SCOALA POSTLICEALA ,,ANASTASIE FATU” VASLUI

NURSING
IN
GASTROENTEROLOGIE
AS.PR.LIC.PIRAU ELENA
NEVOIA DIAGNOSTICUL DE OBIECTIV INTERVENTII
NURSING
1. A respira si a Problema=​ alterare,deteriorare, DEF: - descrierea Intervenţii autonome Interven
avea o buna deficit,incapacitate,diminuare, unui comportament (independente): (delegat
circulatie dificultate, perturbare. pe care il aşteptăm Comunicarea - recoltă
2. A bea si a ​Etiologia​ = sursa de dificultate de la pacient; - admin
manca - din cauza - un rezultat pe care Asigurarea/asistarea igienei tratame
3. A elimina - datorita dorim să-l obţinem in pacientului; - pregat
4. A se misca si a - legat de urma intervenţiilor investig
avea o buna Caracteristicile Asigurarea confortului fizic şi preoper
postura Semnele​ = manifestarile de obiectivului: psihic al pacientului; suprave
5. A dormi si a se dependenta - (S) = specificitate postope
odihni Exemple de dg.de nursing​: (cine face?) Asigurarea/asistarea - Monit
6. A se imbraca si - Alterarea eliminarii - (P) =performanta funcţiei respiratorii, a vitale
dezbraca intestinale din cauza (ce face, ce se face) eliminărilor; - Delega
7. A- si mentine alimentatiei sarace in fibre - (I) = implicare(cum respons
temperatura in manifestata prin constipatie face actiunea :singur Asiguarea/asistarea ingestiei către al
limite normale - Alterarea digestiei,datorata sau cu ajutor) de lichide şi alimente; echipei
8. A fi curat , consumului de ciuperci - (R)= realism (in ce
ingrijit , de a manifestata prin masura se poate Asigurarea condiţiilor de
proteja greturi,varsaturi face) mediu extern; Interven
tegumentele si - Incapacitatea de a dormi - (O) = observabil interdep
mucoasele datorita durerii ,manifestata (cand se face Mobilizare si transport (problem
9. A evita prin agitatie actiunea) Sesiza
pericolele - Dificultatea de a comunica din Masurarea si notarea complic
10. A comunica cauza consumului de functiilor vitale Sesiza
11. A actiona alcool,manifestata prin de colab
conform comportament si limbaj Masurile de profilaxie(inf
propriilor incoerent Obiectivele pot fi: nosocomiale, complicatii)
convingeri si TIPURI DE DG NURSING - pe termen scurt –
valori , de a ■ ACTUAL​- problema zile Educaţie pentru
practica religia este prezenta - pe termen mediu – sănătate/terapeutică a
12. A fi preocupat ■ POTENTIAL​- exista un 1 săptămană pacientului şi familiei sale;
in vederea risc de aparitie a unei probleme - pe termen lung –
realizarii ■ POSIBIL​ – sunt indicii săptămani, luni
13. A se recrea ce pot arata prezenta unei
14. A invata cum probleme ( incertitudine
sa-ti pastrezi
sanatatea
Culegerea de date
● Surse de date subiective/obiective:
● Pacientul
● Apartinatorii
● Echipa medicala,
● Documente medicale,sistemele SIUI:
● foaia de observaţie,
● bilete de externare
● buletine de analize/investigaţii,
● scrisori si trimiteri medicale,
● carnet de sănătate,
● reţete
● Literatura de specialitate
Metode de culegere a datelor
➢ interviu direct:
● date personale:nume prenume,varsta,sex,domiciliu,loc de munca
● AHC: neoplazii in sfera gastroenterologie, diabet,litiaza,
colecistopatii,ulcer,colon iritabil,
● AP: neoplazii in sfera gastroenterologie,diabet,litiaza,colecistopatii,
ulcer,colon iritabil,
● Istoricul bolii: debut,caracteristici,tratamente,investigatii,rezultate
● Acuze:
Semne locale
 Durerea
 Hemoragia :hematemeza, melena
 Pirozis
 Eructaţia, regurgitaţia
 Inapetenta, anorexia
 Disfagia,odifagie
 Vărsătura, Greaţa
 Tulburari de tranzit: diareea ,constipaţia
 Meteorismul abdominal
 Flatulenta
 Icterul
 Refluxul gastro-esofagian
Semne generale
 Ascita
 Dispnee
 Tahicardie
 Hipotensiune arteriala
 Paloare
 Transpiratii profuze
  Scaderea diurezei
 Denutritie
 Casexie
 Confuzie
 Encefalopatie
 coma
➢ Chestionare specifice nutriţionale,
➢ chestionare de frecvenţa alimentaţiei,
➢ ancheta alimentară, investigarea stilului de viaţă
➢ observaţie,
➢ discuţii cu echipa de îngrijire si aparţinătorii,
➢ examenul fizic poate evidenţia:
- Inspecţia:
​•​ tipul cinstituţional (astenic în UG)
​•​ starea de nutriţie (​↘​ în greutate în neoplasm)
​•​ aspectul şi culoarea tegumentelor
​•​ aspectul abdomenului
- Palparea abdominală:
● oferă informaţii cu privire la posibile af. Abdominale
● se apreciază gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase
abd., foarte utile pt. diagnostic
- Percuţia abd. poate da:
● sonoritate normală,
● hipersonoritate sau motilitate
-Auscultaţia abdominala:
​•​ se percep zgomote intestinale date de activitatea peristaltică
​•​ absenţa lor poate apărea în ocluzia intestinală
- măsurători antropometrice:
● înălţime,
● greutate,
● circumferinţa abdominală
Independentă/Dependentă
Manifestari de independenta:
● pacient constient,
● mobilitate păstrată,
● tegumente intacte si normal colorate,
● semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale,
● absenta durerii, somn odihnitor,
● alimentatie adecvată,
● apetit normal,
 ● stare de constitutie normală corespunzătoare varstei si inăltimii
corporale,
● absenta eliminărilor patologice
● comunicare eficientă la nivel motor si senzorial
Probleme de dependenta:
● alterarea nutritiei,
● durere acuta/cronica,
● circulaţie inadecvată,
● comunicare ineficientă la nivel motor si senzorial,
● deficit de cunostinţe,
● alterarea respiratiei
● postura inadecvata, imobilitate,
● alterarea confortului
● disconfort abdominal,
● alterarea eliminării digestive,
● exces de volum lichidian,
● risc inalt de sangerare,
● modificarea tegumentelor si mucoaselor,
● risc inalt de alterare a conceptului de sine
● incoordonarea miscărilor​,
● tulburari de tranzit intestinal
Surse de dificultate :
● de ordin fizic: leziuni ale aparatului digestiv, sete, surplus în greutate
alimentaţie insuficientă, epuizare,
● de ordin psihologic (anxietate, stres),
● de ordin social (izolare, sărăcie), lipsa de cunostinte în legătură cu
-boala,
-tratamentul cronic,
- complicaţiile, eventualele operaţii
Manifestări de dependentă:
● durere,
● hematemeza,
● melena,
● rectoragii,
● vărsături,greturi
● inapetentă,
 ● edeme,
● icter,
● somnolentă,
● hipotensiune arterială,
● dispnee,
● dificultate în deplasare,
● disconfort, oboseală,
● fatigabilitate,
● polifagie
Obiectivul nursing
1).Formularea obiectivelor de ingrijiri
a.Definitie:
Obiectivul de ingrijire este o stare pe care dorim sa o obtinem de la pacient
pentru reducerea dependentei, un rezultat pe care dorim să-l obţinem in urma
intervenţiilor.
b.Caracteristicile obiectivului:
Pentru formularea unui obiectiv se porneste de la sistemul SPIRO.
S =specificitate​ : cine face actiunea :sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na /
d-l X...)
P = performanta​(comportamentul, atitudinea) = actiuni, comportamente
asteptate de la pers. pornind de la un verb activ
- activ :ce face pacientul?
- pasiv : ce se poate face pentru pacient?
I = implicare​ : cum se face actiunea:singur sau cu ajutor;?
R = realism​ : in ce masura se poate face actiunea? -dpdv al capacitatii persoanei
, precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei );
O= observabil​ : cand? = in ce moment se face actiunea? = actiunile, atitudinile
trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate)
Ex. - pacientul sa prezinte stare generala buna buna
- sa se previna aparitia complicatiilor
- pacientul sa-si recapete apetitul
- pacientul sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor
- sa se previna complicatiile invaliditante
- leziunile sa se vindece fara complicatii
Uneori obiectivul nu poate fi formulat respectand aceste reguli . In acest caz
obiectivul va fi formulat in termini de interventii executate de asistenta.
Ex. - Asigurarea confortului fizic
- Prevenirea complicatiilor infectioase
- Prevenirea complicatiilor hemoragice
- Prevenirea complicatiilor tromboembolitice
 - Prevenirea complicatiilor pulmonare
Obiectivele pot fi :
- pe termen scurt (OTS ) ore , zile
- pe termen mediu ( OTS ) o saptamana
- pe termen lung ( OTL ) saptamani , luni

