SCOALA POSTLICEALA SANITARA “CAROL DAVILA”

ALEXANDRIA

LUCRARE DE LICENTA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICA

COORDONATOR:
PROF: VILCU CONSTANTA

ABSOLVENT:
TABACITU MARIANA ANDREEA

ALEXANDRIA

2022
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I - COLOANA VERTEBRALA. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
CAPITOLUL II - LOMOBOSCIATICA
2.1. Definitie
2.2. Etiologie
2.3. Simptomatologie
2.4. Diagnostic
2.5. Tratament
CAPITOLUL III - STUDII DE CAZ (3 CAZURI CLINICE)
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Motto:
 Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare, sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau
recuperarea, cu conditia ca aceasta sa aiba taria, vointa sau
cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa actioneze in asa fel incat
ace.sta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil.
Virginia Hendersen.

 Cei ce zic ca nu au timp sa faca exercitii pentru un corp mai

sanatos ,cu siguranta ,mai tarziu vor ave timp pentru boala.
Edward Stanley.

MOTIVATIA LUCRARII

 Setea de cunoastere a oamenilor in domeniul medical este nepotolita.

Este vorba despre o necesitate pe deplin justificata,a carei satisfacere
trebuie cat mai mult sprijinita, rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia.

 Sarcina unei asistente este actul fundamental al umanității. Nu toată lumea

este dispusă să o facă, dar dacă ai capacitatea de a avea grijă de o altă
persoană, este cel mai onorabil lucru pe care îl poți face cu viața ta.

 Vreau sa devin o asistenta medicala din același motiv pentru care mulți o
fac, pentru a avea grijă de alte persoane. Vine natural; nu este ceva la care
trebuie să mă gândesc.

 Trebuie să poţi simţi durerea şi zbuciumul sufletesc al pacientului şi să

doreşti să-l ajuţi. E necesar să fii bun şi să ai multă răbdare. Trebuie să
doreşti mereu să înveţi mai multe despre îngrijirea bolnavilor
 INTRODUCERE

Coloana vertebrala este localizata in partea posterioara a cutiei toracice,

avand forma unui tub cu trei curburi in plan sagital (daca privim pacientul din
profil): lordoza cervicala si lombara si cifoza toracala (fig1). Coloana vertebrala
este formata din 33-34 piese osoase numite vertebre, care in succesiunea lor vor
delimita canalul vertebral, care protejeaza maduva spinarii.
Coloana vertebrala are trei functii:
-functia de sustinere (sustine trunchiul imprimand individului o postura
caracteristica);
-functia de protectie (apara maduva spinarii importiva agresiunilor
mecanice);
-functia de mobilitate (ofera corpului posibilitatea de a se misca si de a se
deplasa in spatiu).
Coloana vertebrala este o structura extrem de complexa fiind formata, pe
langa vertebre, si din muschi, ligamente, discuri intervertebrale, etc. Alterarea
oricareia dintre aceste componente are repercursiuni grave asupra functiilor
coloanei vertebrale.
O vertebra este formata sintr-un corp si un arc vertebral. Intre doua corpuri
vertebrale exista discurile intervertebrale,
componenta cea mai importanta a
segmentului de mobilitate. Discul
intervertebral este asezat in spatiile dintre
corpii vertebrali, pe care ii separa, dar ii si
solidarizeaza in acelasi timp. Discul este
format dintr-o portiune periferica, alcatuita din tesut conjunctiv fibros, numita
inelul fibros si o portiune centrala cu aspect gelatinos, care poarta numele de
nucleu pulpos.
 Inelul fibros – este mai rezistent in partea anterioara decat posterior. In
structura inelului fibros intra lame de tesut fibros, dispuse concentric in jurul
nucleului pulpos. Aceste lame contin fibre de colagen care se insera pe fetele
adiacente ale corpilor celor doua vertebre vecine, intre care este situat discul
intervertebral. Lamele concentrice ale inelului fibros sunt in numar de 15-20
inaintea nucleului pulpos, iar posterior de numai 7-10, explicand slaba rezistenta
la solicitari a acestei zone.
Nucleul pulpos – este o formatiune sferica de natura gelatinoasa situat
central, bine fixat de inelul fibros la periferie. Este foarte bogat in apa si avad in
captarea acesteia – hidrofil. El exercita compresiune asupra formatiunilor din
vecinatatea inelului fibros si corpilor vertebrali, indeparteaza corpii vertebrali si
pune in stare de tensiune inelul fibros, care tinde sa-i apropie din nou. Datorita
acestor proprietati ale nucleului pulpos, discurile intervertebrale maresc
elasticitatea coloanei vertebrale si absorb socurile mecanice. Atunci cand
hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos scade, se instaleaza
degenerescenta discala. In stare normala, presiunea intranucleara creste cu
incarcarea coloanei, fiind superioara cu 30-50% sarcinii exercitate pe unitatea de
suprafata aplicata exterior. In cazul discului degenerat, presiunile din interiorul
nucleului pulpos scad considerabil. Contractura muschilor toracelui si
abdomenului reduc cu mult solicitarea discurilor intervertebrale.
Coloana vertebrala poate fi considerata ca un pilon de sustinere a corpului
situat pe fata posterioara a trunchiului. La nivelul coloanei exista anumite grade
de mobilitate intre doua vertebre succesive, iar prin aceste miscari se produce
nutritia discului intervertebral. Nucleul pulpos functioneaza ca o pompa care
regleaza circuitul lichidelor si al gazelor la nivelul discului intervertebral. In
cursul miscarilor coloanei apar variatii de presiune la nivelul nucleului pulpos,
variatii care favorizeaza circuitul lichidelor si al gazelor.
 Solicitarile mari ale coloanei lombare prin ridicarea greutatilor in pozitii
incorecte (cu spatele flexat sau in hiperextensie) solicita la
maximum inelul fibros care se poate fisura. Bolnavul simte
o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai
permite redresarea coloanei sau miscari de flexiune, rotatie
sau extenise. In acest moment, nucleul pulpos, aflat in stare
de tensiune, migreaza pe fisurile inelului fibros, provocand
iritarea filetelor nervoase marginea care provoaca durerea
violenta. Aceasta este primul simptom al deteriorarii
discului. Daca dupa acest moment acut se continua
activitatea, atunci nucleul pulpos mareste dimensiunile
fisurilor inelului fibros, putand aluneca mai departe, iritand radacinile nervilor
care ies din maduva spinarii, provocand lomboscitica. In stadii mai avansate de
deteriorare a discului, nucleul pulpos se poate rupe, iar fragmentele pot migra,
fie catre cavitatea medulara sau in interiorul corpilor vertebrali. Fragmentarea si
migrarea nucleului pulpos reprezinta „hernia de disc”, stare de deteriorare a
discului care este ireversibila, necesitand chiar si tratament neuro-chirurgical.
Primul stadiu, de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este reversibil si este
cunoscut sub numele de „discopatie” beneficiind de tratament medical.
Evolutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput, apare durerea
lombara, datorita iritarii nervului de catre placile
fisurate ale inelului fibros. Practic apare criza de
lumbago.
Lombosciatica se defineste ca o contractura
puternica si dureroasa a muschilor paravertebrali
lombari care imobilizeaza bolnavul, punandu-l in
imposibilitatea efectuarii miscarilor de flexie, extensie
si rotatie ale trunchiului. Bolnavul nu se poate apleca sa
ridice un obiect de jos, nu poate sa-si incheie pantofii si
nu-si poate indrepta trunchiul. Regiunea lombara poate fi dreapta sau alteori
incurbata lateral. Tentativa de miscare a trunchiului trezeste dureri violente.
Bolnavul devine imobil, se deplaseaza cu multa dificultate, nu poate ramane
multa vreme in picioare, iar ridicarea sau asezarea in pat sunt deosebit de
dureroase. Imobilitatea se datoreaza atat contracturii muschilor lombari,
consecinta iritarii nervilor de catre nucleul deplasat, sau tensionarii ligamentul
vertebral posterior. In stadiile avansate, spatiile intervertebrale (spatiul dintre
doua vertebre pe unde ies din canalul vertebral nervii spinali: de ex. nervul
sciatic) se ingusteaza, diminuand in acelasi timp orificiul de emergenta a
radacinilor nervului sciatic, aparand simptomul de lombosciatica.
Lombosciatica este consecinta iritarii radacinilor nervului sciatic de catre
inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos care
ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor
intervertebrale si se manifesta prin dureri in regiunea lombara, care iradiaza pe
fata posterioara a coapsei si gambei membrului inferior, extinzandu-se uneori in
directia halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). Lombosciatica
poate fi generata in afara de leziunile discale,si de catre boli neurologice
infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile (radiculite) sau
nervul sciatic(nevrite). De aceea in cazul aparitiei semnelor de lombosciatica
este necesar sa va prezentati la medicul neurolog, pentru a se stabili
diagnosticul, cauza si tratamentul. In formele simple, care traduc fisurarea
inelului fibros, unde predomina semnele de lumbago, repausul la pat si evitarea
eforturilor fizice timp de 14 zile asigura vindecarea fara a mai fi necesare alte
tratamente. Din nefericire, in aceasta faza se comit imprudente regretabile din
partea bolnavilor care amana consultul medical continuandu-si activitatea si
efortul fizic. Continuarea activitatii va determina deplasarea sau fragmentarea
nucleului pulpos, determinand aparitia herniei de disc. Evolutia in aceasta
situatie poate fi severa,  si consta in durere, impotenta functionala marcata,
contractura musculara paravertebrala, presupunand tratamente complicate si
costisitoare uneori necesitand interventia chirurgicala. Evolutia lombosciaticii
depinde practic de atitudinea adoptata imediat prin repaus la pat si de momentul
in care va adresati medicului.
Exista si o pozitie antalgica: in pozitia culcat pe o parte a corpului cu
genunchii indoiti pentru a evita intinderea nervului sciatic, care provoaca
durerile. Aceasta pozitie asigura largirea gaurii de conjugare pe unde trec
radacinile nervului sciatic, scazand deci compresiunea nervoasa de catre discul
lezat. S-a demonstrat experimental ca numai pozitia culcat pe o parte a corpului
relaxeaza coloana de sarcinile mecanice si permite vindecarea discului.
Orice lombosciatica trebuie in principiu investigata cu un tomograf
computer sau RMN pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de
hernie de disc. In multe cazuri, anamneza si examenul clinic nu sunt suficiente
pentru diagnostic.
 CAPITOLUL I
COLOANA VERTEBRALA. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Coloana vertebrala este un tub articular osos, lung, care se intinde intre
baza craniului si oasele bazinului. Este o structura rezistenta, dar in acelasi timp
flexibila, care sustine capul si corpul, mentine trunchiul in pozitie dreapta,
permitand in acelasi timp miscarea acestuia.
Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiuluisi este localizata
posterior si median. In alcatuirea acesteia intra 33-34 de vertebre, dispuse
metameric. In functie de regiunea in care sunt localizate, aceste vertebre sunt:
cervicale, toracice, lombare, sacrale, coccigiene.
- vertebrele cervicale sunt in numar de sapte
- vertebrele toracice sunt in numar de doisprezece
- vertebrele lombare sunt in numar de cinci
- vertebrele sacrale sunt in numar cinci
- vertebrele coccigiene sunt patru-cinci
Pentru a denumi vertebrele, se foloseste initiala zonei respective (c pt
cervicala, t pentru toracala, l pentru lombara, s pentru sacrala) si se numeroteaza
in functie de pozitia acestora pe coloana vertebrala. (L1 prima vertebra a
coloanei lombare, C4 a patra vertebra cervicala).
 Vertebrele

Sunt alcatuite din: corp, arc, gaura vertebrala.

