Sunteți pe pagina 1din 42

 Biopsia renala este o procedura medicala efectuata in

scop diagnostic.

 Presupune recoltarea unui fragment tisular din


parenchimul renal care este trimis laboratorului de
anatomie patologie unde va fi evaluat in microscopie
optica, electronica si imunofluorescenta.
Este una din cele mai precise explorari diagnostice, cea
care poate ajuta mult medicul in stabilirea unui diagnostic
de certitudine.

 Spectrul bolilor care pot fi diagnosticate


 prin biopsie este foarte variat si complex:
- afectiuni inflamatorii,
- degenerative
- genetice sau congenitale.
 Localizarea anatomica a
rinichilor permite un abord
relativ sigur. Ei se afla
situati in lojele renale, insa
nu sunt organe care apartin
cavitatii abdominale, ei
fiind localizati
retroperitoneal

 Rinichii sunt situati


aproximativ de la nivelul
vertebrei T12 pana la L3, iar
rinichiul drept este mai jos
decat cel stang.

 La polul superior al fiecarui


rinichi se afla glandele
suprarenale, ambele
structuri (rinichi si glande)
fiind acoperite de fascia
renala (numita si fascia
Gerota, dupa anatomistul
roman care a descris-o).
 Datorita caracterului sau invaziv, chiar daca este
exacta si poate stabili relativ rapid un diagnostic de
certitudine, NU este o investigatie de prima intentie.

 Ea se efectueaza de cele mai multe ori dupa alte


teste paraclinice, mai ales dupa ce investigatiile
imagistice (ecografie, tomografie computerizata,
rezonanta magnetica nucleara) au fost epuizate si
diagnosticul tot nu poate fi stabilit cu precizie.

!!! BIOPSIA RENALA NU este recomandata


pacientilor cu cancer renal deoarece exista riscul de
insamantare cu celule neoplazice a tesuturilor si
structurilor pe care le traverseaza acul de punctie la
retragerea din parenchimul renal.
INDICATIILE PBR:
1. Sindromul nefrotic;

2. Proteinurie >1g/24 ore/hematurie +/- izolata de cauze necunoscute;

3. Glomerulonefrita rapid progresiva;

4. Evaluarea cauzelor insuficientei renale acuta (exclusiv NTA); IRA persistenta dupa 3
saptamani;

5. IRC de cauza necunoscuta;

6. Boli sistemice cu afectare renala;Vasculite ; Monitorizarea evolutiei sub tratament


precum si stabilirea prognosticului bolii respective;

7. Evaluarea periodica a starii rinichiului in cazul in care pacientul este sub tratament
pentru alte boli (in cele mai multe cazuri patologie autoimuna si reumatica) cu
medicatie ce poate fi nefrotoxica;

8. Evaluarea rinichiului transplantat.


CONTRAINDICATIILE PBR:

1. CHISTURI MULTIPLE
2. RINICHI UNIC
3. PIELONEFRITA ACUTA/ABCES RENAL
4. NEOPLASM RENAL
5. DIATEZA HEMORAGIPARA
6. HTA NECONTROLATA
7. UREMIA
8. OBEZITATEA
9. PACIENTI NECOOPERANTI
PRECAUTII ANTERIOR PBR
Pacientii sunt intrebati daca:

- Se afla in tratament de fond cu aspirina, ibuprofen, naproxen,


sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau cu
anticoagulante, fibrinolitice, antiplachetare, sau orice alte
medicamente care influenteaza coagularea sangelui
(!!! se recomanda sistarea temporara a tratamentului, cu cateva
zile inaintea procedurii, pentru a reduce riscul de aparitie a unor
reactii adverse de natura hemoragica)

- Sunt alergici la anumite medicamente sau anestezice (atat de


uz local cat si general) si daca au existat astfel de episoade
alergice in antecedentele medicale;

- Au probleme de coagulare (afectiuni diagnosticate sau


banuite) - daca observa ca se invinetesc mai repede, chiar si in
urma unor traumatisme de slaba intensitate, daca le sangereaza
gingiile la periajul zilnic;

- Exista posibilitatea (in cazul pacientelor) de a fi insarcinate.


Pacientii sunt sfatuiti/avertizati:

Sa evite consumul de lichide cu minim 6 - 8 ore inainte de


efectuarea biopsii si sa isi goleasca vezica in dimineata efectuarii
investigatiei;

Sa vina insotit la spital, deoarece daca externarea pacientului are


loc in aceeasi zi (la cateva ore dupa incheierea procedurii), cel
mai sigur ar fi insotiorul sa il poata acompania acasa.

