MANEVRE GASTRO

1.Endoscopia digestivă superioară

 Informarea asupra necesității investigației

 informarea asupra riscurilor
 Informare că se pot lua biopsii
 nu mănâncă și nu beau opt ore înainte de Procedură
dacă este cu sedare:
 consult preanestezic
 analize uzuale HLG, coagulare, funcție renală, funcție hepatică, glicemie, ionograma
 EKG și raze x toracice în cazuri selectate
 alergii
 plasarea unei catete venos periferic
 trebuie să vină însoțit
 scoate proteza dentară
 dacă este anticoagulant antiagregant cardiac
 dacă se face cu anestezie locală cu Xilina nu nu va mânca și nu va bea o oră după
procedură
 se supraveghează cinci minute postprocedural sau cât considera anestezistul la cele cu
sedare
2,Colonoscopia
 informarea asupra metodei , riscurilor cu posibilității de biopsie re
 dacă se face cu sedare la fel ca la EDS
 pregătirea colonului
 cu trei zile înainte diete fără reziduu
 cu 8- 12 ore înaintea procedurii: în 4-6 ore se evacueaza colonul
 evacuarea colonului precedată de informare a pacientului asupra procedurii:
1.clisme de evacuare
2.laxative drastice
 pacient anticoagulat, antiagregant ,cardiac
 supraveghere 15 minute postprocedural sau cât stabilesc anestezistul în caz de sedare
 dacă sunt dureri abdominale :sondă de gaze
 dacă persistă: doctorul

3.Procedee intervenționale hemostază în caz de ulcer /varice esofagiene

 bilanț hemodinamic
 analize: grupe de sânge, coagulare, hlg, funcție renală, hepatică, glicemie
 două linii venoase de calibru mare: IPP doză mare de sânge
 consult preanestezic

4.Procedee intervenționale polipectomie polip dificili

 polipi dificili; mari, mulți, colon drept, plati/ sesili
 linie venoasă
 analize
Urmărire post procedurală 24 de ore:
1. hemodinamic
2. Tranzit
3. dureri abdominale 4. Febră
ERCP:la fel ca la EDS dar cu: linie venoasă și numai cu sedare

5.Radioscopia gastro duodenală

 informarea pacientului asupra procedurii( iradiere)

 anamneza supra deglutiției deoarece sunt cazuri la care pacientul a ajuns la radiologie
declară că nu poate ai înghițit sulfatul de bariu în suspensie
 evaluarea capacității pacientului de a menține poziția ortostatica( nu se poate efectua
concludent la cei care nu pot sta în ortostatism)
 la revenire de la examinare nu necesită îngrijiri speciale

6.Clisma baritata

 va fi informat asupra metodei

 va fi informat că este o metodă ce folosește raze x
 pregătirea colonului ca la colonoscopie
 accentul va fi informat să nu mai consume alimente solide După efectuarea pregătirii
până la intervenție( poate bea apă)
 dacă pacientul este anxioși se va administra în seara precedentă un anxiolitice
 după informarea pacientului i se va cere un consimțământ la procedură
 dacă există suspiciunea că pacientul nu ține clismă este preferabil Să se efectueze în
prealabil un test cu o crismă de evacuare ( că pacientul tolerează purgativele de pregătire)
în acest caz clisma baritata nu se va putea efectuat tehnic
7.Plasarea unei sonde de tamponament esofagiană

 internare în terapie intensivă

 poziționarea pacientului în semidecubit cu corpul la Circa 45 de grade față de linia
orizontală
 explicarea procedurii și beneficiilor iei
 va fi nevoit să coopereze la procedură
 pregătirea trusei: sondă, pensă, seringă, pahar cu apă, sistem de ancorare cu
contragreutate
 linie venoasă( una sau mai multe)
 plasma sau albumină umană
 inhibitori de pompa de protoni în doze mari parenteral
 hemostatice parenteral
 eventual octreotide sau somatostatin la recomandarea medicului
 susținere volemică conform cu recomandările medicului
 bilanț periodic, la intervale scurte al parametrilor Vitali: tensiunea arterială, puls,
respirație
 bilanțul periodic al aspectului tegumentelor în periferie, prezența transpiratiilor, stări
psihice, stării de conștiență
 supravegherea pacientului pot procedural: parametri Vitali, durere, aspirat pe
sondă( sânge proaspăt sau vechi, lavaj gastric cu apă rece), liniile venoase cu tratamente
recomandate, analize de laborator, la intervalele recomandate de medic transfuzie de
sânge dacă este cazul.
8.Paracenteză