Corpul este cilindric si este localizat in partea anterioara a vertebrei. I se
descriu o fata superioara si una inferioara.
Arcul vertebrei: este localizat in partea postero-laterala a vertebrei si este
alcatuit din pedicul, incizura superioara si inferioara, ambele delimitand gaura
intervertebrala, proces transvers, proces articular superior si inferior, lama
arcului vertebral, proces spinos.
 Gaura vertebrala: prin suprapunerea tuturor gaurilor vertebrale ia nastere
canalul vertebral, in interiorul caruia se afla maduva spinarii. Gaura vertebrala
este delimitata de corpul si arcul vertebral.
Vertebrele prezinta anumite particularitati structural in functie de regiunea
in care se afla:
1. Vertebrele cervicale au corpul vertebral de dimensiuni reduse (cele mai
reduse comparativ cu celelalte segmente vertebrale).
- gaura vertebrala are forma triunghiulara
- procesul articular are fete articulare plane
- procesul spinos este scurt si bituberculat
- procesul transvers: are la baza gauratransversala, prezinta tubercul
anterior si posterior si santul nervului spinal.
2. Vertebrele toracice au corpul vertebral mai mare decat cel al vertebrelor
cervicale si mai mic decat al vertebrelor lombare.
- gaura vertebrala are forma cilindrica
- procesul articular are fetele articulare plane
- procesul spinos este lung, unic
- procesul transvers prezinta fovea costalis transversalis care se articuleaza
cu tuberculul costal.
3. Vertebrele lombare au corpul vertebral cel mai voluminos, cu aspect de
bob de fasole, avand concavitatea catre posterior
- gaura vertebrala are forma triunghiulara
- procesul articular are fetele articulare cilindrice, concave superior si
convexe inferior
- procesul accesor, este redus ca dimensiune, anterior de acesta se
localizeaza procesul costal care este mare si reprezinta fostele coaste lombare.
4. Sacruleste format din sudarea vertebrelor sacrale. I se descriu
- o fata pelvina: se pot vedea corpurile vertebrale sudate si santurile dintre
acestea numite linii transverse, la capatul carora sunt localizate gaurile sacrale
anterioare, care reprezinta locul de iesire al ramurilor anterioare ale nervilor
sacrali.
- o fata dorsala la nivelul careia sunt situate creasta sacrala mediana,
rezultata din sudarea proceselor spinoase, creasta sacrala intermediara rezultata
din sudarea proceselor articulare, gaurile sacrale posterioare, care
reprezintalocul de trecere ale ramurilor posterioare ale nervilor sacrali si creasta
sacrala laterala, rezultata in urma sudarii proceselor transverse.
- o baza: superior are corpul vertebrei S1 care impreuna cu corpul lui L5
formeaza promontorium. Tot la nivelul bazei sacrului este localizat si procesul
articular superior al S1.
- o parte laterala careia i se descrie fata articulara, tuberozitatea sacrala.
- un varf care prezinta posterior hiatusul sacral si coarnele sacrului
- canalul sacral reprezinta contiuarea canalului vertebral. Spre deosebire de
canalul vertebral, acesta contine fillum terminale, structura in jurul careia se
formeaza coada de cal de catre nervii sacrali.
5. Coccisul se formeaza prin sudarea vertebrelor coccigiene insa are
dimensiuni reduse, este rudimentar. Acesta prezinta cornul coccisului care prin
intermediul ligamentelor se leaga de cornul sacrului.
Prima vertebra cervicala poarta denumirea de atlas si este formata din doua
mase laterale unite de arcuri (anterior mai lung si posterior mai scurt)
Cea de-a doua vertebra cervicala se numeste axis. Aceasta prezinta dintele
axisului, fata articulara anterioara si fata articulara posterioara peste care trece
ligamentul transvers al atlasului.
Punctele slabe ale coloanei vertebrale sunt discurile intervertebrale, un fel
de amortizoare elastice formate dintr-un nucleu pulpos si fluid. Discurile
intervertebrale sunt inconjurate in intregime de un inel fibros care are ca rol
limitarea dilatarii discurilor si legarea vertebrelor intre ele.
Nucleul pulpos isi pierde din flexibilitate cu trecerea timpului, volumul i se
diminueaza, iar discurile isi pierd pozitia normala. Fetele superioare si inferioare
ale fiecarei vertebre sunt separate cu ajutorul discurilor intervetebrale, care sunt
alcatuite din cartilaj si a caror functie este de a amortiza socurile si presiunile.
Grosimea acestor discuri este variabila in functie de regiunea coloanei
vertebrale, atingand maximul la nivelul coloanei lombare. <
Vertebrele sunt legate intre ele prin ligamente (anterioare, posterioare,
intervertebrale), localizate pe toata lungimea coloanei vertebrale.
Coloana vertebrala nu este dreapta, aceasta prezentand curburi, ca urmare a
statiunii bipede:
1. In plan sagital:
- lordoza cervicala
- cifoza toracica
- lordoza lombara
- curbura sacrococcigiana
2. In plan frontal:
- scolioza toracica
- curburi de compensatie cervicale si lombare cu directie opusa fata de
primele.
Vascularizatia arteriala:
- artera vertebrala
- artere intercostale posterioare
- artere lombare
Vascularizatia venoasa - doua sisteme venoase (anterior si posterior).
Sistemul venos anterior se varsa in vene corespunzatoare arterelor iar cel
posterior in plexul venos intervertebral.

Fiziologie - rol, functii, mecanisme

Coloana vertebrala are rol in sustinerea capului, trunchiului si a membrelor
superioare
 - protectia maduvei spinarii - situata in canalul vertebral, format prin
unirea gaurilor vertebrale
- transmiterea greutatii trunchiului la pelvis si membrele inferioare (de
aceea dimensiunea vertebrelor creste spre inferior)
 CAPITOLUL II
LOMOBOSCIATICA

2.1. Definitie
Lombosciatica sau nevralgia sciatică reprezintă un sindrom dureros cu
localizare la nivelul teritoriului nervului sciatic:
- Regiunea lombară inferioară;
- Fesă;
- Faţa posterioară a copsei;
- Faţa posterioară a gambei;
- Gleznă.

2.2. Etiologie
Lombosciatica este mai frecventă intre 30 şi 60 de ani, afectand ambele
sexe, cu o frecvenţă mai crescută la sexul masculin.
Discul intervertebral este situat intre două vertebre consecutive, realizand
legătura dintre acestea. El este alcătuit din nucleul pulpos, ce este o formaţiune
gelatinoasă, ovalară şi inelul fibros, alcătuit din lamele fibroase ce se dispun
concentric faţă de nucleu. Din cauza modalităţii de inserţie a ligamentelor
fibroase, există o fragilitate fiziologică la nivelul porţiunii posterioare a inelului
fibros. De asemenea, durerea apare deoarece numai partea posterioară a inelului
fibros este inervată de către o ramură recurentă a rădăcinii nervoase posterioare.
Odată cu inaintarea in varstă apare o deteriorare fiziologică a discului
intervertebral, această deteriorare fiind favorizată şi chiar accelerată prin
asocierea cu traumatisme, tulburări ale staticii coloanei vertebrale, obezitate,
afecţiuni metabolice, predispoziţia genetică.
In aceste condiţii, nucleul pulpos degenerează fibros, iar la nivelul inelului
fibros apar fisuri sau fante. Aceste fisuri permit angajarea unui fragment de
nucleu fibros, angajare ce este dureroasă dacă a avut loc la nivelul porţiunii
posterioare a inelului. Aceasta poate avea caracter repetitiv, determinand crize
repetitive de lumbago. In cazul herniei de disc, angajarea unui fragment la
nivelul unei fante şi exteriorizarea acestuia in special posteo-lateral determină
durere: lumbago acut, lombalgie cronică de origine discală. Acest fragment
exteriorizat poate totodată să comprime structurile nervoase vecine reprezentate
de rădăcini sau chiar apariţia unui sindrom de coadă de cal. Dacă fragmentul
este exteriorizat antero-lateral, durerea nu apare, insă in timp apare osteofitoza
interdiscoligamentară.
Pe langă hernia de disc există şi alte cauze ce determină instalarea
lombosciaticii, pe care le voi prezenta in cele ce urmează.
Cauze determinante a lombosciaticii radiculare non-discale&rdquo;
a. Rahidiene:
- Tumori primare sau secundare: hemopatii maligne (mielom, tumori
benigne: chist, anevrism osos, osteom, angiom vertebral), tumori maligne:
osteosarcom, boala Paget;
- Infecţioase - spondilodiscita;
- Canal lombar stramt;
b. Intrarahidiene: tumori (neurinomul, meningiomul, hemangioblastomul,
chistul arahnoidian de filum terminale), epidurite, anomalii de sac dural.
 Lombosciatica plexulară este determinată de obicei de compresiuni ale
plexului sacrat prin intermediul unor tumori in micul bazin, prin fracturi,
hematoame sau fibroză instalată consecutiv radioterapiei.
Lombosciatica tronculară poate fi determinată de traumatisme ale
bazinului, hematoame, infecţii, tumori.
Lombosciatica cordonală poate aparea consecutiv compresiunii fasciculului
spino-talamic dorsal sau cordoanelor posterioare. Etiologia este reprezentată de
tumori, spondilodiscite infecţioase, scleroza multiplă.

2.3. Simptomatologie:
Principalul simptom pentru lombosciatica este reprezentat de durerea ce se
instalează de obicei brusc, cu iradiere la nivelul membrului inferior. Lombalgia
poate fi sau nu precedată de lumbago sau de lombosciatalgie. La cateva zile de
la debut, durerea se sistematizează la nivelul teritoriului rădăcinii afectate:
L5: durerea este localizată in regiunea lombară, fesă, faţa postero-externă a
coapsei, faţa externă a genunchiului, faţa antero-externă a gambei, merge
anterior de maleola externă şi ajunge pană la nivelul feţei dorsale a piciorului, in
degetul mare;
S1: durerea este localizată pe faţa posterioară a coapsei, genunchi, molet,
merge posterior de maleola externă şi se termină la nivelul plantei sau la nivelul
marginii externe a piciorului pană la nivelul degetului V.
Există situaţii in care durerea rămane localizată lombar, situaţie in care este
dificil de identificat rădăcina afectată. Intensitatea durerii variază in funcţie de
percepţia fiecăruia, şi este accentuată de situaţii ce presupun efort sau
mobilizarea coloanei precum tuse, defecaţie, mers, ortostaţiune, statul pe scaun
şi este calmată de decubit.
 2.4. Diagnostic
Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei anterior descrise,
examenului clinic şi paraclinic.

Examenul clinic
Examenul clinic presupune examenul pe aparate şi sisteme şi examenul
neurologic.
La inspecţie, bolnavul fiind in ortostatism, se observă frecvent poziţia
antalgică pe care acesta o adoptă: dispariţia lordozei lombare, cu sau fără cifoză
lombară şi scolioză cu concavitatea de partea durerii. Bolnavul prezintă
limitarea mobilităţii coloanei, cu redoarea regiunii lombare la flexia anterioară a
corpului.
Proba Neri: la incercarea bolnavului de a atinge solul cu mana, acesta este
nevoit să flecteze genunchiul afectat.
La palpare. Aplicarea de presiune median sau paramedian, la nivelul
discurilor L4-L5 sau L5-S1 determină durere. Manevrele de elongaţie sunt
pozitive:
- Manevra Bonnet: flexia gambei pe coapsă de către examinator şi a
coapsei pe bazin cu adducţie bruscă a membrului afectat determină durere;
- Manevra Lasegue: ridicarea membrului afectat aflat in extensie de către
examinator determină durere la un unghi foarte redus.
Punctele Valleix situate pe traiectul nervului sciatic sunt dureroase:
- punctul lombar juxtavertebral;
- la nivelul scobiturii ischiatice;
- posterior de marele trochanter;
- la nivelul mijlocului feţei posterioare a coapsei;
- la nivelul fosei poplitee;
- la nivelul gatului peroneului;
- la nivelul tendonului lui Achile;
 - in regiunea plantară.

Examenul neurologic
Examenul neurologic va identifica tulburări de ortostatică şi mers, limitarea
mişcărilor active a articulaţiilor membrului afectat. Uneori poate fi prezent
deficit motor, discret ce interesează muşchiul tibial anterior, peronierii laterali şi
extensorul degetelor pentru hernia L5 sau flexorii degetelor pentru hernia S1.
Acest deficit motor poartă denumirea de lombosicatică parezantă. Dacă
deficitul motor este mai important, insoţit de hipotonie şi amiotrofie rapid
instalată, denumirea va fi de lombsciatică paralizantă.
Reflexul achilian poate fi diminuat sau abolit in lombosciatica cauzată de
afectarea S1.
Pot fi prezente şi tulburări obiective reprezentate de hipoestezia superficială
distală de la nivelul feţei dorsale a piciorului şi degetului mare pentru L5 sau de
la nivelul marginii externe a piciorului şi degetul V pentru S1. Uneori, in
herniile de disc voluminoase, lombosciatica poate fi urmată de instalare
sindromului de coadă de cal ce se caracterizează prin: sciatalgie bilaterală,
paralizie distală flască, amiotrofii ale membrelor inferioare, abolirea reflexului
achilian, abolirea reflexului anal, anestezie in şa şi tulburări genito-sfincteriene.

Investigaţii paraclinice
Sunt necesare analize precum VSH şi hemoleucograma la care se adaugă
examene imagistice: radiografia standard cu patru clişee in poziţie ortostatică:
bazin faţă, rahis lombar faţă şi profil, disc L5-S1 faţă. In prezent radiografia nu
mai este utilizată deoarece nu furnizează suficiente informaţii pentru
identificarea unei hernii de disc sau a altei patologii ce comprimă rădăcina
respectivă, metodele imagistice utilizate find RMN şi CT.
 Forme clinice de lombosciatică:
- lombosciatica parezantă sau paralizantă;
- lombosciatica cu sindrom de coadă de cal;
- lombosciatica hiperalgică ce se caracterizează prin o intensitate foarte
mare a durerii ce nu este calmată de antalgice sau antiinflamatoare;
- lombosciatica trunchiată fie inaltă- durerea este la localizată pană la
nivelul fesei sau distală;
- lombosciatica bilaterală ce apare de obicei consecutiv a două hernii sau a
unei hernii mediane voluminoase;
- lombosciatica in basculă
- lombosciatica persistentă sau recidivantă.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

- Durerea de origine coxo-femurală;
- Nevralgia crurală sau obturatorie;
- Durerea articulară posterioară;
- Durerile cauzate de patologia arterială a membrelor inferioare precum
arteriopatia obliternată a membrelor inferioare.

