CURS 6 - Punctia abdominala (Paracenteza)

Def.: consta in stabilirea unei legaturi intre cavitatea peritoneala si exterior

Scop: - de diagnostic
- explorator (punere in evidenta a lichidului peritoneal si recoltarea acestuia pentru
examinare)
- terapeutic (evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive)
Av.: asigura evacuarea cavitatii peritoneale
Indicatii: - in ascite masive care nu cedeaza la tratament
- in hernii perineale
- in hemoragii interne posttraumatice
- in sarcina extrauterina rupta
- in chiste ovariene hematice fisurate
- in abcese in cavitatea peritoneala
Contraindicatii: - in sarcina
- in chisturi ovariene mari
- prudenta la pacientii cu diateze hemoragice
- in colectii de lichid inchistate
- in distensii gazoase mari ale intestinului
Le: - pe linia Monroe – Richter in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a treimii externe cu
cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara stanga
Mn:
- nesterile:
- de protectie a patului (musama, aleza);
- alcool pentru dezinfectia tegumentului (alcool iodat);
- paravan;
- pentru ingrijirea locului punctiei (cearsaf impaturit pe lungime);
- romplast;
- materiale pentru colectarea lichidului (galeata gradata).
- sterile:
- ace roz;
- seringi de 5, 10 si 20 ml;
- pense hemostatice, camp chirurgical, manusi chirurgicale, comprese,
tampoane, tuburi prelungitoare;
- eprubete pentru recoltarea lichidului;
- substante medicamentoase;
- anestezice locale
- trusa soc.
Pregatirea pacientului:
- psihica;
- fizica:
- se invita pacientul sa urineze (daca este cazul se face sondaj vezical);
- se dezbraca regiunea abdominala;
- se aseaza pacientul in pozitie de decubit lateral stang pe pat, peste cearsaful
impaturit pe lungime, cu flancul stg la marginea patului si trunchiul usor
ridicat;
- se masoara circumferinta abdominala.

1
T: medic + 2 asistente.
Medicul: - isi spala mainile + dezinfectie
- isi pune manusile
- alege locul punctiei
- face anestezia locala
- protejeaza locul punctiei cu un camp steril
- executa punctia
- adapteaza tubul prelungitor
- retrage acul
Asistenta 1: - isi spala mainile + dezinfectie
- pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf
- aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales
- dezinfectia suprafetei tegumentului de tip 2
- serveste medicul cu seringa incarcata cu anestezic
- serveste manusile chirurgicale medicului
- serveste campul chirurgical
- dezinfecteaza inca o data locul de punctie (dupa ce a pus campul chirurgical)
- serveste acul de punctie
- recolteaza in eprubete lichidul de ascita
- serveste tubul prelungitor
- supravegheaza scurgerea lichidului in vasul colector
- schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului
- dezinfecteaza locul punctiei
- dezinfecteaza locul punctiei
- face o cuta a pielii si aplica pansament compresiv uscat
Asistenta 2: - isi spala mainile si le dezinfecteaza
- mentine pacientul in pozitia data
- supravegheaza permanent faciesul, respiratia si starea bolnavului
- strange cearsaful in jurul abdomenului, fixandu-l cu acul de siguranta
- dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului;
- se masoara circumferinta abdomenului si se noteaza;
- se monitorizeaza P, TA, respiratia si se noteaza valorile inregistrate in primele
24 ore
- pasnamentul de schimba, respectand regulile de asepsie
- se noteaza cantitatea de lichid evacuat
- se trimit eprubetele la laborator pentru examenul citologic, bacteriologic,
biochimc, etichetate cu data, numele, continutul, sectia + formularele de
recoltare
I/A: - colaps vascular
- peritonita (cand s-a perforat intestinul)
- persistenta orificiului de punctie prin care se scurge lichid
- hematom
- hemiperitoneu
- insuficienta renala functionala
- fistula ascita (nu se mai inchide peretele abdominal si fistuleaza)
- melena

