Sunteți pe pagina 1din 22

RECOLTAREA SANGELUI

Sangele se recolteaza pentru examene:


• Hematologice
• Biochimice
• Bacteriologice
• Parazitologice
• Serologice
• Imunologice
• alergologice

Recoltarea se face prin


• intepare - la adult: pulpa degetului, lobul urechii
- la copil: fata plantara a halucelui (degetul mare de la picior), calcai,
pulpa degetelor 3,4,5 de la mana

• punctie venoasă
• punctie arterială.

Recoltarea sangelui venos cu sistemul vacutainer

Avantaje
• utilizarea aceste metode de prelevare asigura:

✓ Confortul pacientului
✓ Calitatea probei de sange
✓ Securitatea personalului medical

Pregatire:
• materiale

✓ Holder – un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara,


amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea
inferioara, 2 aripioare
✓ Acul de punctie

1
✓ Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori conventionale
• pacient

✓ Pregatirea psihica
-se anunta si ii se explica necesitatea si inofensitatea tehnicii

✓ Pregarirea fizica
- recoltarea se face de obicei dimineata, pe nemancate
- se aseaza pacientul in sezut, pe scaunul de recoltarea sau in decubit
dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie si extensie

Executie:

Asistenta medicala
✓ Eticheteaza vacutainerele
✓ Se spala pe maini cu apa si sapun
✓ Imbraca manusile sterile
✓ Verifica banda de siguranta a cului9integritate, valabilitate)
✓ Infileteaza capatul liber al acului la holder
✓ Alege locul punctiei si il aseptizeaza

Executa punctia venoasa


✓ Introduce tubul(vacutainer)in holder apucand aripioarele cu indexul si
mediul (al 2 si 3 de la degetul mare) iar cu policele impinge tubul in
holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului
✓ Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de
impingere asupra aripioarelor laterale si se face miscari usoare de
inclinare – rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
✓ Se introduce tubul urmator
✓ Se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului
punctiei timp de 1-3 min fara a flecta antebratul pe brat

De stiut:

2
Tuburile vacutainer se utilizeaza in functie de codul de culoare a dopului
de cauciuc astfel:
✓ Rosu, portocaliu, galben – pentru biochimie
✓ Negru – pentru determinarea VSH-ului (se agita dupa recoltare printr-
o miscare lenta)
✓ Bleu – pentru determinari de cuagulare
✓ Mov – pentru determinari hematologice (se agita dupa recoltare printr-
o miscare lenta)
✓ Verde – cu heparina pentru analize biochimice

3
PUNCTIA VENOASA

Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena
prin intermediul unui ac de punctie.

Scop:

➢ Exlorator
✓ recoltarea sangelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice.

➢ Terapeutic
✓ administrarea unor medicamente sub forma de injectie sau perfuzie
intravenoasa;
✓ recotarea sangelui in vederea transfuzarii sale;
✓ executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui;
✓ sangera 300 – 500ml. in edemul pulmonar acut, cat si in hipertensiune
arterial.

Locul punctie:
• venele de la plica cotului (basilica si cefalica), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor.
• venele antebratului
• vanele de pe fata dorsala a mainilor
• venele subclaviculare
• venele femurale
• venele maleolare interne
• venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)

Pregatirea punctiei:
4
➢ Materiale
• de protectie – perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza.

- pentru dezinfectia si protectia mainilor – apa curenta,


sapun, alcool medicinal, manusi de cauciuc sterile
• instrumentar si matriale sterile: ace, seringi, alcool medicinal,
tampoane, pense porttampon,
• alte material: garou, vacutainere, holder,solutii perfuzabile, solotii
meicamentoase, tavita renala

HOLDER ACE pentru recoltat

Vacutainer

➢ Pacientul

5
• pregatirea psihica consta in informarea lui, incurajarea si asigurarea
confortului.
• pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei
punctii

Executia punctiei:
• asistenta medicala imbraca manusil sterile si se aseaza vizavi de
bolnav;
• se fixeaza garoul si ii spunem pacientului sa stranga pumnul;
• se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine;
• se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizonul in sus,
in mana dreapta, intre policele si restul degetelor;
• se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul-in directia oblica
(un unghi 25-30 grade), apoi peretele venos-se merge pe lumenul
vasului de sange.

• se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;


• se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului;
• se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie;
• se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se
aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv 1-3 min., bratul fiind in
pozitie vertical.

6
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
• se face toaleta locala a tegumentului;
• se schimba lenjeria daca este murdara;
• se asigura o pozitie comoda in pat;
• se supravegheaza in continuare starea generala.