2.5. Tratament
 Tratamentul urmareste: relaxarea mecanica a coloanei lombare prin repaus
la pat 2-3 saptamani, masaj terapeutic, parafina, fizioterapie, IASTM,
combaterea contracturii musculare cu decontracturante, proceduri calde,
antiinflamatoare locale si calmarea durerii cu antialgice, opioide, infiltratii
locale cu anestezice.
Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni
este reprezentat de  recuperarea medicala.
Exista conceptia eronata ca numai un pat moale cu multe perne poate
asigura repausul coloanei vertebrale. Odihna in aceasta pozitie, departe de a feri
coloana de solicitari, le accentueaza prin crearea de noi curburi, care provoaca
puncte noi de presiune pe disc.
Repausul ideal se face pe un pat dur, dar nu pe scanduri sau usi. Bolnavul
va gasi pozitia convenabila, culcat pe o parte cu genunchii indoiti. Aceasta
pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul coloanei, relaxeaza in acelasi
timp musculatura contractata si scade presiunea asupra discului si radacinilor
nervului sciatic, prin marirea gaurilor intervertebrale. In perioada repausului la
pat, bolnavul trebuie sa dea dovada de calm si sa accepte durata de repaus,
prescrisa de medic in raport cu evolutia.
Contractura musculara lombara (lumbago) determina ingustarea gaurilor de
conjugare si mareste conflictul disco-radicular si dureaza de la cateva zile pana
la 2-3 saptamani, de aceea trebuie combatuta. In practica curenta se fac blocaje
cu anestezice locale, concomitent cu administrarea tabletelor de
antiinflamatoare, decontracturante musculare si eventual antialgice, opioide.
Bolnavii care sufera de obezitate trebuie sa respecte regimul hipocaloric fiindca
fiecare kilogram in plus apasa uneori cu forte foarte mari pe discul degradat si
implicit pe radacinile nervoase.
Evolutia contracturii (lumbago) este conditionata de refacerea discului. In
unele cazuri, decontractarea se poate obtine imediat, dupa cateva infiltratii cu
anestezice locale, dar bolnavul nu are voie sa-si reia activitatea imediat, intrucat
discul vertebral nu se reface inainte de 2-3 saptamani. Alte metode simple ca
aplicatiile cu comprese calde, aplicarea locala de antiinflamatoare (gel, crema)
sunt utile in combaterea contracturii, cu conditia ca bolnavul sa le urmeze in
conditii de repaus.
Uneori procedurile calde provoaca congestia venoasa in jurul nervilor si
poate mari durerea, de aceea trebuie sa se aplice caldura in mod rational,
incalzind patul, evitand supraincalzirea directa a muschilor lombari.
Durerea reprezinta simptomul de disconfort major al bolnavului cu
lombosciatica. Aceasta se reduce progresiv cu vindecarea discului si scaderea
contracturii musculare. A trata numai durerea fara a combate solicitarea
mecanica a coloanei si contractura musculara nu asigura vindecarea discului,
expunand la distanta pe bolnav la recidive serioase, care pot genera cazurile
chirurgicale.
Durerea este un avertisment in marea majoritate a cazurilor anuntand ca
discul nu si-a restabilit functiile. Perceptia durerii de catre pacient este diferita,
fiind conditionata in mare masura de structura psihica a bolnavului. Dar
indiferent de modul in care pacientul suporta durerea, tratamentul trebuie
instituit imediat si urmat cu strictete.
Infiltratiile cu steroizi si analgezic sunt cel mai important arsenal impotriva
durerilor lombare, indiferent de cauza acestora. In functie de localizarea si
caracteristicile durerii, se poate opta pentru infiltratii interfatetare (la nivelul
articulatiilor intervertebrale), epidurale, blocuri la nivelul gaurilor
intervertebrale (locul pe unde ies nervii spinali), denervari sau la nivelul
articulatiilor sacroiliace. Reprezintă tratamentul de primă intentie concomitent
cu tratamentul conservator. Infiltratiile reprezintă injectarea unei substante
anestezice locale si a unui antiinflamator steroidian la nivelul unde terapeutul
presupune că este cauza durerii. Infiltratia este foarte precisa, pentru ca se
efectueaza la blocul operator cu control radiologic, iar durata medie de timp a
procedurii este de 15 minute. Contrar asteptarilor pacientilor, aceste infiltratii nu
dor, iar efectele lor sunt, de cele mai multe ori, miraculoase. Efectele pot dura
intre cateva saptamani si 6 luni, uneori pot ajunge la 12 luni.
Rizoliza reprezintă accentuarea efectului infiltratiilor posterioare prin
termocoagularea percutanată a ramurii posterioare a rădăcinii nervoase. Se
realizează doar după ce testul infiltratiilor posterioare a fost pozitiv. Aceasta
interventie nu se practicata la pacientii mai tineri de 50 de ani datorită
repercursiunilor nefaste asupra musculaturii paravertebrale posterioare
(denervare). Ca si infiltratiile vertebrale, această procedură  se efectueaza sub
control radiologic în blocul operator.
In evolutia obisnuita, bolnavul dupa circa 10-14 zile nu mai are contracturi
musculare, isi poate indoi trunchiul, dar acuza unele senzatii subiective fara
manifestari obiective, dureri sub forma de amorteala, senzatie de racire, arsuri
etc. Senzatiile acestea dispar pe parcurs, in intervale variabile de cateva
saptamani, pana ce nervul se reface odata cu disparitia compresiunii pe care a
exercitat-o discul. Aceste simptome alarmeaza bolnavul desi intra in evolutia
naturala a bolii. Tratamentul balnear si fizioterapic in aceste cazuri le rezolva in
mod curent. Daca tratamentul este neglijat, la aceste semne dureroase, pot
aparea dificultati la mers insotite brusc de incapacitatea de a misca piciorul sau
degetul mare. Aceste simptome trebuie comunicate de urgenta medicului
atragand atentia asupra producerii unei hernii de disc.
Atat exagerarea cat si indiferenta fata de un simptom sau altul pot avea
urmari nefavorabile asupra vindecarii in timpul cel mai scurt al bolnavului.
Dupa disparitia fazei acute, tratamentul lombosciaticii poate fi consolidat in
unele cazuri, in urma avizului medical, cu balneoterapie. Aceasta rezolva
durerile sciatice sau contracturile musculare reziduale.
 CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

CAZ I

DATE PERSONALE
Nume: M.
Prenume: P.
Sex: F
Vârstă: 53 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatica acută
Acte chirurgicale: neagă

DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: sotie, mamă
Persoane pe care se poate bizui: soţ, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionara pe caz de boala.
Ocupaţia trecută: confectioneră.
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurată CNAS

ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: studii medii
Limba vorbită: romană.
Planuri de viitor: să-şi crească viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienta s-a adaptat destul de greu la
situaţia de bolnav.
Religie: ortodoxă
 STIL DE VIATĂ
Activităţi recreative: plimbări frecvente prin parc, vizite dese catre părinti,
lectura.
Factori de risc: datorită activitătilor zilnice, pacienta este solicitată foarte
mult
Locuinţa: apartament două camere.
Activităţi zilnice: execută acţiuni din gospodărie având în grijă pe fiul său
Adaptare la mediu: se adaptează destul de greu în activitătile zilnice fiind
împiedicată de durere.

ISTORICUL BOLII ACTUALE

Pacienta in varsta de 53 ani se interneaza pentru dureri la nivelul coloanei
lombare cu iradiere în membrul inferior stîng

Inălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
Respiratie = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
PROBLEMELE PACIENTEI

DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE

Dureri lombare Durerea iradiaza pe membrul inferior si
Inapetenţa aceasta fiind prezentă mai accentuată la
Adinamie manevra LASEQUE si ridicarea membrului
Anxietate inferior intins la 45ºC provoac durere a
coapsei.
Dureri osoase

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectată Consideraţii nursing

1. Nevoia de a evita Probabilitate de atingere a integrităţii fizice şi

pericolelor psihologice manifestata prin anxietate, adinamie,
somnolenta şi dureri lombare datorită procesului
inflamator.
2. Nevoia de a se Incapacitate in a se misca si a mentine o buna postura
misca din cauza durerilor la coloana lombara manifestata prin
tremuraturi, tulburari de mers.
3. Nevoia de a manca Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza durerilor
si a bea la coloana lombara cu iradiere spre piciorul stang, starii
depresive manifestata prin inapetenta pierdere in
greutate.
4. Nevoia de a dormi Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ si
calitativ manifestata prin ingrijorare, astenie fizica si
psihica, agitatie, neputinta durere.
5.Nevoia de a se Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii
imbraca si dezbraca manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea
imaginii de sine
6 .Nevoia de a invăta Insuficientă cunoaştere din cauza neputintei
cum să-şi păstreze manifestata prin stare depresiva, singuratate,
sănătatea plictiseala, incapacitatea de a se adapta la realitate şi a
învăţa despre boală.
7.Nevoia de a elimina Dificultate în eliminare cauzată de imobilizarea
pacientei la pat şi prin apotr insuficient de lichide
 manifestat prin: meteorism şi dueri abdominale.
8.Nevoia de a-şi Incapacitatea de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele
menţine tegumentele integre datorită durerii.
şi mucoasele integre.
9.Nevoia de a se Dezinteres în a îndeplini activităţi recreative din cauza
recrea. durerilor.
Plan de ingrijire prima zi de spitalizare

Nevoia Diagnostic nursing Obiectiv interventii Evaluare

afectata
Nevoia de Probabilitate de atingere a Pacientul să - se va interna pacientul intr-un salon cu condiţii optime în VSH -
a evita integrităţii fizice şi beneficieze cadrul secţiei oncologie 60mm/1h
pericolelor psihologice manifestata de siguranţă - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se notează în Hb-12,0 g/dl
prin anxietate, adinamie, psihologică, foaia de temperatură Ht -40,7 %
somnolenta şi dureri pentru - se supraveghează pacientul îndeaproape Leucocite -
lombare datorită înlăturarea - se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum sunt: 4000-4100
procesului inflamator. stării de manifestările de comportament, spasme ale musculaturii mm3
anxietate. - se evaluează intensitatea durerilor Fibrinogen-
- se administrează antialgic mialgin 1 f iv/ seara şi dimineaţa 556 mg %
- se va suplini pacientul de către asistentă în satisfacerea Colesterol
nevoilor pentru reducerea durerilor total-140
- se asigură un climat de securitate mg/dl
- se asigură pacientului un mediu curat, liniştit, pentru Na-137
prevenirea infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti mmol/l
- se ajută pacientul sa-şi recunoască factorii care cresc nivelul
anxietăţii K-5mmol/l
- se aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc Acid uric-10-
minim de infecţii 11 mg/dl
- se încurajează familia să viziteze pacientul şi să discute cu Fosfataza
el alcalină-25-
- se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra 115 UI /l
comportamentului pacientului şi se previne în legătură cu Proteină
reacţiile emoţionale legate de boală totală-8,5-9,2
- se vor recolta probele de sânge în vederea efectuării g/dl
analizelor de laborator, pentru stabilirea stării pacientului şi TC-10,3 sec.
stabilirea unei cure terapeutice : Respiratie =
- VSH – (VN 1- 10 mm/1h;7-15mm/2h ) indică prezenţa 16 R / min
unui neoplasm) T.A. =
- Hemoglobină – (VN 15-18 g/dl) in vacutainer (indică 160/90
apariţia anemiei) P = 87 / min
- Hematocrit - (VN 46- 6%) (deshidratări puternice)
- Leucocite - (VN 4200-8000/mm3) (rol de fagocitoză, dacă
numărul acestora este scăzut indică o leucopenie) Limfocite-
(VN 20-40%;2500 mm3)
-Ureea-(VN 20-40 mg %) (pentru evaluarea metabolismului
protidic)
-Creatinina –(VN 0,6-1,2 mg %) (pentru evaluarea funcţiei
glomerulare)
- Glucoza-(VN 80-110 mg %) (indica metabolismul glucidic)
(se recoltează 2 ml sânge pe 4 ml Na F)
-Fibrinogen –(VN 200-400 mg %)(prezintă valori mari în caz
de cancer, infecţii cronice sau acute )
-Ionograma –(pentru evaluarea gradului de dezechilibru
hidroelectrolitic şi acidobazic): Sodiu –Na+(VN 134-
147mEq/l) Potasiu- K+ (VN 4,5+5,5mEq/l); Fosfor(VN 2,5-
4,5 mg%)
Colesterolul total–(VN 180-220 mg/dl) (indică metabolismul
lipidic)
- Acid Uric (VN 2-8 mg/dl) indică prin valori crescute
afectarea epurări sângelui de către rinichi.
- Fosfataza alcalină -(VN 20-80 UI/l)
 - Proteine totale (VN 6-8 g/dl ) indică metabolismul protidic
- Timpul de coagulare –(VN 5-8 minute ) indică procesul de
coagulare a sângelui.
- Examen Sumar Urină - se recoltează dimineaţa în recipient
nesteril cu capac
Nevoia de Incapacitate in a se misca Pacientul să - se efectuează masaj la extremităţi Obiectiv
a se misca si a mentine o buna atingă o - se explică pacientului importanţa mişcării parţial atins.
postura din cauza durerilor autonomie - se învaţă pacientul un program de exerciţii pasive şi active Durerile
la coloana lombara maximală în - se sfătuieşte pacientul să îşi schimbe poziţia în pat la lombare au
manifestata prin decursul interval de 2h pentru a preveni complicaţile (anchiloze , mai scăzut în
tremuraturi, tulburari de spitalizării. contracturi, escare) intensitate.
mers. Sa îşi reia - se verifică pielea în regiunile cu proeminente osoase, o dată
activităţile cu schimbarea poziţiei
pe care ar - se asigură igiena tegmentelor şi a lenjeriei de pat şi de corp
putea să şi - se ajută pacientul la satisfacerea nevoilor sale
le satisfacă - se lasă pacientul singur să execute toate mişcările posibile
în încurajandu-l astfel în menţinerea mişcărilor
conformitate - se administrează MIALGIN ( analgezic narcotic) 1-2 f/ zi
cu boala.
 Se executa urmatoarele activităţi: urcatul şi coborîtul scărilor,
pedalat la maşina de cusut sau roata olarului; săritul cu
coarda; mersul pe plan înclinat; mersul pe teren accidentat.
Nevoia de Alimentatie inadecvata Pacientul sa -se cantareste pacientul G=80
a manca si prin deficit din cauza inteleaga -se conştientizează pacientul asupra importanţei regimului Pacientul se
a bea durerilor la coloana importanta alimentar în menţinerea sănătăţii alimenteaza
lombara cu iradiere spre regimului - se explorează preferinţele pacientului asupra alimentelor singur si
piciorul stang, starii permise şi interzise respecta
depresive manifestata prin - se asigură condiţii de mediu pentru servirea mesei igienice regimul
inapetenta pierdere in şi estetice alimentar
greutate. - se serveşte pacientul cu alimente la temperatură moderată; prescris de
se supraveghează apetitul pacientului, cantitatea de alimente medic
consumate
- lichidele se vor consuma dupa preferinţe
4.Nevoia Alterarea somnului din Se asigură - se promovează obiceiurile de somn ale pacientului Bolnavul se
de a dormi punct de vedere cantitativ un mediu - se învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii odihneşte
si calitativ manifestata prin adecvat respiratorii câteva minute înainte de culcare aproape
ingrijorare, astenie fizica si somnului pe - se diminuează stimulii auditivi şi vizuali pe timpul normal.
psihica, agitatie, neputinta perioada somnului pentru a evita ca pacientul sâ fie trezit de
 durere. spitalizări. zgomotele de rutină zilnică a spitalului
- se oferă pacientului cană cu ceai (lapte) cald înainte de
culcare, o baie caldă
- se observă şi se notează calitatea, orarul somnului
- se întocmeşte împreună cu pacientul un program de odihnă
corespunzător organismului
5.Nevoia Dificultate Pacientul sa se educa pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea Pacientul a
de a se in a se se poata personalitatii inteles
imbraca si imbraca si imbraca si -se noteaza zilnic interesul persoanei pentru a se desbraca si imbraca importanta
dezbraca dezbraca din desbraca Se supravegheaza cu ce se imbraca vestimentatie
cauza bolii singur Se incurajeaza pacientul i
manifestata Se face zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul descriindu-i gestica
prin necesara imbracari
oboseala, - se explica gesturile pe care trebuie sa le faca pentru a se imbraca in limbaj
stare inteligibil
depresiva,
diminuarea
imaginii de
 sine
6.Nevoia Insuficientă Educarea - se evaluează nevoia de cunoştinţe în legătură cu boala Pacientul
de a invăta cunoaştere pacientului - se identifică obiceiurile şi deprinderile de alimentaţie ale pacientului demonstrează
din cauza cu privire la - se va învaţa pacientul să respecte minuţios restricţia prescrisă de medic că doreşte să-
neputintei regimul (cat mai puţine chiar deloc ţigari, cafea) şi însuşească
manifestata alimentar, - se va explica faptul că regimul alimentar ocupă un rol alimentar în informaţiile
prin stare efectele tratamentul bolii cu privire la
depresiva, negative ale - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu viroze sau alte boli boala sa.
singuratate, curei contagioase deoarece imunitatea organismului este scăzută
plictiseala, citostatice. - se evită aglomeraţiile
incapacitatea Acumularea - se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală pentru prevenirea
de a se de noi candidozei, stomatitei, gingivitei
adapta la cunoştinţe. - se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte pacientul
realitate şi a
învăţa
despre
boală.

