Injectia intramusculara( im)

Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau

a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la
seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol
uleioase
Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare
ar putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care
trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului
interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea
santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;
Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza
indicata, scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara

-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul

de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se
schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza
capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston,
aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi
la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple
singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut
recent injectii intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de
administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a
coapsei
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca
urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu
acul montata la seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu
vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite
muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi
sub care a fost introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a
ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)

-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a

observa eventualele sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de
echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora
administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente

Interventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea
acului,efectuarea injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie
a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne
prin verificarea pozitiei acului

Injectia intravenoasa (i.v.)

Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice in circulatia venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.

-calea intravenoasa este aleasa atunci cand

trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot
provoca distructii tisulare;
Loc de electie
-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca
si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta
deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice;
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central
numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele
brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza
dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie
maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida
pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;

-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;

-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere
in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru
plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si
controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt
circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;
Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai
mic si aplicam garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin
cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm
sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra
tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de
aspirare pentru a verifica pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele
seringii, iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand
pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat

-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in
continuare starea generala
Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor
repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete
,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul
pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca
acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in
cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile
tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal,
Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la
locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocoloperator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea
tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca
alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei

-se intrerupe injectia

-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in
sistemul vascular sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se
produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a
extremitatilor,durere exacerbata,albirea mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea.

Injectia subcutanata( s.c.)

Scop
-terapeutic
Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in
zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere.
Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul
insulinei, locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante

Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de

substanta administrata
Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii
primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia
celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un
aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza
indicata, scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de
cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se
schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza
capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston,
aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi
la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple
singura cu cantitatea necesara
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i
reduce anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul
zonei alese spre exterior prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool
subcutanat in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu
de tesut adipos

-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura

-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de
grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie
si a nu se irita fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la
inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar
la insulina, iar la heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura
miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular
pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se
adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari
sau echimoze
Consideratii speciale
-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic
-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a
preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al
organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de
a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele
5 minute dupa injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite.

Injectia intradermica ( i.d.)

Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn

-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de
expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de
exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor
medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala
expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni ,
edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15
grade fata de antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul
cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si
se va relua tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se
maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul
testului

-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se
modifica marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi
citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie
de substanta injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a
bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea
solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la
administrare de antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea

OBSERVAREA, MSURAREA I NOTAREA

DIUREZEI
Diureza procesul de formare i eliminare a urinei din organism timp de 24 de ore.
Urina lichidul format de rinichi prin filtrarea sngelui, n care sunt eliminate
substanele rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile i toxice pentru
organism i excretat de aparatul renal. Tulburrile metabolismului intermediar
influeneaz cantitatea i calitatea (compoziia) urinei eliminate.
Miciune actul fiziologic, contient, de eliminare a urinei.
Scop: obinerea de informaii privind starea morfofuncional a aparatului urinar i

a ntregului organism, cantitatea i calitatea urinei furniznd date importante pentru

stabilirea diagnosticului, prognosticului, urmrirea evoluiei bolilor dar i n
stabilirea bilanului nutritiv n bolile metabolice.
Materiale necesare:
- vase cilindrice gradate cu gt larg sau borcane de 2-4 l gradate;
- foaie de temperatur;
- creion sau pix (culoare albastr).
Etape de execuie:
I. Observarea diurezei
Se va observa ritmul miciunilor:
1. normal 5-6/24 ore la brbai; 4-5/24 ore la femei;
2. patologic ritm crescut (polakiurie); mai mult noaptea (nicturie).
Se vor observa tulburrile de miciune:
1. polakiurie miciuni frecvente, cu cantiti mici;
2. ischiurie sau retenie de urin imposibilitatea de a urina;
3. disurie eliminarea urinei cu dificultate i dureri;
4. enurezis pierderea involuntar de urin n timpul nopii;
5. nicturie egalarea sau inversarea raportului dintre numrul miciunilor i
cantitatea de urin emis noaptea fa de cea emis n cursul zilei.
II. Msurarea diurezei
a) Pregtirea materialelor:
Se cur riguros vasele cilindrice, gradate, se cltesc cu ap distilat pentru a nu se
modifica compoziia urinei i se acoper.
Recipientele vor fi etichetate (numele bolnavului, nr. salon i pat).
b) Pregtirea bolnavului:
Se educ bolnavul s urineze numai n urinar.
c) Efectuarea tehnicii:
Splarea minilor.
Colectarea dup un orar fix, valabil pentru toi bolnavii seciei.
Se invit bolnavul s urineze i se arunc produsul acestei emisii la ora 8
dimineaa.
Se colecteaz n vasele gradate toate urinele emise pn a doua zi la ora 8,
adugndu-se i urina acestei emisii.
Se citete gradaia care indic urina emis n 24 ore.
Splarea minilor.

