românească care aduce laolaltă doua
clase sociale diferite. Clasa de sus,a căror protagoniști este Cornelia,o arhitectă de succes și
apropiații săi,iar clasa de jos,reprezentată de o familie simplă,săracă dintr-un sat cu 2 copii.
Acțiunea filmului începe în momentul în care Cornelia,mama lui Barbu,află că fiul său a avut
un accident de mașină în urma caruia acesta a accidentat mortal un copil de 14 ani. Ajunsă la
fața locului,însoțită de prietena ei cea mai bună, Cornelia încearcă să apeleze la relațiile sale
pentru a-si scăpa fiul de un eventual proces,ba chiar încearcă sa modifice declarația în care
Barbu consemnase ca avea 140 km/h, cu 110 km/h. Deși permanent își face griji pentru fiul
său, acesta refuză afecțiunea mamei,pe care o consideră o manipulatoare. Barbu este băiatul
mamei de bani gata, care nu are curajul de a -și mărturisi fapta în fața familiei copilului
omorât. Cornelia va încerca să împartă bani,în stânga și în dreapta,pentru a-si scăpa baiatul de
pedeapsă. Nici un moment ea nu se gândește la copilul ucis,permanent avand în gând
bunăstarea propriului copil. Finalul filmului o surprinde în casa familiei îndoliate în
încercarea de a-si cere iertarea pentru fiul ei,rămas în mașină. Filmul se încheie în momentul
în care,Barbu,coboară din mașină și își cere iertare pentru fapta sa.