Plan de ingrijre ziua II

Nevoia Diagnostic Obiectiv interventii Evaluare
afectata nursing
Nevoia de Probabilitate Pacientul să - se va interna pacientul intr-un salon cu condiţii optime în cadrul secţiei Pacientul a
a evita de atingere a evite oncologie inteles
pericolelor integrităţii pericolele - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se notează în foaia de importanta
fizice şi care iar temperatură sanatatii
psihologice putea - se supraveghează pacientul îndeaproape
manifestata impiedica - se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum sunt: manifestările
prin satisfacerea de comportament, spasme ale musculaturii
anxietate, nevoii - se evaluează intensitatea durerilor
adinamie, - se administrează antialgic mialgin 1 f iv/ seara şi dimineaţa
somnolenta - se va suplini pacientul de către asistentă în satisfacerea nevoilor pentru
şi dureri reducerea durerilor osoase
lombare - se asigură un climat de securitate
datorită - se ajută pacientul sa-şi recunoască factorii care cresc nivelul anxietăţii
procesului - se aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţii
inflamator. - se încurajează familia să viziteze pacientul şi să discute cu el
 - se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra comportamentului pacientului şi
se previne în legătură cu reacţiile emoţionale legate de boală
2.Nevoia Incapacitate Pacientul sa - se efectuează masaj la extremităţi Obiectiv
de a se in a se misca se miste fara - se explică pacientului importanţa mişcării atins.
misca si a mentine a avea - se învaţă pacientul un program de exerciţii pasive şi active Durerile
o buna dureri - se sfătuieşte pacientul să îşi schimbe poziţia în pat la interval de 2h pentru lombare au
postura din lombare a preveni complicaţile (anchiloze , contracturi, escare) disparut.
cauza - se verifică pielea în regiunile cu proeminente osoase, o dată cu schimbarea
durerilor la poziţiei
coloana - se asigură igiena tegmentelor şi a lenjeriei de pat şi de corp
lombara - se ajută pacientul la satisfacerea nevoilor sale
manifestata - se lasă pacientul singur să execute toate mişcările posibile încurajandu-l
prin astfel în menţinerea mişcărilor
tremuraturi, - se administrează MIALGIN ( analgezic narcotic) 1-2 f/ zi
tulburari de
mers.

3.Nevoia Insuficientă Pacientul sa - se va învaţa pacientul să respecte minuţios restricţia prescrisă de medic (cat Pacientul
de a invăta cunoaştere poata folosi valorifica
 din cauza cunostiintel mai puţine chiar deloc ţigari, cafea) cunostintel
neputintei e pentru a-si - se va explica faptul că regimul alimentar ocupă un rol alimentar în e
manifestata mentiner tratamentul bolii acumulate.
prin stare sanatatea - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu viroze sau alte boli
depresiva, contagioase deoarece imunitatea organismului este scăzută
singuratate, - se evită aglomeraţiile
plictiseala, - se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală pentru prevenirea
incapacitatea candidozei, stomatitei, gingivitei
de a se - se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte pacientul
adapta la
realitate şi a
învăţa
despre
boală.

Plan de ingrijire a III a zi

Nevoia Diagnostic Obiectiv interventii Evaluare
afectata nursing
1..Nevoi Insuficientă Pacientul - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu viroze sau alte boli Pacientul
a de a cunoaştere sa-si contagioase deoarece imunitatea organismului este scăzută respecta
invăta din cauza mentina - se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală pentru prevenirea indicatiile
neputintei sanatatea candidozei, stomatitei, gingivitei date de
manifestata - se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte pacientul cadrele
prin stare - se sfatuieste bolnavul sa faca urmatoarele activitatii medicale
depresiva, urcatul şi coborîtul scărilor,
singuratate, maşina de cusut;
plictiseala, roata olarului;
incapacitate săritul cu coarda ;
a de a se mersul pe plan înclinat;
adapta la mersul pe teren accidentat.
realitate şi
a învăţa
despre
boală.
 CAZ II

DATE PERSONALE
Nume: G.
Prenume: V.
Sex: F
Vârstă: 60 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatica acuta
Acte chirurgicale: neaga

DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: sotie, mama.
Persoane pe care se poate bizui: sot, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionara pe caz de boala.
Ocupaţia trecută: vănzătoare.
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurata CNAS

ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: medie.
Limba vorbită: romana.
Planuri de viitor: sa-si creasca viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienata s-a adaptad destul de greu la
rolul de bolnav.
Religie: ortodoxa nepracticanta

STIL DE VIATĂ
Activităţi recreative: plimbari frecvente prin parc, vizite dese catre parinti,
lectura.
 Factori de risc: datorita activitatilor zilnice, pacienta este solicitata foarte
mult
Locuinţa: apartament doua camere, etaj trei.

DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orintata
Atenţia: normala.
Memoria: buna.
Abilitatea de a folosi informaţii: crescuta.
Somnul: insomnii
Dureri: la nivelul coloanei vertebrale.
Mobilitatea: scazuta din cauza durerilor vertebrale.
Tip de efort tolerat: scazut.
Postura: inadecvata din cauza durerilor coloanei vertebrale
Articulaţii: mobile
Muşchi: normali
Activităţi zilnice: executa actiuni din gospodarie avand in grija pe fiul sau
SIMŢURI
Vedere: normala
Auz: normal
Mirosul: normal
Gustul: normal
Pipaitul: normal
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: mediu
Atitudine: pacienta asculta si urmeaza sfaturile cadrelor medicale
Expresia feţei: ingrijorare, teama
Părerea sa despre sine: buna
 Adaptare la mediu: se adapteaza destul de greu in activitatile zilnice fiind
impiedicata de durere

ISTORICUL BOLII ACTUALE

Pacienta in varsta de 53 ani se interneaza pentru dureri la nivelul coloanei
Dieta: nu respecta nici un regim alimentar
Alergii: nu prezinta alergii

STAREA DE NUTRIŢIE
Inălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
Apetit: normal
Metode artificiale de alimentatie: pacienta este alimentata pe cale
parenterala prin perfuzie

FANERE, TEGUMENTE SI MUCOASE

Culoarea pielii: palida
Părul: ingrijit
Unghiile: ingrijit
RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
Respiratie = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
Oboseală marcată
Tranzit intestinal: normal
Diureza: normală

PROBLEMELE PACIENTEI
DATE DATE OBIECTIVE
SUBIECTIVE
Dureri lombare Durerea iradiaza pe membrul inferior si aceasta fiind prezenta
inapetenta maia ccentuata la manevra LASEQUE si ridicarea membrului
Adinamie inferior intins la 45ºC provoaca durere a coapsei.Dupa
Anxietate efectuarea tratamentului antiinflamator si pentru sacderea
Dureri osoase valorilor tensiunii se evalueaza catre serviciul de interne.

DIAGNOSTIC NURSING

1.Dificultate in a respira din cauza durerilor la coloana lombara

manifestata prin paloare, transpiratii, agitatie.
2.Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza durerilor la coloana lombara
cu iradiere spre piciorul stang, starii depresive manifestata prin inapetenta
pierdere in greutate.
3.Incapacitate in a se misca si a mentine o buna postura din cauza durerilor
la coloana lombara manifestata prin tremuraturi, tulburari de mers.
4.Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ si calitativ manifestata
prin ingrijorare, astenie fizica si psihica, agitatie, neputinta
5.Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea imaginii de sine.
6.Dificultate in a se ingriji din cauza pierderii interesului fata de sine
manifestata prin neputinta in a- se si acorda deprinderile de ingrijire zilnice.
7.Incapacitatea de a evita pericolele din cauza lipsei de cunoastere a
obiceiurilor sanatoase de viata manifestata prin anxietate, adinamie, somnolenta
8.Comunicare ineficace la nivel intelectual din cauza evolutiei nefavorabila
a bolii manifestata prin diminuarea stimei de sine, neadaptarea la situatie,
anxietate.
 9.Dificultate de a actiona dupa credinta si valori proprii din cauza
neacceptarii bolii manifestate prin neliniste, anxietate, refuzul de a se conforma
tratamentelor.
10.Dificultate de a- se si asuma rolul din cauza neputintei manifestata prin
stare depresiva, singuratate, plictiseala, incapacitatea de a se adapta la realitate.
11.Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor la
nivelul coloanei lombare , evolutiei bolii manifestate prin somnolenta, agitatie,
stare nervoasa.
12.Deficit de cunostinta legata de boala sa, de tratament, din cauza lipsei de
informare manifestata prin cerere de informatie, neliniste, ingrijorare.
 PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi

DIAGNOSTIC OBIE INTERVENTII EVALUARE

NURSING CTIV
1.Dificultate in a Pacie - se pregatesc fizic si psihic Pacientul prezinta in
respira din cauza durerilor si ntul sa pacientul in vederea orcarei tehnici si continuare dificultate in a
suturii chirurgicale prezinte o executarea ei. respira.
manifestata prin paloare respiratie - se invat pacientul tehnici
transpiratii, agitatie. normala. corecte de a respira
- se educ pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
- se asigur aerisirea zilnica a
salonului
- se umezesc aerul din incapere cu
apa alcoolizata
- se sfatuiesc pacientul sa
consume aproximativ doi litri de lichid
pe zi supe ceaiuri sucuri naturale
 - se masor functiile vitale la
fiecare patru ore si le notez in foaia de
observatie
- se sunt atenta la faciea si
tegumente
- se asez bolnava in pozitie
decubit dorsal sau cu toracele usor
ridicat,
- se administrez medicatia
prescrisa de medic
glucoza 500 ml- se vit B6,vit B6
calciu i fiola administrate in iv in
perfuzie, KETOPROFEN
- se urmaresc efectul tratamentului
2.Alimentatie Pacie - se explorez preferintele Pacientul prezinta
inadecvata prin deficit din ntul sa fie pacientului asupra alimentelor permise neputina in a se alimenta
cauza durerilor la coloana echilibrat si interzise. singura.
lombara manifestata prin nutritional. - se educ pacientul sa consume o
inapetenta. greata. cantitate de alimente in concordanta cu
nevoile sale energetice (activitate,
varsta, conditii de viata)
- se informez pacientul sa
respecte regimul alimentar
- se safatuiesc pacientul sa
serveasca trei mese echilibrate pe zi
- se informez pacientul sa
consume fructe si legume la fiecare
masa, si lichide aproximativ doi litri /zi
- se asez pacientul intr- se o
pozitie comoda pentru alimentatie
- se servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- se dimineata :o cana ceai ,unt cu
o felie de paine si gem
- se la ora 11 un ou fiert sau
branza proaspata de vaci
- se la pranz :supa de legume
 piure de cartofa cu carne fiarta
- se la ora 17 fructe dupa
preferinte
- se cina :fainoase cu lapte
- se protejez patul cu musama si
aleza
- se asez pacientul int- se o pozitie
comoda decubit lateral su cu toracele
usor ridicat,relaxata
- se fac bilantul lichidelor ingerate
si eliminate.
3.Incapacitatea in a se Pacie - se pregatesc psihic pacientul in Pacientul inca prezinta
misca si a mentine o buna ntul sa nu vederea oricarei tehnici durerii lanivelul coloanei
postura din cauza durerilor prezinte - se incurajez pacientul sa- se si vertebrale, dar a invatat noi
la coloana lombara dureri la exprime diminuare durerii, enzatiei de tehnici de miscarii pentru
manifestata prin tremuraturi, nivelul greutate, disconfort ajutor pe care inca nu le
tulburari de mers. sanului - se pregatesc un program de poate utiliza singura.
pentru a fi exercitii pasive sau active
capabil sa - se explic pacientul importanta
 se miste miscarii
singur. - se masor functiile vitale le notez
in F.O la fiecare 4 h
- se sunt atenta la
facies,tegumente,extremitati
- se rog pacientul sa indeplineasca
activitati fizice singur
- se incurajez pacientul pentru
orice progres
- se schimb pozitia in pat a
pacientului la fiecare 2- se 3 ore pentru
prevenirea escarelor
- se antrnez familia in sustinerea
pacientei
- se administrez medicatia
prescrisa de medic Midocalm
- se urmaresc efectul medicatieii
prescrise de medic.
4.Alterarea somnului Pacie - se sfatuiesc pacientul sa bea o Pacientul prezinta in
din punct de vedere ntul sa cana de lapte inainte de culcare continoare stari de agitatie
cantitativ si calitativ prezinte un - se invat pacientul sa nu consume nervozitate.
manifestata prin ingrijorare, program cafea inainte de culcare
astenie fizica si psihica, normal de - se ii aduc la cunostinta ca orele
agitatie neputinta. somn. de somn trebuoie sa se icadreze intre 6-
se 8 ore
- se invat pacientul tehnici de
relaxare
- se asigur un confort
corespunzator in camera fara zgomot,
camera sa fie aerisita pentru ca pacienta
sa se trezeasca odihnit dimineata

5.Dificult Pacien - se exlic pacientului legaturile dintre tinuta Pacientul prezinta in

ate in a se tul sa fie vestimentara, imaginea si stima de sine continuare dificultate in a se
imbraca si capabila - se educ pacientul privind importanta imbraca si dezbraca singur.
dezbraca din fizic si vestimentatieii in identificare personalitatii
cauza bolii psihic - se ii acord timp suficient pentru a se imbraca
manifestata pentru a se si dezbraca
prin oboseala, dezbraca si - se sugerez apartinatorilor s- se ai procure
stare imbraca haine comode
depresiva, singur. - se incurajez pacientul sa participe pe cat
diminuarea posibil
imaginii de in a se imbraca si dezbraca
sine. - se ajut pacientul sa se imbrace icepand cu
membrul afectat continund apoi cu cel neafectat
- se incurajez pacientul pentru fiecare progres
facut
6.Dificult Pacien - se explic pacientul oricare tehnica efectuata Pacientul prezinta
ate in a se tul sa - se pregatesc psihic pacienta dificultate in a se ingriji.
ingriji din prezinte - se asigur temperatura camerei de 20- se 22ºC
cauza pierderii tegumente si temperatura apei de 37- se 38ºc
interesului fata si mucoase - se efectuez toaleta pe regiuni a pacientului
de sine integre. pentru aceasta imi pregatesc materialele
manifestata necesare :apa la temperatura corpului, sapun, aleza
prin neputinta pentru protejarea patului, paravan pentru protejarea
in a- se si intimitatii pacientei, prosop pasta de dinti, periuta
acorda pentru efectuarea tualetei cavitatii bucale.
deprinderile - se constientizez pacientul in legatura cu
de ingrijire importanta mentinerii curate a tegumentelor si
zilnice. fanerelor pentru prevenirea imbolnavirilor
- se rog pacientul sa incerce sa –si efectueze el
tualeta
7.Incapac Pacien - se explic importanta miscarii pacientei Pacientul inca nu a
itatea de a tul sa fie - se aerisesc salonul pentru un climat inteles importanta
evita capabila sa corespunzator obiceiurilor sanatoase de
pericolele din evite - se informez pacientul ca poate folosi mijloace viata.
cauza lipsei de pericolele. de sustinere
cunoastere a - se supraveghez pacientul
obiceiurilor - se felicit pacientul pentru fiecare progres
sanatoase de - se ajut pacientul sa- se si schimbe ideile
viata initiale prodruse de anxietate
manifestate - se asigur conditii de mediu adecvate pentru a
prin anxietate. evita pericolele din accidentare
adinamie. - se amplasez pacientul in salon in functie de
somnolenta. starea sa afectiune si receptivitatea sa
- se indepartez orice sursa care ar putea fi
 obstacol in deplasarea pacientul
- se incurajez pacientul in efectuarea miscarilor
si explic importanta sa
- se creez un mediu optim ca pacientul sa- se si
poata exprima emotiile si nevoiile.
- se aleg proceduriile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
8.Comuni Pacien - se linistesc pacientul cu privire la boala sa, la Pacientul prezinta
care ineficace tul sa fie starea sa, explicand scopul si natura interventiilor dificultate in comunicare .
la nivel capabila sa - se informez pacientul cu toate detaliile despre
intelectual din comunice boala sa, rog apartinatorii pacientei sa comunice mai
cauza liber la mult cu ea.
evolutiei nivelul sau - se ajut pacientul sa- se si recunoasca
nefavorabile a intelectual. capacitatile, preferintele si sa- se si exprime
bolii sentimentele
manifestata - se sfatuiesc pacientul sa comunice cu cei din
prin jur in mod eficace.
diminuarea - se comunic des cu pacientul aratandu- se ma
stimei de sine, plina de afectiune.
neadaptare la
situatie,
anxietate .
9.Dificult Pacien - se ii creez posibilitatea de a fi singur uneori Pacientul actioneaza
ate de a tul sa- se si pentru a putea actiona conform credintelor si conform valorilor proprii.
actiona dupa recapete valorilor sale proprii.
credinte si increderea - se il incurajez sa- se si exprime sentimentele
dupa valorii in sine. in legatura cu problema sa
proprii din - se comunic des cu pacientul aratandu- se ma
cauza plina de solidaritate
neacceptarii - se caut modalitati de practicare a religie
bolii - se ii procur carti de religie pentru linistea sa
manifestata sufleteasca.
prin neliniste, - se ii asigur un climat corespunzator rugaciunii
anxietate, - se ajut pacientul sa nu aiba excese de furie
refuzul de a se impotriva lui Dumnezeu.
conforma - se o incurajez ca religia e o cale de vindecare
tratamentelor . sufleteasca
- se ajut pacientul sa- se si exprime diminuarea
 culpabilitatii.
10. Pacien - se ascult pacientul pentru ai permite sa- se si Pacientul nu se poate
Dificultate de tul sa fie exprime sentimentele privind dificultatea de a se adapta la realitate.
a- se si asuma constienta realiza
rolul din cauza de propriia - se indrum pacientul spre activitati atractive
neputintei sa valoare - se observ si notez orice schimbare in
manifestata si comportamentul pacientei
prin stare competenta. - se castig incredera pacientului prin modul
depresiva meu de comportament si prin discutiile purtate cu ea
singuratate - se o ajut in cunoasterea si reevaluarea
plictiseala, capacitatilor sale
incapacitatea - se observ reactiile pacientului la luarea
de a se adapta deciziilor
la realitate. - se o conving de importanta lor si a
responsabilitatii cei revin
- se ajut pacientul sa- se si exprime satisfactia
fata de performantele sale in indeplinirea sarcinilor
- se discut cu pacientul despre adaptarea sa in
familie
 - se rezerv un timp mai lung pentru a sta cu
pacientul si pentru ai asculta nevoiile
- se antrenez familia in sustinerea pacientei
11. Pacien - se castig incredera pacientul si o ajut sa Pacientul se poate
Dezinteres in a tul sa poata depaseasca momentele grele recreea datorita ajutorului
indeplini indeplini - se pun in vedere capacitatiile talentele si oferit de personalul
activitati activitati realizarile anterioare ale pacientului spitalului.
recreative din recreative. - se voi fi consecventa in planificarea si
cuza duerilor, organizarea activitatilor recreative
evolutiei bolii - se asigur o crestere graduala a dificultatii
manifestata acestor activitatii
prin - se am in vedere ca activitatile sa nu o
somnolenta, suprasolicite si sa nu il oboseasca ci sa- se i creeze o
agitati, stare stare de buna dispozitie
nervoasa. - se sfatuiesc pacientul sa faca o plimbarela are
curat
- se ajut pacientul sa faca terapie prin muzica si
sa priviasca emisiunile preferate la Tv
- se rog pacientul sa participe la activitati
 recreative si o ajut
- se observ modul in care pacientul realizeaza
activitatile recreative
- se asigur un climat corespunzator
12.Defici Pacien - se identific obiceiurile deprinderile gresite ale Pacientul prezinta mai
t de cunostinta tul sa pacientei multe cunostiinte despre
legata de boala acumuleze - se corectez deprinderile daunatoare sanatatii boala sa.
sa,de noi - se explorez nivelul de cunostinta a pacientului
tratament, din cunostiinte. privind boala sa, modul de manifestare, masurile
cauza lipseide preventive si curative
informare - se stimulez dorinta de cunoastere
manifestata - se identific obiceiurile si deprinderile gresite
prin cerere de ale pacientei
informatii, - se constientizez pacientul asupra propriiei
neliniste, responsabilitati privind sanatatea
ingrijorare. - se efectuiez demonstratii practice
- se intocmesc program de recuperare
- se incurajez pacientul si o ajut la dobindirea
noilor deprinderi.
 A doua zi de îngrijiri

DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII EVALUAR

NURSING E
1.Dificultate in a Pacientul sa nu prezinte - se invat pacientul sa Pacientul
respira din cauza infectii noso comiale. foloseasca batista individuala, sa respira relativ
durerilor la coloana evite aglomeratiile si emotiile normal.
lombara manifestata prin - se pregatesc pacientul fizic si
paloare transpiratii psihic in vederea oricarei tehnici
agitatie. executate
- se educ pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
- se invat pacientul tehnicii
corecte de respiratie
- se aerisesc salonul zilnic si
umezesc aerul din incapere cu apa
alcoolizata
- se sfatuiesc pacientul sa
 consume aproximativ doi litri de
lichid \zi supe ceaiuri sucuri naturale
- se masor functiile vitale la
fiecare patru ore si le notez in F.O.
- se asez bolnava in pozitie
decubit dorsal sau cu toracele usor
ridicat, - se administrez medicatia
prescrisa de medic
glucoza 500 ml- se vit B6 ,vit
B6 calciu i fiola administrate in iv in
perfuzie.Ketoprofen
- se urmaresc efectul
tratamentului prescris de medic.
2,Alimentatie Pacientul sa se poata - se sfatuiesc pacientul sa Pacientul
inadecvata prin deficit din alimenta singura. consume fructe intre mesele sa acomodat in
cauza durerilorla coloana principale mare parte cu
lombara cu iradiere spre - se sunt atenta ca pacientul sa- regimul.
piciorul stang starii se si mentina greutatea normala
depresive manifestata pentru varsta sa.
prin inapetenta. greata - se informez pacientul sa
respecte regimul alimentar
- se explorez preferintele
pacientul asupra alimentelor permise
si interzise.
- se educ pacientul sa consume
o cantitate de alimente in
concordanta cu nevoile sale
energetice (activitate, varsta, conditii
de viata)
- se safatuiesc pacientul sa
serveasca trei mese echilibrate pe zi
- se informez pacientul sa
consume fructe si legume la fiecare
masa, si lichide aproximativ doi
litri /zi
- se asez pacientul intr- se o
pozitie comoda pentru a se putea
alimenta
 - se asez pacientul int- se o
pozitie comoda decubit lateral sau cu
toracele usor ridicat, relaxata
- se servesc pacientul cu
alimente la o temperatura moderata,
la ore regulate si prezentate atragator
- se protejez patul cu musama
si aleza
- se administrez medicatia
prescrisa de medic Ranitidina
- se urmaresc efectul
medicatiei prescrise de medic.
3.Incapacitatea in a Pacientul sa se poata - se informez pacientul sa Pacienta
se misca si a mentine o misca pentru a- se si putea incerce sa faca efort singura fara a prezinta o
buna postura din cauza satisface nevoile cere ajutorul cadrelor medicale ameliorare in
durerilor la coloana fundamentale. - se incurajez pacientul sa- se si vederea
lombara manifestata prin exprime diminuare durerii, senzatiei miscarilor.
tremuraturi, tulburari de de greutate, disconfort
mers. - se pregatesc un program de
 exercitii pasive sau active
- se explic pacientul i
importanta miscarii
- se sunt atenta la funciile
vitale masurandu- se le la fiecare 4
ore si notandu- se le in F.O
- se incurajez pacienta pentru
orice progres
- se schimb pozitia in pat a
pacientei la fiecare 2- se 3 ore pentru
prevenirea escarelor
- se administrez medicatia
prescrisa de medic Midocalm
- se urmaresc efectul
tratamentului prescris de medic.
4.Alterarea somnului Pacientul sa prezinte - se ajut pacientul ca inainte de Pacientul
din punct de vedere un orar de somn in raport cu culcare sa faca un dus relaxant prezinta un
cantitativ si calitativ varsta sa. - se sfătuieşte pacientul ca program de somn
manifestata prin ininte de culcare sa bea o cana de limitat.
ingrijorare, astenie fizica ceai de tei explicandui importanta sa
si psihica, agitatie, - se ii aduc la cunostinta ca
neputinta. orele de somn trebuoie sa se icadreze
intre 6- se 8 ore
- se ănvaţă pacientul tehnici de
relaxare
- se asigur un confort
corespunzator in camera fara
hgomot, camera sa fie aerisita pentru
ca pacienta sa se trezeasca odihnita
dimineata
- se informez pacientul sa- se si
preocupe timpul cu cititul unei carti
pentru a evita somnolenta diurna
- se rog pacientul sa poarte
discutii cu cei din camera

