MINISTERUL EDUCATIEI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

„CAROL DAVILA” ALEXANDRIA

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA PROFESIONALA:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE INVATAMANT : ZI

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICA

COORDONATOR:

VILCU CONSTANTA

CANDIDAT:

TABACITU MARIANA ANDREEA

2022

1
 Cuprins
Introducere.................................................................................................................... 6
Capitolul I: I.1.Notiuni de anatomie …………………………………………..……. 7
I.2. Noțiuni de biomecanică…………………………………………………….…… 12
Capitolul II: Noțiuni despre Lombosciatică
II.1. Definiție…………………………………………………………………………15
II.2. Etiopatogenie……………………………………………………………..…..…16
II.3. Simptomatologie…………………………………………………………....…...17
II.4. Tablou clinic…………………………………………………………………….19
II.5. Forme clinice……………………………………………………………………20
II.6. Diagnostic pozitiv……………………………………………………..…..…….24
II.7. Diagnostic diferențial……………………………………………………..…......26
II.8. Evoluție………………………………………………………….………..…..…27
II.9. Complicații…………………………………………………………..……......…27
II.10. Tratament……………………………………………...…………………….…29
II.11. Profilaxie…………………………………………………………………….…31
Capitolul III: Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu
Lombosciatică……………………………………………………………….………32
Capitolul IV: Tehnici de nursing necesare îngrijirii pacientului cu Lombosciatică
IV.1. Pregătirea pacientului pentru investigații specifice: examen radiologic………33
IV.2. Recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator: Metoda puncției
venoase………………………………………………………………………………35
IV.3. Măsurarea funcțiilor vitale: temperatura………………………………………38
IV.4. Administrarea medicamentelor pe cale orală la adulți…………….…………..42
Capitolul V : Studii de caz
V.1. Caz clinic nr.1………………………………………………………………….45
V.2. Caz clinic nr.2………………………………………………………………….56
V.2. caz clinic nr.3…………………………………………………………………..67
Concluzii…………………………………………………………………………….78
Bibliografie………………………………………………………………………….79

2
 Motto:
 Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare, sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca aceasta sa
aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa actioneze in asa
fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil.

Virginia Hendersen.

 Cei ce zic ca nu au timp sa faca exercitii pentru un corp mai sanatos , cu

siguranta mai tarziu vor ave timp pentru boala.

Edward Stanley.

3
 MOTIVATIA LUCRARII

 Setea de cunoastere a oamenilor in domeniul medical este nepotolita.

Este vorba despre o necesitate pe deplin justificata,a carei satisfacere trebuie cat mai
mult sprijinita, rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia.

 Sarcina unei asistente este actul fundamental al umanității. Nu toată lumea este
dispusă să o facă, dar dacă ai capacitatea de a avea grijă de o altă persoană, este cel
mai onorabil lucru pe care îl poți face cu viața ta.

 Vreau sa devin o asistenta medicala din același motiv pentru care mulți o fac, pentru a
avea grijă de alte persoane. Vine natural; nu este ceva la care trebuie să mă gândesc.

 Trebuie să poţi simţi durerea şi zbuciumul sufletesc al pacientului şi să doreşti să-l

ajuţi. E necesar să fii bun şi să ai multă răbdare. Trebuie să doreşti mereu să înveţi mai
multe despre îngrijirea bolnavilor

4
 ARGUMENT

Una din problemele de sănătate actuale sunt afecţiunile degenerative ale coloanei
vertebrale din cauza extinderii lor in toate clasele sociale afectănd persoane active, apte de
muncă, modificănd calitatea vieţii .
Prin lucrarea de faţă îmi propun să evidenţiez particularitaţile clinice ale lombosciaticii
în special beneficiile tratamentului recuperator precum şi importanţa activităţii asistentului
medical în ingrijirea acordată pacienţilor cu lombosciatica
Lucrarea de faţă este structurată in 5 capitole, primele 2 fiind dedicate consideraţiilor
teoretice iar ultimele capitole alocate rolului asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu
discopatii lombare.
Este important de menţionat că diagnosticul precoce şi conduita terapeutică adecvată
a lobosciaticii , incluzând aici atât îngrijirile cât si tratamentul efectuat de asistentul medical,
favorizează recuperarea pacientului şi reintegrarea in activităţile cotidiene diminuând riscurile
de handicap fizic.
În acest context asistentul medical trebuie să fie bine pregătit profesional, să dea
dovada de bune calităţi morale şi fizice pentru ca intervenţiile acordate pacienţilor cu
lombosciatica ,să fie eficiente într-un timp cât mai scurt.

5
 Introducere

Importanța deficiențelor de dezvoltare fizică este dată de consecințele pe care le au

asupra organismului și consecințele sociale, cauzate de factori multipli și foarte variați, de
natură congenitală sau intervenind pe parcursul vieți, începând de la condițiile de viață
(alimentație, igienă, regim de efort-odihnă, stresul, factori de mediu natural și sociale) și
terminând cu anumite boli.
Lombosciatica este o afecțiune foarte frecvent întâlnită în practica medicală, care
afectează calitatea vieții și influențează productivitatea socio-profesională. Se produce
frecvent confuzia intre durerea lombara si lombosciatica. Insa, pentru a vorbi despre
lombosciatica, durerea trebuie sa radieze spre fesieri, partea din spate a coapsei/biceps
femural si spre picior. Aceasta este unul dintre motivele pentru care pacienții solicită asistență
medicală și fizioterapeutică în România și în întreaga lume, fiind abordată de o varietate mare
de specialități medicale precum medici de familie, de recuperare, reumatologi, ortopezi,
neurologi, neurochirurgi, fizioterapeuți. Afectează persoanele tinere și în vârstă în aceeași
măsură și limitează activitățile fizice cotidiene sau de serviciu..

In 90% dintre cazuri, lombosciatica apare din cauza hernierii unui disc intervertebral,
aspect ce duce la comprimarea radacinii nervoase adiacente, cu instalarea durerii lombare
(lombalgie). Aceasta iradiaza la nivelul membrului inferior (sciatica), iar durerea este
intretinuta prin asocierea contracturii musculaturii paravertebrale.

In peste 80% dintre cauze, durerile specifice lombosciaticii dispar de la sine in cateva
saptamani, poate chiar luni. Exista situatii in care este necesar tratamentul, insa de cele mai
multe ori boala se amelioreaza pe cont propriu. Riscul de recidiva a lombosciaticii este extrem
de ridicat asa ca pacientul trebuie sa isi protejeze coloana vertebrala pentru a evita asemenea
episoade dureroase. In cazuri extrem de rare, lombosciatica poate evolua in sciatica
paralizanta, ale carei efecte pot fi chiar si permanente.

Orice lombosciatica trebuie in principiu investigata cu un tomograf computer sau RMN

pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de hernie de disc. In multe cazuri,
anamneza si examenul clinic nu sunt suficiente pentru diagnostic.

6
 CAPITOLUL I
ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

I.1.NOȚIUNI DE ANATOMIE ALE COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebrală este o tijă de su ținere formată din 33 sau 34 segmente osoase, 344
suprafețe articulare, 24 de discuri intervertebrale, 365 de ligamente cu 750 de puncte de
inserție asupra cărora acționează, după Reinberg, 750 de mușchi.
Această alcătuire explică ușurința cu care coloana vertebrală se
mișcă suplu în toate direcțiile. Numărul vertebrelor cervicale
variază rareori, dar acela al suprasacratelor mult mai des, dând
diverse diformități regionale cu caracter scoliotic. Segmentul
sacral crește uneori având 6 piese, în detrimentul celui lombar
(sacralizarea vertebrei L5). Tot așa se întâmplă în zona de
trecere cervico-dorsală unde sunt de remarcat T13 în loc de
T12.

1. Corpurile vertebrale
Au forme diferite după regiuni, iar între ele se află discurile intervertebrale. Diametrul
frontal cel mai mare îl are coloana cervicală, lombară și sacrală, iar cel sagital, coloana
dorsală. Elementul osos vertebral, la tineri, este mărginit de o lamă cartilaginoasă în formă
inelară, care dispare la adult prin osificare, dar care în mod anormal poate să și persiste
parțial. Între cartilaj și placa osoasă vertebrală nu există o unire prin continuitate de fibre
colagene, ci prin simplă aderență moleculară. Cartilajele inelare osificându-se contribuie la
formarea plăcilor osoase care mărginesc sus și jos corpurile vertebrale, constituind fețele lor
respective. Dacă până la vârsta de 50 de ani aceste plăci au fost durabile și au opus rezistență
herniilor discale intraspongioase (nodulii lui Schmorl), vor continua să nu le mai îngăduie nici
după această vârstă. În cazul când acestea s-au format totuși în adolescență, fiindcă plăcile
amintite aveau la epoca aceea o mai mică rezistență, ele se găsesc în special către partea
antero-superioară (Funka, Somogyi și Zsebook). Rezistența lamelor osoase crește cu cât
coborâm spre a cincea lombară, unde ea este maximă. De aceea, la acest nivel herniile
intraspongioase (nodulii lui Schmorl) sunt excepționale, pe când cele discale sunt cele mai
frecvente.

7
 2. Inelul fibros
Inelul fibrilos al discului se unește la copii și adolescent cu cartilajul marginal prin
fibre care ajung oblic, apoi se îndoaie și devin tangențiale, trecând în sistemele fibroase
superficiale ale cartilajului. Între ligamentul anterior și corpul vertebral, există un țesut
conjunctiv cu o vascularizație mai abundentă venoasă și cu țesut grăsos cu terminații nervoase
senzitive. Această regiune este cea mai favorabilă dezvoltării edemelor și proceselor
vasomotorii. La nivelul inerției ligamentului longitudinal anterior de marginea vertebrei apar
osteofite vertebrale în caz de spondilită sau spondiloză.
3. Discurile intervertebrale
Sunt formațiuni fibro-cartilaginoase așezate între corpurile a doua vertebre. Fiecare
disc este constituit dintr-o porțiune periferică fibro-cartilaginoasă - inelul fibros- și una
centrală, care constituie nucleul pulpos, rest din notocordă. Inelul fibros periferic este alcătuit
din fibre conjunctive așezate în formă de lame care se încrucisează în toate sensurile. Fibrele
conjunctive sunt așezate în diverse direcții, ca să dea discului o mai mare putere de rezistență
la tracțiuni și apăsări. Între fibre, Beadle a semnalat mici zone de cartilaj hialin.

Fig.nr.1: Disc intervertebrat

Rezistența elastică a discului prin lichidul pe care-l conține contribuie la ,,echilibrul

intrinsec al coloanei". Aceste fibre se inseră profund pe zona compactă osoasă, amestecându-
se cu fibrele lui Sharpey. Felul complex ca direcție a fibrelor arată că inelul trebuie să reziste
solicitărilor puternice care vin din toate parțile si caută sa-1 disloce. Inelul fibros este sprijinit,
înainte de ligamentul comun vertebral anterior și mult mai puțin de cel comun posterior, care
este constituit dintr-o bandeletă fibroasă mediană ce trimite doar mici prelungiri laterale la
nivelul discului. Partea posterioară a acestuia mai ales către regiunile sale laterale, reprezintă
deci un loc de mică rezistență, dispoziție care explică formarea herniilor discale postero-
laterale.

8
 4. Nucleul pulpos
Nucleul pulpos se află în centrul discului intervertebral și este alcătuit dintr-o masă cu
aspect gelatinos, de forma unei lentile ușor bombate de ambele părți, formată dintr-un țesut
fibros foarte lax, infiltrat cu lichid și având câteva celule cartilaginoase, precum și resturi de
coardă dorsală. Nucleul este în stare să-și modifice atât forma cât și poziția sa în interiorul
discului, precum și raporturile față de cele două suprafețe osoase ale corpurilor vertebrale
între care se află. Cu vârsta, resturile din această coardă dorsală devin din ce în ce mai rare,
cedează locul substanței fundamentale, dispărând deci complet, de obicei către 50 de ani.
În regiunea dorsală și lombară, nucleul pulpos este așezat la unirea treimii mijlocii cu treimea
posterioară, iar regiunea cervicală ceva mai înainte, adică chiar la unirea treimii anterioare cu
treimea medie.

Fig.nr.2: Nucleul pulpos

Dacă considerăm aparatul vertebral în totalitate, nucleul pulpos apare situat la jumătate
distanță între fața anterioară a rahitismului și planul interliniilor articulare ale micilor
articulații, ceea ce permite o mișcare perfectă de basculă. Situația lui nu este însă fixă și se
mobilizează și el in cursul mișcărilor ce se fac in jurul lui, ca pe un rulment. Deplasările
nucleului pulpos sunt posibile, deoarece inelul discal este deformabil. Elasticitatea și
expansibilitatea nucleului depind de conținutul sau în apa și se află într-o permanentă
presiune, care depășește pe aceea ce se exercită asupra lui în statică și dinamică. Se înțelege
astfel de ce orice defect al pereților, care-1 adăpostesc, duce la hernierea lui.
Limita superioară și inferioară a discurilor se află, pană la o anumită vârstă, la lamele
cartilaginoase, care căptușesc fețele de sus și de jos ale vertebrelor. Aceste lame au un rol de

9
protecție a corpurilor vertebrale, contra presiunii nucleului și de protejare a discului împotriva
infecțiilor.
Vascularizația variază cu vârsta. La embrion, în țesutul discului intervertebral, se află câte trei
vase ce se obstruează cu vârsta, venind din corpurile vertebrale și trecand prin lamele
cartilaginoase amintite de la partea superioară și inferioară a vertebrelor. La terminarea
creșterii, discul nu mai este vascularizat. De curând, Amato și Bombelli au arătat cu detalii
interesante, circulația în corpurile vertebrale și în discuri la șoareci în diverse stadii de vârstă.
Circulația sângelui la periferia discurilor, provenită din vasele corpurilor vertebrale, este de
scurtă durată, fiind asemănătoare cu aceea a omului la o anumită vârstă. Prezența vaselor la
adult arată însă că în momentul acela există condiții patologice, care au provocat o hiperemie,
deci o formare de vase noi. Nutriția discului, când este avascular, se face prin imbibiție, de la
cartilajul de înveliș al suprafețelor vertebrate sau, la altă vârstă, de la os. Acest fapt explică
frecvența alterațiilor degenerative prin hrană insuficientă.
Inervația discurilor nu este încă binecunoscută, în orice caz este vorba numai de inervația
inelului fibros, deoarece nucleul pulpos nu este inervat. Se pare că ramurile nervoase ale
discurilor provin din nervii sinu-vertebrali, care inervează și ligamentul vertebral comun
posterior. Ramuri senzitive provin din ,,rames meningicus" și ,,spinalis". Prezența acestor
fibre nervoase este suficientă ca să explice faptul că o hernie discală poate fi ea însăși
dureroasă. Această inervație ar explica rahialgiile pe zone întinse, precum și lombalgiile care
alcătuiesc uneori un simptom premergător sciaticii ce se instalează ulterior (C. Arseni sj T.
Jacob) ca și unele din durerile ce continuă să le aibă bolnavul și după scoaterea în condiții
perfecte a unei hernii discale, sau după o eliberare vertebrală în vederea axării unei scolioze
dureroase.
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu. Aceste formațiuni contribuie prin rezistența lor
la menținerea curburilor fiziologice ale coloanei, favorizează prin elasticitatea lor revenirea la
starea de echilibru, după terminarea mișcării transmit greutatea corpului diferitelor segmente
ale coloanei și amortizeaza șocurile sau presiunile puternice la care este supus fiecare segment
în cursul mișcărilor, sau al eforturilor exagerate. Simpla trecere de la decubit la stațiunea in
picioare provoaca o suprapresiune de 45,500 kg, la nivelul discurilor lombare. În timpul
mișcarilor de redresare, dupa o mișcare de flexie, suprapresiunea suportată de nucleul pulpos
poate atinge 90-135 kg (Peter). Compresiunea prin greutatea trunchiului de deasupra dezvoltă
in disc o rezistentă elastică, care contribuie la ,,echilibrul intrinsec al coloanei".