Nu este sigur ca pacientul insusi sa conduca un automobil


sau se se deplaseze singur deoarece exista riscul unor accidente,
starea de sedare putand persista un timp indelungat. Aceasta se
datoreaza faptului ca pacientului i se vor administra
medicamente speciale care sa il linisteasca si sa il ajute sa
suporte durerea.
!!! Pentru ca biopsia are anumite riscuri, medicul va efectua o
serie de teste pacientului anterior realizarii acestei proceduri,
teste care sa il ajute sa realizeze un tablou paraclinic al starii de
sanatate a intregului organism si astfel sa evite cateva din
posibilele complicatii.
 Medicul are OBLIGATIA de a discuta cu pacientul
indicatiile realizarii unei astfel de investigatii

 Medicul trebuie sa ii explice cat mai clar in ce


consta aceasta, care sunt posibilele incidente si
accidente (precum si frecventa lor de aparitie).

 Pacientului i se pot expune si posibilele


rezultate, sau patologii pe care medicul le
banuieste.

 Dupa aceasta discutie, pacientul este rugat de


catre asistentul medical sa completeze un
formular de consimtamant cu privire la
efectuarea analizei, in care trebuie precizat ca a
inteles riscurile investigatiile.
 Biopsia renala este efectuata DE O ECHIPA
medicala:
Medici:
- un medic cu experienta (nefrolog, urolog)
- un radiolog (chiar daca acesta nu este cel
care efectueaza procedura in sine) deoarece
biopsia este orientata pe cale imagistica:
prin CT, ecografie sau RMN, pentru ca
medicul sa nu intre din greseala cu acul in
alte structuri vecine rinichilor.
Asistenti medicali
Infirmiere
Rolul asistentului in pregătirea pacientului:

 - sa informeze pacientul asupra necesităţii și


derulării procedurii;
 - sa informeze pacientul asupra modului de
colaborare;
 - sa obţina consimţământul;
 - sa atentioneze pacientul sa nu mănânce cel
puţin 10 ore înaintea procedurii;
 - sa evalueze testele de coagulare (timp de
protrombină, timp parţial de tromboplastină,
hemoblobină, hematocrit;
 - sa determine grupa sangvină;
Rolul asistentului in pregătirea pacientului:

 Inainte de intrarea in sala de operatie acestuia i se vor


schimba hainele cu un halat steril;

 Pacientului se vor administra substante sedative (cel mai


probabil pe cale intravenoasa), care sa il linisteasca si sa ii
reduca stressul la care este supus;

 pacientul va fi asezat pe masa de biopsie in pozitia de


decubit ventral (pe burta) pe masa. Sub abdomen i se
poate plasa un saculet cu nisip sau un cearsaf rulat, astfel
incat sa existe ceva ferm care sa sustina regiunea
respectiva.

 Este foarte important ca pacientul sa fie compliant la


recomandarile medicului cu privire la respiratie si sa
incerce sa nu se miste cat timp procedura este efectuata.
Astfel este sporit confortul personal, dar se reduce
semnificativ si riscul de aparitie a unor incidente de
punctie.
Materiale necesare:
 Campuri sterile, solutie dezinfectanta (betadina).
 Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei. Comprese sterile
 Soluţii anestezice – Xilină 1%.
 Ac pentru biopsie. Seringi sterile. Tampoane sterile.
 Medicamente – soluţii anestezice, hemostatice, trusa de urgenta
 Recipient cu formol
 Ser fiziologic .
 Tăviţă renală.

 Pregătirea bolnavului:
 Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
 Se asigură că durerea va fi îndepărtată prin anestezie locală.
 Se determină înainte TS, TC, TQ, trombocite.
 Se administrează cu 2 zile înainte medicaţie hemostatică (vitamina C,
vitamina K, calciu gluconic).
 Se aşează bolnavul în poziţie – decubit ventral, cu ambele brate sub cap
 Se dezinfectează cu betadina locul puncţiei.
 Dupa ce pacientul este corect pozitionat pe masa, medicul
se va folosi de un ecograf pentru a stabili care este zona
cea mai indicata de introducere a acului.

 Locul va fi marcat, apoi sterilizat si dezinfectat cu solutii


speciale (de tipul betadinei).