5.Dificultate in a se Pacientul sa cunoasca - se exlic pacientul legaturile Pacientul a

imbraca si dezbraca din importantavestimentatiei. dintre tinuta vestimentara, imaginea inteles
cauza bolii manifestata si stima de sine importanta
prin oboseala, stare - se educ pacientul privind vestimentatiei.
depresiva, diminuarea importanta vestimentatieii in
imaginii de sine. identificare personalitatii
- se aleg vestimentatia
impreuna cu pacientul dupa gust si
circumstante
- se ii acord timp suficient
pentru a se imbraca si dezbraca
- se sugerez apartinatorilor s-
se ai procure haine comode
- se incurajez pacientul sa
participe pe cat posibil
in a se imbraca si dezbraca
- se rog familia sa- se i procure
o proteza, pentru a se obisnui cu
lipsa sanului.
6.Dificultate in a se Pacientul sa nu - se ii aduc la cunostina Pacientul
ingriji din cauza pierderii prezinte dezinteres fata de importanta mentinerii curate a isi da interesul in
interesului fata de sine masurile de igiena. tegumentelor si fanerelor pentru efectuarea igenii.
manifestata prin neputinta prevenirea imbolnavirilor
in a- se si acorda - se sfatuiesc pacientul ca duoa
deprinderile de ingrijire fiecare masa sa- se si faca tualeta
zilnice. cavitatii bucale
- se explic pacientul i oricare
tehnica efectuata
- se pregatesc psihic si fizic
pacientul - se asigur un climat
corespunzator
- se asigur temperatura camerei
de 20- se 22ºC si temperatura apei de
37- se 38ºc
- se efectuez tualeta pe regiuni
a pacientul pentru aceasta imi
pregatesc materialele necesare :apa
la temperatura corpului, sapun, aleza
pentru protejarea patului, paravan
pentru protejarea intimitatii
 pacientei, prosop pasta de
dinti ,periuta pentru efectuarea
tualetei cavitatii bucale.
- se constientizez pacientul in
legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor si fanerelor
pentru prevenirea imbolnavirilor
7.Incapacitatea de a Pacientul sa nu - se ajut pacientul sa- se si Pacienta
evita pericolele din cauza prezinte dificultate in a- se si exprime intelegerea fata de ingrijirile prezinta inca
lipsei de cunoastere a pastra sanatatea. acordate de sanatate dificultate in a
obiceiurilor sanatoase de - se culeg informatii despre evita pericolele.
viata manifestate prin satisfacerea sa in desfasurarea
anxietate, adinamie, tratamentului
somnolenta. - se explic importanta miscarii
pacientul
- se aerisesc salonul pentru un
climat corespunzator
- se informez pacientul ca
poate folosi mijloce de sustinere 
 - se supraveghez pacienta
- se ajut pacientul sa- se si
schimbe ideile initiale prodruse de
anxietate
- se asigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita pericolele din
accidentare
- se amplasez pacientul in salon
in functie de starea de afectiune si
receptivitatea sa
- se indepartez orice sursa care
ar putea fi obstacol in deplasarea
pacientei
- se incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si explic
importanta sa
- se creez un mediu optim ca
pacientul sa- se si poata exprima
emotiile si nevoiile.
 - se aleg proceduriile de
investigatie si tratament cu risc
minim de infectie
- se felicit pacientul pentru
fiecare progres
8.Comunicare Pacientul sa nu - se ajut pacientul sa- se si Pacientul
ineficace la nivel prezinte comunicare exprime sentimentele si emotiile inca mai prezinta
intelectual din cauza neeficienta la nivel - se ajut pacientul sa- se si dificultate in a
evolutiei nefavorabile a intelectual. exprime incredera in personalul comunica.
bolii manifestata prin medical
diminuarea stimei de - se incurajez pacientul sa- se si
sine, neadaptare la exprime diminuarea nelinistii fata de
situatie, anxietate . sexualitate.
- se linistesc pacientul cu
privire la boala sa, la starea sa,
explicand scopul si natura
interventiilor
- se informez pacientul cu toate
detaliile despre boala sa, rog
 apartinatorii pacientului sa comunice
mai mult cu ea.
- se ajut pacienta sa- se si
recunoasca capacitatile preferintele
si sa- se si exprime sentimentele
- se sfatuiesc pacientul sa
comunice cu cei din jur in mod
eficace.
- se comunic des cu pacientul
aratandu- se ma plina de afectiune.
9.Dificultate de a Pacientul sa- se si - se ajut pacienta sa- se si Pacientul sa
acvtiona dupa credinte si exprime sentimentele fata de exprime diminuare culpabilitatii conformat
dupa valorii proprii din problemele ridicate de boala - se ii creez posibilitatea de a fi tuturor
cauza neacceptarii bolii sa. singur uneorii pentru a putea actiona modalitatilor de
manifestata prin neliniste, conform credintelor si valorilor sale tratament.
anxietate, refuzul de a se - se il incurajez sa- se si
conforma tratamentelor . exprime sentimentele in legatura cu
problema sa
- se comunic des cu pacienta
 aratandu- se ma plina de solidaritate
- se caut modalitati de
precautie a religie
- se ii procur carti de religie
pentru linistea sa sufleteasca.
10. Dificultate de asi Pacientul sa nu - se indrum pacientul spre Pacientul
asuma rolul din cauza prezinte incapacitatea de a activitati atractive a inteles
neputintei manifestata prin face ceea ce prefera sa - se observ si notez orice importanta
stare depresiva, faca. schimbare in comportamentul pacientei asumarii
singuratate, plictiseala, - se castig incredera pacientul rolului.
incapacitatea de a se prin modul meu de comportament si
adapta la realitate. prin discutiile purtate cu el
- se o ajut in cunoastera si
reevaluarea capacitatilor sale
- se observ reactiile pacientul la
luarea deciziilor
- se o conving de importanta lor
si a responsabilitatii cei revine.
11. Dezinteres in a Pacienta sa nu - se inpiedic stare de plictiseala si Pacienta a
indeplini activitati prezinte refuzul de a tristete inteles
recreative din cuza indeplini activitati - se castig incredera pacientei si o importanta
durerilor, evolutiei bolii recreative. ajut sa depaseasca momentele grele activitatii
manifestata prin - se pun in vedere capacitatiile recreative.
somnolenta, agitatie , stare talentele si realizarile anterioare ale
nervoasa. pacientei
- se am in vedere ca activitatile
sa nu il suprasolicite si sa nu o
oboseasca ci sa- se i creeze o stare de
buna dispozitie
- se il ajut pacientul sa faca
terapie prin muzica si sa priveasca
emisiunile preferate la T.V
- se rog pacienta sa participe la
activitati recreative
12.Deficit de Pacienta sa fie - se identific obiceiurile si Pacienta
cunostinta legata de boala informata cu privire la deprinderile gresite ale bolnavei si- se a insusit
sa, de tratament, din cauza masurile ce trebuiesc - se explorez nivelul de cunostiinte noi
lipseide informare luate in legatura cu boala cunostinta a bolnavei privind boala sa, despre boala sa.
 manifestata prin cerere de sa. modul de manifestare, masurile
informatii, neliniste, preventive si curative
ingrijorare. - se stimulez dorinta de
cunoastere
- se identific obiceiurile si
deprinderile gresite ale pacientei
- se constientizez bolnava asupra
propriiei responsabilitati privind
sanatatea
- se intocmesc program de
recuperare

A treia zi de ingrijire

1. Dificultate in a Pacientul sa nu fiie - se pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la In urma interventiilor
respira din cauza sursa de infectie. care va fi supus acordate pacientul
durerilor la coloana - se invat pacientul sa evite temperaturile bruste respira la parametri
vertebrala manifestata - se intrerup alimentatia solida normali.
prin paloare - se invat pacientul a sa foloseasca batista individuala, sa
transpiratii agitatie. evite aglomeratiile si emotiile
- se explic pacientul importanta respirarii pe nas
- se educ pacientul sa faca gimnastica respiratorie
- se sfatuiesc pacientul sa consume aproximativ doi litri de
lichid \zi supe, ceaiuri, sucuri naturale
- se masor functiile vitale la fiecare patru ore si le notez in
F.O.
- se sunt atenta la facies, tegumente, extremitati
- se administrez medicatia prescrisa de medic
glucoza 500 ml- se vit B6 ,vit B6 calciu i fiola administrate
in iv in perfuzie.Ketoprofen
- se urmaresc efectul tatamentului prescris de medic.

2,Alimentatie Pacientul sa fie - se fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate Pacientul se poata
inadecvata prin echilibrate - se sfatuiesc pacientul sa consume fructe intre mesele alimenta singura.
deficit din cauza hidroelectolitic. principale
durerilor la coloana - se sunt atenta ca pacientul sa- se si mentina greutatea
lombara cu iradiere normala pentru varsta sa.
spre piciorul stang, - se informez pacientul sa respecte regimul alimentar
starii depresive - se explorez preferintele pacientul asupra alimentelor
manifestata prin permise si interzise.
inapetenta, greata. - se educ pacienta sa consume o cantitate de alimente in
concordanta cu nevoile sale energetice (activitate, varsta,
conditii de viata)
- se informez pacientul sa respecte regimul alimentar
- se sfatuiesc pacientul sa serveasca trei mese echilibrate pe
zi
- se informez pacientul sa consume fructe si legume la
fiecare masa, si lichide aproximativ doi litri /zi
- se asez pacientul intr- se o pozitie comoda pentru
alimentatie
- se servesc pacientul cu alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si prezentate atragator
- se protejez patul cu musama si aleza
- se asez pacientul int- se o pozitie comoda decubit lateral
su cu toracele usor ridicat, relaxata
3.Incapacitatea in a se Pacientul sa aiba - se informez pacientul sa incerce sa faca efort singur fara a Pacientul prezinta o
misca si a mentine o tonusul muscular si cere ajutorul cadrelor medicale ameliorare in vederea
buna postura din forta musculara - se incurajez pacientul sa- se si exprime diminuarea miscarii.
cauza durerilor la pastrata. durerii, senzatiei de greutate, disconfort
coloana lombara - se pregatesc un program de exercitii pasive sau active
manifestata prin - se explic pacientul importanta miscarii
tremuraturi, tulburari - se sunt atenta la funcitile vitale masurandu- se le la fiecare
de mers. 4 ore si notandu- se le in F.O
- se sunt atenta la tegumente, facies si la extremitati
- se incurajez pacienta pentru orice progres
- se schimb pozitia in pat a pacientei la fiecare 2- se 3 ore
pentru prevenirea escarelor
- se administrez medicatia prescrisa de medic Ranitidina
4.Alterarea somnului Pacientul sa - se favorizez odihna pacientul i prin suprimarea surselor Pacientul nu mai
din punct de vedere beneficieze de care- se i pot determina discofortul si iritabilitatea prezinta somnolenta
cantitativ si calitativ confort fizic si psihic. - se ajut pacientul sa- se si planifice activitati cotidiene diurna.
manifestata prin - se ajut pacientul ca inainte de culcare sa faca un dus
ingrijorare, astenie relaxant
fizica si psihica, - se invat pacientul tehnici de relaxare
agitatie neputinta. - se asigur un confort corespunzator in camera fara zgomot,
camera sa fie aerisita pentru ca pacienta sa se trezeasca
 odihnit dimineata
- se informez pacientul sa- se si preocupe timpul cu cititul
unei carti pentru a evita somnolenta diurna
- se rog pacientul sa poarte discutii cu cei din camera
- se administrez medicatia prescrisa de medic 1 diazepam
inainte de culcare cu 1ora.
5.Dificultate in a se Pacientul sa nu - se supraveghez cu ce se imbraca Pacientul in urma
imbraca si dezbraca prezinte dezinteres - se explic gesturile pe care trebuie sa le faca pentru a se invatarii tehniciilor se
din cauza bolii fata de tinuta sa. inbraca poate descurca
manifestata prin - se fac zilnic exercitii de motricitate fina cu pacienta singura.
oboseala, stare - se las pacientul sa- se si aleaga vestimentatia
depresiva, diminuarea - se exlic pacientei legaturile dintre tinuta vestimentara,
imaginii de sine. imaginea si stima de sine
- se educ pacientul privind importanta vestimentatieii in
identificare personalitatii
- se ii acord timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca
- se incurajez pacientul sa participe pe cat posibil
in a se imbraca si dezbraca
- se ajut pacientul sa se imbrace icepand cu membrul afectat
 continuand apoi cu cel afectat.
6.Dificultate in a se Pacientul sa- se si - se identific impreuna cu pacientul cauzele si motivatiia Pacientul a inteles
ingriji din cauza redobindeasca stima preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igenice. importanta stimei de
pierderii interesului de sine. - se ii aduc la cunostiina importanta mentinerii curate a sine.
fata de sine tegumentelor si fanerelor pentru prevenirea imbolnavitiilor
manifestata prin - se sfatuiesc pacientul ca dupa fiecare masa sa- se si faca
neputinta in a- se si tualeta cavitatii bucale
acorda deprinderile - se explic pacientul oricare tehnica efectuata
de ingrijire zilnice. - se constientizez pacientul in legatura cu importanta
mentinerii curate a tegumentelor si fanerelor pentru
prevenirea imbolnavirilor
- se rog pacientul sa incerce sa –si efectueze ea tualeta
avand grija sa nu- se si atinga pansamentul cu apa.
7.Incapacitatea de a Pacientul sa fie - se asigur condiitii de mediu adecvate pentru a evita Pacientul prezina
evita pericolele din capabila sa evite pericolele din accidentare dificultate in a evita
cauza lipsei de pericolele. - se amplasez pacientul in salon in functie de starea sa pericolele.
cunoastere a afectiune si receptivitatea sa
obiceiurilor sanatoase - se creez un mediu optim ca pacientul sa- se si poata
de viata manifestate exprima emotiile si nevoiile.
prin anxietate, - se aleg proceduriile de investigatie si tratament cu risc
adinamie, minim de infectie
somnolenta. - se ajut pacientul sa- se si exprime intelegerea fata de
ingrijirile acordate de sanatate
- se culeg informatii despre satisfacerea sa in desfasurarea
tratamentului
- se explic importanta miscarii pacientei
- se aerisesc salonul pentru un climat corespunzator
- se supraveghez pacientul
- se felicit pacientul pentru fiecare progres
- se ajut pacientul sa- se si schimbe ideile initiale prodruse
de anxietate