Incidente si accidente:
• injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea
tesuturilor,durere
• flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante
• valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe.
• ameteli, paloare, lipotimie

Flebalgia= durere pe traiectul venelor

Interventiile asistentei medicale:

• se retrage acul si se comprima locul punctiei 1 – 3 min


• se retrage acul, se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit
dorsal fara perna, se anunta medicul.

De stiut:
➢ pentru evidentierea venelor:

• Se fac miscarii in sensul circulatiei de intoarcere


• Se bate un pic zona
• Se introduce mana si antebratul in apa calda
➢ pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decub
dorsal, transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne;

7
➢ prin punctia venoasa se pot fixa catetere din material plastic (cateterul
este introdus in lumenul acului care face punctia, acul se retrage
ramanand numai cateterul)

De evitat:

• Nu se introduc solutii uleioase – produc embolii grasoase consecutiv


moartea;
• punctionarea venei din lateral;
• punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos;

8
SONDAJUL VEZICAL
Definitie – introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in
vezica urinara.
explorator – recoltarea unei cantitati de urina pentru
Scop: examene de laborator;

terapeutic – golirea continutului (daca acesta nu se


produce spontan);
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si
vezicii urinare;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.

Materiale • tava medicala


necesare: • recipient (pentru urocultura);
• doua sonde sterile
• seringi sterile(pentru umplerea balonasului )
• gel lubrefiant
• ser fiziologic
• tampoane de vata sterile
• antiseptic
• manusi sterile
• comprese sterile
• camp steril decupat ptr. regiunea organelor
genitale
• punga colectoare de urina
• tavita renala pentru colectarea urinei
• musama si aleza
• pense hemostatice sterile
• tavita renala pentru colectarea urinei
• materiale pentru toaleta organului genital externe
(sapun, lubrefiant
• bazinet

9
Pregatirea psihica si fizica
• Se anunta bolnava si i se explica necesitatea
SONDAJUL tehnicii.
VEZICAL LA • Se anunta bolnava sa nu manance.
FEMEIE • Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul
bolnavei cu un paravan.
• Se asaza musamaua si aleza.
• Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii
ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica).
• Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar
patura se ruleaza la picioare
• Se acopera bolnava lasand accesibila numai
regiunea vulvara.
• Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.
• Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si
sapun

Efectuarea Efectuarea tehnici


tehnici • Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si
dezinfectare cu alcool.
• Se pun manusile sterile
• aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu
policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si
se evidentiaza meatul urinar.
• aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul
uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers;
tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!
• Operatia se repeta de 2-3 ori.
• se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii
drepte si se lubrifiaza
• Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus,
tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului.
• Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5
cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana.

10
• Paralel cu inaintarea sondei se coboara
extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma
de arc
• Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in
vezica

• Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala


si in continuare se goleste vezica intr-un recipient
pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura,
examene biochimice etc.).
• Se penseaza sonda la capatul extern si se
indeparteaza prin miscari inverse celor cu care s-a
introdus.
• Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!

SONDAJUL Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:


VEZICAL LA • Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea
BARBAT tehnicii..
• Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul
bolnavului cu un paravan.
• Se asaza musamaua si aleza.
• Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu
picioarele intinse si usor indepartate
• Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului,
iar patura se ruleaza la picioare.
• Se acopera bolnavul lasand accesibila numai
regiunea genitala
• Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului.
• Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si
sapun.

Efectuare
• spalare pe maini cu apa si sapun
• se imbraca manusi sterile

11
• se spala bine glandul cu apa si sapun si se
dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si
tampoane cu antiseptic
• cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza
• cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala
si se introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza
pubiana, circa 12 cm.
• cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga
urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau
eprubete..

• cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza,


extremitatea externa comprimandu-se..
• spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.
• se noteaza in foaia de observatie sondajul, data,
ora, cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a
efectuat.

Ingrijiri dupa
tehnica
Se efectueaza toaleta regiunii
Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat
Evaluarea procedurii
-pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri
- nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede;
- observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii
- măsuraţi temperatura corpului
- anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de
infecţie
- recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la
laborator

Incidente,accidente
- infecţii urinare joase (cistite)şi ascendente (nefrite,
pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea
regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni
sfincteriene)

12
-hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui
“glob” vezical

Descrierea sondelor

FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar


pentru lavaj vezical prezintă:
• un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la
punga colectoare
• un canal pentru umflarea balonaşului pentru
prevenirea ieşirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30
ml

Nelaton
• nu au balonaş de fixare
• sunt mai rigide
• folosite pentru sondajul de scurtă durată)

13
PUNCTIA VEZICII URINARE

Definitie: Punctia vezicii urinare se realizeaza prin introducerea unui ac, pe


cale transabdominala, in interiorul vezicii urinare.
Este o interventie de urgent:se practica numai daca vezica urinara este
supradestinsa, existand pericolul ruperii ei.