III. Notarea diurezei

d) Notarea cifric:
Se noteaz cifric n Carnetul de observaii medicale independente, n fiecare
diminea (numele bolnavului, nr. patului, data i cantitatea de urin eliminat n
24 de ore.
e) Notarea grafic:
Pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur se socotesc 100 ml urin.
Se noteaz grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are haurat numai
partea superioar ce corespunde cantitii de urin a zilei respective.
f) Reorganizarea locului de munc:
Vasele n care se face colectarea urinei pe timp de 24 de ore se depoziteaz n
ncperi rcoroase, pentru a se preveni descompunerea urinei.
La urina colectat se adaug cteva cristale de timol care mpiedic procesele de
fermentaie fr s modifice reaciile chimice.
g) Interpretarea rezultatelor:
Valori fiziologice normale ale volumului de urin:
- femei = 1000-1400 ml/24 h;
- brbai = 1200-1800 ml/24 h.
Valori patologice:
- poliurie = peste 3000 ml/24 h;
- oligurie = sub 1000 ml/24h;
- anurie = absena urinei n vezic.
Observarea calitii urinei:
1. culoare: normal
- galben deschis = urin diluat;
- brun nchis = urin concentrat;
patologic
- brun nchis i spum (icter);
- roie deschis pn la roie brun = urin cu snge (hematurie);
fiziologic
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen;
- cafeniu-rou-brun-negru = tratament cu chinin sau acid salicilic.
2. miros: caracteristic; amoniacal (n fermentaia alcalin intravezical); aromatic,
de fructe n diabet.
3. aspect:
- normal = clar, transparent;
- patologic = tulbure (sruri, puroi, microbi, calculi).

SONDAJUL VEZICAL

Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica
urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul
extern.
SCOPUL: 1. explorator cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in
vederea examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor
modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;
2. terapeutic cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in
situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee
terapeutice prin sonda;
Pregatirea materialelor:
- musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15
cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2
eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germenii cautati, ser
fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile, 2 pense hemostatice sterile, materiale
pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, bazinet, recipient pentru recoltarea
urinei;
- medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000;
Pregatirea pacientei:
- se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;
- se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;
- pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);
- se indeparteaza perna si patura;
- se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;
- se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
- se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita renala.
A. Tehnica efectuarii sondajului la femei
- sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si
pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar;
- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
- evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);
- dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia
anusului;
- operatia se face de 2-3 ori;
- scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale
mainii drepte;
- lubrifiaza sonda cu ulei steril;

- sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;

- paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o
miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica;
- primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza
in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare;
- dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar
extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers;
Ingrijirea ulterioara a pacientei:
- se efectueaza toaleta regiunii vulvare
- pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat;
- va fi supravegheata in continuare;
- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o,
cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei;
B. Tehnica efectuarii sondajului la barbat:
- pregatirea instrumentelor si a materialelor sunt aceleasi ca si pentru sondajul vezical
al femei;
Pregatirea psihica a pacientului:
- pacientul este anuntat explicandu-i-se inofensivitatea tehnicii;
- bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate;
- se izoleaza patul cu un paravan;
- se acopera bolnavul lasand libera numai regiunea genitala;
- se face toaleta organelor genitale externe;
- sub bazinul bolnavului se aseaza o perna tare, musama si aleza;
- se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
- alege sonda cu care efectueaza sondajul folosind o pensa anatomica sterila;
- sonda este lubrifiata;
- asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur;
- intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si
cu ajutorul unei pense sterile tinuta in aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate
a varfului;
- introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana
stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale
mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica;
- daca pe parcursul inaintarii sondei aceasta intalneste obstacole anatomice sau
functionale sau daca se produc spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de
calibru mai mic (sonda Thieman);
- patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda;
- sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina;
- urina se recolteaza in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de
laborator ce se vor efectua;
- restul urinei se capteaza in tavita renala sau intr-un alt recipient;
- indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce extremitatea
libera a fost inchisa prin comprimare;
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
- dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
- pacientul este ajutat sa se imbrace si se schimba lenjeria de pat daca este nevoie;

- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand cantitatea de urina recoltata,

aspectul macroscopic, numele persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau
incidente;
COMPLICATII
Dupa sondaj pot aparea 2 categorii de complicatii: imediate si tardive;
Complicatii imediate:
1. Lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Aceasta se obtine prin hemoragie de diferite
grade. In aceasta situatie se impune introducerea imediata a tehnicii.
2. Crearea unei cai false prin fortarea sondei se previne prin efectuarea sondajului cu
blandete, cu rabdare, fara sa se forteze inaintarea sondei.
3. Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii ne dam seama dupa intreruperea
curentului de urina. Sonda se destupa prin insuflare de aer sau injectarea a cativa ml de
solutie dezinfectanta.
Complicatii tardive:
Infectii prin introducerea germenilor patogeni prin intermediul manevrelor si
instrumentelor nesterile.
PRECIZARI
1. Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea
urinei. Continutul vezical trebuie sa se evacueze singur datorita elasticitatii vezicii
urinare.
2. Golirea brusca a vezicii destinse in special la persoanele in varsta poate provoca
hemoragie. De aceea evacuarea se va face incet iar daca vezica nu a fost prea destinsa,
se va face partial, urmand ca restul de urina sa se elimine printr-un nou sondaj dar
dupa cateva ore.

Spltura gastric
1. Scop terapeutic: golirea coninutului gastric i curarea mucoasei gastrice de
elemente patologice restante la acest nivel.
Se face n urmatoarele situaii:
- in ingestii accidentale sau voluntare de substane toxice (diluare +
neutralizare + evacuare)
- in staze gastrice prelungite nsoite sau nu de dilataie gastric i procese
fermentative (stenoze pilorice);
- in pregtirea preoperatorie
- n intervenii pe stomac sau n cazul unei anestezii generale la un pacient
cu coninut gastric abundent

 - in perioada postoperatorie, la pacientii cu interventii laborioase, la care

apare ileusul dinamic si varsaturile sau in dilataii gastrice acute
postoperatorii.
2. Scop diagnostic: obinerea unor produse patologice din stomac, n cazul:
- analizei biochimice a unei substane ingerate accidental, voluntar sau n
cursul unui act criminal
- unor infecii specifice ( bacilii Koch din TBC) Are ca i contraindicaii
situaiile n care:
o 1. peretele gastric subminat patologic se poate fisura n cursul
manoperei:
- Ulcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie
- Interval mai mare de 2-3 ore de la ingestia de substane
chimice caustice.
o 2. compresiunea realizat la nivelul cavitii toracice de ctre
stomacul dilatat conduce la complicaii de vecintate pentru pacienii:
- cu tuberculoz pulmonar avansat sau n evoluie
- cu insuficien respiratorie de diverse cauze
- cu insuficien cardiac decompensat
- cu anevrisme de vase mari la emergen
Materiale necesare :
sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei
seringi sterile
manusi sterile
recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la sugar )
recipient pentru depozitarea lichidului gastric
palnie
pense hemostatice
antidot