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
Planificarea ingrijirilor inseamnă:
● stabilirea unui plan de intervenţie,
● prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare,
● prevederea precauţiunilor care trebuie luate
Planificarea ingrijirilor au două componente: - obiectivele de ingrijire;
- obiectivele de intervenţie.
Aplicarea ingrijirilor – intervenţiile constituie momentul realizării conştiente şi
voluntare a intervenţiilor planificate pentru a se obţine rezultatele aşteptate.
Aplicarea in practică a acţiunilor are ca scop ajutarea pacientului pentru a-şi
menţine sau a-şi recăpăta independenţa sau un oarecare nivel de independenţă.
In aplicarea in practică a ingrijirilor sunt implicaţi:
- pacientul
- nursa
- echipa de ingrijire;
- familia.
produs unele omisiuni, evaluarea trebuie reluată (chiar de la culegerea de date).
- de la interviu – ceva s-a omis pe parcurs;
STABILIREA PRIORITATII intre problemele de dependenta​:

A) ​DUPA NEVOILE FUNDAMENTALE– Virginia Henderson

1. A respira si a avea o buna circulatie
2. A bea si a manca
3. A elimina
4. A se misca si a avea o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si dezbraca
7. A- si mentine temperatura in limite normale
8. A fi curat , ingrijit , de a proteja tegumentele si mucoasele
9. A evita pericolele
10. A comunica
11. A actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica religia
12. A fi preocupat in vederea realizarii
13. A se recrea
14. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
B) ​Ierarhizarea nevoilor dupa piramida lui Maslow
C) Ordinea​ SUSTINERII SUPORTULUI VITAL​:
1. nevoia a carei nesatisfacere pune in pericol homeostazia
2. nevoia care antreneaza o mare cheltuiala de energie
3. nevoia ce poate compromite serios securitatea clientului
4. nevoia ce determina un grad important de dependenta
5. o nevoie ce repercuteaza asupra mai multor nevoi
6. o nevoie ce deranjeaza confortul clientului
7. o nevoie ce repercuteaza asupra demnitatii clientului
8. o nevoie ce este importanta in ochii clientului

REALIZAREA INTERVENŢIILOR DE ÎNGRIJIRE

Intervenţii autonome (independente):
Comunicarea
Monitorizarea functiilor vitale , cântãrire,
Asigurarea/asistarea ingestiei de lichide şi alimente;
Asigurarea/asistarea eliminărilor;
Asigurarea/asistarea mobilizarii/transportului
Asigurarea/asistarea igienei pacientului;
Asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;
Prevenirea complicatiilor
Educatie pentru sănătate/terapeutică a pacientului şi familiei sale;
Asigurarea condiţiilor de mediu extern;

Intervenţii interdependente (probleme de colaborare):

● Sesizarea complicaţiilor potenţiale;
● Sesizarea problemelor de colaborare.
Intervenţii dependente (delegate):
● Efectuarea prescripţiilor medicale (recomandate de medic):
- recoltări de analize,
- administrarea tratamentelor;
- pregatire pentru investigatii
- pregatire preoperatorie
- supraveghere postoperatorie.
● Delegarea responsabilităţilor proprii către alţi membri ai echipei de îngrijire.
Prioritãti de îngrijire​:
● supravegherea functiilor vitale si vegetative,
● supravegherea stãrii de cunostintã,
● supravegherea alimentatiei,
● profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
Resurse materiale:
1. In sectia Gastro-enterologie se executa urmatoarele manevre care
implica solutii de continuitate:
- ​Administrarea medicaţiei IV, IM, SC.
- Testări intradermice - injecţia intradermică pe antebraţ
- Recoltarea probelor biologice pt. examinări de laborator
- Instituirea de PEV
- Pansamentul plăgilor, suturare, drenuri
- Dezobstrucţia oro-şi naso-faringiană
- Intubaţia oro-traheală pentru anestezia generala
- Inserţie sondă nazo-gastrică
- Transfuzia ( sânge integral, masă trombtrombocitară, plasmă)
- Gastroscopie
- Punctia abdominala ( Paracenteza)
- punctia hepatica.
- Spălătură gastrică
- Aspiraţie gastrică
- Sondaj vezical
- Sondajul duodenal
- Sondajul gastric
2. La aceste manopere se folosesc urmatoarele materiale:
- ​Ace si seringi de unica folosinta
- Ace de punctie sterile
- Manusi chirurgicale de unica folosinta
- Branule sterile,plasturi cu pansament steril,
- Fesi, vata, tifon, leucoplast( consumabile)
- Vacuette corespunzatoare
SONDE
- sunt confectionate din metal, cauciuc sau sticlã.
- Sonda FAUCHER​ – pentru evacuarea stomacului, în spãlãtura gastricã si
alimentatia artificialã
Partea superioarã prezintã douã orificii:
- unul central ;
- unul lateral;
- se terminã sub forma unei pîlnii
- se sterilizeazã prin autoclavare
- Sonda EINHORN​ (duodenalã) – are lungime 1,50 m – gradatã din 5 în 5 cm;
capãtul liber are o olivã din metal cu mai multe orificii care este împregnatã cu
sãruri pe a putea fi vizualizatã sub ecranul radiologic. La diviziunea 45-50 cm
ajunge în stomac, la 74 cm la duoden.
- Sondele NELATON​ – care se folosesc pentru recoltarea urinei la femei +
bãrbaþi, copii; vârful este rotunjit, prevãzut cu un orificiu care poate avea
diferite dimensiuni;
- Sonda FOLEY​ – cu balona - pentru . evacuarea urinei la femei .i bãrba.i
- Sonda THIEMAN​ – pentru recoltarea sau evacuarea urinei la bãrbaþi.
- Sonda PETZER​ – pentru drenarea vezicii urinare la femei.
2 INSTRUMENTARUL CHIRURGICAL
A. Bisturiul,​ cu lame diferite – folosit pentru incizia sau secþionarea tesuturilor
– vârful se protejeazã cu tampoane de tifon, lamele având forme diferite.
​- Lame de bisturiu sterile