8.Comunicare Pacientul sa se poata - se antrenez pacientul in diferite activitati care sa- se i dea Pacientul comunica
ineficace la nivel afir,ma sa aiba sentimentul de utilitate la nivelul sau
intelectual din cauza perceptie pozitiva de - se ajut pacientul sa- se si exprime sentimentele si emotiile intelectual.
evolutiei nefavorabile sine. - se ajut pacientul sa- se si exprime increderea in personalul
a bolii manifestata medicall
prin diminuarea - se incurajez pacientul sa- se si exprime diminuarea
stimei de sine, nelinistii fata de sexualitate.
neadaptare la situatie, - se linistesc pacientul cu privire la boala sa, la starea sa,
anxietate . explicand scopul si natura interventiilor
- se informez pacientul cu toate detaliile despre boala sa,
rog apartinatorii pacientul i sa comunice mai mult cu ea.
- se ajut pacienta sa- se si recunoasca capacitatile
preferintele si sa- se si exprime sentimentele
- se sfatuiesc pacientul sa comunice cu cei din jur in mod
eficace.
- se comunic des cu pacientul aratandu- se ma plina de
afectiune.
 CAZ III

DATE PERSONALE
Nume: V.
Prenume: B.
Sex: F
Vârstă: 55 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatica acuta
Acte chirurgicale: neaga

DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: sotie, mama.
Persoane pe care se poate bizui: sot, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionara pe caz de boala.
Ocupaţia trecută: bucătăreasă
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurata CNAS

ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: medie.
Limba vorbită: romana.
Planuri de viitor: sa-si creasca viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienata s-a adaptad destul de greu la
rolul de bolnav.
Religie: ortodoxa nepracticanta

STIL DE VIATĂ
Activităţi recreative: plimbari frecvente prin parc, vizite dese catre parinti,
lectura.
 Factori de risc: datorita activitatilor zilnice, pacienta este solicitata foarte
mult
Locuinţa: apartament doua camere, etaj trei.

DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orintata
Atenţia: normala.
Memoria: buna.
Abilitatea de a folosi informaţii: crescuta.
Somnul: insomnii
Dureri: la nivelul coloanei vertebrale.
Mobilitatea: scazuta din cauza durerilor vertebrale.
Tip de efort tolerat: scazut.
Postura: inadecvata din cauza durerilor coloanei vertebrale
Articulaţii: mobile
Muşchi: normali
Activităţi zilnice: executa actiuni din gospodarie avand in grija pe fiul sau
SIMŢURI
Vedere: normala
Auz: normal
Mirosul: normal
Gustul: normal
Pipaitul: normal
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: mediu
Atitudine: pacienta asculta si urmeaza sfaturile cadrelor medicale
Expresia feţei: ingrijorare, teama
Părerea sa despre sine: buna
 Adaptare la mediu: se adapteaza destul de greu in activitatile zilnice fiind
impiedicata de durere

ISTORICUL BOLII ACTUALE

Pacienta in varsta de 53 ani se interneaza pentru dureri la nivelul coloanei
Dieta: nu respecta nici un regim alimentar
Alergii: nu prezinta alergii

STAREA DE NUTRIŢIE
Inălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
Apetit: normal
Metode artificiale de alimentatie: pacienta este alimentata pe cale
parenterala prin perfuzie
FANERE, TEGUMENTE SI MUCOASE
Culoarea pielii: palida
Părul: ingrijit
Unghiile: ingrijit

RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
Respiratie = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
Oboseală marcată
Tranzit intestinal: normal
Diureza: normală

PROBLEMELE PACIENTEI
DATE DATE OBIECTIVE
SUBIECTIVE
Dureri lombare Durerea iradiaza pe membrul inferior si aceasta fiind prezenta
inapetenta maia ccentuata la manevra LASEQUE si ridicarea membrului
Adinamie inferior intins la 45ºC provoaca durere a coapsei.Dupa
Anxietate efectuarea tratamentului antiinflamator si pentru sacderea
Dureri osoase valorilor tensiunii se evalueaza catre serviciul de interne.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectata Consideratii nursing

1.Nevoia de a evita Probabilitate de atingere a integrităţii fizice şi
pericolelor psihologice manifestata prin anxietate, adinamie,
somnolenta şi dureri lombare datorită procesului
inflamator.
2.Nevoia de a se misca Incapacitate in a se misca si a mentine o buna postura
din cauza durerilor la coloana lombara manifestata prin
tremuraturi, tulburari de mers.
3.Nevoia de a manca Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza durerilor
si a bea la coloana lombara cu iradiere spre piciorul stang, starii
 depresive manifestata prin inapetenta pierdere in
greutate.
4.Nevoia de a dormi Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ si
calitativ manifestata prin ingrijorare, astenie fizica si
psihica, agitatie, neputinta durere.
5.Nevoia de a se Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii
imbraca si dezbraca manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea
imaginii de sine
6.Nevoia de a invăta Insuficientă cunoaştere din cauza neputintei
manifestata prin stare depresiva, singuratate,
plictiseala, incapacitatea de a se adapta la realitate şi a
învăţa despre boală.
Plan de ingrijire prima zi de spitalizare

Nevoia Diagnostic Obiectiv interventii Evaluare

afectata nursing
Nevoia de a Probabilitate Pacientul - se va interna pacientul intr-un salon cu condiţii optime în cadrul
evita de atingere a să secţiei oncologie VSH -60mm/1h
pericolele integrităţii beneficie - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se notează în foaia de Hb-12,0 g/dl
fizice şi ze de temperatură Ht -40,7 %
psihologice siguranţă - se supraveghează pacientul îndeaproape Leucocite -4000-
manifestata psihologi - se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum sunt: 4100 mm3
prin că, manifestările de comportament, spasme ale musculaturii Fibrinogen-556
anxietate, pentru - se evaluează intensitatea durerilor mg %
adinamie, înlăturar - se administrează antialgic mialgin 1 f iv/ seara şi dimineaţa Colesterol total-
somnolenta şi ea stării - se va suplini pacientul de către asistentă în satisfacerea nevoilor 140 mg/dl
dureri de pentru reducerea durerilor Na-137 mmol/l
lombare anxietate - se asigură un climat de securitate K-5mmol/l
datorită . - se asigură pacientului un mediu curat, liniştit, pentru prevenirea Acid uric-10-11
procesului infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti mg/dl
inflamator. Fosfataza alcalină-
- se ajută pacientul sa-şi recunoască factorii care cresc nivelul anxietăţii 25-115 UI /l
- se aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de Proteină totală-
infecţii 8,5-9,2 g/dl
- se încurajează familia să viziteze pacientul şi să discute cu el TC-10,3 sec.
- se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra comportamentului Respiratie = 16
pacientului şi se previne în legătură cu reacţiile emoţionale legate de R / min
boală T.A. = 160/90
- se vor recolta probele de sânge în vederea efectuării analizelor de P = 87 / min
laborator, pentru stabilirea stării pacientului şi stabilirea unei cure
terapeutice :
- VSH – (VN 1- 10 mm/1h;7-15mm/2h ) indică prezenţa unui
neoplasm)
- Hemoglobină – (VN 15-18 g/dl) in vacutainer (indică apariţia
anemiei)
- Hematocrit - (VN 46- 6%) (deshidratări puternice)
- Leucocite - (VN 4200-8000/mm3) (rol de fagocitoză, dacă numărul
acestora este scăzut indică o leucopenie) Limfocite- (VN 20-40%;2500
mm3)
-Ureea-(VN 20-40 mg %) (pentru evaluarea metabolismului protidic)
-Creatinina –(VN 0,6-1,2 mg %) (pentru evaluarea funcţiei
glomerulare)
- Glucoza-(VN 80-110 mg %) (indica metabolismul glucidic) (se
recoltează 2 ml sânge pe 4 ml Na F)
-Fibrinogen –(VN 200-400 mg %)(prezintă valori mari în caz de
cancer, infecţii cronice sau acute )
-Ionograma –(pentru evaluarea gradului de dezechilibru
hidroelectrolitic şi acidobazic): Sodiu –Na+(VN 134-147mEq/l)
Potasiu- K+ (VN 4,5+5,5mEq/l); Fosfor(VN 2,5-4,5 mg%)
Colesterolul total–(VN 180-220 mg/dl) (indică metabolismul lipidic)
- Acid Uric (VN 2-8 mg/dl) indică prin valori crescute afectarea epurări
sângelui de către rinichi.
- Fosfataza alcalină -(VN 20-80 UI/l)
- Proteine totale (VN 6-8 g/dl ) indică metabolismul protidic
- Timpul de coagulare –(VN 5-8 minute ) indică procesul de coagulare
a sângelui.
- Examen Sumar Urină - se recoltează dimineaţa în recipient nesteril cu
 capac

Nevoia de Incapacitate Pacientul să - se efectuează masaj la extremităţi Obiectiv

a se misca in a se atingă o - se explică pacientului importanţa mişcării parţial
misca si a autonomie - se învaţă pacientul un program de exerciţii pasive şi active atins.
mentine o maximală în - se sfătuieşte pacientul să îşi schimbe poziţia în pat la interval de 2h pentru Durerile
buna decursul a preveni complicaţile (anchiloze , contracturi, escare) lombare au
postura din spitalizării. - se verifică pielea în regiunile cu proeminente osoase, o dată cu schimbarea mai scăzut
cauza Sa îşi reia poziţiei în
durerilor la activităţile - se asigură igiena tegmentelor şi a lenjeriei de pat şi de corp intensitate.
coloana pe care ar - se ajută pacientul la satisfacerea nevoilor sale
lombara putea să şi le - se lasă pacientul singur să execute toate mişcările posibile încurajandu-l
 manifestata satisfacă în astfel în menţinerea mişcărilor
prin conformitate - se administrează MIALGIN ( analgezic narcotic) 1-2 f/ zi
tremuraturi, cu boala. Se executa urmatoarele activitatii
tulburari de urcatul şi coborîtul scărilor,
mers. maşina de cusut;
roata olarului;
săritul cu coarda ;
mersul pe plan înclinat;
mersul pe teren accidentat.

Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa -se cantareste pacientul G=80

manca si a inadecvata inteleaga -se conştientizează pacientul asupra importanţei Pacientul se
bea prin deficit din importanta regimului alimentar în menţinerea sănătăţii alimenteaza
cauza regimului - se explorează preferinţele pacientului asupra singur si
durerilor la alimentelor permise şi interzise respecta
coloana - se asigură condiţii de mediu pentru servirea mesei regimul
lombara cu alimentar
 iradiere spre igienice şi estetice prescris de
piciorul stang, - se serveşte pacientul cu alimente la temperatură medic
starii moderată; se supraveghează apetitul pacientului,
depresive cantitatea de alimente consumate
manifestata - lichidele se vor consuma dupa preferinţe
prin inapetenta
pierdere in
greutate.

