Maria Ochescu

fst*rire
n .l
rfryyLfrylu"frT

BACALAUREAT
Sinteze teoretice
Modele de subiecte
Admitere Academia de Politie

M
Grup Editorial
CUPRINS

SINTEZE TEORETICE
Tema 1 - Romanitatea romAnilor in viziunea istoricilor 5

Exerciliiaplicative 19

Tema 2 - Democrafie qi totalitarism

Ideologii gi practici politice ir:r RomAnia gi Europa 29
Exerciliiaplicative 43

Tema 3 - Constitutiile din RomAnia 53

Exerciliiaplicative 68

Tema 4 - Autonomii locale gi institutii centrale in spafiul romAnesc . . . 79

Exercifiiaplicative 96

Tema 5 - Statul rom6n modem: de la proiect politic

larcalizarea RomAniei Mari (sec. XVIII-XX) . .
Exerciliiaplicative
. . . . . . 107

...138
W,
Tema 5 - RomAnia postbelicd trfi,,

Stalinism. National-comunism gi disidenlXir comunism . . . . . 149

Exercifiiaplicative .. .165
Tema 7 - Spafiul romAnesc, intre diplomafie gi conflict,
inEvulMediu... ......175
Exercifiiaplicative .. .192
Tema 8 - RomAnia gi concerful european: de la ,,crizaorientali"
la marile alianfe ale secolului XX ... .203
Exercifiiaplicative ...221.
Tema9-RomAniainperioadaRdzboiuluiRece ......233
Exerciliiaplicative . . .242
MODELE DE SUBIECTE
Programa gcolari pentru clasa a Xll-a .. .255
l0exercitii-aplicafiipecompeten[especifice... ......265
1 ... .....269
2 ... .....270
3 ... .....271.
4 ... .....272
s ... .....273
6 . .274
7 ... .....275
8 . .276
9 ..277
10.. .....278
9modeledesubiectepedomeniideconfinut .... ....279
Modelull.... ...281
Modelul2.... ...284
Modelul3.... ...287
Modelul 4.... ...290
Modeluls.... ...293
Moderur G...........::.......:::..... ...2s6
Modelul7.... ..299
Modelul8.... ...303
Modelulg.... ...306
Programadeexamenladisciplinalstorie ......309
TestedetipBAC ....311
Testull.... .....313
Testul2.... .....318
Testul3.... .....322
Testul 4 .... .....328
Testuls .... .....332
Testul6.... .....337
Testul7.... .....341.
Testul8.... ,.....346
Testul 9 .... ..... 350
Testul 10... ..... 355
Sinteze teoretice
Romanitatea romdnilor
tn oiziune a istoricilor
 E. Semnificagie
Romanitatea presupune urmdtoarea abordare:
- ideea descendenlei, a originii romane a romAnilor;
- ideea stdruinfei elementului dacic/romanic;
- unitatea de neam;
- unitatea gi latinitatea limbii;
- esenla romani a unor obiceiuri gi tradilii;
- congtiinfa romAnilor despre originea romanicd.

ii, Etnogeneza
a) FORMAREA POPORULU! ROMAN

ll Din cine?
Daci qi romani (colonigti qi veterani de rdzboi) o
v
Migratori
o
L
2) Cum? o
o
Prin romanizare - proces de asimilare de cdtre autohtoni a elemente-
o
lor de civilizalie gi culturd romane. N
o
tr
UT
Etape ale romanizirii:
q.)
r) faza preliminard (de la primele contacte cu lumea romand pand la L
cucerirea romand - sec. II.i.H. - 106) - sunt asimilate cu precddere ele- i-r
(.n
mente de culfuri materiali.
ffi
oBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stdp6nire romani treptat Moesia
gi Dobrogea (a5 d.H.) gi Dacia (106).
 OBS.A fost o perioadd de maximd afirmare pentru geto-daci. $ CAnd?
Proces indelu
- Statul dac condus de Burebista(82-44i.H.) cu lumea ron
- Statul dac condus de Decebal (87-105 d.H.) (602 d.H. - ser
sud).
DECEBAL - conflicte cu romanii
b) FoRMAREA r

o cu Domitian (87-88)
e Rdzboaiele
= Pacea din 89 -Dacia devine regat clientelar. - are loc oda:
din L0l-102,105-105
matd in provincie romanX.
= Dacia este cuceritd gi transfor- neolatine.

