PUNCŢIA ABDOMINALĂ (PARACENTEZA)

Definiţie
Puncția abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal cu ajutorul
unui trocar .
cavitatea peritoneală, se poate acumula lichid (ascită) care
poate avea drept cauză: o obstacole în circulația portală, ceea ce
determină hipertensiune în ramurile venei porte (în ciroza
hepatică, insuficienţa cardiacă, tumorile peritoneale) o inflamația
(în peritonita tuberculoasă)
explorator
punere în evidenţă a prezenţei lichidului peritoneal
recoltarea lichidului și examinarea sa în laborator pentru
.boted EDViepst
itslia I e stabilirea naturii sale
Inliupez
terapeutic
evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive
pentru efectuarea dializei peritoneale
ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii și res-
piratori prin presiunea asupra diafragmului, venei cave inferioare
ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament
ne - traumatismele închise ale viscerelor abdominale, când se bă-
nuiește hemoperitoneu
-ooinol
Scop
Indicații

pentru diagnosticul citologic

bacteriologic Şi
ascitei
enzimatic
al
chisturi ovariene mari,
hidronefroză sarcină;
Contraindicații
se execută cu prudenţă la pacienții cu diateze
colecţile de lichid închistate se evare ze hemoragice si in
precomă;
se evacuează numai
mai chirurgical.
pe linia Monroe
în focs ilior
Richter - în fosa iliacă
Locul
puncţiei
stângă, la punctul de
unire a 1/3 mediicu
cea mijlocie a liniei ce
unește ombilicul cu
spina iliacă antero-
stângă
superioară
OS
eD
(fig- 9) ab
pe linia ombilico-
10
O - Locul puncţiei peritoneale
100 pubiană, la mijlocul ei
materiale
es tencun s ulsint CEoiati@Pe bi9l1Bq6
Pregătirea
de protecție a patului pe care se execută puncţia hee oiss
puncţiei
pentru dezinfecția tegumentului tip lIl
instrumente și materiale sterile: trocar gros cu diametrul de
3-4 mm cu un mandrin ascuțit și unul bont de rezervă, seringi de
5 si 20 ml, ace de 5-6 mm, bisturiu, pense hemostatice, câmp
chirurgical, mănuși chirurgicale, comprese, tampoane, tuburi
prelungitoare
si| - pentru recoltarea și colectarea lichidului, eprubete, cilindru gra-
dat, găleată gradată de 10I
- pentru îngrijirea locului puncţiei - cearșaf împăturit pe lun-
6501
gime, romplast
atemin
substanţe medicamentoase, anestezice locale, tonicecar-
diace
paravan, tăviță renalå
ote. dO
pacientul
1O0
1E1008
pregătirea psihică: se informează asupra necesității puncției,
se asigură securitatea Sy intimitatea
-
pregåtirea fizică; se invită så urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical); se dezbracă
regiunea abdominală; se așază pacientul în poziție decubit dorsal in pat peste cearşaful
impáturit in lung, cu lancul stâng la marginea patului si trunchiul
uşor ridicat; se măsoară circumferinţa abdominală

ingrijirea ulterioară a pacientului

se aşază comod în pat, astfel Ca locul puncţiei sả fie cât mal
sus pentru a evita presiunea asupra orificiului şi
scurgerea lichi-
dului în continuare
se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte
după 6 ore se îndepărtează cearșaful strâns în jurul abdome
nului
se măsoară circumferinţa abdominală și se notează
se suplinește pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale
se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează va-
lorile înregistrate în primele 24 de ore
pansamentul se schimbă, respectând măsurile de asepsie
agrafele se scot după 48 -72 de ore
Pregătirea produsului pentru examinare
examenul macroscopic constă în măsurarea cantității de lichid evacuat, aprecierea aspectului
lui, determinarea densității
reacția Rivalta (vezi puncţia pleurală)
examenul citologic, bacteriologic, biochimic - eprubetele cu lichid, etichetate, se trimit la
laborator
Reorganizarea
Notarea puncţiei în foaia de observaţie
se notează cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat puncţia
se notează circumferinţa abdominală înainte și după eva cuarea lichidului

colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii

abdominale
hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză, melenă
perforarea intestinului determină peritonită
persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid
Accidente

DE STIUT:
dacă scurgerea lichidului se opreste brusc,
8 restabileşte prin schimbarea poziției pacien-
tului sau se introduce mandrinul bont pentru
îndepărta O ansă intestinală sau flocoanele de
fibrina care acoperă orificiul canulei trocarului
1
viteza de scurgere lichidului este de 1Ila
COLC
I
15 minute
e1- prima paracenteză se evacuează O can-
sionua
titate de maximum 4- 19
la urmåtoarele paracenteze se pot evacua
10 I de lichid ascitic
ADE EVITAT:
decomprimarea bruscă a ca-
vităţi abdominale
puncțiile evacuatoare repe-
tate, deoarece duc GU stări de
hipoproteinemie T cașecti-
zează organismul
S