 Urmeaza efectuarea anesteziei locale, printr-o injectie


subcutanata, pentru ca zona prin care se va introduce acul
de biopsie sa fie amortita iar durerea resimtita sa fie
minima.
In timp ce pozitia rinichiul este monitorizata ecografic,
medicul va introduce acul de punctie prin tegument,
strabatand structurile anatomice subiacente pielii, pana va
ajunge la parenchimul renal. Cat timp acul este introdus,
pacientul trebuie sa nu se miste.
PUNCȚIA BIOPSIE RENALĂ:
REPERARE ECOGRAFICĂ A POLULUI RENAL INFERIOR
 Aceasta recomandare este foarte importanta, pentru ca sa nu
apare modificari de pozitie ale rinichiului, pentru ca acul sa nu
loveasca alte structuri si pentru ca procedura sa se termine cat
mai repede.

 Daca medicul observa ca rinichii si-au modificat pozitia, acul


poate fi retras si apoi reintrodus, sau poate dura mult mai mult
pana cand vor fi relocalizati, timp in care disconfortul
pacientului se va accentua.

 Este de preferat ca pacientul sa isi tina respiratia cat timp se


efectueaza procedura.
Dupa ce fragmentul tisular necesar este recoltat, acul se retrage
usor, si se aplica o usoara presiune pe zona respectiva pentru
cateva minute, pentru a se limita hemoragia.

 Dupa aceea se poate aplica un bandaj local, pentru mai multa


siguranta. Intreaga procedura dureaza intre 15-30 de minute
(incluzand aici si timpul necesar localizarii rinichilor,
dezinfectarea zonei si pregatirea punctiei), recoltarea in sine
efectuandu-se in doar cateva minute
 Timpul depinde foarte mult de cat de intelegator
si compliant este pacientul: poate fi mai scurt
sau procedura se poate chiar repeta daca
pacientul a fost foarte agitat.

 Dupa ce investigatia este finalizata, pacientul


poate ramane internat pentru cateva ore sau
chiar o zi, in functie de starea generala, daca
investigatia a fost realizata in ambulator.

 In cazul pacientilor internati, externarea se face


doar dupa rezolvarea cazului.
 Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:
 Protejează lenjeria de pat şi de corp.
 Asigură poziţia bolnavului. Dezinfectează locul puncţiei.
 Pregăteşte şi serveşte medicul cu materialele necesare.
 Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
 Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator
produsele recoltate.
 Aplică un pansament la locul puncţiei.
 Notează puncţia executată, eventualele incidente şi accidente.

 Îngrijiri după tehnică:


 Se asigură repaus la pat 24-48 ore în decubit lateral
drept. Se supraveghează funcţiile vitale 24 ore.
 Se aplică pungă cu gheaţă la locul puncţiei.
 La nevoie se administrează calmante ale tusei.
 Se informează medicul în cazul apariţiei
complicaţiilor – hemoragii.
 Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:
Îngrijirea pacientului după puncţie

 - pacientul rămâne în repaus la pat cel puţin 24 ore în


decubit dorsal;
 - este sfătuit şi ajutat să consume lichide din
abundenţă;
 - se aplică punga cu gheaţă pentru prevenirea
hemoragiei;
 - se controlează funcţiile vitale;
 - în primele 24 ore poate apărea o uşoară hematurie;
 - dacă apare febra sau hematuria depăşeşte 24 ore se
anunţă medicul;
 - după externare, pacientul este sfătuit să evite
eforturile fizice extenuante.
 Pacientii care au tulburari de coagulare NU trebuie supusi unei
biopsii percutane. Recoltarea unui fragment tisular se poate
realiza doar dupa ce starea de coagulare este stabilizata, printr-o
interventie chirugicala deschisa, in care sa se poata asigura o
hemostaza foarte riguroasa.
Pacientul este tinut sub supraveghere pentru inca 24 de ore, timp
in care i se vor recolta analize si i se va monitoriza permanent
temperatura, diureza, tensiunea arteriala, pulsul, frecventa
respiratorie. Daca nu apar complicatii si starea de sanatate se
mentine in parametri normali (sau nu declina fata de starea
initiala), pacientul poate fi externat.
Pentru a preveni riscul de aparitie a unor complicatii de natura
hemoragica, cel mai bine ar fi ca in acest timp (12- 24 de ore),
pana la externare, pacientii sa stea linistiti pe spate si sa evite sa
se miste prea mult.