STRUCTURA
ll) Romanizarea propriu-zisd - elementele romane se generalizeazd,la scara
irrtregii societHli (106-2711275)

- factorii rorhanizirii:
- administrafia romand; -urbanizatea;
- armata; - dreptul roman;
- veteranii; - viala cultural[; DIALECTE: ran'.'--
- colonigtii; - viala religioasd.
- viafa economicd;
OBS. Romanizareaa fost un proces ireversibil Daco-romanii.
= GRAIURI- molc.-
III) Romanizareapostaureliand - de dupd retragerea stipAnirii romane
$EE. Romanitatr
- factori:
.
- men{inerea legdturilor economice, politice gi militare cu sec. VII
Imperiul Roman; ,,StrategikL.,.
Dundre.
- rdspAndirea cregtinismului = misionari.

OBS. Are loc o uniformizare a romanizdrii la scara intre$i arii de locuire a

. sec. IX
(.) daco-rbmanilor. 1) Moise Ch..:
LO
qJ
2) ,,Ogttzrt'i','.,
U
c Aceastd etapd are loc in conditiile desfigurdrii procesului migralionist gofii, -ILI)
l- hunii, gepizi, avarii slavii.
\!
. sec. X
3l lJnde? L)Constantir
ffi
Aproximativ pe teritoriul de astdzi al RomAniei, de-o parte gi de alta lui" - trior
a Dundrii.
numele de
2) Vasile al II
4l Cfrnd?
Proces indelungat care a debrfieazd. in sec. II. i.H. (primele contacte
cu lumea romand) gi se incheie in linii generale in sec. VII-VIII d.H.
(602 d.H. - separarea romanit[tii rdsdritene ir:rromanitatea de nord $i de
sud).

b) FoRMAREA LrMBil ROMANE

- are loc odati cu formarea poporului romAn gi face parte din limbile
neolatine.

STRUCTURA - substrat = daco-moesic > vocabular (pistrate 150-

200 de cuvinte dacice);
- strat = latin - vocabular gi structura gramaticald
(80%);
- adstrat: slav meridional - elemente de vocabular gi
foneticd.

DIALECTE = ramuri ale limbii - daco-roman (la nord de Dunire)

- aromAn I
meglenoroman l (a sud de Dunire)
- istroromAn l
GRAIURI - moldovenesc, oltenesc/ maramureqean etc.

Etrl. Romanitatea fn viziunea istoricilor

. sec. VII
,,strategikon" - Mauricius menlioneaz[ elemenful romanic la nord de .g
Dundre. .E
b
. sec. IX tN
1) Moise Chomeati - amintegte ,,!ara necunoscutd"(BALAK-VALAHIA) E
2) ,,Oguzname", crot'ricii furcd - se scrie despre o lari a vlahilor ',; (ULAI(
-rD sS
. sec.X t
L) Constantin al VII-lea Porfirogene tul -,,D espre administrarea imperiu-
lui'! -informatii despre populafia protoromAneascd desemn6nd-o cu EeE

numele de romani, iar pe cea bizantinH cu termenul de romei.

2) Vasile al Il-lea Macedoneanul- corespondenld (98O-1020) I
 - romAnii desemnagi cu termenuLde ,,vlah1". OBS.Incepind cu ,
ovlah" - la origini termenul de ,,volacae" - Caesar ,,De bello galico" romAni seinr
(numele unui trib celt).
- preluat de germani - desemna numele vecinilor dinApus gi Premise:
Sud (gali romanizafi, romani). - formarea sl
-in timp accepfiunea termenului a suferit o restrAngere - - declanEarer
desemna pe cei din Peninsula Italicd. riukri Oton
tennenul a fostpreluat de slavi-Metodiu (,,Aposto1ul slavilor")
- - RenaEterea
aplicd denumirea de,,vlahi" strdinilor, adicd romanicilor. vestigii ma
- numele de alah a cunoscut variafiuni:
- Ia bizantini qi slavii sudici
= zslah; . sec. XV
- slavii din rdsdrit > aoloh; 1) PoggioBra
- slavii apuseni * oalachus;
tatea elemt
ungurii >blach, olah.
linute cu d
2) Flavio Bior
OBS. Aparilia acestui termen marcheazd sfArgitul ehrogenezei qi subliniazd
rom6ne (rc
caracterul romanic al poporului romAn.
3) EneaSilvio