B. Foarfeca chirurgicalã​ - curbã;

- dreaptã.
Vârful poate fi ascutit, drept sau bont.
Se foloseste pentru tãierea tesuturilor sau a materialelor de suturã
chirurgicalã.
C. Pensele​ – pot fi: 1. – anatomice – de apucat - fãrã dinti;
2. – chirurgicale (pentru pansat - cu dinti);
3. – hemostatice, pentru fixare.
1) PENSELE ANATOMICE​ – sunt folosite pentru prinderea si manevrarea
diferitelor tesuturi si pentru pansarea plãgilor ; de asemenea si cele chirurgicale.
2) PENSELE HEMOSTATICE​ - servesc în mod special pentru realizarea
hemostazei si la efectuarea transfuziilor,bperfuziilor.
➢ Pensa PEAN este pensã fãrã dinti, de diferite mãrimi
➢ pensa KOCHEReste pensa hemostaticã cu dinti
➢ PENSA MOSOTTO – serveste la pensarea vaselor si tesuturilor fine cu
traumatizare minimã.
➢ PENSA MIKULITZ – se foloseste pentru hemostaza vaselor mari.
➢ PENSA PENTRU CÂMPURILE STERILE „JONES”
 ➢ pensa pentru câmpuri CARÃBUS - pentru fixarea la piele a câmpurilor
sterile de operaTie cu scopul de a delimita câmpul operator.
D.ACELE REVERDIN SI DESCHAMPS​ – utilizate în chirurgie pentru
suturarea tesuturilor.
E.PORTACELE MATHIEU SI HEGAR​ – care se folosesc la manevrarea
acelor chirurgicale pentru muschi si piele.
F.AGRAFELE CHIRURGICALE MICHEL​ – de asemenea folosite pentru
apropierea marginilor pielii.
G.TROCARELE ​– sunt ace folosite pentru punctii – osoasã, abdominalã, etc;
sunt compuse din 2 pãrti:
mandren si mâner.
H.CATGUT​ este materialul pentru cusut; este un fir fabricat din intestin de oaie
care se introduce într-un flacon cu solutie etilicã (alcool 90 %).
I.MÃNUSILE CHIRURGICALE​ – de diferite mãrimi si unicã folosintã
ambalate; între ele existã straturi de tifon iar în interior pudrã de talc.
J.CUTIILE PENTRU INSTRUMENTE​ – confectionate din material inox sub
formã dreptunghiulara si cele
K.CASOLETELE​ au formã rotundã si sunt confectionate din metal.
L.ALTE MATERIALE ;
- ​Trusa de perfuzie sterila
- Truse paracenteza sterile de unică folosinţă.
- Solutii antiseptice( iod, apa oxigenata, rivanol) pastrate in recipiente etichetate
corespunzator
- Antiseptice tegumentare pre si postoperator (CUTASEPT F,G)
- Solutii dezinfectante pentru maini( BAKTOLIN BASIC, SENSITIVE,
STERILIUM)
- Campuri, comprese, halate
- Tuburi de dren de unica folosinta (sterile)
- Canule aspiraţie
- Pungă pentru colectarea urinei
- Trusa mica chirurgie
- Pungă pentru colectarea urinei
Toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile; se pãstreazã în containerele
în care au fost sterilizate, în vederea folosirii. Un material steril se utilizeazã la o
singurã persoanã, pentru o singurã procedurã​.
Seringi cu ac de unica folosinta, Bonete bufante legate
Masti cu elastic
legate/ botnita
Manusi examinare/
chirurgicale/ bumbac
Comprese, fesi, tifon, vata Sonde de aspiratie,
Nelaton, Foley,
Canule rectale, traheale, chiuretaj,

AŢĂ CHIRURGICALĂ ŞI FIRE DE SUTURĂ

DEZINFECTANTE

ALTE CONSUMABILE
Branule, leucoplast, microperfuzoare, periuþe, saci urinari/colostomã,
irigatoare, truse perfuzie/ transfuzie, urinari, coprocultoare/ urocultoare,
etc.
Pregătirea pacientului:
1.ASIGURAREA CONFORTULUI PACIENTULUI IN SPITAL
Asistenta medicală supraveghează bolnavul în permanență asigurând confortul
lui în spital.
Ea va urmări:
- comportamentul bolnavului;
- funcțiile vitale și vegetative;
- apariția de stări patologice.
Comportamentul bolnavului este diferit în funcție de starea psihică, de boală și
de mediul spitalicesc. Unii bolnavi pot fi deprimați, neliniștiți față de boală și de
statutul de spital.
Pacienții vor fi încurajați și li se va răspunde cu amabilitate. Asistenta va
urmări:
- expresia feței bolnavilor,
- atitudinea lui în pat,
- culoarea tegumentelor,
- mișcările pe care le execută.
În afecțiunile abdominale grave, ileusuri, peritonite, fața este acoperită de sudori
reci, este palidă, cu ochii escavați, cu nasul ascuțit („faciesul peritoneal”). În
bolile febrile sau infecții, fața bolnavului este congestionată.
Observarea tegumentelor bolnavului​:
- ajută la diagnosticul bolii;
- colorații speciale: - paloare în anemii,
- roșeată în HTA, inflamații,
- icter în boli hepatice,
- cianoză în boli cardiace și respiratorii.
Observarea ​starii psihice:
- la pacienții etilici – delirium tremens (halucinații, delir);
- în stări grave – comă (tumori cerebrale, diabet zaharat);
- în encefalopatie, comă – apare în boli grave hepatice (ciroză, cancer);
- coma din intoxicații – poate apărea după administrarea de barbiturice
sau după abuz de alcool.
Observarea durerii​ este alt parametru de semnalat: Asistenta va raporta:
- prezența durerilor pacientului,
- topografia și iradierea. Durerea e prezentă în colica renală, colica
biliară, în
apendicită sau postoperator.
Observarea funcțiilor vitale și vegetative​ de către medic și asistenta medicală
şi vor fi notate zilnic pe foaia de observație:
 - temperatura,
- pulsul,
- TA,
- greutatea,
- numărul de respirații,
- diureză,
- numărul de scaune.

Pacienții vor fi așezați în anumite poziții în pat:

- decubit lateral - în caz de investigații sau tratament,
- pentru administrarea clismelor, a supozitoarelor,
- măsurarea temperaturii rectale,
- decubit ventral după puncții lombare, escare întinse, stază duodenală.
- poziția genupectorală în cursul rectoscopiei sau a tușeului rectal (are scop
explorator).
Păstrarea unei anumite poziții timp mai îndelungat predispune bolnavul la
apariția complicațiilor cum ar fi:
- escare de decubit,
- pneumonii,
- embolii si tromboze
Din acest motiv poziția bolnavului va fi schimbată pasiv sau activ .
Prevenirea și îngrijirea escarelor de decubit
➢ Escarele sunt mortificări locale de țesuturi, cauzate de comprimarea
îndelungată între proeminențele osoase și suprafața patului
➢ Țesuturile sunt irigate insuficient, se mortifică și iau naștere escarele de
decubit
➢ Faze:- o congestie a pielii,
- apar vezicule cu conținut sanguinolent,
- suprafața congestionată devine cianotică cu marginile roșii
- partea centrală a zonei se uscă,
- epidermul se desprinde,
- se formeaza o ulcerație din ce în ce mai profundă, care se dezvoltă
în adâncime.
- De cele mai multe ori aceasta se suprainfectează.
Factorii favorizanți locali sunt :
- umezeala (transpirații abundente, incontinența de urină și fecale),
- menținerea bolnavului în aceeași poziție,
- neregularități ale lenjeriei de pat și de corp.
Escarele de decubit apar în primul rând în regiunile unde proeminențele osoase
sunt acoperite direct de piele. Escarele de decubit pot fi prevenite printr-o
îngrijire și supraveghere conștiincioasă a bolnavului:
 - pat bine făcut;
- saltea antidecubit;
- schimbarea periodică a poziției;
- corpul bolnavului va fi menținut uscat;
- după micțiune sau defecare va fi spălat, uscat și pudrat cu talc;
- lenjeria udată va fi schimbată imediat
- Suprafețele cu risc de formare a escarelor se vor spăla zilnic și apoi vor fi
frecționate cu o soluție slabă de alcool pentru activarea circulației locale.
Apariția escarelor poate fi precedată sau nu de durere. Asistenta va controla
integritatea pielii bolnavului. Dacă apare escara, asistenta medicală se va îngriji
de:
- îndepărtarea secrețiilor purulente,
- dezinfectarea suprafețelor supurate,
- medicație locală epitelizantă,
- helioterapie,
- raze UV,
- mijloace chirurgicale.
Măsuri generale de combatere:
- ameliorarea stării generale a bolnavului,
- creșterea capacității de apărare a organismului,
- aport alimentar cantitativ și calitativ optim (asistenta va supra-veghea
alimentația bolnavilor).
PREGATIREA BOLNAVILOR PREOPERATOR :
- se face o pregătire psihică a pacientului;
- se administrează la indicația medicului sedative, hipnotice în seara dinaintea
intervenției pentru a asigura o odihnă adecvată a pacientului în timpul nopții;
- igiena pacientului:
- se face baie, duș sau toaleta pe regiuni, la pat, în cazul bolnavilor imobilizați;
- se curăță regiunea ombilicală și zonele de flexie pentru a reduce riscul infecției
prin floră cutanată.
Crearea câmpului operator:
- se epilează zona de intervenție prin raderea pilozităților cu un aparat de ras
individual, pe o suprafață largă (15/25 cm);
- se interzice folosirea cremelor depilatoare;
- se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină.
Supravegherea înaintea operației constă în:
- măsurarea funcțiilor vitale: puls,TA, temperatură, respirație;
- se cântărește bolnavul pentru dozarea premedicației și anestezicelor;
- se notează eventualele semne de infecție de căi respiratorii sau apariția
menstruației la femei.
Investigația paraclinică va cuprinde obligatoriu:
A) ANALIZE
- grupul sanguin și factorul Rh,
- hemograma,
- glicemia,
- ureea și creatinina serică,
- ionograma sanguină,
- probele hepatice,
- factorii de coagulare,
- sumarul de urină,
B)- se efectuează ECG-ul și radiografia pulmonară.
C) Se va goli intestinul terminal:
- se face clismă în seara dinaintea și în dimineața intervenției chirurgicale
- se administrează un laxativ cu 12 - 24 de ore înaintea intervenției, dacă actul
operator nu se desfășoară pe tubul digestiv și dacă tranzitul bolnavului este
normal.
D)Restricția alimentară:
- se scade aportul alimentar oral cu o zi înaintea operației;
- se sistează orice alimente (lichide, solide) de la orele 21 înaintea operației;
- se interzice fumatul sau consumul de alcool cu o seară înainte de operație
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE
Deosebim:
 o perioadă postoperatorie imediată, de la sfârșitul operației până la
restabilirea stării de conștiență și a funcțiilor vitale (perioada de trezire a
pacientului);
 o perioadă postoperatorie precoce care începe în momentul în care pacientul
a fost recuperat complet din anestezie până la momentul externării.
Obiective:
- restabilirea homeostaziei fizice si psihice;
- prevenirea și tratarea complicaților postoperatorii imediate și precoce;
- managementul durerii.
Supravegherea postoperatorie imediată:
- se supraveghează funcțiile vitale;
- se verifică permeabilitatea și poziția cateterelor, a sondelor și tuburilor de dren.
Transportul de la blocul operator:
- se face pe targă, cărucior, se evită mișcările bruște, se menajează plaga, trusa
de
perfuzie, tuburile de dren.
Supravegherea postoperatorie precoce
A. Se va supraveghea plaga:
- pansamentul să fie curat;
- se schimbă pansamentul la 24 ore după operație, iar după 3 zile plaga poate fi
lăsată liberă dacă evoluția este bună;
 - pansamentul se schimbă precoce dacă este umed sau dacă pacientul prezintă
semne locale sau generale de infecție a plăgii (febră, frison, congestie locală),
caz în care se recoltează secreție din plagă pentru examenul bacteriologic și
antibiogramă;
- se schimbă meșele;
- se scot firele de sutură la 5-7 zile, în funcție de indicația medicului și de
evoluția plăgii;
- se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menținută
decliv;
- se scurtează sau se îndepărtează drenul la indicația medicului.
B. Supravegherea curbei febrile:
- se măsoară și notează temperatura pacientului;
- se combate frisonul prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare;
- se supraveghează și se raportează semnele de hipotermie: somnolență,
scăderea temperaturii rectale la 34-35°C, scăderea TA și a pulsului;
- se raportează medicului orice creștere patologică a temperaturii.
C. Supravegherea eliminărilor:
- la cei cu sondă vezicală à demeure se verifică permeabili-tatea și racordul
sondei;
- se golește punga colectoare și se notează cantitatea de urină;
- la cei fără sondă se urmărește reluarea spontană a micțiunilor la 6 - 8 ore
postoperator;
- se verifică prezența globului vezical la cei care nu urinează spontan;
- se anunță medicul dacă pacientul nu urinează;
- se face sondaj vezical, în condiții aseptice, dacă bolnavul prezintă glob
vezical;38
- se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze a doua zi
postoperator și a patra zi pentru materii fecale, exceptând pacienții cu fisură
anală sau hemoroizi, la care defecația poate fi amânată până la vindecarea plăgii
op.;
- în situațiile speciale, cand bolnavul nu își reia tranzitul intestinal:
- se pune tub de gaze 15-20 minute, maxim o oră;
- se face masaj abdominal, se pun supozitoare cu glicerină, se
practică clisma evacuatoare sau la
indicația medicului se administrează un amestec litic (ser
fiziologic + plegomazin + propranolol).
D. Supravegherea alimentației
În cazurile obișnuite, de chirurgie curentă, schema reluării alimentației este
următoarea:
- în ziua operației: hidratarea parenterală cu soluții prescrise de medic;
- dieta hidrică în prima zi postoperator, dacă bolnavul nu varsă;
- dieta ușor digerabilă, a doua zi postoperator;
- dieta obișnuită, după ce bolnavul a avut scaun.
E. Mobilizarea operatului
- se recomandă mobilizarea precoce a operatului exceptând cazurile cu
intervenții ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale;
- se schimbă poziția bolnavului din oră în oră în primele 24 de ore pentru a
preveni pneumonia dată de stază pulmonară sau atelectazia pulmonară;
- se solicită pacientului să execute mișcări active ale membrelor inferioare din
oră în oră sau se fac mișcări pasive ale articulațiilor de la membre, masaje, în
sensul circulației venoase.
Prevenirea complicatiilor:
● prevenirea vărsăturilor,
● oprirea hemoragiei ,
● administrarea de hemostatice;
● prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală;
● prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin
administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice).

Interventii specifice:
Alimentatia pacientilor: naturală (activă, pasivă), artificială; igiena
alimentatiei.
SUPORTUL NUTRIŢIONAL
- disfuncţiile tubului digestiv atrag după sine o perturbare a procesului de
digestie, ceea ce în esenţă determină imposibilitatea organismului de a primi
principiile alimentare de bază adecvate necesităţilor sale metabolice;
- în astfel de situaţii devine o prioritate iniţierea suportului nutriţional ca şi etapă
esenţială a schemei terapeutice de îngrijire a pacientului cu suferinţă digestivă;
- capacitatea de a te alimenta şi de a te hidrata corespunzător are un rol simbolic
în sistemul nostrum de valori;
- perspectiva de a nu mai fi capabil să te hrăneşti singur şi de a fi nevoit să
recurgi la metode artificiale de nutriţie, determină un dezechilibru al nevoilor
fundamentale ale individului şi este percepută de acesta ca fiind o metodă
terapeutică extremă cu implicaţii emoţionale semnificative;
- asistentul medical va trebui să cunoască şi să înţeleagă aceste aspecte atunci
când îngrijeşte şi urmăreşte evoluţia unui pacient cu afecţiuni digestive;
- suportul nutriţional poate fi administrat astfel:
1. suplimente orale
2. enteral (gastric, jejunal)
3. parenteral (periferic, central)
4. combinat.
- dacă aportul nutritiv oral este imposibil sau insuficient, soluţia cea mai
potrivită este nutriţia enterală care respectă fiziologia tubului digestiv;
- nutriţia parenterală se impune mai mult ca o soluţie adjuvantă atunci când
calea enterală nu permite administrarea suportului nutriţional.
Avantajele nutriţiei enterale:
1. previne atrofia vililor intestinali prin aportul lumenal de substanţe nutritive
2. menţine funcţia de barieră a mucoasei intestinale
3. previne translocaţia bacteriană
4. ameliorează funcţia imună cu profilaxia infecţiei şi a sepsisului
5. profilaxia ulcerului de stres
6. reduce colonizarea cu microorganisme patogene
7. este mai ieftină decât nutriţia parenterală.
Contraindicaţii ale nutriţiei enterale
● absolute:
- ischemie intestinală
- abdomen acut
- ileus mecanic
● relative:
- ileus paralitic
- reziduu gastric important, peste 1 200 ml/zi
- vărsături incoercibile
- diaree severă.