 explicarea necesității paracentezei

 susținerea psihică a pacientului
 evaluarea parametrilor hemodinamici tensiune și puls
 organizarea locului paracentezei: Ce face la patul pacientului dar se poate face și în salile
de explorări imagistice dacă ascita este închistată si este nevoie de ghidaj ecografic
 poziționarea pacientului în decubit lateral stâng cu capul ridicat pe o pernă mai înaltă
 plasarea unui câmp sub abdomenul pacientului câmp care trebuie să depășească marginea
patului
 pregătirea truse pentru paracenteză;
 dezinfectant pentru tegumente alcool iodat
 tampoane ace pentru paracenteză
 seringi pentru recoltarea lichidului de ascită
 tubulatură pentru evacuarea lichidului de ascită( tuburi de perfuzor)
 vas mare de stocare temporară și măsurare a cantității de lichid evacuata
 compresă pentru a fi atașată la final la locul de puncție Leocoplast pentru fixare
 dezinfecția tegumentelor după care medicul va face puncția propriu zisă și exactă de
lichid pentru examene de laborator
 asistenta va prelucra imediat după detașare seringa cu produsul biologic și va înmana
imediat medicul tubulatura de evacuare pentru a fi conectată la acul de puncție
 Da poziționat vasul cu o lectură astfel încât lichidul evacuat curg liber de la o oarecare
distanță fără ca extremitatea distală a tubului de evacuare să atingă vasul colector sau
lichidul Dej evacuat
 după ce medicul va retrage acul de puncție va comprimat bine tegumentul în zona
puncției pentru prevenirea fistulizarii pe traiectul de puncție
 va plasa o compresă sterilă fixată cu leucoplaste pe orificiul de puncție pentru 24 de ore
după care va detașa lăsând locul puncției liber
  reevaluare hemodinamică tensiune arterială și puls
 la recomandarea medicului se va monta o perfuzie intravenoasă în vederea reechilibrării
volemice dacă este cazul
 după paracenteza se va monitoriza diureza cu exactitate în următoarele 24 de ore precum
și posibilă apariția febrei și simptomatologiei dureroase abdominale
 fistulă ascitica- va comprimat din nou cu un tampon cu alcool sanitar sau alcool iodat
locul de puncție apoi se va realiza un pansament compresiv gros și va anunța medicul.

9.Clismă de evacuare

 informarea pacientului
 plasarea pacientului în decubit lateral stâng cu coapsele ușor flectate pe abdomen
 pregătirea irigatorului și a apei de clismă eventual la recomandarea medicului și a unor
medicamente ce pot fi introduse prin clismă( lactuloză)
 umplerea irigatorului cu lichidul de clismă
 evacuarea aerului din tubulatură
 lubrifierea canulei irigatorului
 efectuarea unui tuseu rectal
 introducerea canulei irigatorului în Rect
 eliberarea lichidului de clismă progresiv lent în funcție de toleranța pacientului până la
evacuarea completă a vasului irigatorului
 nu se retrage imediat canula ci după un scurt timp de așteptare
 retragerea canulei din rect cu recomandarea ca pacientul să încerce să țină clismă câteva
minute pentru a avea timp de ascensiune pe colon
 monitorizarea finală a pulsului și tensiunii arteriale
 pacientul nu se va ridica brusc de pe patul unde s-a efectuat clismă ce lent, stând la
marginea patului câteva minute înainte de a se ridica în picioare
 Explorări paraclinice

 condiții preliminare pentru investigații

 explicare detaliată a procedurii pacientului
 cunoașterea amănunțită de către personalul medical al examenului și a potențialelor
complicații
 nu trebuie ascunsă pacientului riscurile posibile. acesta trebuie să le cunoască și să decidă
dacă dorește să efectueze procedura
 dacă pacientul prezintă disconfort sau durere post examen trebuie considerate și excluse
complicațiile posibile

1.Ecografia digestivă superioară;

cea mai indicată investigație din gastroenterologie: deosebite calități, indicații
Indicații
diagnostice
 dictate de simptome /semne
 dictate de nevoia de supraveghere /depistare a malignitati
 dictate de nevoie de prelevare a unui specimen bioptic
 dictate de nevoie de depistare activă
terapeutice
Contraindicații Absolute
 riscul pentru viața pacientului este mai mare decât beneficiul maxim scontat:IC,IR ,soc
 refuzul pacientului
 perforația
Contraindicații relative
 afecțiuni cardiovasculare decompensate
 IMA recent
 tulburări coagulare
  sarcina
 postoperator precoce
 epilepsia
Complicații
 0,2% morbiditate
 0,006% mortalitate
 complicații cardiovasculare asociate cu anestezia și intubația propriu zisă