10
 5. Articulațiile vertebrale
Vertebrele sunt unite între ele printr-o serie de ligamente cu constituție diferit
(elasticitate și extensibilitate) prin articulațiile, formate din discurile intervertebrale, precum și
prin articulațiile propriu-zise, compuse din douâ apofize articulare căptușite cu cartilaje,
având în jur capsula articulară și ligamente de întărire. Toate acestea din urmă elemente, fiind
mobile sau elastice, îngăduie coloanei mișcări foarte ample.
- Articulația occipito-atlandoidiană este de fapt o dublă articulație de tip condiloid, formată
din condilii occipitalului și fețele articulare de pe mesele laterale ale atlasului.
Articulațiile au capsule particulare și sinoviale. În jurul articulațiilor sunt fasciculele de fibre
conjuctive care le întăresc. Unele din acestea merg de la occipital pe bazale apofizelor
transverse ale atlasului.
Membrana occipito-atlandoidiană anterioară trece prin fața găurii occipitale și merge la fțta
anterioară a atlasului. Membrana occipito-atlandoidiana posterioară are același traiect, dar pe
partea posterioară, adică la arcul posterior al atlasului.
-Articulațiile intervertebrale (ale arcurilor)
Sunt articulații de tipul artrodiilor, deci plane. Ele au capsule articulare subțiri, întărite de
fascicule fibroase, care le depășesc. Interliniile articulare sunt oblice la gât și la torace și
verticale în regiunea lombară. La gât, mișcarea articulară este mai amplă în articulatții, la
torace aproape inexistentă, iar la lombe destul de accentuată.
Apofizele articulare ale vertebrelor cervicale au fețe articulare plane care privesc în felul
urmator: cele superioare în sus și îndărăt, iar cele inferioare în sus și înainte.
Apofizele articulare ale vertebrelor toracice sunt și ele plane și privesc îndărăt (cele
superioare) și înainte (cele inferioare).
Apofizele articulare ale vertebrelor lombare au fețele articulare cilindroide. Cele superioare
privesc înăuntru și îndărăt, iar cele inferioare afară și înainte.
- Articulațiile costo-vertebrale sunt artrodilii formate din capetele coastelor și fețelor
articulare de pe marginile corpurilor vertebrale cu discurile respective. Aceste articulații au
capsule și fibre de întărire în jurul lor, ceea ce impune ca la dezarticularea coastelor să nu se
răsucească extremitatea capitulară a coastei, fiindcă se poate rupe pleura.
Aparatul capsulat are ligamente radiare, care îl întărește. Ligamentele gâtului coastei, adică
cel anterior și cel posterior, merg de la gâtul coastei la vertebra de deasupra.

11
 Fig.nr.4: Articulațiile costo-vertebrale
(vedere lateral)

- Articulațiile costo-transversale se găsesc între tuberculul costal și o suprafață de pe apofiza

transversă. Ligamentele care pornesc de la tuberculul costal trec peste articulația costo-
transversală și o întăresc; de asemenea o membrană fibroasă umple spațiul dintre apofiza
transversă și gâtul coastei. Sistemul celor două articulații costo-vertebrale și costo-
transversale cu întăriturile fibroase respective fac ca acțiunea mușchilor să ducă la un ritm
respirator cu amplitudine normală și uniformă și nu la amplificări exagerate și dezordonate. O
calcificare a elementelor amintite reduc, într-o foarte mare masură, capacitatea respiratoare la
scoliotici și la unii bătrâni.

I.2. NOȚIUNI DE BIOMECANICĂ

Coloana vertebrală, după cum se știe, are o direcție ușor sinuoasă în plan sagital când
omul se află în ortostatism și în repaus. Această atitudine se menține grație jocului tenacității
musculare, a elasticității și rezistenței ligamentelor, a discurilor, a capsulelor articulare și, în
sfârșit, din cauza îmbinării anatomice a celor 24 de segmente din care este compusă coloana
vertebrală. Atitudinea coloanei vertebrale depinde însa de vârstă, de sex, de profesie, de starea
de oboseală etc.
Mișcările coloanei, de mai mică sau mai mare intensitate, se fac prin ușoare deplasări
ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor, precum și la nivelul articulației.
Aceste mișcări executate sub acțiunea musculară sunt limitate de rezistența ligamenteior și a
articulațiilor dintre vertebre. La nivelul discurilor, mișcarea propriu-zisă este posibilă, atât cât
admite puterea de comprimare a țesutului fibro-cartilaginos din care este compus discul.

12
Mișcarea propiu-zisă, care dă mlădierea întregii coloane, este rezultanta, în primul rând, a
micilor deplasări intervertebrale, posibile numai grație prezenței nucleului pulpos de
consistentă, formă și așezare normală.
Mișcările coloanei vertebrale se execută în disc, fiindcă acesta are proprietăți elastice,
așa încât își poate schimba forma, poate să se turtească într-o parte ori în alta și să revină la
dimensiunile normale. În scolioza ireductibilă discul se flbrozează puternic în porțiunile de
apăsare continuă.
Mișcarea mai amplă are loc și pe nucleul pulpos, ca pe o axă. Acest rulment este în
realitate o adevarata bilă mecanică (rulment). Se înțelege că pe o astfel de bilă toate mișcările
sunt posibile; totuși, acestea vor fi limitate sau călăuzite de diferitele situații ale apofizelor
articulare, precum și de sistemul complex fibros, ligamentar și muscular.
Nucleul pulpos, prin tensiunea lichidului aflat între elementele sale componente, are
proprietatea de a fi rezistent în interiorul discului care este elastic. Aceste proprietăți fac să fie
posibile mișcările coloanei șocurilor suferite de rahis. O apropiere a corpurilor vertebrale în
partea lor anterioară, într-o atitudine de flexie forțată, are loc prin comprimarea partială a
discului în jumătatea sa anterioară și prin împingerea ușoară a nucleului pulpos-înspre partea
posterioară; în extensie lucrurile se petrec invers. În mișcările de lateralitate, nucleul este
deplasat în partea convexității.

Orice leziune cu caracter discopatic, orice traumatism care se soldează rau printr-un
tratament greșit efectuat, precum și boala reumatismală, aduc scolioze cu caracter specific și
greutăți în executarea mișcărilor.
Acestea sunt deci posibile integral prin rolul de organ unitar, pe care-1 joacă discul cu nucleul
său.
În mișcările rotatorii, axiale pure, ce se fac între vertebre, nucleul nu-și schimbă
poziția în inelul fibros, dar amândouă - adică și nucleul și inelul - sunt supuse acțiunii de
torsiune la care rezistă doar fibrele circulare ale inelului fibres.
Permanenta compresiune care se exercită asupra discurilor în ortostatism, este dovedită prin
constatarea că dimineața, după repaus, talia omului este mai lungă. Acest fapt poate fi explicat
și prin circulația apei în organism, care în eforturi prelungite se pierde diminuându-se
elasticitatea discului, rezistența nucleului, ca și înălțimea lor.

Prin faptul că sacrul este fixat, coloana vertebrală poate executa în întregime mișcarea
de flexie dar adevarata îndoire maximă are loc prin însumarea mișcărilor din regiunea
cervicală și din zona dorso-lombară. Arcul cu concavitatea anterioară pe care-l formează

13
coloana în întregul său nu mai este un arc de cerc, ci o linie curbă, compusă din trei segmente
și anume: unul cu raza mai mică pe care-1 formează coloana cervicală, unul cu raza mai mare,
care reprezintă coloana dorsală, și în fine care prelungește axisul, întretaie linia verticală, într-
un unghi de 140°. Mișcarea de flexie are amplitudinea cea mai mare la nivelul ultimelor două
dorsale și al primelor lombare, iar hiperextensia sa face în aceeași regiune, dar cu o
amplitudine mai redusă.
Mușchii, care inițiază mișcarea de flexie, sunt aceia ai peretelui abdominal, mai ales
dreptul abdominal și cei doi oblici legați prin fibre conjunctive puternice și lungi cu mușchii
subhiodieni, cu sterno-cleido-mastoidienii și cu scalenii anteriori. O dată mișcarea inițiată,
grupul antagonist al extensorilor intră în acțiune și moderează flectarea trunchiului. Același
lucru il face și elasticitatea ligamentelor galbene, a celor supraspinoase etc., solicitate de către
mișcare. În extensie, lucrurile se petrec exact invers. Mușchii șanțurilor vertebrale, în special
sacro-iliacii, care se întind de la coxal până aproape de cap, inițiază mișcarea la care se opune
gradat grupul anatagonist anterior abdominal, încât extensia nu se face în mod brutal și nu
depășește o anumită măsură.
Mișcarea de lateralitate simplă este de mică amplitudine (30°); ea este mai amplă în
regiunea cervicală. Numai când are loc un oarecare grad de răsucire a coloanei, trunchiul se
poate înclina lateral mai mult. Acest fapt poate explica oarecum necesitatea corpurilor
vertebrale pentru mărirea gradului unei scolioze.
Mușchii, care fac înclinări laterale, sunt de asemenea multiplii. Pătratul lombilor,
psoasul, intertransversali și dreptul lateral al capului, produc împreună o mișcare pura de
înclinație laterală. De asemenea, contracția unilaterală a grupului flexor poate provoca
mișcarea; mai intervin uneori și mușchii șanțurilor vertebrale și în special sistemul muscular
transverso-spinos. Rotația este maximă în regiunea cervicală; coloana dorsală se rotează puțin
și numai dacă se înclină lateral.
În coloana lombară mișcarea de răsucire se execută în extensie, mai ales în segmentul
dorso-lombar. În flexie această mișcare aproape nu există, deoarece condilii vertebrelor sunt
așezați vertical în articulație și opresc mișcarea; din această cauză nu se poate face nici
înclinarea laterală. Răsucirea se execută prin oblicii abdominali și prin intercostali, care
acționează folosind coastele drept pârghii. Ei sunt ajutați de rotatori și de sistemul spino-
transvers ai mușchilor șanțurilor vertebrale. În condițiile acestea de extensie și de rotare se
poate face și flexiunea laterală.

14
 CAPITOLUL II

NOȚIUNI DESPRE LOMBOSCIATICĂ

II.1. DEFINIȚIE

Lombosciatica reprezintă durerea lombară cu debut brutal, cu limitarea severă a

mișcării şi afectarea sensibilității în dermatomul corespunzător rădăcinii afectate şi/sau deficit
motor.
Este o boală care face parte din reumatismul degenerativ inflamator. Durerea
localizată în regiunea lombară ca şi cea care iradiază de-a lungul membrului inferior
constituie o referință extrem de frecventă ce determină incapacitatea de muncă cu
repercursiuni economice importante.

Fig.nr.5: Rezprezentare lombosciatică

Lombosciatica este un sindrom care se manifestă prin dureri simultane în regiunea

lombară, iradiind de-a lungul membrului inferior pe fața posterioară a coapsei şi gambei,
extinzându-se uneori în direcția halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). În
cazul discopatiei şi herniei de disc, lombosciatica este consecința iritării mecanice a
rădăcinilor nervului sciatic de către inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale
nucleului pulpos care îngustează zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul găurilor de
conjugare.

15
 Lombosciatica este în același timp o problemă importantă de sănătate publică în
condițiile în care aproximativ 55% din populație prezintă la un moment dat dureri lombare.
Aceasta, din cauză că joncțiunea dorso-lombară şi segmental lombar sunt zonele cele mai
expuse unor solicitări mecanice. În plus datorită proceselor de îmbătrânire se produce
degenerarea discului intervertebral şi în aceste condiți la un moment dat, solicitării minime ale
coloanei lombare (ridicatul greutăților, răsucirea trunchului) sunt suficiente să provoace
durerea acută sau cronică. Nervul sciatic derivă din rădăcinile nervilor L5, S1 şi S2 în timp ce
nervul crural derivă din rădăcinile L2, 3, 4. Se discută în general de lombosciatică, deoarece
în 80% din cazuri este afectată rădăcina L5 şi S1.

II.2. ETIOPATOGENIE
Etiopatogenia lombo - sciatică este manifestarea nevralgică cea mai des întâlnită.
Cunoașterea condițiilor etiologice şi a mecanismelor patogenice are o deosebită importanță
practică atât din punct de vedere al tratamentului curativ cât şi al celui profilactic.
a) Vârsta:
Sciatica apare la indivizii adulți între 25 - 50 de ani şi cu deosebire după vârsta de 40
de ani.
La copii şi la adolescenți rezistența discului intervertebral este considerabilă, deoarece
nu s-au produs încă alterările structurale menționate. Astfel, traumatismele sau surmenajul
funcțional al regiunii lombo - sacrate nu pot produce leziuni discale sau disco - radiculare.
Bătrânii nu prezintă de obicei manifestările clinice ale discopatiilor clinice ale
discopatiilor, deoarece sunt mai rar supuși traumatismelor sau eforturilor fizice, deși ei au
leziuni spondilozice uneori importante.
La individul adult se produce un anumit decalaj între solicitările funcționale ale
sistemului osteo - musculo - ligamentar al coloanei vertebrale şi structura acestor țesuturi. Un
individ după 30 de ani îndeplinește în general aceleași munci fizice ca unul de 20 de ani deși
se știe că după vârsta de 30 de ani discurile vertebrale prezintă leziuni degenerative de
senescență. În acest mod se poate înțelege incidența crescută a sciaticii la indivizii de vârstă
mijlocie.

b) Sexul:
Sciatica apare mai frecvent la bărbați decât la femei ceea ce se poate explica prin
faptul că bărbații sunt mai expuși traumatismelor şi surmenajului funcțional al coloanei. La
femei în afară de traumatisme şi surmenaj funcțional sciatica poate să apară ca urmare a
modificărilor coloanei lombare suprasolicitată de pildă în obezitățile endocrine după sarcini.

16
 c) Condițiile de viață şi muncă:
Sciatica apare mai frecvent la indivizii care sunt supuși prin profesiunea lor,
traumatismelor şi eforturilor. Astfel, după Huttman şi colaboratorii, 62% dintre bolnavii cu
sciatică sunt muncitori manuali iar după observațiile noastre, aceeași categorie este
reprezentată cu 65%. Din expunerea factorilor etiologici de până acum rezultă un element
comun şi anume surmenajul funcțional. Însuși faptul că sciaticele se întâlnesc mai mult la
partea stângă este explicată de Arseni şi lacob prin acest factor. Asfel, în cursul mișcărilor
obișnuite dreptacii fac o flexie spre dreapta a coloanei vertebrale, tracțiunile cele mai mari
fiind suportate de mușchii vertebrali şi de segmentul lombar din stânga.
În producerea sciaticii rolul hotărâtor îl au 2 factori: unul mecanic, legat de tulburările
discului intervertebral şi unul inflamator, legat de iritația rădăcinilor nervului sciatic prin
compresiune discală. Însumarea acestor doi factori dă naștere elementului esențial al
patogeniei sciaticii: conflictul disco-radicular.

II.3. SIMPTOMATOLOGIE
a) Istoricul bolii:
Istoricul bolii trebuie constituit cât mai fidel posibil, trecându-se în revistă modalitățile
de debut (brusc sau insidios), condițiile de apariție (expunerea la frigul umed, curenți reci de
aer, traume psihice sau familiale, stări conflictuale la locul de muncă, surmenajul), vechimea
bolii, tratamentele urmate.
Vor fi de asemenea consemnate manifestările care au precedat debutul: traumatisme,
infecții de focar, uretrite, prostatite, anexite, tulburări digestive.
O valoare incontestabilă pentru istoricul bolii o prezintă localizarea inițială a durerii
(articulară, abarticulară sau periarticulară) însoțită sau nu de tumefacții şi impotența
funcțională. Caracterul durerii poate furniza date care să diferențieze procesul inflamator de
cel degenerativ. Astfel durerea poate fi continuă sau intermitentă având un caracter fugar sau
persistent; ea mai depinde de momentul apariției ei (noaptea sau ziua), modul cum e
influențată de repaus sau de mișcare. O mențiune specifică se referă la unele malformații
congenitale ce pot determina modificări statice care constituie condiții favorabile în
producerea manifestărilor reumatice ca: genu varum sau valgum, coxa vara sau valga, piciorul
plat. Traumatismele recente ca şi cele vechi pot constitui puncte de plecare ale afecțiunilor
degenerative sau pot declanșa primele simptome ale unei boli inflamatoare reumatismale.
Infecțiile de focar, tulburările endocrine-metabolice (insuficiența ovariană, hipo şi
hipertiroidism, hiperfuncția hipofizară, obezitatea) constituie factori favorizanți.