Căile de acces enteral:

- sonde
- stome.
1. Sonde de alimentaţie
- alegerea sondei de alimentaţie (lungime, material, diametru, număr de lumene)
depinde de locul de administrare (gastric, jejunal) şi de statusul pacientului.
A. Sonda gastrică
- se recomandă de rutină
- se poate folosi atât pentru administrarea continuă cât şi în bolus
- se folosesc sondele cu diametru cât mai mare pentru administrarea produselor
nutritive dar şi pentru drenarea conţinutului gastric (CH 14-16, 1 CH = 0,33
mm).
B. Sonda jejunală
- este indicată la:
a) pacienţii cu reziduu gastric crescut şi risc de aspiraţie
b) pacienţii ce prezintă alterarea motilităţii gastrice (pareză gastrică în diabetul
zaharat)
c) pacienţii cu pancreatită
- se recomandă doar în administrarea continuă a produselor nutritive.
2. Strome
- gastrostomia per cutanată endoscopică – indicată pentru suportul nutriţional de
lungă durată (peste 20 zile)
- jejunostomia per cutanată endoscopică – plasarea tuburilor sau cateterelor
jejunale se face intraoperator la aproximativ 20 cm de unghiul Treitz, poziţia
cateterului va fi verificată radiologic.
Pentru administrarea dietelor enterale se folosesc sisteme de infuzare alcătuite
din pungi de volum mare, 1-2 litri, conectate prin tubulatură specială la
nutripompe peristaltice cu debit fix (1-3 ml/min.) sau cu debit variabil (0,01 –
15 ml/min.) precum şi dispozitive de agitare pentru menţinerea omogenităţii
soluţiilor.
Pentru nutriţia enterală se folosesc mai multe tipuri de soluţii nutritive:
a) dietele integrale
- se obţin prin mixarea alimentelor proaspete folosindu-se ca materii prime
:laptele natural sau praf, ouă crude, ulei de oia, iaurt, smântână, zahăr, miere şi
unele preparate lichide
- conţinutul caloric este 1-2 kcal/ml
- se administrează după ce sunt încălzite la termostat 370C timp de 3-4 ore.
b) diete monomerice
- sunt alcătuite din aminoacizi mono sau oligozaharide şi au conţinut de lipide
- valoarea calorică 1 kcal/ml
- se absorb în totalitate în absenţa secreţiilor enzimatice digestive.
c) dietele polimerice
- conţin proteine, hidraţi de carbon, lipide (peste 30% din valoarea calorică)
- valoarea calorică 1-2 kcal/ml
- au osmolaritate redusă.
Aspecte practice ale alimentaţiei pe sondă
pe sonda nazogastrică sau gastrostomă se preferă alimentarea în bolusuri.
Avantaje
- se păstrează ritmicitatea fiziologică (300 – 500 ml la 3 –4 ore)
- nu necesită dispozitive speciale de infuzare
- scade riscul contaminării bacteriene.
Dezavantaje
- intoleranţă mai frecventă la cei cu sindrom de malabsorbţie
- creşte riscul aspiraţiei pulmonare.
pentru sondele transpilorice se recomandă administrarea continuă cu ajutorul
nutripompei​:
- se începe prin testarea toleranţei digestive cu soluţie Gesol (glucoză 40g, NaCl
2,5g, KCl
2,5g, NaHCo3 1,5g, H2O 1 000ml)
- apoi se introduce soluţia enterală în ritm de 50 ml/oră, crescându-se acest ritm
dacă toleranţa
este bună, cu câte 25 – 50 ml/h, la fiecare 24 ore.
Monitorizarea pacienţilor cu nutriţie enterală
asistentul medical va urmări:
a) clinic
- distensia abdominală
- zgomotele intestinale
- frecvenţa, consistenţa, culoarea şi volumul scaunului
- manifestările pacientului: balonare, greaţă, vărsături, dureri abdominale
b) paraclinic
- uree
- glicemie
- transaminaze
- proteinele
- lipidele
- colesterolul
- glicozuria.
Complicaţiile nutriţiei enterale
- sonde prea groase ( pot apărea senzaţia de disconfort, esofagita, eroziuni
esofagiene şi gastrice)
- malpoziţia sondei ( în căile aeriene, în cavitatea peritoneală)
- obstrucţia sondei (se previne prin spălarea sondei cu 10 –20 ml de apă la 6 –8
ore sau ori de câte ori se impune)
- perforaţia gastrică sau intestinală
- refluxul gastroesofagian şi bronhopneumonia de aspiraţie
- apare mai frecvent în cazul sondelor nazogastrice
- se poate preveni prin: - poziţie semişezândă (35 –400)
- verificarea poziţiei sondei şi aspirarea
reziduului
gastric înainte de fiecare adm.
- evitarea soluţiilor cu osmolaritate mare.
- sindromul diareic poate apărea datorită unei formule inadecvate (osmolaritate
mai mare de 600 mOsm) sau unei rate de administrare prea mare:
- complicaţii metabolice (hiperglicemie, dezechilibre ionice).
Eficacitatea nutriţiei enterale este influenţată​ de :
- precocitatea instituirii acesteia
- folosirea unei tehnici corecte
- folosirea unei diete corespunzătoare
- monitorizare adecvată
- măsuri de îngrijire specifice.
TRANSPORTUL BOLNAVILOR ȘI AL ACCIDENTAȚILOR
Transportul poate fi:
- către spital;
- către alte secții și spitale;
- către centrele de diagnostic și tratament;
- către blocul operator.
Transportul efectuat în condiții neadecvate poate avea efecte dăunătoare, chiar
fatale asupra bolnavului sau accidentatului.
Transportul poate fi:
- primar;
- secundar.
Transportul primar
❖ este transportul bolnavilor sau al accidentaților de la domiciliu, locul
accidentului sau locul de muncă către spital
❖ are ca scop evitarea durerilor,combaterea șocului și supravegherea
bolnavului
❖ se face cu brancardă, autosalvarea, elicopterul sau avionul (în cazuri
foarte grave).

a) Transportul cu brancarda
- targa se va acoperi cu pătură și cearceaf;
- uneori poate avea pernă;
- se va folosi până la mijlocul de transport motorizat;
- pacientul se va așeza comod cu capul puțin ridicat;
- poziția pacientului se va adapta în funcție de afecțiune:
- în caz de insuficiență circulatorie periferică pacientul se va așeza cu
capul coborât și picioarele ridicate;
- în stările comatoase pacientul se va așeza în poziția drenajului postural
(decubit ventral sau semiventral)pentru a preveni aspirarea secrețiilor
bucofaringiene sau căderea limbii (pot provoca tulburări de resp.);
- în caz de traumatisme abdominale pacientul se va așeza în decubit
dorsal cu genunchii flectați;
- pacienții agitați vor fi sedați pe perioada transportului;
- targa va fi dusă de două sau patru persoane;
- pacientul va fi supravegheat în timpul transportului de brancardier și asistentă;
- dacă nu există tărgi se vor face improvizații cu scaune, pături sau covoare, dar
numai pentru distanțe limitate.
b) Transportul cu autosalvarea
- este un mijloc de transport motorizat;
- mașina este echipată cu aparate de respirație artificială, oxigenoterapie și alte
aparate necesare menținerii funcțiilor vitale (suport pentru perfuzii);
- în timpul transportului asistenta va supraveghea pacientul.
Transportul secundar
Transportul secundar reprezintă transportul de la un spital la altul, de la spital la
domiciliul pacientului, de la o secție la alta sau dintr-un salon în altul.
Asistenta:
- va participa activ;
- va pregăti psihic pacientul;
- îl va ajuta să se îmbrace în lenjerie curată;
- îi va asigura o poziție comodă;
- se va evacua vezica și intestinul pacientului;
- se vor controla aparatele de imobilizat sau hemostază;
- asistenta însoțește bolnavul, ia cu ea o trusă de urgență și documentația
bolnavului (bilet de transfer, foaie de analize, foaie de observație);
- în caz de dureri i se vor administra calmante;
- asistenta va rămâne cu bolnavul până la predare;
- după transportul bolnavilor contagioși mijlocul de transport va fi dezinfectat.
Transportul secundar în incinta spitalului
Numeroși bolnavi nu se pot deplasa singuri (bolnavi în stare de șoc, în stare de
stupor, în stare de comă, obnubilați, astenici, febrili, bolnavi suspecți sau
confirmați cu infarct miocardic, bolnavi psihici, bolnavi cu tulburări de
echilibru, pacienți cu boli ale membrelor inferioare, bolnavi care sunt aduși din
sala de operație.
Ei pot fi transportați cu:
- căruciorul sau fotoliul rulant – pentru bolnavi cu afecțiuni articulare,
traumatisme, leziuni paralitice ale membrelor inferioare; uneori pentru a fi
transportaţi cu fotoliul rulant sunt necesare două asistente pentru ajutor;
- patul rulant – pentru afecțiuni grave;
- ascensorul.

