Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Conceptia,sarcina si nasterea
A avea copii
A avea copii este considerat cel mai fericit eveniment al vietii,iar a fi parinte drept
aspectul major al perioadei de adult.A avea copii inseamna dragoste si prezenta
permanenta in jurul tau a unor fiinte care-ti umplu sufletul,mintea si timpul cu tot ce
poate fi mai frumos si mai sensibil.Iti ofera bucurii dar si necazuri ,toate trec pe
nesimtite,ceea ce ramane permanent este insa sensul ca a trait din plin.Nu insa pentru toti
oamenii.Sunt unii carora nu le plac copiii,altora,prea comozi,invatati fiind numai cu
satisfactiile lor reciproce,le este teama ca un copil le va strica armonia.Acestia constituie
categoria celor care vor regret,si isi vor schimba optica,dar aceasta mai intotdeauna,se
intampla mult prea tarziu.
In momentul in care un cuplu se decide sa faca un copil un control medical este o
cerinta necesara si totodata nu se mai utilizeaza metode contraceptive.
O sarcina poate aparea in prima luna dupa ce s-a interupt aplicarea
anticonceptionalelor.Alteori dupa mai multe luni(8-10-12).
Conceptia
Conceptia este procesul sexual de baza,si consta in fuziunea ovulului cu
spermatozoidul;23 de cromozomi din ovul si 23 de cromozomi din spermatozoid se
aliniaza sub forma de perechi,formand o singura celula de 46 de cromozomi.In fiecare
pereche exista un cromozom de la mama si unul de la tata,fiecare purtand mesaje
numite gene care determina sexul,culoarea ochilor,culoarea parului si multe alte
caracteristici(30.000 de la fiecare).
3 6 luni
-formarea organelor interne
inim, stomac, ficat,
rinichi, etc.,
-dezvoltarea sistemului osos
sub forma punctelor de
osificaie de consisten
cartilaginoas;
-dezvoltarea
sistemului
muscular i a statului
adipos;
-dezvoltarea S. N. i a
encefalului;
-formarea sexului i a
coardelor vocale;
-hrnirea se realizeaz prin
mucoasa uterin, apoi prin
intermediul
cordonului
ombilical.
6 9 luni
-faza fetal tardiv;
-dezvoltarea
intens
a
organelor;
- n aceast etap poate
surveni naterea precoce;
-se
perfecioneaz
funcionalitatea organic i
a S. N.
-n jurul a ase luni se
formeaz
amprentele
digitale, pleoapele, glandele
sebacee i sudorifice;
-hrnirea se realizeaz prin
cordonul ombilical.
Cauze
Efecte
Toxoplasmoze
Anomalii
n organismul cerebrale,
matern
debilitate
mintal,
tulburri
vizuale,
calcificaii
cerebrale
hidrocefalii sau
microcefalii.
Malnutriia
ncetinirea
mamei
creterii
numerice
a
celulelor
nervoase,
ntrzierea n
dezvoltarea
intelectual,
afectarea
activitii
electrice
a
creierului.
Infecii virale la Unele
gripe
nceputul
produc uneori
sarcinii, grip, nenchiderea
rubeol.
tubului neural
i degenerarea
esutului nervos
sau
malformaii.
Rubeola
produce
malformaii
cardiace,
deficiene
auditive
i
vizuale,
malformaii ale
S.N.C.
ale
ftului.
Radiaii
Malformaii
grave
evideniate
Igiena
defectuoas
Alimentare cu
fructe i legume
nesplate,
alimente
alterate,
conserve.
Reacii
- Vrsta
micri
Agitaie
9 sptmni
motorie difuz.
Deficit
de Btile
proteine
i cordului.
calorii,
alimentaie
puin i srac,
fr
lapte,
glucide.
10sptmni
Frecvena
mediului
infestat
epidemii.
12 sptmni.
Micri
respiratorii.
cu
Micri
12
poziionale
sptmni
slabe
ale
14
Parazii
Ereditate
ncrcat
parental
Cauze
necunoscute
dup atentatele
de la Hiroima,
Cernobl.
Malformaii,
Parazii
debilitate
transmii prin
general.
intermediul
pisicilor i al
cinilor.
Boli genetice - Consultaii
aproximativ
genetice
1800 depistate
neefectuate.
Malformaii,
acefalie,
boli
genetice.
gtului,
trunchiului,
spatelui.
Micri brute 16
20
ale picioarelor, sptmni
micarea
pleoapelor i a
buzelor.
Strigt
fetal, 24 sptmni.
ipete slabe.