2
 - daca scurgerea lichidului se opreste brusc, se schimba pozitia pacientului sau
se introduce mandrinul bont pentru a indeparta o ansa intestinala sau flocoanele
de fibrina care acopera varful acului
- viteza de scurgere a lichidului este 1 litru/15 min
- la prima paracenteza se evacueaza o cantitate de maxim 4-5 litri, ulterior si 10
litri
Reactia Rivalta
Intr-un pahar conic se pun 50 ml de apa distilata sau ser fiziologic si o picatura de acid acetic
glacial. Se adauga 1-2 picaturi din lichidul de cercetat. Reactia este pozitiva cand picatura de
lichid se transforma intr-un nor (ca un fum de tigara), ceea ce inseamna ca lichidul pleural
este bogat in albumine (deci este exudat). Reactia este negativa cand picatura de lichid pleural
cade in pahar fara sa se produca vreo reactie – lichidul pleural este sarac in albumine (deci
este transudat).
Profilaxie si educatie sanitara la pacientii cu afectiuni cu afectiuni gastro-intestinale
Educatia sanitara necesita realizarea acelor masuri ce pot duce la prevenirea imbolnavirilor
digestive, precum: TIA, gastrite acute, ulcerul gastric si duodenal, enterocolite, hepatite etc..
Profilaxia parazitozelor intestinale si a TIA are ca punct de plecare igiena riguroasa a mainilor
si a alimentatiei.
In boala ulceroasa si in gastrite se recomanda interzicerea alimentelor ce stimuleaza secretia
gastrica: a alcoolului, a tutunului, precum si evitarea situatiilor care produc tensiune nervoasa
si stari de anxietate.
In concluzie, pacientii trebuie informati asupra efectelor nocive, trebuie constientizati asupra
riscurilor, astfel incat numarul de imbolnaviri datorate factorilor enumerati mai sus sa fie cat
mai mic.
Introducerea sondei Blackmore (tamponament esofagian)
Def.: tamponarea esofagului cu ajutorul unui baon hemostatic
Scop: terapeutic
Mn: - sterile: - sonda Blackmore cu dublu balonas (gastric si esofagian)
- tub de umflare
- laringoscop
- pense hemostatice
- comprese
- seringi de 20 ml
- nesterile: - aparat de aspiratie
- vas colector
- medicamente
- anestezice
- lubrefiant pentru sonda Blackmore
Preg. pac.: - psihica
- fizica: evacuarea continutului gastric, anestezia orificiilor nazale
T.: - se introduce sonda endonazal si se impinge progresiv ajutand la introducere prin
miscari de deglutitie
- aceasta este inghitita pana la marcaj
- se umfla balonasul gastric cu 250 ml de aer si se trage sonda, astfel incat sa fie in
dreptul jonctiunii esocardiale

3
- se umfla balonasul esofagian cu 60-80 de ml de aer si se aspira continutul sondei
- se ataseaza punga colectoare la capatul sondei
- pentru prevenirea ischemiei mucoasei si ulcerarea bazei esofagului se desumfla la 4
ore timp de 15 minute
- se verifica presiunea din balonase cu ajutorul manometrelor
- se supravegheaza fixarea sondei, TA, P si episodul hemoragic
- daca sangerarea nu este controlata, balonasul gastric se umfla la 300 ml, iar balonasul
esofagian la 100 ml
Spalatura gastrica – vezi curs anul 1
Ingrijirea bolnavilor cu varsaturi
Def: eliminarea pe cale bucala cu sau fara efort a continutului gastric
Etiologie: - in afectiunile aparatului digestiv: abdomen acut, boli cronice
- in imbolnaviri extradigestive
- in intoxicatii acute
- in infectii acute
- in boli cronice
Simptomatologie: - varsaturi alimentare bilioase, cu sange sau fecaloide
- stare generala alterata
- tahicardie
- hipotensiune arteriala
- dispnee
- oligurie
- tegumente si mucoase uscate
Rol propriu: - psihoterapie si ajutor in timpul varsaturii
- recoltarea si pastrarea produsului eliminat
- pozitie semisezand, daca starea pacientului o permite
Rol delegat: - asigurarea conditiilor de mediu
- asigurarea pozitiei pacientului (sezand, semisezand sau decubit dorsal
la marginea patului cu capul intr-o parte
- protejarea lenjeriei de pat si de corp (musama, aleza, prosop)
- indepartarea protezelor dentare mobile, daca este cazul
- sustinerea fizica si morala a pacientului
- in timpul varsaturii/tavita renala este tinuta sub barbia paientului cu o
mana, iar cu cealalta se sustine fruntea acestuia
- indepartarea senzatiei de greata (se solicita pacientului sa inspire
profund)
- toaleta cavitatii bucale dupa varsatura
- la pacientii inconstienti, capul va fi intors pe partea stg sau se aspira
continutul gastric prin sonda gastrica
- daca continutul gastric a patruns in caile respiratorii, asezarea
pacientului in pozitie de drenaj postural
- supravegherea, monitorizarea si notarea functiei vitale si vegetative,
bilantul ingesta-excreta in unitatea spitaliceasca
- in cazul ingestiei de substante toxice, se face spalatura gastrica (cu
exceptia situatiei in care este ulcer sau ingestie de substante corozive)

4
- tratament simptomatic sau etiologic pentru combaterea varsaturilor
(emetiral, torecan, scobutil etc)
- se suspenda alimentatia orala
- se instituie tratament perfuzabil cu glucoza, ser fiziologic, vitamine,
electroliti etc
- rehidratare orala se face treptat cu cantitati mici de lichide reci,
administrate cu lingurita, bucati mici de gheata si apoi lichide calde
- recoltarea produselor biologice si patologice
- in cazul intoxicatiilor si TIA, varsaturile nu se combat.