Interventii de urgentă:
ASPIRAŢIA GASTRICĂ
Definiţie:
● introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat printr-una din
nări până în stomac (aspiraţie nazogastrică, cel mai frecvent utilizată, deşi este
posibil de efectuat şi aspiraţie oro-gastrică).
Obiective:
● evacuare a lichidului de stază gastrică, în ocluziile digestive înalte sau
joase, funcţionale sau me-canice, cu calmare a distensiei abdominale;
● menţinere a decompresiei gastrice în perioada ileusului dinamic
postoperator, cu evitare a vărsăturilor şi a apariţiei pneumoniei de aspiraţie
(sindrom Mendelson);
● protejare a anastomozelor digestive în perioada postoperatorie la bolnavii
cu intervenţii pe tubul digestiv;
● controlul sângerărilor digestive înalte, cu îndepărtare a sângelui din
stomac şi executare de gesturi terapeutice: spălare cu lichide reci (cooling) sau
gheaţă (freezing), administrare locală desoluţii hemostatice (adrenostazin);
● punere în repaus a pancreasului în pancreatita acută;
● realizare a spălăturii gastrice în intoxicaţii;
● alimentare a bolnavului în caz de stenoze supragastrice (tumori
esofagiene inoperabile etc.), pânăla construirea unei gastrostome etc..
Materiale necesare:
● Tub de aspiraţie nazogastrică tip Faucher (lungime ~ 100-150 cm,
grosime etalonată în French).
● Seringă de 50 ml (Guyon).
● Lubrefiant (glicerină, ulei de parafină etc.) pentru ungerea tubului, în
scopul mai uşoarei alune-cări sub acţiunea forţei de împingere.
● Mănuşi chirurgicale, recipient de colectare, tub intermediar de conectare.
● Stetoscop.
Tehnică:
● Poziţia optimă a bolnavului = poziţia semi-Fowler (decubit dorsal cu capul
ridicat
30°):permite control vizual optim al pacientului pe timpul introducerii sondei
, previne refluxulconţinutului gastric, evită sucţionarea mucoasei gastrice.
● Apreciere a distanţei dintre arcada dentară şi cardie, prin însumare a distanţei
gură-tragus cudistanţa tragus-fornix.
● Chestionare a pacientului cu privire la permeabilitatea foselor nazale,
eventuala prezenţă a uneideviaţii de sept, a patologiei inflamatorii,
traumatice sau tumorale cu localizare la acest nivel; deprincipiu se preferă
alegerea pentru introducere a fosei nazale cu flux ventilator mai mic.
● Introducere a sondei lubrefiate prin narina aleasă până în rinofaringe, prin
mişcări blânde deprogresie şi răsucire care să permită depăşirea şi să
evite lezarea cornetelor nazale.
● Se indică pacientului să indice momentul când sonda a depăşit coanele
nazale (sonda estepercepută de pacient când ajunge în rinofaringe)
● Se continuă introducerea cu blândeţe a sondei, în timp ce pacientul este
instruit să înghită (seajută deglutiţia prin injectare fracţionată de apă, cu
seringa, în gura pacientului); se monitorizeazăeventualul eşec de introducere
 a sondei în esofag (vizualizare a sondei în gură, depistare precoce asemnelor
de sufocare).
● Obişnuit, depăşirea cardiei se produce la o distanţă de45 cm
de la arcada dentară; estemomentul când pe sondă îşi face apariţie lichidul de
stază gastrică.
● Efectuare de spălare-aspirare pe sondă, verificare cu stetoscopul a poziţiei
capătului distal al sondei nazogastrice
● Adaptare a sondei la vasul de colectare (eventual cu folosirea unui tub
intermediar).

Incidente şi accidente:
● lipsă de cooperare din partea pacientului;
● lezare a mucoasei nazale, cu posibilă declanşare de sângerări (epistaxis prin
lezare a petei vasculare Kesselbach);
● imposibilitate de introducere a sondei în esofag, prin dispoziţie anatomică
particulară a orofaringelui sau tulburări de deglutiţie ale pacientului (sonda
se adună „ghem” în gură);
● introducere accidentală a sondei în trahee, cu declanşare a reflexului de tuse,
asfixie.
Alimentarea pe sonda nazogastrică = gavaj gastric
SPĂLĂTURA GASTRICĂ
Se face în scop diagnostic sau terapeutic.
Indicaţii:
● stenoză pilorică ulceroasă sau neoplazică → golire a stomacului în
vederea investigaţiilor ulterioare (tranzit baritat, endoscopie);
● intoxicaţii acute voluntare sau accidentale (în primele 2-4 ore);
● dilataţie acută gastrică postoperatorie.
Contraindicaţii (adesea relative):
● neoplasme gastrice;
● bolnavi casectici sau cu insuficienţă respiratorie;
● bolnavi cu cardiopatii decompensate sau anevrism de aortă.
Lichidul de spălătură:
- în spălătura de evacuare: apă bicarbonatată;
- în intoxicaţii cu acide: apă bicarbonatată (40‰), apă albuminată (2-3 albuşuri
de ou la 1 l deapă), lapte dulce etc.;
- în intoxicaţii cu substanţe alcaline: zeamă de lămâie, apă cu oţet (2 linguri la 1
l de apă), lapte dulce etc..
Obligatoriu: recoltare a unui eşantion din primul jet eliminate

Tehnica de realizare:(la pacientul care stă în şezut) → principiul sifonajului

(ridicare a pâlniei la30-40 cm deasupra gurii, introducere a 500 ml lichid,
coborâre a pâlniei la 40-50 cm sub nivelul epigastrului).
Incident de temut: perforaţii esofagiene sau gastrice
Puncţia abdominală sau paracenteza
DEFINIŢIE
Puncţia este operaţia prin care se pătrunde într-un vas,într-o cavitate naturală sa
uneoformată,într-un organ sau orice ţesut al organismului cu ajutorul unui ac
sau al unuitrocar.Puncţia abdominală sau paracenteza constă în traversarea
peretelui abdominal cuajutorul unui trocar în diferite scopuri.
SCOP
➢ Explorator
• punerea în evidenţă a prezenţei lichidului peritoneal;
• recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pt. stabilirea naturii sale;
➢ Terapeutic
•evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive;
•pt. efectuarea dializei peritoneale;
INDICATII
În cavitatea peritoneală se poate acumula lichid(ascită)care poate avea drept
cauză:
-obstacole în circulaţia portală,ceea ce determină HTA în ramurile venei
porte(în cirozahepatică,insuficienţa cardiacă,tumorile peritoneale)
-inflamaţia(în peritonita tuberculoasă)
● ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii şi respiratorii prin
presiuneaasupra diafragmului,venei cave inferioare;
● ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament ;
● traumatismele închise ale viscerelor abdominale,când se bănuieşte
hemoperitoneu;
● pt diagnosticul citologic,bacteriologic şi enzimatic al ascitei;

CONTRAINDICAŢI​I
● chisturi ovariene mari,hidronefrozăm,sarcină;
● se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateze hemoragice şi în precomă;
● colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical;
LOCUL PUNCŢIEI
● pe linia Monroe Richter(în fosa iliacă stangă la punctul de unire a 1/3medii
cu ceamijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioară
stangă);
● pe linia ombilico-pubiană,la mijlocul ei;
PREGĂTIREA PUNCŢIEI
Materiale necesare
•de protecţie a patului pe care se execută puncţia(muşama,aleză);
•pt dezinfecţia tegumentului tip III;
•instrumente şi material sterile:trocar gros cu diametrul de 3-4 mm cu un
mandrinascuţit şi unul bont de rezervă,seringi de 5 şi 20ml,ace de
5-6mm,bisturiu,pensehemostatice,câmp chirurgical,mănuşi
chirurgicale,comprese,tampoane,tuburi prelungitoare;
•pt recoltarea şi colectarea lichidului,eprubete, cilindru gradat,găleată gradată de
10l
•pt îngrijirea locului puncţiei cearşaf împaturit pe lungime,romplast;
•substanţe medicamentoase,anestezice locale,tonice-cardiace;
•paravan,taviţă renală ;
Pacientul