Scop:

• Explorator

✓ Rar – prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru examenul de


laborator, fara pericolul contaminarii sale.
✓ Injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii
urinare

• Terapeutic

✓ Evacuarea urinii in cazurile de retentie acuta de urina, cand sondajul


vezical nu poate fi executat.

Indicatii:
✓ Hipertrofie de prostata atunci cand incercarile de patrundere cu sonda
in vezica urinara raman fara rezultat
✓ Traumatisme uretrale sau ale vaginului cand sondajul vezical este
contraindicat.

Locul punctiei:
✓ Pe linia mediana abdominala la 2cm deasupra simfizei pubiene.

Pregatirea punctiei:

• materiale

✓ De protectie a mesei pe care se executa punctia


✓ Instrumente si materiale sterile:

14
o trocar subtire sau ac pentru injectie intramusculara de 10-
12cm.lungime
o seringi de 2-20ml
o ace pentru anestezie
o pense anatomice si hemostatice
o camp chirurgical
o comprese, tampoane, manusi sterile

✓ Medicamente: anestezice
✓ Vase colectoare, cilindru gradat, tavita renala, eprubete
✓ Perna tare

• pacientul

✓ Pregatire psihica
- se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia
in care va sta in timpul punctiei, i se asigura intimitatea prin
asezarea paravanului in jurul patului

✓ Pregatirea fizica
- se aseaza pacientul in decubit dorsal, sub bazin se introduce o perna
tare, se dezbraca regiunea abdominală
- se rade parul pubian
- i se spune pacientului sa NU urineze cu cateva ore inainte de punctia
exploratoare sau daca este putin plina i se administreaza lichide

Executia punctiei
- se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale

Medicul Asistenta1 Asistenta 2


Pregateste materialul Aseaza pacientul in
pentru punctie decubit dorsal
Aseaza materialul de Dezbraca toracele
protective pe pat pacientului
Dezbraca partea
inferioara a corpului
pacientului
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza

15
Determina gradul de Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
umplere a vezicii locul punctiei seringa incarcata cu
urinare anestezic
Injecteaza anestezicul Serveste medicului
si asteapta efectul manusile sterile si
anesteziei campul chirurgical
Aseaza campul sub
locul punctie
Dezinfecteaza locul Serveste medicului
punctiei seringa sau trocarul
pentru punctie

Executa punctia
Aspira lichidul Preia seringa cu lichid, Supravegheaza
introduce lichidul in culoarea fetei,
eprubete respiratia, pulsul,
aparitia dispeneei
Retrage acul de Dezinfecteaza locul
punctie punctiei
Aplica pansament
steril, uscat la locul
punctiei, fixat cu benzi
de romplast

Ingrijirea ulterioara a pacientului:


✓ Pacientul ramane la pat, se supravegheaza semnele vitale
✓ Se observa locul punctiei, pansamentul

Pregatirea produsului pentru examinare


✓ Eprubetele cu urina recoltata se eticheteaza si se trimit la laborator
pentru urocultură
✓ Se dermina volumul de urina evacuat, se masoara desitatea acesteia

Notarea punctiei:
✓ Se noteaza in FO cantitatea, aspectul si densitatea urinei
Accidente:
✓ Punctie negativa, in cazul in care peretele abdominal prezinta un strat
gros de grasime si acul nu patrunde profund in vezica urinara

16
✓ Hemoragie vezicala
✓ Astuparea acului cu flocoane de fibrin sau tesuturi
✓ Infectii postpunctionale care apar tardiv
✓ Formarea de fistule urinare

De stiut: De evitat
•mandrinul acului se mentine steril •comprimarea abdomenului in
pentru a se folosi in caz de nevoie timpul evacuarii urinei
•in caz de intrerupere a scurgerii
urinei se va introduce mandrinul
pentru desfundarea acului
•vezica urinara se goleste incet si
incomplet (500ml.)
•punctia se poate repeata, la
nevoie, de mai multe ori

17
Diureza

Def: procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24h.

Urina este solutia apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice
rezultate din metabolism.

Mictiunea – actul fiziologic constient de eliminare a urinii.


A. Frecventa:
❖ Nou – nascut frecvent;
❖ copil 4 – 5 ori/zi;
❖ adult 5 – 6ori/zi;
❖ varstnic 6 -– 8ori/zi;
B. Ritmul – ziua mai frecvent, noaptea de 3 ori mai putin;
C. Culoarea:
– normal – galben deschis – diluata;
– brun inchis – urina concentrata(dimineata) .

– fiziologic – albastru verde:tratament cu albastru de metil;


– cafeniu tratament cu chinina sau acid salicilic.

