UNITĂȚI DE PODIȘ DIN ROMÂNIA 2.

Podișul Dobrogei

Are 2 subdiviziuni:

1.Podișul Moldovei - Masivul Dobrogei de N – Munții Măcinului ( vf Greci 467m) – formati in

orogeneza hercinică
Caracteristici ale reliefului: Podișul Casimcei (100-300m) – orogeneza
- Format prin sedimentare ( pe un fundament vechi – Platforma Est – caledoniană, alcatuit din sisturi verzi – cele mai vechi roci de pe teritoriul
Europeană) țării;
- Alcatuit din roci sedimentare – argile ( se produc frecvent alunecari de -relief litoral;
teren), marne, nisipuri, pietrișuri; - Podișul Dobrogei de S – alcatuit prin sedimentare, roci – calcare, prezintă
- Altitudinea scade dinspre N de la 688m (Alt max) către S (200m) relief carstic și un strat de loess;
- Relief structural – cueste – dealuri asimetrice;
Diviziuni: 3. Podișul Getic( piemontul Getic)
Podișul Sucevei (NV) – alt de 500 – 600m; s-a format prin depunere de sedimente
Câmpia Moldovei ( Jijiei)(NE) cu alt de 200-300m, cueste, alunecări de teren; aduse de râurile din Carpați și Subcarpați și depuse la baza acestora;
Pod. Bârladului(S) cu coline alungite și interfluvii netede (200 – 500). - alcătuit din roci sedimentare – marne, argile – se produc frecvent alunecari
de teren;
- are culmi netezite și alungite spre S – denumite platforme;
- inclinat de la N-S;
- altitudinile scad de la N (600-700m) spre S (200m)

4. Podișul Mehedinți (SV țării)

- format prin încrețirea scoarței terestre ( asemanator munților)

- alcătuit din șisturi cristaline și calcare (asemanator muntilor)
- prezintă relief carstic ( peșteri , chei);
- altitudini medii de 400-600m ( alt asemănătoare podișurilor);
5. Dealurile de Vest
- o bordură deluroasă în exteriorul Carpaților Occidentali;
- sunt discontinui, pătrund in interiorul munților sub forma depresiunilor golf;
- s-au format prin sedimentare;
alcatuiti din roci sedimentare si pe alocuri apar roci dure și eruptive (măguri);
- inclinati de la E către V; alt medii 200-400m, alt max Magura Simleu - 597m
Diviziuni: Dealurile Silvaniei, D. Crișene, D. Someșene(la N de Mureș)
6. Depresiunea Colinară a Transilvaniei (interiorul arcului carpatic)
- s-a format prin scufundare și depunere de sedimente pe un fundament
asemanator Carpaților)
- alcătuită din roci sedimentare – marne, argile – alunecări de teren,
nisipuri, pietrișuri;
-relief structural cu:
- cute diapire cu sare ( in zona marginală)
- domuri gazeifere ( dom gazeifer=boltire a stratelor cu gaz metan) în
centru;
Diviziuni:
A – Zona marginală (dealuri și depresiuni, alt max. 1080m)
B - Podișul Transilvaniei cu 3 subdiviziuni:
Podișul Someșan ( la N de Someșul Mare și Someșul Mic); alt. intre 500-
700m;
Câmpia Transilvaniei ( între Someș și Mures, alt. 300-600m);
Pod. Târnavelor ( la S de Mureș, cu alt. de 400-700m);
8. Câmpia de Vest
- o fâșie în V țării, inclinată de la N către S;
- s-a format prin sedimentare;
- alcătuită din roci sedimentare: nisipuri, pietrișuri acoperite cu un strat
subtire de loess;
- prezintă relief de dune de nisip ( Câmpia Carei);
- altitudini minime de 80-90m si maxime până in 200m (174m alt max in
Campia Vingăi)
- prezintă 3 tipuri genetice de câmpii: câmpii piemontane(înalte);
câmpii orizontale
7. Câmpia Română
s-a format prin sedimentare; alcătuită din roci sedimentare acoperite cu un
strat gros de loess;
- prezintă relief loessoid – crovuri – microdepresiuni formate prin tasarea
loessului,in care s-au format lacuri de crov;
- relief de dune de nisip;
- altitudini cuprinse între 5-6m - Câmpia Siretului Inferior și alt. max 300m -
C. Piteștilor
- prezintă 3 tipuri genetice de câmpii: câmpii piemontane(înalte)
câmpii orizontale - tabulare
câmpii joase - C. Siretului Inferior
Diviziuni: C. Olteniei(la V de Olt). Sectorul Central (între Olt și Argeș)
Sectorul Estic( Campia Bărăganului)
9.Delta Dunării
câmpii joase: C.Someșului,C.Crișurilor,C.
Timișului
- este cea mai joasă si nouă unitate de relief a tării;
- este o câmpie în curs de formare la varsarea Dunării în Marea Neagră;
- s-a format prin depunerea de aluviuni aduse de Dunăre într-un fost golf
al Mării Negre care a fost barat cu cordoane de nisip;
- uscaturile din deltă se numesc – grinduri.
- alt max. este de 12,4m în grindul Letea.
Condiții de formare a deltei:
- mareea slabă a Mării Negre;
- cantitatea mare de aluviuni depuse de Dunăre;
- plarforma continentală extinsă;