•pregătirea psihică:se informează asupranecesităţii puncţiei,i se asigură

securitatea şiintimitatea;
•pregătirea fizică:se invită să urineze,sedezbracă regiunea abdominală,se
aşeazăpacientul în poziţie decubit dorsal în pat,pestecearşaful împăturit în
lung,cu flancul stâng lamarginea patului şi trunchiul uşor ridicat şise măsoară
circumferinţa abdominală;
EXECUŢIA PUNCŢIEI
➢ se face de către medic,ajutat de una-două asistente;
➢ se derulează în salon sau în sala de tratamente;
MEDICUL
•îşi spală mainile,le dezinfectează;
•alege locul puncţiei;
•face anestezia locală;
•protejează locul puncţiei cu câmp steril;
•execută incizia sau direct puncţia cu trocarul,scoate mandrinul;
•adaptează tubul prelungitor;
•retrage trocarul;
•aplică agrafa Michel dacă a folosit bisturiul pt incizie;
ASISTENTA I
• îşi spală mainile,le dezinfectează;
•pregăteşte locul puncţiei,dezinfecţie tip III;
•serveşte seringa încărcată cu anestezic;
•serveşte mănuşile chirurgicale medicului;
•serveşte câmpul chirurgical;
•dezinfectează locul puncţiei;
•serveşte bisturiul sau direct trocarul;
•reoltează în eprubete lichidul de ascită;
•serveşte tubul prelungitor al canulei trocarului(pt evacuare);
supraveghează scurgerea lichidului în vasul colector;
•dezinfectează locul puncţiei ;
•face o cută a pielii;
•aplică pansament uscat compresiv;
ASISTENTA II
•îşi spală mainile,le dezinfectează;
•pregăteşte patul cu muşama,aleză şi cearşaf;
•aşază pacientul în poziţia corespunzătoare locului ales;
•menţine pacientul în poziţia dată;
•supraveghează permanent faciesul,respiraţia,starea bolnavului;
•supraveghează pacientul;

INGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI

➢ se aşază comod în pat,astfel ca locul puncţiei sa fie cât mai sus pt a evita
presiuneaasupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare;
➢ se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte;
➢ după 6 ore se îndepărtează cearşaful strâns în jurul abdomenului;
➢ se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează ;
➢ se suplineşte pacientul pt satisfacerea nevoilor sale;
➢ se monitorizează pulsul,TA,se notează valorile înregistrate în primele 24h;
➢ pansamentul se schimbă,respectând măsurile de asepsie;
➢ agrafele se scot după 48-72h;
PREGĂTIREA PRODUSULUI PT EXAMINARE
● examenul macroscopic constă în măsurarea cantităţii de lichid
evacuate,apreciereaaspectului lui,determinarea densităţii;
● reacţia Rivalta;
● examenul citologic,bacteriologic,biochimic-eprubetele cu lichid etichetate se
trimitla laborator;
REORGANIZAREA
▪ materialele refolosibile se dezinfectează ,se spală,se pregătesc pt sterilizare;
▪ deşeurile se îndepărtează
NOTAREA PUNCŢIEI ÎN FOAIA DE OBSERVAŢIE
▪ se notează cantitatea de lichid evacuate,data,ora,numele persoanei care a
executatpuncţia;
▪ se notează circumferinţa abdominală înainte şi după evacuarea lichidului
ACCIDENTE
▪ colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale;
▪ hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză,melenă;
▪ perfoarea intestinului determină peritonită;
▪ persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid;
DE ŞTIUT!
▪ dacă scurgerea lichidului se opreşte brusc,se restabileşte prin schimbarea
poziţieipacientului sau se introduce mandrinul bont pt a îndepărta o ansă
intestinală sauflocoanele de fibrin care acoperă orificiul canulei trocarului;
▪ viteza de scurgere a lichidului este de 1 litru la 15 minute;
▪ la prima paracenteză se evacuează o cantitate de maximum 4-5l;
▪ la următoarele paracenteze se pot evacua 10l de lichid ascetic;
DE EVITAT!!!
▪ decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale;
▪ puncţiile evacuatoare repetate,deoarece duc la stări de hipoproteinemie şicaş
ectizează organismul;

Diagnostic diferential al ascitei in functie de aspect si caractere biochimice

Tipul ascitei
hipertensiune portala
peritonita bacteriana
spontana
peritonita bacteriana
secundara
ascita chiloasa
ascita pancreatica
ascita maligna
tuberculoza
choleperitoneum
insuficienta cardiaca
Investigatii specifice:
Examene de laborator
Caracteristicile ascitei
lichid limpede, usor galbui, nr celule<250/mmc, gradient
serum-ascita al albuminei >1.1 g/dL
aspect tulbure, numar de neutrofile >250/mmc (in cazul
ascitelor hemoragice se va scadea 1 PMN pentru fiecare 250
hematii). Uneori nr PMN poate fi < 250/mmc. Uzual un
singur germene. Glucoza frecvent >50 mg/dL.
aspect tulbure, urat mirositor, numar de neutrofile >
250/mmc, sursa intra-abdominal, tratabila chirurgical a
infectiei, frecvent polimicrobiana, glucoza frecvent
<50mg/dL
aspect laptos, tulbure, trigliceride > 200 mg/dL, adesea
prezenta celulelor maligne la examenul citologic, gradient
serum-ascita al albuminei scazut
(<1.1)
lichid limpede, usor galbui, amilaza > 200 u/L, de obicei
gradient serum-ascita
al albuminei scazut
adesea aspect hemoragic sau chilos, poate fi limpede. Celule
maligne la examenul citologic. Gradient serum-ascita al
albuminei scazut
poate fi limpede, chiloasa sau hemoragica. Gradient scazut
serum-ascita al albuminei. glucoza scazuta. necesita fortiuri
pentru bK, culturi din volume
mari de lichid (>2 litri).
bilirubina in ascita mai mare decat cea serica si mai mare de
6 mg/dl.
lichid limpede, gradient serum-ascita al albuminei peste 1.1
g/dL.
Nr PMN < 250 /mmc.

Sânge:​ ​ enzime, proteine, utilizate pentru investigarea disfuncţiilor hepatice,