Dup
sptamni
sensibil reacionnd pozitiv sau negativ n funcie de natura sunetelor receptate. Mai ales
dup patru luni, cnd aparatul este constituit, urmnd s se maturizeze n jurul vrstei de
7 lun)
n ultimul timp se susine ideea existenei, nc din perioada intrauterin a
memoriei dup 6 luni. Anca Muntean trece n revist cercetri realizate de psihologii de
orientare psihanalitic i mai ales de cercettorii psihologiei transpersonale. Conform
transpersonalistului S. Grof, incontientul uman prezint trei staturi, cel de-al doilea fiind
populat cu amintiri achiziionate de copil n perioada intrauterin. Explorarea acestui
stat este posibil cu ajutorul unor tehnici speciale, dintre care amintim regresa hipnotic,
stimularea electric a lobului temporal, utilizarea de substane psihedelice.
Cert este c perioada intrauterin a dezvoltrii reprezint o etapa esenial n
construirea noii viei, o etap crucial n destinul a ceea ce poate s fie noua via care
e pe cale s apar. n funcie de dezvoltarea fiziologic, psihologic a ftului, a condiiilor
n care acesta se dezvolt, a climatului afectiv comunicaional care se stabilete ntre ft
i mam, ft prini n general, putem prezice viitorul omului matur de mine.
Ingrijirea medicala prenatala.
Este obligatoriu ca incepand de la debutul sarcinii si pana la terminarea ei mama sa
consulte medicul in mod frecvent.
Exista totodata o serie de investigatii de ultima ora pentru a depista eventualele
malformatii sau probleme ale fetusului.
Dintre aceste investigatii amintim:
-aminocenteza ce consta in prelevarea lichidului aminotic si cu ajutorul testelor se pot
stabili aproximativ 60 de tipuri diferite ale defectelor genetice.
-examenul vilozitatilor coriale prin extragerea unui tesut vilozitar care prelucrat in
laborator poate aprecia structura genetica a fatului.
-utrasunetul fiind o tehnica ce permie proiectarea unei imagini a fatului pe un ecran
-fetoscopia in care cu ajutorul unor tuburi optice subtiri ca firul de par se observa aspectul
fatului , se efectueaza fotografierea si se extrag cantitati mici de sange fetal necesare unor
analize.
Se interzic cu desavarsire consumul de alcool,tutun si droguri pe tot parcursul sarcinii ori
altfel mamele isi supun copii riscului imbolnavirii grave sau chiar decesului ori aparitiei
unor malformatii diferite.
Unele boli aparute in timpul sarcinii pot influenta negativ evolutia sarcinii un exemplu
fiind rubeola care poate determina la copil surezenia sau orbire,intarziere nmentala etc.
Incompatibilitatea Rh.In unele circumstante factorul Rh din sange este pozitiv in timp
ce factorul Rh din sangele mamei este negativ.
De obicei,pentru prima sarcina nu este o problema,abia dupa cele ce urmeaza,existand
pericolul unei anemii severe la copil dupa nastere.Se produce ca efect al sensibilitatii
mamei la prima nastere cu producerea consecutiva a anticorilor sau aglutininelor care
ataca celulele rosii ale fetilor in cursul sarcinilor care urmeaza.
Depresia post-natala.
Dupa ce nasc majoritatea femeilor sunt afectate de o forma mai usoara sau mai grava de
depresie.Aceasta trebuie tratata cu atentie in functie de simptomatologia si evolutia
ei.Cauzele depresiei post-natale sunt multiple: femeia se trezeste in fata unei noi vieti,cu
un membru in plus in familie de care este legata si de care trebuie sa aiba grija si sa il
integreze in mediu,ea este solicitata atat fizic cat si psihic.Depresia se manisfesta prin
scaderea apetitului sexual,scaderea tonusului psihologic,tristete,lipsa poftei de
mancare,apatie.Aceasta stare este normala in cazul in care ea nu evolueaza spre cronic.
Doresc sa precizez ca o nota personala si evident sustinuta de studii si opinii ale unor
somitati in domeniu importanta vietii psihologice a mamei,relatia pe care o are cu copilul
nenascut si suferinta si bucuria dupa si inainte de nastere.Este evident ca nimeni si nimic
nu te poate pregati pentru ce va urma odata ce afli ca esti insarcinta.De aceea este
recomandat ca sosirea pe lume a unui copil sa fie precedata de o anumita stabilitate
financiara si emotionala.Odata ce te afli in fata fapului de a fi un viitor parinte trebuie sa
incepi sa cultivi o relatie cu copilul nenascut inca de cand el este fetus.Se recomanda ca
mama sa vorbeasca cu copilul,stiindu-se ca exista viata psihologica intrauterina astfe
incat copilul sa simta iubirea si caldura memei.Acesta nu trebuie ignorat ca pe un bagaj
pe care il purtam dupa noi si dupa 9 luni luam cunostinta ca este o fiinta vie.Se
recomanda ca mama sa-i puna muzica copilului,sa faca sport pentru ca la nastere corpul
sa fie pregatit si muschii antrenati.Mama impreuna cu medicul decide modalitatea de
nastere care considera ca ii este recomandata.