4.Nevoia de Alterarea Se asigură un mediu - se promovează obiceiurile de somn ale pacientului Bolnavul se
a dormi somnului din adecvat somnului pe - se învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, odihneşte
punct de perioada spitalizări. exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare aproape
vedere - se diminuează stimulii auditivi şi vizuali pe timpul normal.
cantitativ si somnului pentru a evita ca pacientul sâ fie trezit de
calitativ zgomotele de rutină zilnică a spitalului
manifestata - se oferă pacientului cană cu ceai (lapte) cald înainte
prin de culcare, o baie caldă
ingrijorare, - se observă şi se notează calitatea, orarul somnului
astenie fizica
 si psihica, - se întocmeşte împreună cu pacientul un program de
agitatie, odihnă corespunzător organismului
neputinta
durere.
5.Nevoia de Dificultate in Pacientul sa se se educa pacientul privind importanta vestimentatiei in Pacientul a
a se imbraca a se imbraca si poata imbraca si identificarea personalitatii inteles
si dezbraca dezbraca din desbraca singur -se noteaza zilnic interesul persoanei pentru a se importanta
cauza bolii desbraca si imbraca vestimentatiei
manifestata Se supravegheaza cu ce se imbraca
prin oboseala, Se incurajeaza pacientul
stare Se face zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul
depresiva, descriindu-i gestica necesara imbracari
diminuarea - se explica gesturile pe care trebuie sa le faca pentru a
imaginii de se imbraca in limbaj inteligibil
sine
6.Nevoia de Insuficientă Educarea - se evaluează nevoia de cunoştinţe în legătură cu Pacientul
a invăta cunoaştere pacientului cu boala demonstrează
din cauza privire la regimul - se identifică obiceiurile şi deprinderile de alimentaţie că doreşte să-
neputintei alimentar, efectele şi însuşească
manifestata negative ale curei ale pacientului informaţiile
prin stare citostatice. - se va învaţa pacientul să respecte minuţios restricţia cu privire la
depresiva, Acumularea de noi prescrisă de medic (cat mai puţine chiar deloc ţigari, boala sa.
singuratate, cunoştinţe. cafea)
plictiseala, - se va explica faptul că regimul alimentar ocupă un
incapacitatea rol alimentar în tratamentul bolii
de a se adapta - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu
la realitate şi a viroze sau alte boli contagioase deoarece imunitatea
învăţa despre organismului este scăzută
boală. - se evită aglomeraţiile
- se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală
pentru prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei
- se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte
pacientul
- se sfatuieste bolnavul sa faca urmatoarele activitatii
urcatul şi coborîtul scărilor,
maşina de cusut;
roata olarului;
 săritul cu coarda ;
mersul pe plan înclinat;
mersul pe teren accidentat.

Plan de ingrijre ziua II

Nevoia Diagnostic Obiectiv interventii Evaluare

afectata nursing
Nevoia de a Probabilitate Pacientul să evite - se va interna pacientul intr-un salon cu condiţii Pacientul a
evita de atingere a pericolele care iar inteles
pericolelor integrităţii putea impiedica optime în cadrul secţiei oncologie importanta
fizice şi satisfacerea nevoii - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se notează sanatatii
psihologice în foaia de temperatură
manifestata - se supraveghează pacientul îndeaproape
prin anxietate, - se urmăresc şi se notează manifestările patologice
adinamie, cum sunt: manifestările de comportament, spasme ale
somnolenta şi musculaturii
dureri lombare - se evaluează intensitatea durerilor
datorită - se administrează antialgic mialgin 1 f iv/ seara şi
procesului dimineaţa
inflamator. - se va suplini pacientul de către asistentă în
satisfacerea nevoilor pentru reducerea durerilor osoase
- se asigură un climat de securitate
- se ajută pacientul sa-şi recunoască factorii care cresc
nivelul anxietăţii
- se aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc
minim de infecţii
- se încurajează familia să viziteze pacientul şi să
 discute cu el
- se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra
comportamentului pacientului şi se previne în legătură
cu reacţiile emoţionale legate de boală
2.Nevoia de Incapacitate Pacientul sa se - se efectuează masaj la extremităţi Obiectiv
a se misca in a se misca miste fara a avea - se explică pacientului importanţa mişcării atins.
si a mentine o dureri lombare - se învaţă pacientul un program de exerciţii pasive şi Durerile
buna postura active lombare au
din cauza - se sfătuieşte pacientul să îşi schimbe poziţia în pat la disparut.
durerilor la interval de 2h pentru a preveni complicaţile (anchiloze ,
coloana contracturi, escare)
lombara - se verifică pielea în regiunile cu proeminente osoase,
manifestata o dată cu schimbarea poziţiei
prin - se asigură igiena tegmentelor şi a lenjeriei de pat şi
tremuraturi, de corp
tulburari de - se ajută pacientul la satisfacerea nevoilor sale
mers. - se lasă pacientul singur să execute toate mişcările
posibile încurajandu-l astfel în menţinerea mişcărilor
- se administrează MIALGIN ( analgezic narcotic) 1-2
 f/ zi
Se executa urmatoarele activitatii
urcatul şi coborîtul scărilor,
maşina de cusut;
roata olarului;
săritul cu coarda ;
mersul pe plan înclinat;
mersul pe teren accidentat.

3.Nevoia de Insuficientă Pacientul sa poata - se va învaţa pacientul să respecte minuţios restricţia Pacientul
a invăta cunoaştere din folosi cunostiintele prescrisă de medic (cat mai puţine chiar deloc ţigari, valorifica
cauza pentru a-si mentiner cafea) cunostintele
neputintei sanatatea - se va explica faptul că regimul alimentar ocupă un rol acumulate.
manifestata alimentar în tratamentul bolii
prin stare - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu
depresiva, viroze sau alte boli contagioase deoarece imunitatea
singuratate, organismului este scăzută
plictiseala, - se evită aglomeraţiile
incapacitatea - se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală
 de a se adapta pentru prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei
la realitate şi a - se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte
învăţa despre pacientul
boală. - se sfatuieste bolnavul sa faca urmatoarele activitatii
urcatul şi coborîtul scărilor,
maşina de cusut;
roata olarului;
săritul cu coarda ;
mersul pe plan înclinat;
mersul pe teren accidentat.

Plan de ingrijire a III a zi

Nevoia Diagnostic Obiectiv interventii Evaluare
afectata nursing
1..Nevoia de Insuficientă Pacientul sa-si - se educă pacientul să evite contactul cu persoane cu Pacientul
a invăta cunoaştere din mentina sanatatea viroze sau alte boli contagioase deoarece imunitatea respecta
cauza organismului este scăzută indicatiile
neputintei - se educă pacientul să-şi îngrijească cavitatea bucală date de
manifestata pentru prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei cadrele
prin stare - se sfatuieşte familia şi prietenii să sprijine sufleteşte medicale
depresiva, pacientul
singuratate, - se sfatuieste bolnavul sa faca urmatoarele activitatii
plictiseala, urcatul şi coborîtul scărilor,
incapacitatea maşina de cusut;
de a se adapta roata olarului;
la realitate şi a săritul cu coarda ;
învăţa despre mersul pe plan înclinat;
boală. mersul pe teren accidentat.
 CONCLUZII

Evolutia bolii discale are loc in mai multe stadii, unul dintre acestea fiind
lombosciatica. Din ce in ce mai frecventa, mai ales in randul populatiei cu varste
relativ tinere, lombosciatica se manifesta prin dureri simultane in regiunea
lombara (in zona salelor), iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata
posterioara a coapsei si gambei, extinzindu-se uneori in directia halucelui
(degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). Si, chiar daca pare greu de crezut, 
bolnavul de lombosciatica poate duce o viata normala fara sa recurga la
interventia chirurgicala. Cu conditia respectarii regimului de viata si
tratamentului prescris de medic. Lombosciatica vertebrala este o afectiune care
se manifesta prin dureri, greu de suportat, in zona spatelui, mai exact a coloanei
vertebrale lombare (n.r. - zona salelor). In stare avansata, singura modalitate de
tratament este bisturiul. Insa bolnavul poate sa aleaga o cale mai simpla de a
scapa de dureri, respectind din timp si intocmai tratamentul si indicatiile
medicului curant. Exista mai multe mijloace de tratament recomandate de
medicul reumatolog, neurochirurg sau ortoped in functie de particularitatile
fiecarui caz: tratamentul igienopostural, tratamentul medicamentos, fizical si
balneoterapia.
Tratamentul igienopostural cuprinde repausul absolut in suferintele acute
pe o perioada de doua-patru zile. In perioada repausului la pat, bolnavul trebuie
sa dea dovada de calm si sa accepte durata repauzarii, prescrisa de medic in
raport cu evolutia. Bolnavul va gasi pozitia convenabila, culcat pe o parte cu
genunchii indoiti. Aceasta pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul
coloanei, relaxeaza in acelasi timp musculatura contractata si scade presiunea
asupra discului si radacinilor nervului sciatic. In formele comune se recomanda
repaus pe pat tare. Si alimentatia este importanta. Bolnavului supraponderal, de
exemplu, i se recomanda un regim hipocaloric, fiindca fiecare kilogram in plus
apasa uneori cu forte de zeci de kilograme pe discul degradat si implicit pe
radacinile nervoase. Tratamentul medicamentos in formele simple este compus
din analgezice obisnuite de tipul algocalmin si piafen. In faze mai avansate se
poate apela la antiinflamatorii steroidiene, cum ar fi diclofenac, piroxicam, si
decontracturante - mydocalm sau muscalm.
Curele balneare (hidrotermoterapie si kinetoterapie) pot fi recomandate
inca de la sfirsitul perioadei dureroase si au rolul de a preveni recidivele. In
acest sens, medicul recomanda una-doua cure balneare pe an, in statiuni in care
este posibila hidrokinetoterapia in bazine cu apa termala, impreunacu aplicatia
de namol si folosirea factorilor contrastanti de calire. Statiunile recomandate in
discopatiile lombare sint Nicolina Iasi,  Baile Herculane, Baile Felix,
Techirghiol, Pucioasa, Mangalia, Eforie Nord si Amara. Tratamentul balnear
poate fi indicat insa numai la sfirsitul crizei dureroase de lombosciatica si numai
cu avizul medicului specialist".
Un bolnav de lombosciatica trebuie
* Sa evite transportul greutatilor si sa nu ridice greutati decit in pozitia cu
genunchii indoiti si coloana cit mai dreapta.
 * Sa practice in fiecare zi gimnastica medicala, timp de 10 - 15 minute,
dimineata si seara.
* Sa evite ingrasarea, respectind dieta conform virstei, sezonului si
efortului fizic pe care il depune.
* Sa se adreseze medicului la primele semne dureroase in regiunea
lombara.
* La aparitia durerilor de spate trebuie sa solicite interventia medicului.
Pina la sosirea acestuia trebuie sa astepte in repaus la pat.
* Disparitia brusca a durerii insotita de dificultate in mers anunta sciatica
paralizanta care trebuie operata cit mai repede de la aparitia simptomelor.
Profilaxia bolilor discale este conditionata de cunoasterea primelor semne
manifestate prin durerea acuta lombara dupa efort. „Micile dureri lombare" sint
semne de avertisment, care anunta o suprasolicitare a discului, cauzata in cea
mai mare parte de pozitiile vicioase in munca sau de nerespectarea repausului in
conditii fiziologice a coloanei vertebrale. Din schemele prezentate se pot retine
erori frecvente, atit la ridicarea greutatilor si chiar a repausului pe scaun, ce pot
fi evitate cu usurinta. Bolile discale, care sint in mare parte cauza durerilor de
spate, se constituie in timp ca urmare a repetarii unor miscari nefiziologice, care
suprasolicita discul. O miscare banala (incheierea grabita a pantofilor) sau
transportul unei greutati in pozitia de hiperextensie a coloanei sint factori
declansatori care trebuie evitati. Respectarea regulilor de igiena privind
gimnastica medicala si repausul coloanei la sfirsitul lucrului vor reduce
considerabil frecventa discopatiilor. Garantia unei bune functionari a discurilor
intervertebrale este asigurata de starea normala a musculaturii care trebuie
intretinuta prin gimnastica zilnica si combaterea obezitatii. Cei care practica
eforturi fizice mai intense dar si sedentarii vor trebui sa invete cum sa apere
coloana vertebrala de pozitii vicioase si cum sa-si asigure repausul fiziologic.
Trebuie subliniata importanta intretinerii unei bune musculaturi toraco-
abdominale pentru asigurarea functiunii normale a coloanei vertebrale si pentru
prevenirea uzurii discale. Astfel, la obezi, unde tonusul musculaturii abdominale
scade, se creeaza conditii mecanice nefavorabile suplimentare asupra coloanei
vertebrale, explicind frecventa aparitiei bolilor discale la aceasta categorie de
bolnavi. Tocmai de aceea, miscarea este necesara nutritiei discului intervertebral
pentru asigurarea functionarii normale a coloanei vertebrale si pentru prevenirea
uzurii discale.
 BIBLIOGRAFIE

 Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura

Facla 1987
 Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata
Aradeana 1999
 Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura
medicala 1986
 Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978
 L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale
acordate bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997
 Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru
literature stiintifica Bucuresti 1952
 Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala
Bucuresti 2003
 Omen I. “Petrottin J . Taite de technique chirurgicale” Editura
Masson Paris 1995
 Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987
 V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.
 N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu “Ghid de anatomie
practica “ Timisoara 1988
 Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti
1982
 L. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale
acordate bolnavului “ Bucuresti 1994
 L. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995
 Neculan “Manual de psihologie “ Iasi 2003
 S. Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003
 G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca “ Tehnici
speciale de ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983
 L. Titirca “ Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale
acordate bolnavilor “ Bucuresti 1994
 V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase,
bolnave si nursing “
(fig.1)