PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EFECTUAREA PUNCTIEI PERITONEALE ( PARACENTEZA)

Paracenteza sau puncţia abdominală (peritoneală) constă în traversarea peretelui abdominal cu

ajutorul unui trocar în diferite scopuri.
Scop
• Explorator: Evidenţierea lichidului în cavitate. Recoltarea lichidului pentru
determinări cantitative şi calitative.
• Terapeutic: Evacuarea lichidului din cavitate ca urmare a compresiunii pe diafragm,
vena cavă inferioară. Drenajul colecţiilor septice intraabdominale. Efectuarea de
dializă peritoneală
• peritoneală.

Indicaţii
• Ascită masivă → lichid în cavitatea peritoneală de diferite cauze (obstacole în
circulaţia portală, ceea ce determină hipertensiune în ramurile venei porte –
în ciroza hepatică, insuficienţă cardiacă, tumori peritoneale), inflamaţia peritoneului
– în tbc peritoneal.
• Ascite care nu se resorb prin metode obişnuite de tratament.
• Traumatisme închise ale viscerelor abdominale când se bănuieşte hemoperitoneul.
• Diagnosticarea cito-bacteriologică a ascitei.
• Evacuarea unui revărsat lichidian peritoneal în vederea ameliorării
funcției respiratorii si circulatorii;
Contraindicaţii
• Chisturi ovariene, hidronefroză,
• Sarcină
• Diateze hemoragice – cu prudenţă
• Meteorism abdominal
• Colecţii lichidiene închistate.
• Bolnavii febrili, cu stare generală foarte alterată
• Hemoragii digestive recente
• Abdomenul acut chirurgical
Locul de puncție al paracentezei
• Fosa iliacă stângă, pe linia Monroe–Richter;
• La mijlocul liniei ombilico-pubiană;
• În alegerea locului de puncţie vor fi evitaţi muşchii drepţi abdominali (risc de
hemoragie prin lezarea vaselor epigastrice), cicatricile abdominale (risc de perforare
a organelor cavitare aderente la peretele abdominal), precum şi cadranele superioare
ale abdomenului.
Poziția pacientului
• bolnavul în decubit semilateral stâng (favorizând astfel acumularea declivă a
lichidului) sau semișezând.

Materiale necesare
• Câmp steril, aleze
• Comprese sterile
• Mănuşi de unică folosință
• Alcool, tinctură de iod.
• Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei
• Ace şi seringi sterile, trocar steril pentru puncție
• Cateter special din plastic siliconat(trusă de perfuzie
• Tub de drenaj (50cm)
• Medicamente – tonice cardiace, soluţii anestezice
• Materiale pentru reacţia Rivalta – pahar conic, 50 ml apă distilată, acid acetic
glacial, pipete
• Material pentru pansament, leucoplast
• Cilindru gradat
• Vas colector 10 l
• Tăviţă renală
• Materiale necesare pentru recoltări
Pregătirea pacientului
• Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
• Se invită pacientul să urineze sau se face sondaj vezical la nevoie.
• Se dezbracă regiunea aleasă şi se aşază bolnavul în poziţie.
• Se măsoară circumferinţa abdominală.
• Se dezinfecteaza zona cu tinctura de iod și se izolează cu câmpuri sterile.
Execuţia puncţiei
• Puncţia se execută de către medic cu ajutorul a 1-2 asistente medicale;
 • Se spală şi se dezinfectează mâinile;
• Se îmbracă mănuşi de protecţie;
• Medicul execută anestezia locală şi puncţia. Introduce acul/trocarul perpendicular pe
peretele abdominal (3-4 cm);
• La scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa apare lichid peritoneal;
• Se recoltează eventualele probe pentru analiza lichidului peritoneal (biochimică,
citologică, bacteriologică);
• Dacă puncția este evacuatorie, se atașează tubul de dren la ac/trocar/cateter si se
permite scurgerea lichidului în recipientul colector; nu se vor evacua mai mult de 5-
6 litri/sedința si nu se va depăși un debit de 1 litru/15 minute;
• Daca puncția este terapeutică, după evacuarea colecțiilor se introduc
antibiotice/citostatice;
• După evacuarea cantității de lichid, se extrage brusc acul/trocarul, apoi și se
pansează.
Rolul asistentului medical în efectuarea puncţiei
•
o Protejează lenjeria de pat şi de corp.
o Asigură poziţia bolnavului.
o Dezinfectează locul puncţiei.
o Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul.
o Adaptează şi supraveghează tubul prelungitor ce asigură scurgerea
controlată în găleată sau pungă colectoare.
o Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
o Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele
recoltate.
o Examinează macroscopic lichidul.
o Măsoară cantitatea şi densitatea lichidului evacuat.
o Execută reacţia Rivalta (se picură 1-2 picături de lichid de cercetat în
paharul cu apă distilată + 1-2 picături de acid acetic glacial).
o Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul,
eventualele incidente şi accidente.

Îngrijiri după tehnică

• Se aplică un pansament la locul puncţiei.
• Se supraveghează funcţiile vitale. După paracentezã, pacientul trebuie monitorizat
sub aspectul tensiunii arteriale, frecventei cardiace, temperaturii si
frecventei respiratorii.
• Se aplică un bandaj abdominal compresiv – timp de 6 ore.
• Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează.
• Repaus la pat 24 ore.
Accidente și incidente
• Colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale.
• Hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză şi melenă.
• Perforarea intestinului – determină peritonită.
 • Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid.
• Hematoame (prin lezarea vaselor parietale).
• Lezarea splinei, ficatului (la pacienții cu splenomegalie sau hepatomegalie).
• Fistule parietale la locul puncției.
• Supurații locale (ca urmare a nerespectării măsurilor de asepsie și antisepsie).
Observaţii
• Dacă scurgerea lichidului se opreşte brusc, se restabileşte scurgerea prin schimbarea
poziţiei pacientului sau se introduce mandrenul bont pentru a îndepărta o ansă
intestinală sau flocoanele de fibrină care acoperă orificiul canulei trocarului.
• Se recomandă efectuarea unei ecografii abdominale pentru localizarea lichidului şi
evaluarea cantităţii,
• Viteza de scurgere – 1 litru pe 15 minute.
• La prima paracenteză se evacuează o cantitate de maxim 5-6 litri.
• La următoarele paracenteze se pot evacua până la 10 litri.
De evitat
• Decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale.
• Puncţiile evacuatoare repetate, deoarece duc la stări de hipoproteinemie şi caşexie.