NATEREA COPILULUI
1.PROCESUL NATERII
n condiiile dezvoltrii normale a ftului i a sntii fizice i psihice a mamei, naterea
se instaleaz la aproximativ 280 de zile de la momentul concepiei intrauterine. Durata
naterii este de obicei de 13 ore mergnd pn la 20 de ore. Pe parcursul naterii, a
travaliului, se pot de limita patru faze principale:
a) Prima faz ncepe din momentul regularizrii contraciilor (acestea nu mai sunt
sporadice i au o intensitate susinut, resimit de mam) i dilatarea cervixului
(aproximativ 10 cm.), orientarea ftului n canalul dilatat, de obicei cu capul nainte.
Contraciile pot avea o frecven foarte mare (apar la aproximativ 30 40 de secunde)
sau pot fi la intervale mai mari de timp (15 20 de minute).
b) A doua faz vizeaz naterea propriu zis, la finalul ei copilul este expulzat n mediul
extrauterin.
c) A treia faz const n separarea ftului de placent (tierea cordonului ombilical) i
eliminarea din uterul mamei a placentei ( n aproximativ o or de la expulzarea ftului).
d) A patra faz se materializeaz prin apariia contraciilor post natere, contracii
superficiale sau profunde la nivelul abdomenului mamei (aceste contracii apar ca urmare
a re-adaptrii mediului intern al organismului la noile condiii contractarea tuturor
muchilor, n timp, la dimensiunile dinaintea sarcinii).
n momentul declanrii naterii, poziia copilului poate fi:
a) Poziia normal, cu capul nainte, angajat pe canalul uterin dilatat. De obicei, aceast
poziie nu determin probleme, asigurnd o natere normal mai ales dac canalul uterin
este bine dilatat. Dac canalul este insuficient dilatat, naterea poate fi foarte dificil, cu
consecine negative att asupra ftului (pericol de lezare a cutiei craniene, i implicit
afectarea creierului), ct i asupra mamei (nevoia de a interveni chirurgical tieturi
vaginale).
b) Poziia transvers, n jumtate, copilul este angajat de aceast dac pe canalul uterin cu
fesele nainte. Aceast poziie determin o natere foarte dificil i trebuie intervenit, fie
prin ntoarcerea copilului, fie prin recurgerea la operaia cezarian. Aceast poziie poate
fi acompaniat de nvrtirea cordonului ombilical n jurul gtului, de sufocarea sau chiar
moartea ftului.
c) Poziia invers, cu picioarele nainte. De obicei, n cazul acestei poziionri a ftului, se
intervine ca i n cazul precedent. Dac se ncerc naterea n aceast poziie, poate
aprea asfixierea sau, datorit expulzrii copilului prin tragerea de picioare, pot aprea
anomalii la nivelul aparatului locomotor inferior.
2.
TESTAREA NORMALITII COPILULUI NOU NSCUT
Imediat dup natere, nou nscutul este supus primelor testri medicale. Astzi,
modalitatea de identificare a modului de adaptare a funciilor vitale ale organismului
copilului la condiiile de via extrauterin, poart denumirea de scorul Apgar (stabilit de
Virginia Apgar n SUA, n anul 1953). Indicii medicali urmrii n cadrul acestei tehnici
sunt: culoarea pielii, funcia respiratorie, tonusul muscular, reflexivitatea, btile inimii.
Aceast tehnic se aplic timp de 1 minut ( la copiii cu dificulti se poate aplica timp de
10 minute, n funcie de evoluia indicilor urmrii), iar fiecare indice primete o not, de
la 0 la 2.
Dup testarea fiecrui indice, se face suma total i se interpreteaz astfel:
Un scor cuprins ntre 5 7 semnific o stare bun a copilului, dar poate necesita,
n unele cazuri, intervenia prin asigurarea i aplicarea respiraiei artificiale sau alte
manevre medicale;
Un scor de 5 sau mai mic semnific o stare grav de sntate a noului nscut i
presupune intervenia imediat a cadrelor medicale.
La natere, nou nscutul are o greutate medie de 3.250 g. (3.500 pentru biei,
3.000pentru fete) i o nlime medie de 50 cm. (50-55 pentru biei, 48 50 pentru fete).
Prima reacie a nou nscutului este cea de ipt care este determinat de intrarea forat
n funciune a sistemului respirator pe calea aerului i de resimirea de ctre copil, a
noului mediu de via, ca fiind unul strin i ostil. Tocmai de aceea, studiile de
specialitate susin ideea nedespririi nou nscutului de mam n primele 2 3 zile,
pentru ca aceasta s-I favorizeze adaptarea mai uoar la noul mediu (mama fiind n acest
caz, elementul de legtur, cea care n permite intrarea n noul mediu de via).
De asemenea, studiile n domeniul nou nscuilor arat existena unei personaliti
unice a copilului nc din momentul naterii. Astfel, studiile realizate de S. Chess i A.
Thomas arat diferenieri comportamentale fine ntre nou nscui pe urmtoarele
dimensiuni.
o Nivelul activitii (copii energici, agitai, tcui, etc);