17
 b) Anamneza:
Din datele anamnezice subliniem valoarea factorilor reumatogeni corelați condițiilor
de mediu, muncă şi viață, dintre care pot fi luați în considerație: umiditatea şi igrasia
locuinței, îmbrăcămintea necorespunzătoare, alimentația deficitară sau dimpotrivă
supraalimentația. În cadrul diferitelor profesiuni o importanță deosebită în apariția sau
declanșarea unor boli reumatice are exercitarea muncii în condiții de micro şi macroclimat
nefavorabil la care se adaugă pozițiile vicioase, obositoare, suprasolicitarea articulară,
microtraumatismele profesionale.
Interogatoriul trebuie să urmărească unele afecțiuni asociate (urinare, genitale) şi să
obțină date referitoare la suferința actuală insistând asupra modalității de debut şi asupra
cauzei declanșante; la 20% dintre bolnavi pot fi identificate drept cauză traumatismele, la
50% durerile apar cu ocazia unui efort, a unei mișcări greșite sau a unui traumatism indirect
iar la restul de 30% durerile survin fără o cauză evidentă.
Trebuie precizate: caracterul durerii inițiale, evoluția sa şi influența diferitelor
tratamente.
În ceea ce privește durerea pentru care bolnavii se prezintă la medic, aceasta trebuie
analizată precizându-se următorii parametri.
− Severitatea durerii este relativ greu de apreciat deoarece factorul individual este foarte
important: se poate considera intensitatea unei dureri după răsunetul ei privind capacitatea
bolnavului de a lucra sau de a dormi.
− Calitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere. Astfel deosebim: durerea
somatică produsă prin acțiunea unor stimuli nocivi asupra structurilor musculo-scheletale
profunde (ligamente, fascii, tendoane, mușchi, periost); e o durere difuză, vag localizată
cu debut insidios şi durată lungă; durerea radicular nervoasă produsă prin agresiunea
directă asupra structurilor nervoase; este o durere cu debut brusc, ascuțită, însoțită de
parestezii, de tulburări senzitive şi motorii.
− Durata durerii trebuie de asemenea analizată; uneori durerea este permanentă alteori
intermitentă. Durerea permanentă poate avea o intensitate constantă sau poate prezenta
unele exacerbări. Durerea intermitentă poate fi declanșată de anumiți factori care trebuie
precizați. Durerea care prezintă o intensificare nocturnă sau dimineața la sculare e posibil
să aibă o origine articulară.
− Cauzele agravante trebuie precizate; durerea poate fi exacerbată de tuse, strănut sau de
efortul de defecație (este posibil în acest caz să fie vorba de o durere radiculo-nervoasă);
în general efortul fizic poate accentua durerea.

18
 II.4. TABLOU CLINIC
a) Simptome subiective:
Tabloul clinic al lombosciaticii de cauză mecanică, în special prin hernie de disc, este
dominat de durere care are urmăroarele caractere:
- debutează brusc în timpul efortului sau la câteva ore după efort şi iradiază în membrul
inferior pe traiectul nervului sciatic;
- este agravată de efortul fizic şi de mișcările din cursul zilei, de tuse, strănut, defecație;
- este ameliorată de repaus;
Topografia durerii permite recunoașterea tipului de rădăcină afectată. Astfel în
afectarea rădăcinii:
- S1 durerea iradiază la nivelul fesei, fața posterioară a coapsei, gambei, tendonul lui
Achile, călcâi, marginea externă a piciorului până la degetul 5 şi fața plantară a piciorului;
- L5 durerea cuprinde fesa, fața posteroexternă a coapsei, anteroexternă a gambei, regiunea
dorsală a piciorului şi halucele;
- L4 durereă iradiază pe fața externă a șoldului, anteroexternă a coapsei, anterioară a
genunchiului, anterointernă a gambei până la gleznă;
- L3 durerea iradiază în regiunea anteroexternă a șoldului, pe fața anterioară a coapsei şi
genunchiului;
- L2 durerea interesează porțiunea coapsei (anterior, medial, lateral).
Tulburările de sensibilitate ca parastezii, hipoestezii sau chiar anestezie în dermatomul
rădăcinii afectate sunt asociate durerii. Distribuția tulburărilor de sensibilitate diferă în funcţie
de rădăcina afectată. Astfel în afectarea rădăcinii L5 se înregistrează tulburări de sensibilitate
pa fața externă a gambei şi fața dorsală a piciorului, în timp ce în afectarea rădăcinii S1
acestea se înregistrează la nivelul regiunii plantare a piciorului. În cazul proiecției mediane
posterioare a nucleului pulpos al discului se produc parestezii în zona perianală, fese şi
sacru,iar micțiunea şi defecația pot fi afectate.

b) Simptome obiective:
Scăderea forței musculare şi hipotrofia musculară fac ca în afectarea rădăcinii L5
mersul pe călcâi să fie imposibil, iar flexia dorsală a piciorului şi degetelor (mai ales a
halucelui) să fie deficitare. În afectarea rădăcinii S1 mersul pe vârfuri şi flexia plantară a
piciorului sunt dificile.
Examenul fizic al bolnavului cu lombosciatică evidențiază atitudine antalalgică,
trunchiul fiind înclinat de partea opusă celei dureroase, scoliază concavă de partea suferindă,

19
ștergerea lordozei, contractură unilaterală a musculaturii paravertebrale.Aceste elemente
asociază limitarea mișcărilor de flexie şi înclinări laterale la nivelul coloanei lombare.
Percuția maselor paravertebrale la 2-3 cm de apofizele spinoase permite precizarea sediului
confictului discoradicular (semnul soneriei).
Testele de elongație sciatică sunt pozitive.
-Manevra Lasègue se execută prin ridicarea membrului inferior deasupra planului
patului şi este pozitivă când apare o durere vie în coapsă şi gambă la diverse grade (sub 90°)
de la planul patului.
-Manevra Bragard constă din ridicarea membrului inferior extins până la apariția
durerii. Testul de elongație femurală pentru rădăcina L2-L4 se execută cu pacientul în decubit
ventral cu genunchiul îndoit. Ridicarea coapsei de la nivelul patului declanșează durere pe
fața anterioară a coapsei pentru rădăcinile L2 şi L3 şi pe fața medială pentru rădăcina L4.
Modificarea reflexelor asteotendinoase depinde de rădăcina afectată.Astfel acestea
sunt normale în sciatalgia L5. Afectarea rădăcinii S1 face ca reflexul achilian să fie diminual
sau abolit, iar cea a rădăcinii L3, L4 determină o diminuare sau abolire a reflexului rotulian.

II.5. FORME CLINICE

a) LHD(Lombosciatica prin hernie de disc)
După o perioadă varibilă de tratament sau chiar spontan, în profunzimiile discale,
expansiunile nucleului pulpos se retrag sau se resorb, contractura musculară se reduce și
durerile pot dispare. Astfel, se poate termina o criză de lumbago acut, dar terenul pregătit
rămâne, ceea ce poate da naștere la recidive. Mai complicate sunt lucrurile în herniile de disc
unde durerile persistă şi pot determina leziuni radiculare cu atrofii musculare etc. În aceste
cazuri, de foarte multe ori numai o intervenție chirurgicală poate rezolva problema.
Din nefericire, în această fază se comit imprudențe regretabile din partea bolnavilor
care amână consultul medical continuându-şi activitatea şi efortul fizic. Continuarea activității
supune zona lezată la presiuni mari ce pot atinge valori până la 120-180 kg care deplasează
nucleul pulpos sau chiar îl fragmentează ajungând la hernia de disc. Evoluția în această
situatie poate fi severă, presupunând tratamente complicate şi costisitoare uneori necesitând
intervenția chirurgicală. Scurtarea evoluției lombosciaticii discale depinde deci de acest gest
simplu, care constă din adoptarea imediată a repausului la pat şi consultul medical în primele
ore de la apariția durerii.
Lombosciatica prin hernie de disc se manifestă prin dureri violente care se agravează
pe parcurs ,însoțită de dificultate în mers şi o seamă de simptome neurologice, descoperite la

20
examenul medical. Persistența acestor semne impune intervenția chirurgicală. De foarte multe
ori, bolnavii refuză în timp util, fapt ce poate avea consecințe severe, întrucât leziunile
nervoase pot evolua către forma paralizantă.
Orice lombosciatică trebuie în principiu investigată cu un tomograf computer sau
RMN pentru a se pune un diagnostic corect, dacă este cazul, de hernie de disc. În multe
cazuri, simțul clinic nu este suficient pentru diagnostic, întrucât multe sciatici ascund tumori
intratecale sau compresii exerne.
Se urmăresc trei obiective:
- despovărarea mecanică a coloanei lombare
- combaterea contracturii musculare
- calmarea durerii
Evoluția contracturii este condiționată de refacerea discului. În unele cazuri,
decontractarea se poate obține după câteva infiltrații cu procaină, iar aceasta nu îndreptățește
pe bolnav să înceapă mișcările imediat, întrucât discul vertebral nu se reface înainte de 2-3
săptămâni. Este o gravă eroare ca bolnavul să primească aceste blocaje în mod ambulatoriu,
fără asigurarea imobilizării la pat, chiar dacă forma clinică aparent este benignă.

b) Lombosciatica prin stenoză de canal spinal:

Stenoza canalului vertebral lombar (SCVL), sinonim "canalul lombar îngust", este o
entitate clinică distinctă, consecință a diminuării diametrelor canalului spinal, a recesurilor
laterale şi a formelor radiculare, congenitală sau dobândită, care generează o simptomatologie
pluriradiculară, prin compresiunea neurală directă (de regulă, pe un segment mai întins),
precum şi prin afectarea vascularizației conului medular şi a cozii de cal.
SCVL este o afecțiune caracterizată prin sciatică progresivă cu evoluție trenantă,
bilaterală, asimetria traiectului radicular, parestezii distale, cludicație radiculară sau sindrom
al cozii de cal; investigațiile paraclinice permit stabilirea indicației de tratament, în particular,
în cazul intervențiilor chirurgicale, calitatea rezultatelor postoperatorii este dată de evaluarea
corectă a elementelor compresive, pe care chirurgul își propune să le elibereze.
Stenoza canalului vertebral lombar poate fi congenitală sau dobandită, dar există şi
forme mixte.
Deși mecanismul exact, care generează simptomatologia în SCVL, nu este cunoscut,
se pare că prin compresiunea mecanică a rădăcinilor nervoase sunt implicați atât factorul
vascular arterial, cât şi cel venos. Experimental, s-a demonstrat că presiunea exercitată pe
coada de cal, similar celei întâlnite în SCVL, reduce fluxul sanguin, generează staza venoasă,

21
compromițând transmiterea influxului nervos în rădăcinile comprimate, prin demielinizare
locală şi degenerescență axonală.
Manifestările clinice apar cel mai frecvent între 30 şi 60 ani, fiind declanșate de
eforturi fizice, de traumatismele lombare. Stenoza centrală pură apare mai des la bărbat în
decada 4; stenozele laterale apar la femei în decadele 5-6.
La debut, spre deosebire de tabloul clinic al herniei de disc lombare, apar insiduos, cel
mai des fără un factor declanșator sau după un traumatism minor: parestezii, scăderea de forță
crural, care domină tabloul clinic, față de lombalgii, sciatalgii, rar cruralgii. Manifestările
dureroase au caracter pluriradicular, cu traiect imprecis, frecvent bilateral, asimetric, cu
intensitate moderată, intermitente, accentuate de ortostatism, mai ales în hiperextensie, şi de
mers, care cedează la repaus. Durerile pot deveni permanente, cu exacerbări nocturne. Uneori,
tabloul clinic evidențiază (10% din cazuri) un sindrom de coadă de cal, cu tulburări de
sensibilitate în șa, tulburări genitourinare (disurie, polakiurie, micțiuni imperioase sau
incontinență, erecții declanșate de mers, impotență).
Scopul este realizarea unei decompresiuni suficiente, fără a genera instabilitate
spinală. Intervenția trebuie să fie individualizată fiecărui caz în parte, în funcţie de: vârsta
bolnavului, vechimea şi analiza temeinică a simptomelor, gradul de invaliditate, de
modificările morfologice identificate la examenul CT lombar, de tipul de stenoză, de ca-
racterul localizat sau etajat al stenozei, uni- sau bilateral, de tehnica de decompresiune agreată
de chirurg.
c) Lombosciatica simptomatică
Lombosciatica poate fi generată şi în afara leziunilor discale, de către boli neurologice
infecțioase, proliferative sau toxice, care afectează rădăcinile (radiculite) sau nervul (nevrite).
De aceea în cazul apariției stării dureroase lombosciatice este necesar consultul medical,
pentru a se stabili diagnosticul cauzal şi tratamentul. În formele simple, care traduc fisurarea
inelului fibros, unde predomină semnele de lumbago, despovărarea coloanei prin repaus la pat
şi evitarea eforturilor fizice timp de 14 zile asigură vindecarea fără a mai fi necesare alte
tratamente.
Criza de lumbago acut se caracterizează prin dureri şi contracturi în masele musculare
lombare, generate fie de boli musculare locale, fie de boli ale coloanei vertebrale lombare
(spondiloză, discopatiile). Durerea foarte intensă este declanșată fie de un efort deosebit, fie în
mod spontan, imobilizând pacientul.
La examenul obiectiv, de obicei foarte dificil de efectuat din cauza intensificării
durerilor, se observă atitudini vicioase, cu limitarea mișcărilor şi aspect de coloană vertebrală

22
lombară dreptă. Mușchii situați de o parte şi de cealaltă a vertebrelor sunt contractați şi foarte
dureroși la palpare. Acestă simptomatologie poate dură 1-3 zile sau 1-2 săptămâni după care
dispare în totalitate sau se cronicizează, realizând un lumbago cronic.
Durerile lombare se mai produc când fisurile inelului fibros sunt destines mai lent de
nucleul pulpos.Acest proces dă o stare durabilă de durere,de o intesitate mai mică,care apare
mai ales la solicitările modeste ale coloanei lombare.Cu anii însă,fragmentele de nucleu
pulpos strecurate în fisurile inelului fibros se usucă, se atrofiază, discul își reduce din înalțime
şi, cu prețul scăderii mobilității, coloana lombară nu mai e dureroasă.
Uzura colanei este principala sursă de durere lombară, totuși eforturile şi
traumatismele pot produce adesea, şi la tineri, asemenea dureri. Ridicarea unei greutăți, un
efort profesional sau casnic care atinge un anumit grad de intensitate pot rupe un disc sănătos,
iar prin această ruptură nucleul pulpos să-şi părăseacă locul pe care se află şi strecurat prin
ruptura inelului fibros să proemine dincolo de marginea unui platou vertebral, comprimând o
rădăcină nervoasă, în aceste cazuri apare ceea ce se numește lumbago acut de efort.
Examenul radiografic al coloanei lombare, foarte important pentru stabilirea cauzei,
evindențiază fie aspecte normale, fie modificări cu caracter de discopatie lombară sau
spondiloză lombară, care generează cel mai frecvent crize de lumbago.

d. Lombosciatica vertebrală (L.V.)