2.Colonoscopia
Indicații diagnostice
 dictate de o examinare radiologica anterioară
 dictate de o simptomatologie clinică specifică
 dictate de nevoia unui diagnostic anatomopatologic( biopsie)
 dictate de nevoia de supraveghere endoscopită pentru cancer colorectal
Indicații terapeutice
 polipectomie
 extragere corp străin
 hemostază
Contraindicații
 infarct miocardic recent
 pacient necooperant sau care refuză explorarea
 boli cardio respiratorii Severe
 embolism pulmonar
 șoc
 anevrism de aortă sau artere iliacă voluminoasă
 inflamații acute severe ale colonului
 peritonită
 dializă peritoneală
  intervenție chirurgicală recentă
 ascită
 sarcina
 boală hemoragipara
Complicații
1. complicații corelate cu pregătirea colonului pacientului:
- deshidratarea
- hipotensiune
- tulburări hidroelectrolitice
- sindrom subocluziv sau ocluziv
2. complicații corelate cu premedicatia
- depresie respiratorie
- hipotensiune

Complicații legate de instrumentare

 durere abdominală
 distensie postprocedurală
 reflex vasovagale
 anomalii cardiace/ aritmii
 bacteriemie
 hemoragice
 traumă( ruptură) splenica
 perforație
 rupturi seroase Daiastatice
 volvulus
 ileus adinamic
 pneumatoza colica
 încercerarea colonoscopului într- o hernie
  impact într- o hernie
 disecție de anevrism de aortă nesuspectat
 embolie pulmonară

Complicații speciale legate de colonoscopia terapeutică( adaugă cele deja menționate)

 arsuri mucoase
 polipectomie incompletă
 explozie
 rezecția accidentală a stomei ureterosigmoidiene
 rezecția accidentală a bontului apendicular
 perforație ileală

3.Examen radiologic

 Radiografie abdominală pe gol

- pneumoperitoneu
- nivele hidroaerice

 Tranzit baritat eso- gastro- duodenal

- util pentru pacienții cu disfagie și endoscopia normală( tulburări de motilitate)
- înlocuit cu majoritatea indicațiilor de endoscopie

 Tranzit de intestin subțire

-evaluarea IS pentru stenoze, tumori, diverticuli
-vizualizarea ileonului terminal poate fi deficitară
4.Clismă baritata
 mai sigură și mai puțin discomfort față de colonoscopie
 poate evidenția leziuni de peste un centimetru, stenoze, neregularități
 nu vizualizează leziuni plane sau foarte mici, anomalii vasculare
 nu permite biopsierea sau realizarea unui tratament în cursul procedurii

5.Ecoendoscopie
 sonde de ecografie la capătul distal al endoscopului
 stadializarea TMN și diagnosticul histopatologic al tumorilor submucoasei esofagiene,
gastrice, am neoplasmelor de pancreas

6.CT
 poate vizualiza formațiuni de sub un centimetru
 evaluarea maselor hepatice
 rol foarte important pentru explorarea pancreasului( sensibilitate și specificitate
superioare ecografiei)
 evidențierea ganglionilor tumorali

7.Ecografia hepatică
 investigația de elecție pentru patologia hepatică
 avantaje:
 indolora
 noon radioactivă
 repetabilă
 foarte răspândită
 mobilitate crescută
 ieftină
Dezavantaje
 obligativitatea de a stabili un protocol final în timpul examinării
 acuratețe înalt dependentă de experiența examinatorului
Indicații majore
 afecțiuni hepatice difuze și focale
 patologie biliară
 anomalii vasculare
 simptome abdominale superioare
 proceduri diagnostice și terapeutice ecoghidate

Splină
 aspecte în formă de coasă, oblig și cu Hill situat intern
 aspect granulat cu ecogenitate similară ficatului și contur bine delimitat

8.Rezonanța magnetică
 indicație principală în evaluare noninvazivă a căilor biliare și pancreatice
 evaluarea pelvină: fistule, extensii locoregională a tumorilor rectale

PET scan
 tomografie prin emisie de pozitroni
 evidențierea tumorilor de mici dimensiuni
 monitorizarea tratamentului chimio și radioterapic;MTS
9.pH-metrie si manometrie esofagiană
 un cateter care măsoară ph ul esofagian
- plasat supra cardial timp de 24 de ore
- determinarea refluxului gastric acid
 un cateter cu senzor de presiune
- introduc la nivelul esofagului
- determină prezența undelor peristaltice, a presiunii intra esofagiene și cardiale, a relaxării
cardiei
- tulburări de motilitate

Teste respiratorii
 pentru detecția H. pylori cuC13 sau C14( cea mai mare acuratețe dintre Metodele
noninvazive)
 pentru intoleranță la lactoză- la pacienții cu deficit de lactază, o mare parte din lactoză
administrată ajunge în colon unde se eliberează stai H2 care este cuantificat în aerul
atmosferic
 testul respirator cu glucoză pentru aprecierea suprapopulării bacteriene intestinale
 testul pentru aprecierea funcției pancreatice