Criza de astm bronşic reprezintă un paroxism de dispnee expiratorie reversibilă şi sensibilă la bronho-dilatatoare. Criza de astm bronşic poate fi: -uşoară: dispnee expiratorie de efort sau în poziţia culcat, polipnee uşoară, tiraj intercostal inferior şi subcostal, wheezing discret, puls sub 100 bătăi/minut, SaO2 peste 95% fără oxigen şi PEF peste 80% (flux expirator maxim de vârf). -medie: dispnee la efortul de a vorbi sau în poziţia culcat, polipnee crescută, vorbirea sacadată, tirajul intercostal generalizat, wheezingul este important, pulsul peste 120 bătăi/minut, SaO2 = 91-95% fără oxigen, PEF=60-80%. -severă: dispnee de repaus sau în şezut sau la efortul de a vorbi, polipnee peste 40 respiraţii/minut (copil mare) sau peste 60 respiraţii/minut la sugar, tirajul intercostal este generalizat, wheezingul este şi în expir şi în inspir, pulsul este peste 120 bătăi/minut, SaO2 sub 91% fără oxigen şi PEF sub 60%. Stopul respirator este iminent când dispneea asociază bradipnee cu balans toracoabdominal, bradicardie, epuizare şi suferinţă neurologică de la stare confuzională, convulsii şi comă.