Definiţie Transfuzia reprezintǎ introducerea de sânge, plasmǎ sau hematii în sistemul circulator al bolnavului. Indicaţii - restabilirea masei sanguine şi asigurarea numǎrului de hematii necesare pentru transportul oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stǎri de şoc; - stimularea hematopoezei; - aportul de substanţe nutritive; - stimularea reacţiilor metabolice ale organismului; - stimularea reacţiilor antitoxice şi antiinfectioase; - epuraţia organismului prin inlocuirea sângelui încǎrcat cu substanţe toxice cu sânge proaspǎt Tehnica transfuziei Transfuzia se executǎ la patul bolnavului înainte ca acesta sǎ mǎnânce. Bolnavul este aşezat în decubit dorsal, cât mai comod. Extremitatea în care se face transfuzia se aşeazǎ în extensie şi pronaţie. La sugari şi copii mici se abordeazǎ venele epicraniene, eventual vena jugularǎ externǎ sau subclavicularǎ. În timpul transfuziei va fi supravegheat la nivelul picuratorului. În cursul transfuziei, scurgerea sângelui poate sǎ se opreascǎ. În acest caz se vor verifica urmǎtoarele: - permeabilitatea tuburilor - poziţia acului în venǎ - coagularea sângelui venos refluat în ac - presiunea venoasǎ exageratǎ. Dupa transfuzie, bolnavul va ramâne în pat, bine invelit. Temperatura camerei va fi optimǎ, eventual cu 1-2 ºC mai mare. Imediat dupa transfuzie bolnavul poate sǎ bea lichide cǎlduţe, iar dupǎ 2 ore se poate alimenta. Accidente şi incidente a. Accidente - incompatibilitatea de grup AB0: se manifestǎ sub forma şocului hemolitic; în acest caz se întrerupe transfuzia când apar frisoane, tahicardie, dispnee, cianozǎ, stare generala alteratǎ , dureri lombare sau retrosternale; - transfuzarea unui sânge infectat cu germeni poate provoca frisoane la 1-2 ore dupǎ transfuzie; în acest caz se încǎlzeşte pacientul cu pǎturi, se administreazǎ bǎuturi calde şi se începe antibioterapia; - transfuzia sângelui neîncǎlzit poate provoca hemolizǎ intravascularǎ cu blocaj renal, şoc posttransfuzional, acidozǎ metabolicǎ, stop cardiac prin hipotermie; - prezenţa substanţelor piretogene provoacǎ frison, cefalee, febra; - embolie pulmonarǎ manifestatǎ prin agitaţie, cianozǎ, dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, dispnee, hipotensiune, puls filiform: se iau mǎsuri antişoc. b. Incidente - înfundarea aparatului cu cheaguri de sânge; - ieşirea acului din venǎ; - perforarea venei; - coagularea sângelui venos refulat în ac.