Afecțiunea se manifestă printr-un sindrom dureros care apare în regiunea lombară şi se
prelungește de-a lungul membrului inferior. Din punctul de vedere al substratului, LV apare în
urma unei alterări discale, care de la un anumit grad exercită presiuni pe rădăcinile nervoase
înmănuncheate în trunchiul nervului sciatic.
Numele acestui sindrom provine din iradierea durerii – simptom dominant - de-a
lungul nervului sciatic.
Sediul durerii. Durerea apare în regiunea lombară sau lombo-sacrată, îmbrăcând
aspectul de lumbago, pentru ca după o perioadă variabilă, mai ales în cazurile când nu se
respectă repausul la apariția lumbagoului, să se transmită în regiunea fesieră, la coapse pe fața
posterioară, să ajungă la molet şi să coboare pe gambă, fie pe fața externă, fie pe fața
posterioară a acesteia.
Uneori durerea coboară spre gleznă, dosul piciorului, călcâi şi degete. Cu cât durerea
coboară spre extremitatea membrului, cu atât leziunea nervului sciatic este mai profundă.
Fibrele lungi ale nervului sciatic se afla în centrul trunchiului nervos; ele coboară până
la degete. O compresiune sau o strivire mai ușoară afectează doar fibrele nervoase scurte, pe

23
când una gravă lezează fibrele profunde, lungi, care ajung până la vârful membrului inferior.
Uneori durerile sunt însoțite de o senzație de amorțeală sau furnicături. Această senzație
denumită şi parestezie este resimțită mai ales câtre partea inferioară a membrului inferior, la
gambe sau la laba piciorului, în timp ce durerea este resimțită mai ales în regiunea lombară şi
fesieră sau de-a lungul membrului, la diferite mișcări. De cele mai multe ori, durerea în
lombosciatică este de o singură parte.

II.6. DIAGNOSTIC POZITIV

a) Examen clinic
În sciatică există o serie de semne caracteristice, legate în general fie de elongația
nervului sau a rădăcinilor sale, fie de presiunea trunchiului nervos dureros.
Semnul Laseque este cel mai fidel şi mai prețios. Bolnavului, fiind culcat pe spate, cu
genunchii întinși i se ridică călcâiul, astfel încât să producă o flexie a membrului inferior pe
bazin. În raport în intensitatea fenomenelor inflamatoare radiculare, durerea apare la unghiuri
diferite, imediat după ridicarea călcâiului, în formele hiperalgice, sau la un unghi de 45°, făcut
de coapsă pe bazin în formele moderate. Uneori în formele de sciatică severă, chiar şi
ridicarea în aceleași condiții a membrului sănătos deșteaptă durerea de partea bolnavă. Acest
semn este denumit "Laseque contralateral".
Semnul coborârii piciorului apare dacă bolnavul în decubit dorsal, ridică ambele
membre inferioare cu genunchii întinși, până începe durerea.
Semnul este pozitiv dacă la coborârea membrului sănătos durerea în membrul bolnav
se intensifică.
Semnul Ulatkievici apare dacă bolnavul, așezat în decubit ventral, execută o extensie
maximă a piciorului, ridicând coapsa flutând gamba.
Semnul Leri constă în provocarea durerii prin flexia capului pe trunchi.
Semnul Bonnet constă în producerea durerii prin aducția forțată a coapsei.
Punctele Valleix corespund zonelor unde diferite fascicule ale nervului sciatic
încrucișează planuri dure, astfel încât presiunea acestora provoacă durere. Urmărite
descendent întâlnim: punctul fesier la extremitatea superioară a incizurii sciatice; punctul
trohanterian, în șanțul ischio-trohanterian; punctul popliteu, în regiunea respectivă; punctul
peronier, la gâtul peroneului; punctul maleolar peronier pe fața dorsală a maleolei respective
etc.

24
 Dacă semnele menționate până acum permit un diagnostic clinic de sciatică, examenul
clinic mai poate furniza o serie de indicii care să facă posibilă localizarea discului şi a
rădăcinilor atinse. Topografia durerii şi a tulburărilor de sensibilitate este foarte importantă.

Atitudinea coloanei vertebrale poate să dea detalii importante în afară de limitarea

mișcărilor de extensie şi flexie a coloanei caracteristice atât sciaticilor L4 - L5 cât şi celor L5
– S1. La bolnavul așezat în picioare se poate constata scolioză antalgică. În sciaticile foarte
dureroase se constată o poziție scoliotică în care concavitatea se află de partea dureroasă.
Totodată se poate constata contractura unilaterală a mușchilor lombari. Scolioza antalgică
caracteristică mai ales sciaticilor L4 - L5. Scolioza homolaterală sau inflexia laterală directă
se observă mai ales în sciaticile L5-S1.Mersul pe călcâi este imposibil în sciatica L4 - L5 ca şi
mișcarea de bătaie a tactului cu piciorul pe podea.
Examenul reflexelor arată anumite deosebiri. Astfel reflexele achiliene sunt reduse sau
lipsesc în sciaticile L5 – S1 în timp ce reflexele rotuliene lipsesc în discopatiile L3 - L4.
Având însă în vedere raritatea discopatiilor L3 - L4 abolirea reflexelor rotuliene impun
căutarea cu grijă a unei sciatici simptomatice.
Atrofiile musculare oferă mai rar posibilitatea unei localizări a leziunii. Astfel atrofiile
musculare ale mușchilor gluteali ai gambei şi ai degetului mare se întâlnesc mai frecvent în
sciaticile L5 - S1.

b) Examen radiologic.
Examenul radiologic este examenul paraclinic cel mai important. În mod obișnuit se
efectuează radiografii de față şi de profil ale coloanei lombare. Acestea evidențiază:
- rectitudinea coloanei lombare, cu ștergerea lordozei fiziologice (pe clișeu de profil);
- scolioza antalgică;
- pensarea discului lezat L4 - L5 sau L5 – S1 (pot fi pensări lombare laterale sau posterioare)
şi torsiunea coloanei lombare. Există sciatică cu examen radiologic normal (fază
incipientă). Mielografia cu substanță de contrast hidrosolubilă precizează mai exact felul şi
sediul herniei discale

c) Examen de laborator (de rutină)

Examenele efectuate în mod obișnuit sunt: hemoleucograma, V.S.H., electroforeza;
ele sunt normale în cazul unui bolnav cu nevralgie determinată de un proces degenerativ al
coloanei lombare.

25
 Studiul metabolismului fosfocalcic şi dozarea fosfatazei alcaline sunt utile ori de câte
ori constatăm o rarefiere a țesutului osos (osteoporoză, osteomalacie); dozarea acidului uric,
introdermoreacția la tuberculină, testele serologice pentru Brucala, testele de depistare a
factorului reumatoid, electromiografia pot fi de asemenea utile.

II.7. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

a) Spondilita anchilozantă.
Acestă boală nu este cuprinsă în reumatismele degenerative, ci inflamatoare. Ea
apare la tineri în a treia decadă a vieții, cu dureri lombare, la început intermitente, apoi
permanente, neameliorate de repaus și uneori cu exacerbări nocturne ale durerilor. O
radiografie de bazin pune în evidență o dublă artrită sacroiliacă caracteristică din perioada de
început a spondilitei.

b) Morbul lui Pott.

În această boală este vorba de un proces de distrugere la început discală, de natură
tuberculoasă. Mai târziu atacă şi vertebrele, producând adevărate “carii” vertebrale şi turtiri de
vertebre. Apare mai ales la tineri dar poate fi găsită şi la adulți şi vârstnici. Rigiditatea
coloanei este considerabilă, febra are uneori un caracter neregulat. Diagnosticul poate fi
sugerat şi de antecedentele tuberculoase (pleurezie, t.b.c. pulmonar, t.b.c. ganglionar), morbul
liu Pott în esență fiind o tuberculoză vertebrală.

c) Decalcifierea coloanei.
În general este vorba de două procese asemănătoare, totuși de natură diferită:
osteoporoza şi osteomalacia. Durerile sunt general permanente şi exacerbate de efort, de o
strângere a coastelor, sau numai de mișcarea din timpul tusei.

d) Osteoporoza.
Este decalcifierea coloanei datorată lipsei de hormoni (foliculină sau testosteron), care
au un rol important de a reînnoi substratul chimic (proteic) pe care se fixează calciul în
vertebre. Aspectul bolnavilor este dominat de exagerarea curburilor ale coloanei, mai ales
cifoza toracică (spate boltit, încurbat). La examenul radiologic se vede transparența crescută
în asamblul coloanei. În tratamentul acestor bolnavi nu au ce căuta vitaminele, ci hormonii
anabolizanți (Naposin, Decadurabolin etc).

26
 e) Osteomalacia
Îmbracă unele din trăsăturile osteoporozei: este însă mai rară şi uneori se însoțește de
fracturi ale unor părți ale bazinului (fracturi ischiopubiene), care se pun în evidență pe
radiografii. În aceste cazuri este vorba de o lipsă de calciu în organism ca urmare a unui regim
prea sărac în calciu (lipsa de produste lactate), tulburări digestive în absorbția calciului sau
prin eliminarea lui exgerată. Tratamentul medicametos constă în administrarea de calciu şi
vitamina D.

II.8. EVOLUȚIE
Folosind mijloacele terapeutice actuale în cea mai mare parte din cazuri dispariția
durerilor apare între 2 săptămâni şi o lună. De obicei după această perioadă persistă parestezii
care pot să dureze 3-4 luni. Intensitatea durerilor şi a contracturilor musculare este legată în
mod obișnuit de formele cu evoluție mai prelungită. Aceeași mențiune se poate face pentru
sciaticile care apar la indivizii mai tineri.
Unele forme dureroase se dovedesc rebele la tratament sau numai în mod trecător
sensibile. Dintre aceste cazuri se remarcă formele de sciatică cu nevrită sau sciatică
paralizantă.

II.9. COMPLICAȚII
a) Hiperlordoza lombară.
Preferăm să adoptăm termenul de hiperlordoză pentru că în mod normal segmentul
lombra al coloanei are o curbură cu concavitatea posterioară. Spre deosebire de această
curbură concavă (lordoza) care este normală, fiziologică, pot apare exagerări ale curburii
lombare – hiperlordoze. Aceasta se întâlnește şi la bărbați, mai ales la cei la care se dezvoltă
abdomenul ca semn al obezității. Dar cel mai frecvent se observă la femei şi mai ales după
menopauză. Exagerarea lordozei lombare începe între 30 şi 50 de ani dar aspectele cele mai
evidente se înregistrează la femei între 55 şi 60 ani, durerea lombară apărând mai ales la
acestea. Ea este resimțită cu deosebire la oboseală, după o zi de lucru sau de stat într-o poziție
aplecată (spălat, călcat). Uneori însă durerile lombare devin aproape permanente dimineața la
sculare, la întoarcerea corpului în pat sau chiar în repaus la o modificare de poziție. Aspectul
clinic este caracteristic : o femeie obeză cu musculatura abdominală dispărută sau foarte
relaxată, nu rareori cu cicatricele unor operații chirurgicale are un abdomen proeminent care
plonjează în față şi în jos. Pentru a compensa această sarcină întreaga coloană se modifică :
coloana toracală este împinsă înapoi, umerii sunt coborâți, iar segmentul lombar este foarte
cambrat. Este evident că într-o asemenea poziție raporturile între vertebre se modifică : corpii

27
vertebrali au tendința de a fi împinși înainte, în timp ce arcurile vertebrale şi apofizele
spinoase aflate în arcul mic al curburii fac ca discurile să sufere (discartroză), iar articulațiile
arcurilor vertebrale (articulațiile vertebrale superioare) să devină sediul unor artroze.

b) Spondilolisteza.
Termenul vine din limba greacă (spondil=vertebră şi listezis=alunecare). Această
tulburare apare ca urmare sau mai bine spus ca o exagerare a procesului precedent descris.
Sub presiunea puternică la care sunt supuse mai ales vertebrele L4 şi L5, apofizele articulare
se înclină înainte având ca urmare o alunecare a corpului vertebrei. Dacă tracțiunile exercitate
sunt mari un arc vertebral se poate rupe dând o spondiloză (rupere de vertebră).

c) Osteoporoza de involuție.
La aspectele arătate se mai adugă în mod obișnuit şi o declacifiere a corpilor
vertebrali (osteoporoză). Osteoporoza apare ca rezultat al menopauzei, al tulburărilor de
metabolism şi endocrine, dar poate apare şi la femei mai tinere cărora dintr-un motiv sau
altrul li s-au scos ovarele pe cale chirurgicală.
Un cumul de tulburări ale regiunii lombare au mai fost descrise sub numele de
sindromul trofotatic vertebral al femeilor, caracterizat prin exagerarea curburii lombare,
artroze interapofizare lombare şi alunecarea vetebrelor L4 şi L5. Este ușor de înțeles că în
asemenea situații durerea reprezintă un sindrom destul de intens şi rebel la tratamente.

d) Scolioza.
Această deviere a coloanei are loc într-un plan paralel cu cel al umerilor sau frunții
denumit şi lan frontal. Curburile patologice ale coloanei vertebrale sunt laterale la dreapta sau
la stânga. De cele mai multe ori vorba de “atitudini” scoliotice, de devieri moderate ale
coloanei şi nu de devieri considerabile care se traduc prin adevarate gibozități.
De obicei, durerea sau atitudinea scoliotică a coloanei se produce în copilărie sau la
pubertate. Durerile apar însă mult mai târziu (după 30 de ani) mai ales după o sarcină, un
accident sau un efort prelungit. Durerea are de cele mai multe ori caracterul de lombalgie de
efort.
Filmele radiografice arată în asemenea cazuri că în partea concavă a curburilor se
găsesc mari osteofite, discartroze şi artroze posterioare.

28
II.10. TRATAMENT
1. Tratamentul profilactic
Măsurile profilactice urmăresc întărirea aparatului musculo-ligamentar, călirea
organismului, mărirea rezistenței la eforturi şi evitarea factorilor patogeni.
Condițiile de muncă sunt deosebit de importante astfel încât trebuie evitate
traumatismele, eforturile exagerate, solicitarea fără rost a coloanei lombare (ridicarea de jos a
unor obiecte grele, cu genunchii întinși), expunerea îndelungată la frig etc.
În cazurile în care unii bolnavi de sciatică, prin natura profesiunii lor, articulația
lombo-sacrată este mult solicitată, se recomandă schimbarea profesiunii.
Lombostatul este de un real folos, mai ales la bolnavii care au devieri ale coloanei
lombare, ca urmare a dezvoltării adipoase şi a slăbirii chingii musculare abdominale.

2. Tratamentul curativ
a) Tratamentul igieno-dietetic
Acesta se compune dintr-un regim alimentar cu proteine de calitatea I (carne, brânză,
oua, lapte). Va avea minimum 3 mese pe zi, dar aici se va avea grijă la repartizarea meselor în
funcţie de tratamentul balnear. Se va evita o alimentație hipercalorică (glucide în exces) există
risc de supraponderabilitate ținând seamă de faptul că un pacient, în mod brusc, este obligat să
păstreze repaus la pat. În acest regim va intra şi o alimentație desodată din cauza
antiinflamatoarelor de tip cortizon şi indometacin, care rețin ionii de sodiu şi implicit apă.
Cum de regula boala respectivă se asociază cu anemia, se recomandă un tratament
antianemic. Tot aici se mai poate recomanda un tratament de tonifiere generală cu
polivitamine de tipul:
- Vitamina B (tractul nervos);
- Vitamina E (refacerea musculara);
- Vitamina C.

b) Corecția stării psihice

Este foarte important să-l convingem pe pacient să nu se dea în lături de la nici un
tratament. Dacă îi va face rău tratamentul respectiv acesta se întrerupe imediat dar trebuie
încercat orice pentru binele său. Bolnavul trebuie să înțeleagă că boala de care suferă se poate
vindeca, moralul ridicat al acestuia având un rol hotărâtor în tratamentul recuperator. Este
necesară perseverența deosebită şi încredere în grupa de recuperare.