 Nu exista restrictii alimentare corelate cu realizarea biopsiei,


insa daca anterior pacientul avea un anumit regim (impus de
probleme generale de sanatate), se recomanda pastrarea
acestuia.
 Specialistii nu recomanda administrarea aspirinei (sau a altor
antiinflamatoare nesteroidiene) si nici a anticoagulantelor sau
fibrinoliticelor timp de 7 - 10 zile post interventie, pentru a nu
stimula sau agrava hemoragiile.
Recomandarile speciale asociate biopsiei renale (care ar trebui
respectate minim 2 saptamani dupa realizarea investigatiei)
includ:
- Evitarea efectuarii unor activitati fizice intense (de tipul
ridicarii greutatilor);
- Evitarea exercitiilor fizice de intretinere (jogging, aerobic);
- Evitarea practicarii sporturilor de contact sau a diverselor
altercatii finalizate cu contact fizic, pentru ca rinichiul poate fi
usor lezat;
- Consumarea unor cantitati cat mai mari de lichide pentru a se
evita aparitia deshidratarilor si complicatiilor sistemice induse de
acestea, mai ales pe fondul unei patologii renale active.
Incidente si accidente
Daca pacientii respecta recomandarile medicul si nu se agita in
timpul efectuarii biopsiei, incidentele si accidentele sunt rare.
Totusi, in anumite cazuri, poate sa apara:

Hemoragie intramusculara, care se complica cu aparitia unui


hematom local si dezvoltarea durerii;

Hemoragie intrarenala exteriorizata uneori ca hematurie


macroscopica;

Infectie tegumentara sau a tesuturilor subiacente la locul de


efectuare a punctiei;

Punctionarea unui vas mare din abdomen, situatia care necesita


tratament de urgenta, transfuzie sangvina pentru evitarea
socului hipovolemic sau interventie chirugicala pentru realizarea
hemostazei si corectarea integritatii vasului afectat.
Cum resimt pacientii biopsia renala

De cele mai multe ori pacientii resimt un usor disconfort cand se


efectueaza anestezia locala (deoarece presupune realizarea unei injecti
subcutanate). Zona este ulterior amortita. Pentru cateva secunde
pacientul poate simti o alta durere, avand caracter ascutit, atunci cand
acul este introdus prin piele.
Specialistii apreciaza ca e normala aparitia unei dureri musculare de
intensitate medie in zona respectiva, precum si persistenta ei pentru 2-
3 zile. De asemenea, locul prin care a fost introdus acul poate sangera
putin (bandajul poate avea urme de sange cand este indepartat).
Pacientii nu trebuie sa se ingrijoreze nici daca urina este mai colorata in
primele 24 de ore dupa efectuarea biopsiei, deoarece acesta este un fapt
care apare frecvent.
Hematuria macroscopica dispare insa dupa prima zi. Persistenta ei
trebuie anuntata medicului, pentru a fi investigata suplimentar.
Hematuria poate fi un semn important de afectare renala. Pacientii sunt
sfatuiti sa se consulte cu medicul in legatura cu ce trebuie sa se astepte
dupa efectuarea punctiei, ce este normal si ce poate fi privit ca un semn
de alarma.

 Recomandari post-biopsie

Dupa realizarea biopsiei, pacientii sunt sfatuiti sa se


adreseze unui serviciu de urgenta, sa se prezinte la
spital, sau sa isi anunte medicul in cazul in care apar:

- Semne si simptome de soc: tegumente transpirate,


reci, puls slab, abia perceptibil, tahicardie, tahipnee,
afectarea starii de constienta, dezorientare temporo-
spatiala;

- Dureri intense localizate la nivel toracic, abdominal


sau lombar, in jurul zonei punctionate sau nu;
- Dispnee de intensitate medie-severa;
 Medicul trebuie consultat imediat in cazul in
care la cateva ore dupa biopsie pacientul
observa:

- Hemoragii intense la locul punctiei;


- Hematurie care nu dispare dupa primele 24 de
ore dupa efectuarea punctiei.

- Aparitia febrei, puroiului la locul punctiei;


- Tumefactia, inrosirea zonei punctionate;

- Aparitia hipotensiunii ortostatice manifestata


ca ameteli la schimbarea pozitiei (din
clinostatism in ortostatism).