. teoria desp
sec. XI
4) Laonic Ctu
1) Gardizi, ,,Podoaba istoriilor" - face referire la romAni, situ6ndu-i ftrtre limba cu n
slavi, rugi, unguri, furtre Dunire gi un munte mare.
5) Demeilie (
2) ,,Sfaturile gipooestirilelui Kekaumenos" pomenesc despre vlahi sud-du-
6) AntonioBo
nireni care trdiesc pe rAul Sava.
ai legiunilc
. 7) Filippo But
sec. XII
dirtre Ioni![ cel Frumos gi Papa hrocenfiu al III-lea nici afle d(
1) Corespondenla -
ideea romanit5fii romAnilor.
2) Ioan Klmnamos - consemna despre vlahi: ,,se zice ci sunt coloni
. sec. XVI
veniFi de demult din Italia". Premise:
3) Anonymlts,,, Gest a hungar orum" (F ap tele ungurilor) - apariFa tip
ofer5 inJormalii despre romAni gi formaliunile politice exis- -inceputul s
U
!? tente in sec. IX in spaliul intracarpatic; - problema r
U -ii desemneazd.pe romAni cu numele de,,blachi". politjza6r;
o 1) Francesco
Ir . sec. XIII 2) Anton \leni
1) Simon de Keza, ,,Gestahunorum ethungarorLtm" - spune ci romanii 3) $tefan Szar
ffi erau tr Pannonia 1a venirea hunilo4 cd o parte dintre ei s-a imprdgtiat -han
in Italia iar vlahii, care erau pistori gi agricultori, au rimas sd triiascd den
10 tt continuare. - dup
OBS.Incepind cu secolul al XIV-lea informaliile qi izvoarele istorice despre
romAni se inmullesc pe mdsurd ce creqte interesul fali de romAni.

Premise:
- formarea statelor medievale = #irmarea romanitdfii;
- declangarea ,,cruciadeitdrziT" : lupta cregtinitifii impotriva Impe-
riului Otoman =* ldrile RomAne -bastion;
- Renagterea = umanigtii manifesti interes pentru Antidritate, pentru
vestigii materiale gi spirituale ale romanitdfii.

. sec. XV
L) Poggio Bracciolini - afirm[ originea romanic6 a romAnilor, continui-
tatea elementului roman, originea latini a limbii romAne (idei sus-
finute cu dovezi).
2) Flavio Biondo - originea romanicd a poporului romAn Ei a limbii
romAne (romAnii invocl cu mAndrie originea 1or romand).
3) Enea Silvio Piccolomini - (Papa Pius al ll-lea) - r[spAndegte in Europa
teoria despre originea roman[ a poporului romAn.
4) Laonic Chalcocondil - inJormalii ample despre rom6ni (identific[
limba cu neamul).
5) Demetrie Chalcocondil - informalii despre romAni.
6) AntonioBonfini-susline originea romanici a rom6nilor (sunturmagi
ai legiunilor gi colonigtilor romani din Dacia).
7) FiJippo Buonaccorsi - a c6litorit ir Moldova cunoscAndu-i pe local-
nici, afl6 despre,,descendenla romAnilor din coloniqti romani".
o
. sec. XVI |J
o
Premise: o
o
- aparifia tiparului (Diaconul Coresi); o
- ir:rceputul scrisului ia limba romAni; N
o
+,
- problema romanitdfii gi a efirogenezei romAnegti incepe sd fie c
UI
polltizatd;
U
1) Francesco della I Valle ideile lor sunt bazate pe cunoagterea S
2) Anton Verancsics J directd a romAnilor +J
U
t
3) $tefan Szamoskozy:
-inainte de unirea din 1600
= 1593 - cd romAnii sunt descen- ffi

denf, ai romanilor (capitolul despre Dacia Romand);

- dupd unirea din 1600 sus{ine contrariul. 11
=