PUNCTIILE BIOPSICE
Puncţia biopsică reprezintă introducerea unui ac de punctie
Definiţie
tesut. intr-un limfatici, organ Puncția plămâni, se tumori parenchimatos practică solide. pe
pentru ficat, recoltarea splină
unui fragment de
rinichi, ganglioni
Scop
explorator
examenul histopatologic al tesutului extras pentru stabilirea
diagnosticului
|- îmbolnăviri ale organelor mai sus-mentionate: se face pentru
Indicații
confirmarea diagnosticului clinic sau pentru precizarea stadiului
îmbolnăvirilor
- diateze hemoragice
- puncţia hepatică.
Locul
- faţa anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană imediat sub rebordul costal sau în
plinà matitate (dacă ficatul este mărit)
de-a lungul liniei axilare posterioare în spaţiul IX sau X intercostal drept (dacă ficatul se
menține in limite normale sau sub aceste limite)
Pregătirea materiale
VIE
puncției
de protectie a mesel de operaţie
Panqe
HOSV
pentru dezinfecţia pielii tip Ill
instrumente s materiale sterile: 2-3 ace Vim-Silverman,
Menghini (pentru puncţia hepatică), ace lungi de 10 cm, cu bizoul
alungit (pentru puncția splenică), ace cu diametrul de 1-2 mm și
lungimi diferite pentru puncția ganglionară, seringi de 5-20 ml,
ace pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, mănuși, comprese,
iml ee
I tampoane, trusă perfuzie, pense hemostatice
bem aq isine\ - alte materiale: lame de microscop, hârtie de filtru, vas cu 50 ml
ser fiziologic, tăviţă renală
uubiti kiee| - medicamente: tonice-cardiace, hemostatice, sânge izogrup,
izoRh.
pacient
pregătirea psihică: se informează asupra necesității puncţiei, a pozitiei în care va sta, se
asigură că durerea este înláturatá prin anestezie, se instruiește cum să se comporte în timpul
puncţiei

Execuţia
puncției
on
pregätirea fizică: se controlează CU câteva zile mai înainte,
timpul de sângerare, timpul de coagulare, timpul de protrombiná,
numărul trombocitelor
J
D
soinelae
se administrează no două zile înaintea puncției medicaţie
coagulantă tonico-capilară (vitamina Q T preparate de calciu)
care se continuă
după puncţie 1-2 zile (această pregătire se face îndeosebi pentru puncţia hepatică
- se asigura poziţia:
SO
109 a2
pentru puncţia hepatică
decubit dorsal 2 trunchiul uşor ridicat sau decubit lateral stâng 2 mâna dreaptă sub cap
este făcută de cắtre medic ajutat de două asistente
se desfåșoară S sala de tratament

ingrijirea ulterioară a pacientului

pentru splenică hepatică pat şi 24-48 în de decubit ore in dorsal, decubit
lateral drept,
dupá puncţia
se supraveghează pulsul, tensiunea arterialá, pansamentul timp de 24 de ore
la locul puncției se aplică pungă cu gheată
se administreazá calmante ale tusei, dacá e cazul
- fragmentele de tesuturi se îndepărtează din ace prin insuflare
de aer cu seringa și sunt pregắtite de medic sub formá de
amprente pe lama de sticlă sau sub formă de frotiuri
se întocmește buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie
patologică
190
Pregătirea materialelor extrase pentru trimiterea
la laborator
Reor ganizarea
Notarea puncției în foaia de observaţie
tuse instantanee sau hemotorax moderat determinat de
Accidente
atingerea pleurală
snueso I - hemoragie care se combate prin administrarea medicaţiei he-
ionug uiunmostatice
șoc pleural ionive uool elealfds
104
IUoiboN
DE STIUT:
acele de puncţie se sterilizează
numai prin căldură uscată (umezeala
alterează ţesuturile)
DE EVITAT:
mişcarea pacientului in timpul puncţiei poate duce la ruperea acelor şi lezarea organelor
puncționate.

completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective

confirmă sau infirmă diagnosticul clinic
reflectă evoluţia boli și eficacitatea tratamentului
confirmă vindecarea
semnalează apariţia unor complicaţii
permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor
sănătoase purtătoare de germeni patogeni
asistenta trebuie să respecte următoarele reguli:
- orarul recoltărilor
pregătirea psihică - informarea pacientului
pregătirea fizică - regim alimentar, repaus la pat, aşezarea
în poziție corespunzătoare în funcţie de recoltare
pregătirea materialelor și a instrumentelor necesare
recoltării
efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism
completarea imediată și corectă a buletinului de analiză
care' va cuprinde: numele și prenumele pacientului, numărul
salonului și al patului, natura produsului, analiza cerută
data recoltării
etichetarea produsului prin scriere directă pe recipient sau
pe etichete bine fixate de acesta
expedierea și transportul produselor recoltate se va face
asttel încât acestea să ajungă la laborator în starea în care
au fost prelevate din organism
- să le trimită imediat, pentru a se evita alterarea produselor
recoltate, iar când se transportă în altă unitate, să le
ambaleze corespunzátor
Importanta examenelor de laborator
Rolul asistentei
DE STIUT:
produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substante
antiseptice sau fixatoare; recipientele în care se recoltează se sterilizează la
pupinel
recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face în condiții de
perfectă asepsie și urmårindu-se ca produsul recoltat să nu se suprainfecteze cu
germeni provenifi din aer, de pe instrumente, de la bolnavi sau de la asistentă

RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
hematologice
biochimice
bacteriologice
parazitologice
eipololeq ia
serologice.
Recoltarea se face prin:
 Întepare:→adult: pulpa degetului, lobul urechii
→copil: fata plantară a halucelui, călcâi
 punctie venoasă
 puncţie arterială.