 lubrefiant steril pentru sonda

leucoplast
material pentru dezinfectia mainilor
material pentru protectia patului si lenjerie de pat
Tehnica:
prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro faringo -esofagiana
introducerea sondei
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind (functie de
starea de constienta)
- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
- se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind distanta de la
nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza locul
- se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil
- daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta tehnica si ce
trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta, daca este agitat va fi tinut de
alta persoana
- se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea posterioara a
faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa inghita, sincronizind
miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu introducerea sondei. Se extrage
sonda de urgenta daca se observa agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte
reactii, dar se reia tehnica .
- cand sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat, se verifica pozitia ei
prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se adapteaza la capatul distal
spalatura propriu-zisa :
o - se aspira continutul gastric cu o seringa,
o - se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu
solutie de spalatura, ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului
si cand din lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm , se coboara mai
jos de nivelul epigastrului, golind continutul in recipientul de
colectare. Daca se foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce
solutia cu seringa .
o - se repeta pana solutia rezultata este curata
o - se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica

o - se extrage sonda cu blindete, dar rapid

o - se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse
o - se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .

Spalatura Oculara
Scop terapeutic:
- afectiuni inflamatorii
- secretii conjunctivale
- corpi straini
Materiale necesare:
- recipient picurator
- comprese sterile
- tavita renala
- solutie pentru spalatura
- soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de Vit. A, lacrimi
artificiale, unguent oftalmic
- materiale de protectie, manusi de unica folosinta
Tehnica :
- pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul

 - se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin

tergere uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon
steril imbibat in ser fiziologic
- se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul
- se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
- rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de Vit. A pe
pleoape, protejand astfel pielea fragil
- pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in ser
fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent

Spltura Auricular (a conductului auditiv extern)

Scop terapeutic:
- ndeprtarea dopurilor de cerumen i a corpilor strini
ptruni accidental sau voluntar (la persoane fr
discernmnt) n conductul auditiv extern.
- uneori, n otita medie supurat cu membran timpanic
perforat, se pot efectua splturi terapeutice i pe aceast
cale.
Are urmtoarele contraindicaii:
- Membrana timpanic perforat
- Patologie acut a membranei timpanice i a elementelor
conductului auditiv extern (otite acute externe, infecii
tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc)

Materiale necesare :
- materiale de protectie 38
- seringa Guyon
- lichid de spalatura
- substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau
pentru favorizarea extragerii corpului strain
- tavita renala
- comprese sterile
Tehnica:
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se
protejeaza cu o musama
- se verifica temperatura solutiei (37 C) si se aspira in
seringa Guyon
- pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi
si in sus pentru a largi conductul auditiv
- se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se
vede cu ochiul liber si se injecteaza lichidul spre peretele
postero-superior si se asteapta evacuarea. Lichidul se
introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari
vestibulare sau perforarea timpanului
- se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul
de spalatura este curat .

Spltura vaginal:
Scop terapeutic: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal
fiziologic sau patologic avnd ca obiectiv:
- dezinfecia local n obstetric-ginecologie, vaginite,
vulvovaginite
- dezinfecia local pre- i postoperatorie;
- dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal
Are ca i contraindicaii situaiile n care:
- colul uterin este deschis sau beant, permind trecerea lichidului
de spltur la nivelul cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea
peritoneala:
- imediat post-partum;
- patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);
- patologie acut utero-anexial.
Materiale necesare:
- irigator de 2 litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m.
- canula vaginala
- solutiile de spalat permanganat de potasiu 1/4000, cloramina
1%, lichidul de spalatura trebuie sa fie caldut la 25 30 C
Tehnica :
- pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza
pe o plosca in pat, cu coapsele in abductie si flectate
- se efectueaza toaleta vulvara
- se introduce canula in vagin, urmand peretele posterior al
acestuia, pana in fundul de sac posterior. Se retrage putin canula
si se orienteaza varful acesteia catre fundurile de sac laterale
- jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o
curatire mecanica a mucoasei vaginale si colului uterin, prin
eliminarea secretiilor odata cu lichidul de spalatura
- se retrage canula progresiv, se pune pacienta sa tuseasca
pentru a elimina lichidul retinut in vagin
- se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se
aplica un tampon