29
 c) Tratamentul medicamentos
Se recomandă medicamente analgezice (pentru cuparea durerii) şi antiinflamatorii:
- aspirină;
- indometacin;
- fenilbutazonă;
- ibuprofen;
- Infiltrații paravertebrale, epidurale sau peridurale cu hidrocortizon şi xilină; în formele
hiperalgice folosim cure scurte (7-10 zile) de prednison (grijă la alimentația desodată).
Se mai recomandă:
- medicamente decontracturante;
- clorzoxazon 750 mg/zi;
- mydocalm 750 mg/zi;
- diazepam 10 - 15 mg/zi.
Sunt utile în prima parte a episodului dureros când contractura musculară antalgică
menține poziția vicioasă.

d) Tratamentul ortopedic
Repaus pe un plan dur (pat tare) timp de 15 - 20 de zile, tracțiuni şi manipulări
vertebrale, lombostat.

e) Tratamentul chirurgical
Nu constituie un tratament de rutină al sciaticii prin hernie de disc, el este rezervat
numai unor forme clinice particulare;
- sciatica paralizantă (în acest caz intervenția chirurgicală pentru a fi eficace, trebuie
realizată de urgență);
- sciatica prelungită şi sciatica hiperalgică ce nu răspund la un tratament medical
corect şi perseverent.
Tratamentul sciaticii nediscale este constituit din tratamentul afecțiunii cauzale:
Morbul Pott, boala Hodkin, neoplasm de prostată.

f) Terapia fizicală de recuperare:

- hidroterapia:
- termoterapia;
- electrotera

30
 II.11. PROFILAXIE
1. Să nu ridice greutăți de jos decât în poziția cu genunchii îndoiți şi coloana neflectată
(cât mai dreaptă).
2. Să evite cât posibil, transportul greutăților în spate, care măresc solicitarea
discurilor intervertebrale.
3. Să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineața şi la
sfârșitul zilei.
4. Repausul să se facă pe un pat dur, introducând între somieră și saltea scânduri
drepte sau o tăblie subțire din material aglomerat.
5. Să evite îngrășarea, respectând dieta conform vârstei,sezonul şi efortul pe care-l
practică.
6. Să se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate în regiunea
lombară.
7. Dacă a apărut după un efort criza acută de lombosciatică să consulte imediat
medicul; până la sosirea medicului să respecte repausul absolut la pat.
8. Dispariția bruscă a durerii însoțită de dificultate în mers anunță sciatica paralizantă,
care trebuie operată în cel mult 4-5 ore de la debutul simptomelor.
9. Tratamentul balnear poate fi indicat la sfârșitul crizei dureroase de lombosciatică şi
numai cu aviz medical.
10.Să practice gimnastică la șpalier sau la bară agățat în mâini, fiindcă asigură
despovărarea discurilor intervertebrale.

31
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICĂ
Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu devotament,
posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al responsabilităţii foarte dezvoltat.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta individul să-şi menţină/recâştige
sănătatea, să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi efectuat
singuri dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare.
Rolurile asistentei medicale constau în:
 rol de îngrijire;
 promovarea igienei spitaliceşti;
 organizarea şi gestionarea îngrijirilor;
 pregătirea şi perfecţionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante şi
cadrele auxiliare;
 educarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, având ca scop promovarea
sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, ajutorul vindecării şi recuperare.

Rolul propriu al asistentei medicale vizează compensarea parţială / totală a lipsei sau
diminuării autonomiei;
- protejarea, menţinerea, restaurarea şi promovarea sănătăţii sau autonomiei individului;
- stabilirea procesului de îngrijire;
- favorizarea integrării şi reintegrării în familie şi în societate;
- uşurarea suferinţei şi asistarea în ultimele momente de viaţă
Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale.

Rolul delegat al asistentei medicale vizează abilitatea de a îndeplini sarcini şi de a

aplica îngrijiri medicale sub prescripţie medicală.
- supravegherea clinică a bolnavului şi a efectelor terapeutice;
- participarea şi colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire;
- aplicarea prescripţiilor medicale;
În absenţa medicului poate aplica intervenţii şi îngrijiri care au ca scop menţinerea vieţii
până la sosirea medicului.

32
 CAPITOLUL IV
TEHNICI DE NURSING NECESARE ÎNGRIJIRII
PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICĂ

IV.1. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU INVESTIGAȚII SPECIFICE:

EXAMEN RADIOLOGIC
Examenul radiologic este investigaţia imagistică realizată cu ajutorul radiațiilor X,
care sunt vibrații electromagnetice cu lungime de undă foarte scurtă ce au capacitatea de a
penetra substanţele foarte dense şi de a produce imagini sau umbre ce pot fi înregistrate pe
film fotografic.
Rolul asistentului medical în efectuarea examenelor radiologice
 Obiective
→ Examinarea cu ajutorul radiaţiilor X ® a unor organe/aparate cu sau fără substanţă
de contrast în funcţie de capacitatea de absorbţie a ţesuturilor.
→ Înregistrarea imaginilor pentru stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei bolii.
 Pregătirea materialelor
–Substanţa de contrast dacă este cazul
–Materialele pentru administrarea substanţei de contrast
– Medicamente pentru prevenirea şi combaterea accidentelor, instrumente pentru
administrare
Pregătirea pacientului
a) pregătirea psihică
- Explicaţi pacientului necesitatea efectuării examenului recomandat de medic
- Informaţi pacientul asupra riscului şi beneficiilor pe care le implică procedura
- Obţineţi consimţământul sau verificaţi dacă a fost obţinut de către medic
- Informaţi asupra duratei examenului
- Verificaţi încă o dată data ultimei menstruaţii la femeile tinere
b) pregătirea fizică
- Se atrage atenţia, dacă este necesar postul alimentar şi durata acestuia sau obligativitatea
de a urma un anumit regim
- Se efetuează pregătirea specifică organului sau aparatului examinat, combaterea
gazelor, efectuarea clismei sau a spălăturii
- Se administrează antihistaminice la recomandarea medicului

33
 - Se apreciază starea pacientului pentru a stabili modul de transport la serviciul
radiologic.
- Pacientul este rugat să-şi îndepărteze obiectele metalice dacă acestea sunt plasate în
câmpul de examinare.
Participarea la efectuarea procedurii
– identificaţi pacientul; verificaţi recomandarea în FO sau pe biletul de trimitere.
–verificaţi dacă pacientul a respectat recomandările
– pregătiţi materialele care vor fi transportate la radiologie pentru administrarea substanţelor
de contrast
– instalare unui cateter venos periferic 
– însoţiţi pacientul şi ajutaţi-l să se dezbrace (dacă este cazul); predaţi pacientul colegei de la
radiologie pentru administrarea substanţei de contrast
Îngrijirea pacientului
– Se ajută pacientul să se aşeze pe pat și se monitorizează: T°, P, TA, R., eliminările.
– Se observă aspectul tegumentelor pentru a depista manifestări alergice;
– Se asigură repausul, se administrează lichide pentru a elimina mai repede substanţa de
contrast
– Se reorganizează locul de muncă
– Spălaţi mâinile și notați procedura în F.O. și dacă pacientul trebuie să revină la radiologie
Evaluarea procedurii
Rezultate aşteptate/dorite:
– Pacientul prezintă stare generală bună, exprimă confort, nu sunt semne de
alergie/sensibilitate
Rezultate nedorite/ce faceţi
– Pacientul prezintă fenomene de hipersensibilitate (prurit intens, roşeaţă şi edem al
feţei, cefalee, dispnee cu greţuri şi vărsături) care pot apare mai târziu, după efectuarea
examenului.
– Se anunţă medicul (dacă nu este prezent), se administrează medicaţia recomandată
– Se monitorizează pacientul.

34
III.2. RECOLTAREA PRODSELOR BIOLOGICE PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR: METODA PUNCȚIEI VENOASE
Obiectivele procedurii:
Crearea accesului la o venă pentru:
• recoltare de sânge în siguranţă pentru examene de laborator,
• extragerea unei cantităţi de sânge,
• introducerea medicamentelor în circulaţia venoasă,
Pregătirea materialelor:
- Garou,
- Mănuşi de unică folosinţă,
- Seringi; ace; o canulă Buterfly (fluturaş); sistem vacutainer (după scop),
- Tampon, Alcool, Muşama, aleză, Etichetă, Eprubete, Bandă adezivă non alergică,
- Formulare pentru laborator,
- Alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală,
- Recipient pentru colectarea materialelor.
Pregătirea pacientului :
Verificaţi indicaţia medicului privind scopul puncţiei venoase.
a) Psihică:
- Informaţi şi explicaţi pacientului necesitatea procedurii.
- Explicaţi pacientului cum poate participa la procedură, anuntaţi-l că e puţin
Dureroasă.
- Explicații pacientului că îi veți recolta sânge sau veți introduceţi tratament medicamentos.
- Încurajaţi pacientul pentru a reduce anxietatea.
- Întrebaţi-l dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată; dacă a simţit leşin,
transpiraţie, stare de greaţă, vărsătură.
- Obţineţi consimţământul pentru informații.
b) Fizică :
- Asiguraţi poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu
scopul şi locul puncţiei (decubit dorsal sau mai rar şezând).
- Examinaţi calitatea şi starea venelor şi alegeţi locul.
Efectuarea procedurii :
- Identificaţi pacientul.
- Spălaţi mâinile şi puneţi mănuşile pentru a preveni contaminarea.
- Selectaţi locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica

35
cotului, mai rar cele de pe faţa dorsală a mâinii.
- Puneţi muşamaua sub braţul pacientului.
- Aplicaţi garoul la 5 - 8 cm deasupra locului de puncţie; capetele garoului fiind
direcţionate departe de zona de puncţie.
- Palpaţi vena.
- Verificaţi prezenţa pulsului distal, radial.
- Montaţi seringa şi ataşaţi acul.
- Recomandaţi pacientului să strângă pumnul.
- Dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simţi la palpare încercaţi următoarea
tehnică:
a) Rugaţi pacientul să închidă şi să deschidă pumnul.
b) Daţi drumul la garou şi rugaţi pacientul să-şi coboare mâna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi reaplicaţi garoul şi bateţi încet pe venă pentru
a deveni mai vizibilă.
c) Înlăturaţi garoul şi puneţi o compresă caldă şi umedă pe venă timp de 10-15'.
- Dezinfectaţi tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60" folosind mişcări circulare de la centru
în afară cu câţiva cm, pentru a evita introducerea potenţialei flore de pe piele în interiorul
vaselor pe perioada efectuării procedurii.
- Poziţionaţi mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţie şi cu policele se
întinde pielea dreaptă pe venă.
- Ţineţi acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi introduceţi-l la un unghi de
10-30°, de deasupra venei sau dintr-o parte a venei, în poziţie oblică.
- Urmăriţi cursul venei şi când sângele se întoarce prin lumenul acului avansaţi
cu acul în venă 1-2 cm.
- În cazul recoltării continuaţi puncţia conform obiectivului.
- Aspiraţi sângele în seringă (cantitatea necesară pentru efectuarea analizelor
indicate de medic).
- Dacă curgerea sângelui este rapidă dezlegaţi garoul pentru a preveni staza şi
hemoconcentraţia care pot modifica rezultatele testelor de laborator.
- Dacă curgerea sângelui este lentă, nu dezlegaţi garoul decât înainte de a
retrage acul cu seringa cu sânge (dacă tehnica nu impune altfel).
- Plasaţi un tampon cu alcool pe locul puncţiei venoase şi uşor retrageţi acul cu
seringa.
- Aplicaţi o presiune blandă pe tamponul cu alcool, pe locul puncţiei 2-3' sau

36
până se opreşte sângerarea; aceasta previne extravazarea în ţesuturile din jur, cu
cauzarea hematomului.
- După oprirea sângerării aplicaţi o bandă adezivă peste tampon.
- Transferaţi sângele din seringă în eprubete, după ce aţi detaşat acul de la
seringă.
- Aplicaţi etichetele pe eprubete, indicând numele şi prenumele bolnavului, proba recoltată,
secţia care trimite proba de sânge la laborator.
Îngrijirea pacientului :
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă.
- Observaţi faciesul pacientului, culoarea tegumentelor şi măsuraţi pulsul.
- Întrebaţi pacientul dacă are stare de greaţă sau vomă.
- Verificați locul puncției venoase pentru a fi siguri că nu s-a dezvoltat un
Hematom.
- Sfătuiţi pacientul să nu flecteze antebraţul pe braţ.
Reorganizarea locului de muncă :
- Colectaţi deşeurile conform P.U. în recipiente speciale.
- Îndepărtaţi mănuşile.
- Spălaţi mâinile.
Notarea procedurii:
Notaţi procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire
- Notaţi data, ora, locul puncţiei venoase, timpul când proba a fost trimisă la
Laborator.
- Notaţi orice observaţie legat de starea şi reacţia pacientului.
- Notaţi dacă puncţia a fost facută pentru recoltarea analizelor şi specificaţi ce
probe aţi recoltat, când au fost trimise la laborator.
Evaluarea eficacității procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate.
- Semnele vitale sunt normale.
- Pacientul a înţeles scopul puncţiei venoase.
- Pacientul nu a prezentat leşin, stare de greaţă, vomă, hematom.
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
- Leşinul, starea de greaţă sau voma : anunţaţi medicul.
- Anxietatea : discutaţi cu pacientul şi încurajaţi-l.

37
- Refuzul pacientului privind puncţia venoasă : anunţaţi medicul.
- Extravazarea sângelui în ţesuturile din jur, Hematomul : comprimaţi locul cu un tampon
steril, nu repetaţi înţepătura în aceeaşi zonă, aplicaţi compresă rece, aplicaţi unguente care
favorizează resorbţia.
- Hemoliza sângelui recoltat, repetaţi recoltarea cu acordul pacientului.
- Recoltarea nu s-a făcut în condiţii corespunzătoare, infecţia: evitarea prin efectuarea
procedurii în siguranţă.
Considerații speciale :
- Niciodată nu efectuaţi puncţia venoasă pentru recoltarea sângelui dintr-un braţ,
o venă deja utilizată pentru terapia i.v. sau opriţi perfuzia şi aşteptaţi 5 min.
- Nu recoltaţi din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluţie.
- Nu efectuaţi puncţia venoasă pe un loc deja infectat.
- Evitaţi vena care este dureroasă la palpare.
- Nu efectuaţi puncţia venoasă, nu recoltaţi sânge dintr-o arie edematoasă, shunt
arteriovenos, locuri ale hematomului anterior, sau răniri.
- Dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primeşte terapie anticoagulantă,
se menţine o presiune fermă pe locul puncţiei venoase, minim 5' după retragerea
acului din venă pentru a preveni formarea unui hematom.
- Evitarea folosirii venelor de la picioare pentru puncţia venoasă, deoarece
aceasta creşte riscul de tromboflebită.
- La bătrâni, dacă este posibil evitaţi venele dorsale ale mâinii la braţul
dominant pentru puncţia venoasă deoarece aceste locuri interferă mult cu
independenţa vârstnicului.
- La copii locurile uzuale pentru puncţia venoasă sunt scalpul sau piciorul.