– patologic – brun inchis cu spuma – icter;


– rosu deschis pana la rosu brun – hematurie.
D. Miros :

❖ aromatic – la consumul de fructe;


❖ amoniacal – la persoanele deshidratate, ca urmare a concentrării
produșilor de catabolism eliminați prin urină;
❖ fermentatie alcalina – la perosoanele diagnosticate cu diabet
zaharat;
E. Cantitatea:
❖ nou nascut – 300 ml/24h.
❖ copil – 500 – 1200 ml/24h.
❖ adult – 1200 – 1800 ml/24h.

18
Manifestari de dependenta in eliminarea urinei

✓ Ischiurie = incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul;


✓ Poliurie = eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h –
apare in bolile infectioase, pneumonie, colici renale, diabet zaharat;
✓ Oligurie = scaderea cantitati de urina sub 1000ml/24h – apare in
dezhidratari, transpiratii abundente, diaree accentuata, hemoragii;
✓ Disurie = eliminarea urinii cu dificultate si durere – apare in hipertrofie
de prostata, inflamatii acute ale uretrei;
✓ Hematurie – prezenta sangelui in urina;
✓ Anurie = lipsa urinei din vezica urinara din cauze renale;
✓ Polakiurie = senzatia de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina
foarte redusa – cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterinare;
✓ Nicturie = inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea
de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii;
✓ Albuminurie = prezenta proteinelor in urina;
✓ Glicozurie = prezenta glucozei in urina;
✓ Enurezis = eliminarea involuntara de urina in timpul noptii;
✓ Hiperstenurie = urina concentrata;
✓ Hipostenurie = urina foarte diluata.

Masurarea si notarea diurezei


Scop:
➢ Explorator – obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a
aparatului urinar;
➢ Terapeutic – pentru stabilirea diagnosticului si stabilirea bilantului
nutritiv in bolile metabolice.

19
Tehnica de recoltare urina/24h – Tehnica de
recoltare pentru determinarea glucozei si
amilazei

➢ Pacientul urineaza dimineata; aceasta urina se arunca;


➢ In tot timpul zilei, al noptii si prima urina de a doua zi de dimineata se
colecteaza intr-un recipient de colectare curat;
➢ Recipientul de colectare se pastreaza intr-un loc rece (frigider) pe
durata colectarii;
➢ A doua zi de dimineata, se masoara exact cantitatea de urina colectata,
se omogenizeaza si se trimite catre laborator un esantion de 100 ml;
➢ Esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta
caruia se vor nota numele si prenumele pacientului si volumul urinar
colectat in 24 ore.

20
Urocultura

Urocultura – urmareste depistarea bacteriilor din urina. Recoltarea se


realizeaza in conditii de asepsie (recipient steril).

Scop:
➢ Explorator – depistarea bacililor Koch, colibacili, Ekoli.
Recoltarea se poate face direct in mijlocul jetului urinar 10 – 20 ml
dimineata SAU sondaj vezical – se arunca primele picaturi de urina.

Tehnica de recoltare pentru urocultura


• Se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore
de la mictiunea anterioara;

• Se recolteaza inainte de inceperea taratamentului antibiotic;

• Se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale


externe cu apa si sapun, urmata de uscarea prin tamponare cu tifon
steril;

• Spalarea si stergerea se face in sens unic : la femei, din fata in spate;


la barbat disnspre meatul urinar spre santul preputial (glandul fiind
complet decalotat);

• La pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui


tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei;

• La barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat;

• La nou - nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe


se fixeaza in jurul penisului sau vulvei, orificiul pungii (special pentru
recoltare) cat mai steril;

21
• Se urineaza in toaleta primii 100 ml si fara a intrerupe jetul de urina,
se re colteaza cca 20 ml (din jetul mijlociu) in recipientul adecvat

(urocultor steri), cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente


sau lenjerie;
• Recipientul se inchide cu capac ermetic, se eticheteaza si se trimite
catre laborator in maxim o ora de la recoltare.

Recoltarea urinii pentru testul ADDIS


HAMBURGER

Este un test de laborator folosit pentru a stabili, existenta hematiilor in


urina (hematuria), existenta leucocitelor in urina (leucocituria), in cazul
diagnosticarii si monitorizarii afectiunilor renale si ale tractului urinar.

Tehnica de recoltare pentru testul ADDIS HAMBURGER


• Prima urina de dimineata se arunca,apoi timp de trei ore pacientul nu va
ingera lichide.
• Dupa aceste trei ore se colecteaza urina intr-un recipient curat.
• Se noteaza cantitatea totala colectata si se aduce la laborator intr-un
esantion de 50 ml;
• Esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia
se vor nota numele pacientului si volumul urinar colectat in cele trei ore.

22