IV.3. MĂSURAREA FUNCȚIILOR VITALE: TEMPERATURA

Obiectivele procedurii :
Procedura se aplică la evaluarea funcţiei de termoreglare și termogeneză,
supravegherea sistematică în cursul spitalizării, supravegherea unui sindrom infecţios sau
inflamator de către toate secțiile și serviciile, care au necesitatea respectivă.
Domeniu de aplicare:

38
Măsurarea temperaturii corporale se efectuează, la ora actuală, cu termometrul. Aparatul
permite măsurarea temperaturii cutanate (în axilă), rectale şi timpanice. Această măsurare a
temperaturii este rapidă şi fiabilă.
Definiții și documente de referință:
Temperatura corporală - se defineşte ca fiind echilibrul între procesele de termogeneză
(producerea de căldură de către organism) și termoliză (cedarea de către organism, înspre
mediul înconjurător a excesului de căldură).
Febra = Hipertermia = Pirexie = creşterea temperaturii peste valorile fiziologice pentru vârstă,
sex și status hormonal.
- Subfebrilitate - temperatură peste 37,5 - 37,8°C.
- Febra - temperatura centrală peste 38 grade Celsius.
- Hiperpirexie -T > 39°C.
Cadrul normativ: ● Codul muncii privind timpul de muncă; ● Regulamentul intern privind
organizarea și efectuarea gărzilor in instituție; ● Regulamentul de organizare și funcționare a
secțiilor spitalicești, secțiilor ATI;
Descrierea procedurii:
Pregătirea materialelor:
Se va pregăti pe o tavă medicală:
- termometru cutanat sau timpanic cu sondă disponibilă;
- comprese curate şi soluţie dezinfectantă;
- lubrifiant pentru termometrul rectal.
Se vor folosi racorduri de unică folosinţă pentru termometrele timpanice. Termometrul va fi
dezinfectat după fiecare pacient.
Pregătirea Pacientului:
-se explică pacientului procedura;
- se cere pacientului să rămână culcat în pat;
Pentru supravegherea sistematică este important de considerat faptul că temperatura este mai
mică dimineaţa înainte ca pacientul să se ridice din pat. Efectuarea procedurii de măsurare
a temperaturii:
Cu termometrul electronic timpanic:
- se introduce captatorul adaptat la un capişon de unică folosinţă în urechea pacientului;
- se roteşte termometrul cu 30° în spate pentru a fi în faţa timpanului;
- aparatul afişează temperatura în 1-3 secunde.

39
Cu termometrul electronic cutanat:
- se descoperă axila pacientului;
- se tamponează pentru a îndepărta transpiraţia;
- se introduce sonda /captatorul termometrului în mijlocul axilei şi se apropie braţul de torace;
- se aşteaptă 30 sec. până se aude semnalul sonor;
- se ajustează temperatura afişată cu 0,5°C pentru a obţine temperatura corporală;
- se spală mâinile.
Cu termometrul electronic oral:
- se spală mâinile;
- se introduce sonda /captatorul electronic într-un capişon din material plastic;
- se plasează în cavitatea bucală, sublingual;
- se menţine termometrul pe loc până la semnalul sonor;
- se scoate termometrul şi se citeşte valoarea;
- se aruncă capişonul din plastic în recipientul pentru deşeuri.
Tehnica:
• pentru măsurarea temperaturii in fosa axilară
- se așează pacientul în decubit pe dreaptă, stângă sau în poziţie șezând
- se ridică braţul pacientului
- se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
- se așează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele
- se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioara a toracelui
- dacă pacientul este slăbit, agitat, precum si la copii, braţul va fi menținut în această poziţie
de către asistenta medicală
- temperatura axilară reprezintă temperatura externă a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad
mai joasă decât cea centrală
• pentru măsurarea în cavitatea bucală
- se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura externă a arcadei
dentare
- pacientul este rugat să închidă gura și să respire pe nas
- se menţine termometrul timp de 5 min
- măsurarea temperaturii în cavitatea bucală este contraindicată la: copii, pacienţi agitați, la cei
cu afecţiuni în cavitatea bucala;
- pacientul nu va consuma lichide reci sau calde cu cel puţin 10 min înainte de determinarea
temperaturii

40
 • pentru măsurarea rectală
- se lubrefiază termometrul
- se așează pacientul în decubit pe dreapta sau stânga, cu membrele inferioare în semiflexie,
asigurându-i intimitatea
- bulbul termometrului se prelucrează cu vaselină
- se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotație si înaintare
- termometrul va fi ținut cu mâna tot timpul măsurării
- se menţine termometrul 3 min
- copiii mici sunt aşezaţi în decubit pe dreapta sau stânga, cu picioarele ridicate sau în decubit
ventral
- temperatura măsurată rectal este mai mare decât cea măsurată axilar cu o,4-0,5 grade
- măsurarea temperaturii în rect este contraindicată la pacienţii agitați si la cei cu afecţiuni
rectale.
Observații:
- măsurarea temperaturii rectal poate să antreneze leziuni dacă este practicată cotidian;.
- măsurarea temperaturii rectal poate provoca sângerări la copii, rupturi ale venelor
hemoroidale, escare sau rectite (necesitând intervenţii chirurgicale).
Reprezentarea grafică a temperaturii
- se socotesc pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură câte 2 diviziuni de grad;
- se notează grafic valoarea înregistrată, printr-un punct de culoare albastră aşezat direct pe
linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (D) sau seara (S) pentru cifrele
cu soţ (pare); exemplu 36,2; 37,4; 38,6; etc
- se uneşte primul punct cu rubrica pentru temperatură aflată în partea dreaptă a sistemului de
coordonate din foaia de temperatură; - se obţine curba termică prin unirea punctelor care
indică valorile temperaturii măsurate bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere şi
îngrijire.
Educarea pacientului:
- se informează pacientul că termometrul este un instrument indispensabil pentru aprecierea
stării generale la domiciliu;
- se explică pacientului cum să întreţină şi să utilizeze termometrul;

41
IV.4. ADMINISTRARE MEDICAMENTE PE CALE ORALĂ LA ADULȚI
Obiectivele procedurii:
- Introducerea în organism pe cale orală a unei cantităţi de medicamente care să
acţioneze general sau local.
Pregătirea materialelor:
- Pahare de unică folosinţă,
- Pipetă, sticluţă picurătoare,
- Medicamente prescrise,
- Apă, ceai, alt lichid recomandat,
- Lingură, linguriţă,
- Apăsător de limbă,
- Tavă sau măsuţă mobilă,
- Mănuşi de unică folosinţă,
Pregătirea pacientului :
a) Psihică:
- Informaţi pacientul asupra efectului, gustului medicamentului.
- Informaţi pacientul asupra eventualelor efecte secundare (reacţii adverse).
- Asiguraţi pacientul de inofensivitatea procedurii.
b) Fizică:
- Asiguraţi pacientului o poziţie comodă astfel încât să poată bea.
- Verificaţi dacă sunt respectate condiţiile de administrare (înainte, după masă,
etc).
- Tabletele şi capsulele sunt date cu apă pentru a preveni antagonizarea
Proprietăților chimice ale medicamentelor:
- Siropurile şi antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apa pentru că li
se diminuează efectul.
- Tabletele zdrobite sau lichidele pot fi amestecate cu o cantitate mică de
mâncare dacă aceasta nu este contraindicată de dietă.
Efectuarea procedurii:
- Aşezaţi materialele pe o tavă sau cărucior pentru tratament (măsuţă mobilă).
- Verificaţi prescripţia medicală : numele medicamentului, doza, modul de
administrare;
- Identificaţi fiecare medicament pe care-l primişte pacientul: etichetă,
ambalajul.

42
- Puneţi dozele ce trebuie administrate într-un păhărel din material plastic
- Verificaţi numărul salonului şi numele pacientului
- Duceţi tăviţa/măsuţa cu medicamentele în salon
- Explicaţi pacientului ce medicament primeşte, acţiunea acestuia, dacă are gust
neplăcut.
- Aşezaţi pacientul în poziţie şezând dacă nu e nici o contraindicaţie, sau o
poziţie comodă în care să bea lichidul în funcţie de starea acestuia.
- Serviţi pacientul cu doză unică.
- Daţi-i paharul cu apă/suc/ceai şi asiguraţi-vă că pacientul a înghiţit toate
medicamentele sau ajutaţi-l dacă nu poate să bea singur.
- Instruiţi pacientul dacă după administrare trebuie păstreze o anumită poziţie.
Îngrijirea pacientului :
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă.
- Asiguraţi-vă că pacientul exprimă stare de confort.
Reorganizarea locului de muncă :
- Plasaţi medicamentele rămase în locul de păstrare adecvat.
- Asiguraţi-vă că sunt îndeplinite condiţiile de păstrare.
- Spălaţi mâinile.
Notarea procedurii:
- Data, ora, medicamentul, doza, şi reacţia pacientului.
- Refuzul pacientului.
- Numele persoanei care a administrat medicamentul.
- Dacă pacientul este capabil să-şi administreze singur medicamentele.
• Transmiteţi informaţiile semnificative în scris şi verbal la schimbul de tură
Evaluarea eficacității procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentele au fost administrate fără incidente.
- Pacientul este capabil să ingere şi să metabolizeze fără greaţă şi vărsături.
- Pacientul acceptă medicamentele, este cooperant.
- Pacientul simte acţiunea şi efectul medicamentului.
Rezultate nedorite / Ce faceţi:
- Pacientul/clientul nu cooperează, refuză medicamentele o intrebaţi medicul.

43
- Pacientul/clientul acuză senzaţii de greaţă şi vomă: asiguraţi-vă că nu sunt mirosuri
neplăcute în încăpere – aerisiţi, invitaţi pacientul să inspire profund, rămâneţi cu pacientul
până când se simte bine. Dacă este cazul, anunţaţi medicul.
- Pacientul are reacţie alergică sau anafilactică, opriţi administrarea, anunţaţi medicul,
pregătiţi medicamente antihistaminice.

44
 CAPITOLUL V
STUDII DE CAZ

V.1. Caz clinic nr.1

DATE PERSONALE
Nume: M.
Prenume: P.
Sex: F
Vârstă: 53 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatică acută stânga
Acte chirurgicale: neagă
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: sotie, mamă
Persoane pe care se poate bizui: soţ, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionară pe caz de boală.
Ocupaţia trecută: confecționeră.
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurată CNAS
ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: studii medii
Limba vorbită: romană.
Planuri de viitor: să-şi crească viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienta s-a adaptat destul de greu la situaţia de bolnav.
Religie: ortodoxă
STIL DE VIATĂ
Activităţi recreative: plimbări frecvente prin parc, vizite dese catre părinti, lectura.
Factori de risc: datorită activitătilor zilnice, pacienta este solicitată foarte mult
Locuinţa: apartament două camere.
Activităţi zilnice: execută acţiuni din gospodărie având în grijă pe fiul său
Adaptare la mediu: se adaptează destul de greu în activitătile zilnice fiind împiedicată de
durere.

45
 ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta în vârstă de 53 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei lombare cu
iradiere în membrul inferior stâng.
Înălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
Respiratie = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
PROBLEMELE PACIENTEI
date subiective date obiective
dureri lombare Durerea iradiază pe membrul inferior si
inapetență aceasta fiind prezentă mai accentuată la
adinamie manevra LASEQUE si ridicarea membrului
anxietate inferior intins la 45ºC provoac durere a
dureri osoase coapsei.

46
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoia afectată Considerații nursing
2.Nevoia de a se Incapacitate în a se mișca și a menține o bună postură din cauza
mișca si a avea o durerilor la coloana lombară manifestată prin tremurături, tulburări
buna postura de mers.
1.Nevoia de a evita Probabilitate de atingere a integrităţii fizice şi psihologice
pericolele manifestata prin anxietate, adinamie, somnolență şi dureri lombare
datorită procesului inflamator.
3.Nevoia de a mânca Alimentație inadecvată prin deficit din cauza durerilor la coloana
și de a bea lombară cu iradiere spre piciorul stâng, stării depresive manifestată
prin inapetență, pierdere în greutate
4.Nevoia de a dormi Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ și calitativ
si odihni manifestată prin îngrijorare, astenie fizică și psihică, agitație,
neputință durere.
5.Nevoia de a se Dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca din cauza bolii manifestată
îmbrăca și dezbrăca prin oboseală, stare depresivă, diminuarea imaginii de sine
6.Nevoia de a învăța Insuficientă cunoaştere din cauza neputinței manifestată prin stare
cum să-ți păstreze depresivă, singurătate, plictiseală, incapacitatea de a se adapta la
sănătatea realitate şi a învăţa despre boală
7.Nevoia de a elimina Dificultate în eliminare cauzată de imobilizarea pacientei la pat şi
prin aport insuficient de lichide manifestat prin: meteorism şi dueri
abdominale.
8.Nevoia de a-și Incapacitatea de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele integre
menține tegumentele datorită durerii.
și mucoasele integre
9.Nevoia de a se Dezinteres în a îndeplini activităţi recreative din cauza durerilor.
recrea
10. Nevoia de a Independent
acționa conform
credințelor si
valorilor 
11.Nevoia de a fi util Independent
si a se realiza 

47
12.Nevoia de a Independent
menține temperatura
corpului in limite
normale.
13.Nevoia de a Independent
respira si a avea o
circulație adecvată.
14.Nevoia de a Independent
comunica.

48
 Plan de îngrijire
Manifestări
Nevoia Manifestări
de Surse de Diagnostic Intervenții Intervenții
fundamental Data de Obiective Evaluare
ă dependen- dificultate de nursing autonome delegate
independență
ță
Nevoia de a 20.04 Menținerea Necoordona Tremurături, Incapacitate Pacienta Planific un Administrez Pacienta
se mișca și 2022 independenței rea tulburări de de a se mișca să se poată program de Mialgin la reușește cu
de a avea o mișcării mișcărilor, mers și de a mișca și exerciții, indicașia dificultate
bună corpului postură menține o deplasa schimb medicului efectuarea
postură inadecvată bună postură adecvat poziția exercițiilor.
pacientei
21.04 Menținerea Necoordona Tremurături, Incapacitate Pacienta efectuez Administrez Pacienta
2022 independenței rea tulburări de de a se mișca să se poată exerciții medicația la este
mișcării mișcărilor, mers și de a mișca și pasive la indicația echilibrată
corpului postură menține o deplasa fiecare 2 medicului fizic și
inadecvată bună postură adecvat ore, învăț reușește să
pacienta să facă
facă programul
exerciții de complet de
respirașie exerciții
profunde
22.04 Nevoie normal Stare Dureri Postură Pacienta Masez Administrez Pacienta

49
 satisfăcută ameliorată ameliorate adecvată sa prezinte regiunile medicația la este
2022 o postură predispuse indicația independent
adecvată la durere medicului ă în
menținerea
unei posturi
adecvate.
Nevoia de a 20.04 Pacienta Disfagie. Dezechilibru Alterarea Pacienta Explorez La indicația Se
se alimenta 2022 prezintă Consum de neurologic alimentației să preferinţele medicului urmărește
și hidrata senzație de lichide și hidratării înțeleagă pacientului recoltez curba
foame și sete. redus din cauza importanța asupra probe pt ponderală a
anxietății regimului, alimentelor analize pacientei
să nu permise şi laborator
prezinte interzise
grețuri
21.04 Pacienta Consum de Dezechili-bru Alterarea Menținere Alimentația La indicația Respectarea
2022 prezintă lichide neurologic alimentației a pacientei medicului regimului
senzație de redus și hidratării echilibrulu parenterală administrez alimentar
foame și sete. din cauza i hidro- tratamentul
anxietății electrolitic medicamen-
tos
22.04 Nevoie Hidratare și Oboseală Alterarea Respecta- Monitorizar La indicația Nevoie
satisfăcută alimentare alimentației rea ea funcțiilor medicului

50
 2022 insuficiente și hidratării regimului vitale administrez satisfăcută
cantitativ și din cauza alimentar tratamentul
calitativ anxietății medicamen-
tos
Nevoia de a 20.04 odihnă și somn Oboseală, Durere Perturbarea Bolnava Aerisesc Administrez Pacienta
dormi și de 2022 deficitar cauzat insomnie, somnului din să prezinte salonul, medicația reușește să
a se odihni de durere și stare de cauza durerii un somn păstrez prescrisă de doarmă 7
anxietate agitație calitativ și liniște și medic ore
cantitativ, asigur
calmarea condiții
durerilor optime pt
odihnă
21.04 Odihnă și Stare Dureri Odihnă și Asigurarea Aerisesc Administrez Bolnava
2022 somn deficitar ameliorată Ameliorate somn unui somn salonul și medicația prezintă un
din cauza ineficiente calitativ și asigur prescrisă de somn
durerii cantitativ liniștea doctor eficient
22.04 Nevoie Stare Dureri Odihnă și Pacienta Condiții de Administra- Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorate somn trebuie să mediu rea normal
normal ineficiente aibă un ambient medicației satisfăcută
somn propice prescrise de
corespunz somnului medic
ă-tor stării

51
 de bolaă
Nevoia de a 20.04 Dificultate în a Apatie în a Tulburări de Incapacitate pacienta educ Administrez pacienta
se îmbrăca 2022 se îmbrăca și se îmbrăca, concentrare, de a se să se poată pacienta medicația încearcă să
și dezbrăca dezbrăca din haine durere, slăbire îmbrăca, îmbrăca și privind prescrisă de înțeleagă
cauza bolii inadecvate manifestată dezbrăca importanța medic importanța
prin stare singură vestimentați vestimentați
depresivă, ei adecvate, -ei
diminuarea efectuez
imaginii de exerciții de
sine motricitate
21.04 Dificultate în a haine Tulburări de Incapacitate Pacienta efectuez Administrez Pacienta își
2022 se îmbrăca și inadecvate concentrare, de a se să se poată exerciții de medicația alege haine
dezbrăca din durere, slăbire îmbrăca îmbrăca și motricitate, prescrisă de adecvate
cauza bolii dezbrăca încurajes medic
singură pacienta
22.04 Nevoie Stare Dureri Pacienta se pacienta fac exerciții Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorate poate se poate de medicația satisfăcută
îmbrăca îmbrăca și motricitate prescrisă de
singură dezbrăca fină, medic
singură explicând
gestica
necsară

52
 îmbrăcării
20.04 Insucientă cauza stare Insuficente educarea Evaluez Administrez Pacienta dă
2022 cunoaștere neputinței depresiva, informații pacientei nevoia de calmante la semne că
manifestată singurătate, despre starea cu privire cunoaștere indicația dorește șă-și
prin stare plictiseală,inc de sănătate și la starea în legătură medicului însușească
depresivă apacit-tea de diagnostic de cu boala cunăștințe
a se adapta sănătate legate de
boala
21.04 Insuficente cauza stare de Insuficente Educarea Învăț Administrez Pacienta
2022 cunoaștere neputinței singurătate, informații pacientei pacienta să medicația acumulează

Nevoia de a manifestată incapacitate despre starea cu privire respecte prescrisă de cunoștințe

învăța prin stare de a se adapta de sănătate și la starea restricția medic solide

agitație diagnostic de impusă de despre
sănătate medic boală
22.04 Nevoie Stare Stare Insuficente Educarea Învăț Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorată informații pacientei pacienta să medicația satisfăcută
despre starea cu privire respecte prescrisă de
de sănătate și la starea minuțios medic
diagnostic de restricția
sănătate impusă de
medic

53
Nevoia de a 20.04 Emoții, Facies Durere, lipsa Probabilitate Pacientul Internez Administrez Pacienta
evita 2022 anxietate, crispat, siguranței de atingere a să pacienta în antialgic prezintă
pericolele stres, plâns, psihologice pt integrităţii beneficiez salon cu mialgin 1 f facies
somnolență și iritabilitate, înlăturarea fizice şi e de condiții iv/seara și crispat și
dureri lombare paliditate stării de psihologice siguranţă optime , dimineața reprize de
datorită anxietate manifestată psihologic asigur un plâns
procesului prin ă, pentru climat de cauzate de
inflamator anxietate, înlăturarea securitate, emoții
adinamie, stării de mediu curat,
somnolență anxietate. liniștit,
şi dureri prevenirea
lombare infecțiilor
21.04 Anxietate, Facies Lipsa de Dureri Pacientul Stabilesc Administrez Pacienta
2022 dureri lombare crispat, cunoaștere a lombare să schema antialgic este mai
datorită iritabilitate, mijloacelor de datorită beneficiez apariției și mialgin 1 f informată și
procesului durere control ale procesului e de diminuării iv/seara și prezintă un
inflamator durerii inflamator siguranţă durerii în dimineața început de
psihologic scopul relaxare și
ă, pentru grupării conștientiza
înlăturarea îngrijirilor. re
stării de

54
 anxietate.
22.04 Nevoie normal Stare Anxietate Anxietate și Pacienta Condiții de Administrar Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorată dureri șă aibă mediu ea normal
lombare siguranță optime medicației satisfăcută
psihologic prescrise de
ă medic

Conluzii:
Pacienta M.P., în vârstă de 53 de ani, cu o greutate de 80kg și înălțime de 1,68m se internează în data de 20.04.2021 cu o durere lombară ce
iradiază pe membrul inferior, care se accentuează la ridicarea membrului, iar la întinderea acestuia provoacă durere a coapsei.
În urma tratamentului (mialgin 1f iv seara și dimineața,) și a explorărilor funcționale, starea pacientei s-a ameliorat.

55
 V.2. Cazul clinic nr.2
DATE PERSONALE
Nume: G.
Prenume: V.
Sex: F
Vârstă: 60 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatică dreaptă
Acte chirurgicale: neagă
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie: soție, mamă.
Persoane pe care se poate bizui: sot, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionară pe caz de boală.
Ocupaţia trecută: vănzătoare.
Asigurări de sănătate: pacienta este asigurata CNAS
ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: medie.
Limba vorbită: romana.
Planuri de viitor: sa-si creasca viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienta s-a adaptad destul de greu la rolul de bolnav.
Religie: ortodoxa nepracticantă
STIL DE VIAȚĂ
Activităţi recreative: plimbări frecvente prin parc, lectura.
Factori de risc: datorita activitatilor zilnice, pacienta este solicitată foarte mult
Locuinţa: apartament două camere, etaj trei.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orientată
Atenţia: normală.
Memoria: bună.
Abilitatea de a folosi informaţii: crescută.
Somnul: insomnii
Dureri: la nivelul coloanei vertebrale.

56
 Mobilitatea: scăzută din cauza durerilor vertebrale.
Tip de efort tolerat: scăzut.
Postura: inadecvată din cauza durerilor coloanei vertebrale
Articulaţii: mobile
Muşchi: normali
Activităţi zilnice: execută acțiuni din gospodărie având în grijă pe fiul său
SIMŢURI
Vedere: normală
Auz: normal
Mirosul: normal
Gustul: normal
Pipaitul: normal
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: mediu
Atitudine: pacienta ascultă și urmează sfaturile cadrelor medicale
Expresia feţei: îngrijorare, teamă
Părerea sa despre sine: bună
Adaptare la mediu: se adaptează destul de greu în activitățile zilnice fiind împiedicată de
durere
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta în vârstă de 53 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei
Dieta: nu respectă nici un regim alimentar
Alergii: nu prezintă alergii
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
Apetit: normal
Metode artificiale de alimentație: pacienta este alimentată pe cale parenterală prin
perfuzie
FANERE, TEGUMENTE SI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă
Părul: îngrijit
Unghiile: îngrijit

57
 RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
Respirație = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
Oboseală marcată
Tranzit intestinal: normal
Diureza: normală
DIAGNOSTIC NURSING
1.Dificultate în a respira din cauza durerilor la coloana lombară manifestată prin
paloare, transpirații, agitație.
2.Alimentație inadecvată prin deficit din cauza durerilor la coloana lombară cu
iradiere spre piciorul stâng, stării depresive manifestată prin inapetență, pierdere în greutate.
3.Incapacitate în a se mișca și a menține o bună postură din cauza durerilor la coloana
lombară manifestată prin tremurături, tulburări de mers.
4.Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ și calitativ manifestată prin
îngrijorare, astenie fizică și psihică, agitație, neputință
5.Dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca din cauza bolii manifestată prin oboseală,
stare depresivă, diminuarea imaginii de sine.
6.Dificultate în a se îngriji din cauza pierderii interesului față de sine manifestată prin
neputința în a se și acorda deprinderile de îngrijire zilnice.
7.Incapacitatea de a evita pericolele din cauza lipsei de cunoaștere a obiceiurilor
sănătoase de viață manifestată prin anxietate, adinamie, somnolență
8.Comunicare ineficace la nivel intelectual din cauza evoluției nefavorabilă a bolii
manifestată prin diminuarea stimei de sine, neadaptarea la situație, anxietate.
9.Dificultate de a acționă după credința și valori proprii din cauza neacceptării bolii
manifestate prin neliniște, anxietate, refuzul de a se conforma tratamentelor.
10.Dificultate de a-și asuma rolul din cauza neputinței manifestată prin stare
depresivă, singurătate, plictiseală, incapacitatea de a se adapta la realitate.

58
 Plan de îngrijire

Nevoia Manifestări Manifestări

Surse de Diagnostic Intervenții Intervenții
fundamenta Data de de Obiective Evaluare
lă dificultate de nursing autonome delegate
independență dependență
Nevoia de 05.7 Menținerea Necoordo- Tremurături, Incapacitate Pacienta să Planific un Administrez Pacienta
a se mișca 2022 independenței narea tulburări de mers de a se se poată program de Mialgin la reușește cu
și de a mișcării mișcărilor, mișca și de mișca și exerciții, indicașia dificultate
avea o corpului postură a menține o deplasa schimb medicului efectuarea
bună inadecvată bună adecvat poziția exercițiilor.
postură postură pacientei la
fiecare 2 ore
06.7 Menținerea Necoordo- Tremurături, Incapacitate Pacienta să efectuez Administrez Pacienta este
2022 independenței narea tulburări de mers de a se se poată exerciții medicația la echilibrată
mișcării mișcărilor, mișca și de mișca și pasive la indicația fizic și
corpului postură a menține o deplasa fiecare 2 ore, medicului reușește să
inadecvată bună adecvat învăț facă
postură pacienta să programul
facă exerciții complet de
de respirașie exerciții
profunde
07.7 Nevoie normal Stare Dureri Postură Pacienta sa Masez Administrez Pacienta este

59
 2022 satisfăcută ameliorată ameliorate adecvată prezinte o regiunile medicația la independentă
postură predispuse la indicația în
adecvată durere medicului menținerea
unei posturi
adecvate.
Nevoia de 05.7 Pacienta Disfagie. Dezechilibru Alterarea Pacienta să Explorez La indicația Se urmărește
a se 2022 prezintă Consum de neurologic alimentației înțeleagă preferinţele medicului curba
alimenta și senzație de lichide și hidratării importanța pacientului recoltez ponderală a
hidrata foame și sete. redus din cauza regimului, asupra probe pt pacientei
anxietății să nu alimentelor analize
prezinte permise şi laborator
grețuri interzise

06.7 Pacienta Consum de Dezechili-bru Alterarea Menținerea Alimentația La indicația Respectarea

2022 prezintă lichide neurologic alimentației echilibrului pacientei medicului regimului
senzație de redus și hidratării hidro- parenterală administrez alimentar
foame și sete. din cauza electrolitic tratamentul
anxietății medicamen-
tos

07.7 Nevoie Hidratare și Oboseală Alterarea Respecta- Monitorizare La indicația Nevoie

satisfăcută alimentare alimentației rea a funcțiilor medicului

60
 2022 insuficiente și hidratării regimului vitale administrez satisfăcută
cantitativ și din cauza alimentar tratamentul
calitativ anxietății medicamen-
tos
Nevoia de 05.7 odihnă și Oboseală, Durere Perturbarea Bolnava să Aerisesc Administrez Pacienta
a dormi și 2022 somn deficitar insomnie, somnului prezinte un salonul, medicația reușește să
de a se cauzat de stare de din cauza somn păstrez liniște prescrisă de doarmă 7 ore
odihni durere și agitație durerii calitativ și și asigur medic
anxietate cantitativ, condiții
calmarea optime pt
durerilor odihnă
06.7 Odihnă și Stare Dureri Odihnă și Asigurarea Aerisesc Administrez Bolnava
2022 somn deficitar ameliorată Ameliorate somn unui somn salonul și medicația prezintă un
din cauza ineficiente calitativ și asigur prescrisă de somn eficient
durerii cantitativ liniștea doctor

07.7 Nevoie Stare Dureri Odihnă și Pacienta Condiții de Administra- Nevoie

2022 satisfăcută ameliorată ameliorate somn trebuie să mediu rea normal
normal ineficiente aibă un ambient medicației

61
 somn propice prescrise de satisfăcută
corespunză somnului medic
-tor stării
de bolaă
05.7 Dificultate în a Apatie în a Tulburări de Incapacitate pacienta să educ pacienta Administrez pacienta
2022 se îmbrăca și se îmbrăca, concentrare, de a se se poată privind medicația încearcă să
dezbrăca din haine durere, slăbire îmbrăca îmbrăca și importanța prescrisă de înțeleagă
cauza bolii inadecvate dezbrăca vestimentație medic importanța
singură i adecvate, vestimentați-
efectuez ei
exerciții de
Nevoia de motricitate
a se
îmbrăca și
dezbrăca 06.7 Dificultate în a haine Tulburări de Incapacitate Să se poată Efectuez Administrez Pacienta își
2022 se îmbrăca și inadecvate concentrare, de a se îmbrăca și exerciții de medicația alege haine
dezbrăca din durere, slăbire îmbrăca dezbrăca motricitate prescrisă de adecvate
cauza bolii singură medic

07.7 Nevoie Stare Dureri Pacienta se pacienta se fac exerciții Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorate poate poate de motricita- medicația satisfăcută
îmbrăca îmbrăca și te fină, prescrisă de
62
 singură dezbrăca explicând medic
singură gestica
necsară
îmbrăcării
Nevoia de 05.7 Insucientă Cauza Stare depresiva, Insuficente educarea Evaluez Administrez Pacienta dă
a învăța 2022 cunoaștere neputinței singurătate, informații pacientei nevoia de calmante la semne că
manifestată plictiseală,incapa despre cu privire cunoaștere în indicația dorește șă-și
prin stare cit-tea de a se starea de la starea de legătură cu medicului însușească
depresivă adapta sănătate și sănătate boala cunăștințe
diagnostic legate de
boala

06.7 Insuficente Cauza Stare de Insuficente Educarea Învăț Administrez Pacienta

2022 cunoaștere neputinței singurătate, informații pacientei pacienta să medicația acumulează
manifestată incapacitate de a despre cu privire respecte prescrisă de cunoștințe
prin stare se adapta starea de la starea de minuțios medic solide despre
agitație sănătate și restricția

63
 diagnostic sănătate impusă de boală
medic
07.7 Nevoie Stare Stare ameliorată Insuficente Educarea Învăț Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată informații pacientei pacienta să medicația satisfăcută
despre cu privire respecte prescrisă de
starea de la starea de minuțios medic
sănătate și sănătate restricția
diagnostic impusă de
medic
Nevoia de 05.7 Emoții, Facies Durere, lipsa Probabilitat Pacientul Internez Administrez Pacienta
a evita 2022 anxietate, crispat, siguranței e de să pacienta în antialgic prezintă
pericolele stres, plâns, psihologice pt atingere a beneficieze salon cu mialgin 1 f facies crispat
somnolență și iritabilitate, înlăturarea stării integrităţii de condiții iv/seara și și reprize de
dureri lombare paliditate de anxietate fizice şi siguranţă optime , dimineața plâns cauzate
datorită psihologice psihologică asigur un de emoții
procesului manifestată , pentru climat de
inflamator prin înlăturarea securitate,
anxietate, stării de mediu curat,
adinamie, anxietate. liniștit,
somnolență prevenirea
şi dureri infecțiilor
lombare

64
 datorită
procesului
inflamator.
06.7 Anxietate, Facies Lipsa de Dureri Pacientul Stabilesc Administrez Pacienta este
2022 dureri lombare crispat, cunoaștere a lombare să schema antialgic mai
datorită iritabilitate, mijloacelor de datorită beneficieze apariției și mialgin 1 f informată și
procesului durere control ale procesului de diminuării iv/seara și prezintă un
inflamator durerii inflamator siguranţă durerii în dimineața început de
psihologică scopul relaxare și
, pentru grupării conștientizar
înlăturarea îngrijirilor. e
stării de
anxietate.

07.7 Nevoie normal Stare Anxietate Anxietate și Pacienta șă Condiții de Administrare Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorată dureri aibă mediu a medicației normal
lombare siguranță optime prescrise de satisfăcută
psihologică medic

65
Pacienta G.V., în vârstă de 60 de ani, cu o greutate de 80kg și înălțime de 1,68m se internează în data de 05.07.2021 cu o durere la nivelul
coloanei vertebrale.
În urma tratamentului (glucoza, vit. B6, calciu administrate iv în perfuzie, Ketoprofen, Midocalm) și a explorărilor funcționale, starea
pacientei s-a ameliorat.

66
 V.3. Cazul clinic nr.3
DATE PERSONALE
Nume: V.
Prenume: B.
Sex: M
Vârstă: 55 ani.
Diagnostic curent: Lombostiatică acută
Acte chirurgicale: neagă
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: mediul urban
Responsabilităţi şi roluri în familie:soț, tată.
Persoane pe care se poate bizui: soție, fiu.
Ocupaţia prezentă: pensionar pe caz de boală.
Ocupaţia trecută: bucătar
Asigurări de sănătate: pacientul este asigurat CNAS
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: medie.
Limba vorbită: română.
Planuri de viitor: să-și crească viitorul nepot.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacientul s-a adaptat destul de greu la rolul de
bolnav.
Religie: ortodox nepracticant
STIL DE VIAȚĂ
Activităţi recreative: plimbări frecvente prin parc, vizite dese către părinți, lectură.
Factori de risc: datorită activităților zilnice, pacientul este solicitat foarte mult
Locuinţă: apartament două camere, etaj trei.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orintat
Atenţia: normală.
Memoria: bună.
Abilitatea de a folosi informaţii: crescută.
Somnul: insomnii

67
 Dureri: la nivelul coloanei vertebrale.
Mobilitatea: scăzută din cauza durerilor vertebrale.
Tip de efort tolerat: scăzut.
Postură: inadecvată din cauza durerilor coloanei vertebrale
Articulaţii: mobile
Muşchi: normali
Activităţi zilnice: execută acțiuni din gospodărie având în grijă pe fiul său
SIMŢURI
Vedere: normală
Auz: normal
Mirosul: normal
Gustul: normal
Pipăitul: normal
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: mediu
Atitudine: pacientul ascultă și urmează sfaturile cadrelor medicale
Expresia feţei: îngrijorare, teamă
Părerea sa despre sine: bună
Adaptare la mediu: se adaptează destul de greu în activitățile zilnice fiind împiedicat de durere
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacientul în vârstă de 53 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei
Dieta: nu respectă nici un regim alimentar
Alergii: nu prezintă alergii
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.68 m
Greutate: 80 kg
Apetit: normal
Metode artificiale de alimentație: pacientul este alimentat pe cale parenterală prin
perfuzie
FANERE, TEGUMENTE ȘI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă
Părul: îngrijit
Unghiile: îngrijit

68
 RESPIRAŢIA ȘI CIRCULAŢIA
Respirație = 16 R / min
T.A. = 160/90
P = 87 / min
Oboseală marcată
Tranzit intestinal: normal
Diureza: normală
Analiza și interpretarea datelor
Nevoia afectată Considerații nursing
1.Nevoia de a evita pericolele Probabilitate de atingere a integrităţii fizice
şi psihologice manifestată prin anxietate,
adinamie, somnolență şi dureri lombare
datorită procesului inflamator.
2.Nevoia de a se mișca Incapacitate în a se mișca și a menține o
bună postură din cauza durerilor la coloana
lombară manifestată prin tremurături,
tulburări de mers.
3.Nevoia de a mânca și a bea Alimentație inadecvată prin deficit din
cauza durerilor la coloana lombară cu
iradiere spre piciorul stâng, stării depresive
manifestată prin inapetență, pierdere în
greutate
4.Nevoia de a dormi Alterarea somnului din punct de vedere
cantitativ și calitativ manifestată prin
îngrijorare, astenie fizică și psihică, agitație,
neputință durere
5.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca Dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca din
cauza bolii manifestată prin oboseală, stare
depresivă, diminuarea imaginii de sine
6.Nevoia de a învăța Insuficientă cunoaştere din cauza neputinței
manifestată prin stare depresivă.

69
Plan de îngrijire
Manifestări
Nevoia Manifestări
de Surse de Diagnostic Intervenții Intervenții
fundamental Data de Obiective Evaluare
ă independen dificultate de nursing autonome delegate
dependență
ță
Nevoia de a 15.3 Menținerea Necoordo- Tremurături, Incapacitat Pacienta să Planific un Administrez Pacienta
se mișca și 2022 independenț narea tulburări de e de a se se poată program de Mialgin la reușește cu
de a avea o ei mișcării mișcărilor, mers mișca și de mișca și exerciții, indicașia dificultate
bună corpului postură a menține o deplasa schimb poziția medicului efectuarea
postură inadecvată bună adecvat pacientei la exercițiilor.
postură fiecare 2 ore
16.3 Menținerea Necoordo- Tremurături, Incapacitat Pacienta să efectuez Administrez Pacienta
2022 independenț narea tulburări de e de a se se poată exerciții pasive medicația la este
ei mișcării mișcărilor, mers mișca și de mișca și la fiecare 2 indicația echilibrată
corpului postură a menține o deplasa ore, învăț medicului fizic și
inadecvată bună adecvat pacienta să reușește să
postură facă exerciții facă
de respirașie programul
profunde complet de
exerciții

17.3 Nevoie Stare Dureri Postură Pacienta sa Masez Administrez Pacienta

70
 normal ameliorată ameliorate adecvată prezinte o regiunile medicația la este
2022 satisfăcută postură predispuse la indicația independent
adecvată durere medicului ă în
menținerea
unei posturi
adecvate.
Nevoia de a 15.3 Pacienta Disfagie. Dezechilibru Alterarea Pacienta să Explorez La indicația Se
se alimenta 2022 prezintă Consum de neurologic alimentației înțeleagă preferinţele medicului urmărește
și hidrata senzație de lichide redus și hidratării importanța pacientului recoltez curba
foame și din cauza regimului, asupra probe pt ponderală a
sete. anxietății să nu alimentelor analize pacientei
prezinte permise şi laborator
grețuri interzise

16.3 Pacienta Consum de Dezechili-bru Alterarea Menținerea Alimentația La indicația Respectarea

2022 prezintă lichide redus neurologic alimentației echilibrulu pacientei medicului regimului
senzație de și hidratării ihidro- parenterală administrez alimentar
foame și din cauza electrolitic tratamentul
sete. anxietății medicamen-
tos
17.3 Nevoie Hidratare și Oboseală Alterarea Respecta- Monitorizarea La indicația Nevoie
satisfăcută alimentare alimentației rea funcțiilor medicului

71
 2022 insuficiente și hidratării regimului vitale administrez satisfăcută
cantitativ și din cauza alimentar tratamentul
calitativ anxietății medicamento
s

Nevoia de a 15.3 odihnă și Oboseală, Durere Perturbarea Bolnava să Aerisesc Administrez Pacienta
dormi și de 2022 somn insomnie, somnului prezinte un salonul, medicația reușește să
a se odihni deficitar stare de din cauza somn păstrez liniște prescrisă de doarmă 7
cauzat de agitație durerii calitativ și și asigur medic ore
durere și cantitativ, condiții optime
anxietate calmarea pt odihnă
durerilor
16.3 Odihnă și Stare Dureri Odihnă și Asigurarea Aerisesc Administrez Bolnava
2022 somn ameliorată Ameliorate somn unui somn salonul și medicația prezintă un
deficitar din ineficiente calitativ și asigur liniștea prescrisă de somn
cauza cantitativ doctor eficient
durerii

17.3 Nevoie Stare Dureri Odihnă și Pacienta Condiții de Administra- Nevoie

2022 satisfăcută ameliorată ameliorate somn trebuie să mediu ambient rea normal
normal ineficiente aibă un propice medicației

72
 somn somnului prescrise de satisfăcută
corespunză medic
-tor stării
de bolaă

Nevoia de a 15.3 Dificultate Apatie în a se Tulburări de Incapacitat pacienta să educ pacienta Administrez pacienta
se îmbrăca 2022 în a se îmbrăca, concentrare, e de a se se poată privind medicația încearcă să
și dezbrăca îmbrăca și haine durere, slăbire îmbrăca, îmbrăca și importanța prescrisă de înțeleagă
dezbrăca inadecvate manifestată dezbrăca vestimentației medic importanța
din cauza prin stare singură adecvate, vestimentați
bolii depresivă, efectuez -ei
diminuarea exerciții de
imaginii de motricitate
sine

16.3 Dificultate haine Tulburări de Incapacitat Pacienta să efectuez Administrez Pacienta își
2022 în a se inadecvate concentrare, e de a se se poată exerciții de medicația alege haine
îmbrăca și durere, slăbire îmbrăca îmbrăca și motricitate, prescrisă de adecvate
dezbrăca dezbrăca încurajes

73
 din cauza singură pacienta medic
bolii
17.3 nevoie Stare Dureri Pacienta se pacienta se fac exerciții de Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorate poate poate motricita- te medicația satisfăcută
îmbrăca îmbrăca și fină, explicând prescrisă de
singură dezbrăca gestica necsară medic
singură îmbrăcării

Nevoia de a 15.3 insucientă cauza stare depresiva, Insuficente educarea Evaluez nevoia Administrez Pacienta dă
învăța 2022 cunoaștere neputinței singurătate, informații pacientei de cunoaștere calmante la semne că
manifestată plictiseală,inca despre cu privire în legătură cu indicația dorește șă-și
prin stare pacit-tea de a starea de la starea de boala medicului însușească
depresivă se adapta sănătate și sănătate cunăștințe
diagnostic legate de
boala

16.3 Insuficente cauza stare de Insuficente Educarea Învăț pacienta Administrez Pacienta
2022 cunoaștere neputinței singurătate, informații pacientei să respecte medicația acumulează
manifestată incapacitate de despre cu privire minuțios prescrisă de cunoștințe
prin stare a se adapta starea de la starea de restricția medic solide
agitație sănătate și impusă de despre

74
 diagnostic sănătate medic boală
17.3 nevoie Stare Stare Insuficente Educarea Învăț pacienta Administrez Nevoie
2022 satisfăcută ameliorată ameliorată informații pacientei să respecte medicația satisfăcută
despre cu privire minuțios prescrisă de
starea de la starea de restricția medic
sănătate și sănătate impusă de
diagnostic medic
Nevoia de a 15.3 Emoții, Facies Durere, lipsa Probabilitat Pacientul Internez Administrez Pacienta
evita 2022 anxietate, crispat, plâns, siguranței e de să pacienta în antialgic prezintă
pericolele stres, iritabilitate, psihologice pt atingere a beneficieze salon cu mialgin 1 f facies
somnolență paliditate înlăturarea integrităţii de condiții optime iv/seara și crispat și
și dureri stării de fizice şi siguranţă , asigur un dimineața reprize de
lombare anxietate psihologice psihologic climat de plâns
datorită manifestată ă, pentru securitate, cauzate de
procesului prin înlăturarea mediu curat, emoții
inflamator anxietate, stării de liniștit,
adinamie, anxietate. prevenirea
somnolență infecțiilor
şi dureri
lombare
datorită
procesului

75
 inflamator.
16.3 Anxietate, Facies Lipsa de Dureri Pacientul Stabilesc Administrez Pacienta
2022 dureri crispat, cunoaștere a lombare să schema antialgic este mai
lombare iritabilitate, mijloacelor de datorită beneficieze apariției și mialgin 1 f informată și
datorită durere control ale procesului de diminuării iv/seara și prezintă un
procesului durerii inflamator siguranţă durerii în dimineața început de
inflamator psihologic scopul grupării relaxare și
ă, pentru îngrijirilor. conștientiza
înlăturarea re
stării de
anxietate.

17.3 Nevoie Stare Anxietate Anxietate și Pacienta șă Condiții de Administrare Nevoie

2022 normal ameliorată ameliorată dureri aibă mediu optime a medicației normal
satisfăcută lombare siguranță prescrise de satisfăcută
psihologic medic
a

76
Pacientul V.B., în vârstă de 55 de ani, cu o greutate de 80kg și înălțime de 1,68m se internează în data de 15.03.2021 cu o durere la nivelul
coloanei vertebrale, cu diagnosticul de lombosciatică acută.În urma tratamentului (mialgin 1 f iv seara și dimineața) și a explorărilor funcționale,
starea pacientului s-a ameliorat.

77
CONCLUZII

Odată cu apariţia lombosciaticii, pacientul devine un om constrâns datorită

imposibilităţii de a-şi efectua activitatea într-un mod firesc, fiind astfel scos din circuitul
productiv, cât şi din cel social, fapt ce are o influenţă nefastă şi asupra psihicului acestuia.

Programele de recuperare sunt adaptate, iar rezultatele reabilitării medicale sunt de cele
mai multe ori spectaculoase, cu un câştig funcţional maxim, cu reinserţia socio-profesională şi
familială a pacientului, rapidă şi la parametrii aşteptaţi.

Este esenţială contracararea principalilor factori de risc: supraponderabilitatea,

sedentarismul, statul sau dormitul în poziţii vicioase şi incorecte, mişcările bruşte, eforturile
fizice, frigul, umezeala, purtarea greutăţilor într-un mod nefavorabil pentru coloana vertebrală
(într-o mână, pe umeri, pe cap). De o importanţă majoră este şi învăţarea modului corect de
efectuare a gesturilor uzuale, ce presupun efort fizic susţinut sau unele mişcări de flexie,
rotaţie, înclinaţie a coloanei vertebrale.

Eficienţa tratamentelor se bazează pe convigerea pacientului de necesitatea continuării

şi acasă a întregului program învăţat, a respectării indicaţiilor primite pentru că în asta constă
adevărata profilaxie a suferinţelor articulare şi musculare: ,,trăieşte 24 de ore pe zi protejându-
ţi structurile aparatului musculo-articular”.

78
 BIBLIOGRAFIE

1. Arseni C, Simionescu M - Patologia vertebro-medulara neurochirurgicala, Ed.

Medicala 1968, 267-268.
2. Aryanpur J, Ducker T - Multilevel Lumbar Laminotomies: An Alternative to
Laminectomy în the Treatment of Lumbar Stenosis, Neurosurg. 1990, 26: 429-433.
3. Deshayes P, Louvel JP - Le canal lombaire étroit, La Rev Pract (Paris) nr.5, 1992,
569-572.
4. Ganz JC - Lumbar Spinal Stenosis: Postoperative Results în Terms of Preoperative
Posture -Related Pain, J Neurosurg 1990, 72: 71-74.
5. Greenberg MS - Handbook Neurosurgery, vol 1, Greenberg Graphics, 1997, 207-213.
6. Weinstein PR - Lumbar Stenosis, în Hardy R.W. Jr. - Lumbar Disc Disease, Raven
Press1993, sec. ed. cap 22, 241-254.
7. Silvers HR, Lewis PJ - Decompressive Lumbar Laminectomy for Spinal Stenosis, J
Neurosurg, 1993, 78: 695-701
8. Gheorghe Dimitriu – Bolile reumatismale, Ed. Sport – Turism 1982, 105-120.
9. Elian Nicolae – Prevenirea şi tratarea bolilor reumatice, Ed. Facla 1975, 53-72; 84-88,
10. Cezar lonel - Ghid de neurologie, Editura Medicala
11. Dimitriu C. - Reumatologie clinica, Editura Medicala, 1960
12. Kiss I. - Fizio-Kinetoterapia şi recuperarea medicala în afectiunile aparatului
locomotor, Editura Medicala, 1999
13. Sbenghe T. - Kinetologie practica, terapeutica şi de recuperare, Editura Medicala,
1987
14. Stefanache C. – neurologie clinica, Iasi, 1997
15. Suteanu S., lonescu V., Moanga M. - Clinica şi tratamentul bolilor reumatice Editura
Medicala

79