pancreatice şi a malabsorbţiei intestinale
Intervenţii nursing:​ ​ asistenta medicală va informa pacientul asupra:
- necesităţii tehnicii,
- modul de efectuare (puncţie venoasă),
 - repaus alimentar cu 10-12 ore înainte de teste (fosfatază alcalină, lipaze,
colesterol).
Urină:
➢ analiza urinei oferă informaţii despre funcţia hepatică şi biliară
➢ bilirubina şi urobilinogenul =teste pentru evaluarea funcţiei hepatice
➢ amilazurie= test pentru evaluarea pancreasului
Intervenţii nursing:
- e​ xplicarea necesităţii efectuării tehnicii, a modului de recoltare a urinei.
Materii fecale​:​ examen macroscopic, microscopic, chimic; oferă informaţii
despre funcţia de digestie şi absorbţie a aparatului digestiv.
Intervenţii nursing:
- explicarea scopului examinării;
- instruirea pacientului referitor la necesitatea respectării regimului alimentar
cu 3 zile înainte şi întreruperea tratamentului medicamentos care influenţează
procesele digestive şi tranzitul intestinal
Pentru reacţia Adler - alimentaţia pacientului va fi lipsită de carne, alimente care
conţin sânge, fructe, legume verzi, cacao, ciocolată timp de trei zile anterior
examinării.
Secreţia gastrică bazală:
- se aspiră secreţie gastrică prin sondaj gastric,
- pacientul va fi relaxat şi izolat de toate sursele senzoriale ce pot stimula secreţia
gastrică (miros de alimente, prezenţa unor alimente, stres psihic, etc) pentru
acurateţea testului
Intervenţii nursing:
- se informează pacientul referitor la necesitatea restricţiei alimentare 12
ore, a ingestiei de lichide şi a fumatului 8 ore înaintea testului,
- suprimarea tratamentului cu antiacide, colinergice, anticolinergice,
adrenocorticosteroizi cu 24 ore înaintea testului (dacă tratamentul trebuie
continuat se va menţiona acest lucru pe buletinul de trimitere),
- efectuarea tubajului gastric,
- recoltarea secreţiei gastrice şi trimiterea probelor la laborator
Testul de stimulare a acidului gastric:​
- constă în măsurarea secreţiei de acid gastric la o oră după administrarea unui
stimulent al acidului gastric(pentagastrin-s.c.)
- se efectuează imediat după testul secreţiei acide gastrice când se constată
secreţie gastrică insuficientă
Intervenţii nursing:
- instruirea pacientului să nu mănânce, să nu bea, să nu fumeze cu 12 ore înainte
de test,
- informarea pacientului referitor la locul şi durata examenului,
- testarea sensibilităţii la pentagastrin,
- suprimarea tratamentului medicamentos.
Analiza lichidului peritoneal:​
- include aprecierea aspectului, conţinutului de eritrocite, leucocite;
- examen citologic, examen microbiologic;
- determinarea proteinelor, glucozei, amilazei, fosfatazei alcaline,
- lichidul se recoltează prin paracenteză abdominală.
Intervenţii nursing:
- măsurarea funcţiilor vitale din 15' în 15' în timpul procedurii de recoltare,
- observarea unor semne ca: paloare, transpiraţie, anxietate şi a semnelor şi
simptomelor specifice şocului, hemoragiei.
Tubajul duodenal​ - constă în recoltarea bilei A, B şi C în vederea
aprecierii proceselor patologice hepato-biliare şi a permeabilităţii căilor biliare.
Intervenţii nursing:
- instruirea pacientului să nu mănânce în dimineaţa examinării,
- pregătirea psihică şi fizică a pacientului,
- efectuarea sondajului duodenal,
- recoltarea bilei A, B şi C,
- notarea cantităţii de bilă obţinută pentru fiecare mostră,
- trimiterea probelor la laborator imediat după recoltare.
Biopsia hepatică:​
- constă în recoltarea de ţesut hepatic pentru examen histologic,
- se efectuează cu anestezie locală sau generală,
- poate duce la confirmarea diagnosticului de hepatită cronică sau ciroză.
- Necesită respectarea cu stricteţe a măsurilor de asepsie.
Intervenţii nursing:
- se informează pacientul în ce constă tehnica, de ce este necesară, unde
se desfăşoară, cât durează,
- instruirea pacientului să nu mănânce, să nu bea cu 4 ore înaintea
testului,
- aşezarea pacientului în decubit lateral stâng,
- pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare efectuării tehnicii,
Intervenţii nursing d​ upă tehnică :
➢ este necesar repaus la pat 12-24 ore timp în care se va observa locul puncţiei,
➢ monitorizarea funcţiilor vitale frecvent şi cu regularitate
➢ este importantă supravegherea atentă a pacientului pentru a sesiza orice
manifestare apărută (durere, alterarea stării generale, alterarea respiraţiei) şi
care trebuie raportată medicului
➢ pe perioada repausului pacientul va fi ajutat în satisfacerea nevoilor de igienă
personală
Examene endoscopice: esofagoscopie, gastroscopie,
colonoscopie, rectoscopie
Examenele endoscopice:
- se efectuează cu endoscop (esofagoscop, gastrofibroscop, rectoscop,
colonoscop),
- permite vizualizarea directă a mucoasei tubului digestiv pentru
diagnos-ticarea afecţiunilor inflamatorii, ulcerative, tumori, polipi şi pentru
obţinerea de specimene biopsice.
Intervenţii nursing pentru esofago-gastroscopie:
- se explică pacientului etapele efectuării tehnicii, locul unde se efectuează,
durata,
- se anunţă să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa
examenului,
- se avertizează pacientul că nu are voie să mănânce şi să bea timp de 6 ore
după tehnică deoarece anestezia locală a faringelui, determină deglutiţie cu
dificultate,
- pacientul căruia i s-a prelevat biopsia este atenţionat să nu consume lichide
fierbinţi,
- se monitorizează funcţiile vitale timp de 12 ore după tehnică.
Intervenţii nursing pentru colonoscopie şi rectoscopie:
- explicarea tehnicii,
- cu o zi înainte regim hidric,
- în seara precedentă şi înaintea examinării cu 2-3 ore se efectuează câte 2
clisme evacuatoare
Examene radiologice
Radiografia abdominală:
- permite detectarea tumorilor, acumulării de gaze, afecţiunilor abdominale,
- nu necesită pregătiri speciale sau îngrijiri posttehnică.
Radiografia cu substanţă de contrast:
a) examenul cu sulfat de bariu​ -​ permite detectarea stenozelor esofagiene,
ulcere, tumori, polipi, diverticuli, hernie hiatală, tulburări ale motilităţii.
Intervenţii nursing:
➢ explicarea tehnicii, scopul şi locul unde se desfăşoară,
➢ se anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în dimineaţa examenului,
➢ cu 1-2 zile înainte va consuma alimente uşor digerabile, neflatulente,
➢ la indicaţia medicului în seara precedentă se efectuează o clismă evacuatoare
➢ se conduce pacientul la serviciul de radiologie,
➢ se prepară suspensia de bariu (150 grame sulfat de bariu se amestecă cu
200-300 ml apă până la obţinerea unei paste omogene),
➢ sulfatul de bariu se administrează pe cale orală,
➢ la indicaţia medicului pacientul este readus la serviciul de radiologie după 2,
8, 24 ore pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului, umplerea
intestinului subţire şi a colonului,
➢ după 2 ore de la începutul examinării pacientul poate mânca

b) colecistografia​ - reprezintă radiografierea veziculei biliare umplută cu

substanţă de contrast adm. pe cale orală.
Intervenţii nursing:
➢ explicarea tehnicii,
➢ administrarea cu 1-2 zile înainte a unui regim alimentar uşor digerabil, fără
alimente cu conţinut bogat în celuloză şi hidrocarbonate concentrate,
➢ în ziua precedentă la ora 12 se administrează un prânz alcătuit din ouă,
smântână şi pâine cu unt sau 50 grame ciocolată,
➢ testarea toleranţei la Razebil (la ora 16 se administrează o tabletă de Razebil
care se dizolvă pe limbă; se supraveghează atent pacientul pentru a observa
semnele de hipersensibilitate la iod: roşeaţă, senzaţie de arsură, furnicături,
tahicardie, greţuri, ameţeli, stare de rău general),
➢ dacă nu apar aceste semne la 20'-30' se administrează celelalte tablete în
decurs de 5' (se poate folosi şi acid iopanoic),
➢ se aşează pacientul în decubit lateral drept timp de 30'-60',
➢ se conduce pacientul la serviciul de radiologie după 14-16 ore când vezicula
biliară se umple cu substanţă de contrast,
➢ după prima examinare radiologică se administrează prânzul Boyden (două
gălbenuşuri de ou frecate cu 30 grame zahăr sau 50 grame ciocolată) după
care se efectuează radiografii în serie la 30', 60' şi 90'.

c) colangiografia​ - constă în radiografierea căilor biliare (inclusiv colecistul)

pline cu substanţă de contrast administrată pe cale i.v.
Intervenţii nursing:
➢ explicarea tehnicii,
➢ efectuarea testării la Pobilan (injectare i.v. a 1 ml de substanţă)
➢ supravegherea pacientului pentru a sesiza apariţia semnelor de
hipersensibilitate la iod (roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee, greaţă,
vărsături)
➢ dacă nu apar aceste semne se administrează substanţa de contrast i.v.
după care se efectuează radiografiile.

d) tomografia computerizată​ - utilizată pentru diferenţierea icterului obstructiv

de cel neobstructiv, identificarea abcesului, chisturi, hematoamele, tumorilor şi
pentru diagnosticul pancreatitei.
Intervenţii nursing:
➢ explicarea tehnicii,
➢ anunţarea pacientului să nu mănânce, să nu bea după miezul nopţii înainte
de efectuarea testului,
➢ este rugat să stea relaxat, să respire normal,
➢ la indicaţia medicului se administrează substanţa de contrast i.v. şi se
roagă pacientul să sesizeze imediat apariţia unor semne ca: greaţă, vărsături,
cefalee.

e) ecografia abdominală​ - este o metodă neinvazivă care permite explorarea

ficatului, veziculei biliare, pancreas, splină, rinichi, vezică urinară, prostată,
uter, anexe, spaţiul retroperitoneal.
Intervenţii nursing:
- explicarea tehnicii,
- anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa examinării, să
consume lichide mai ales când se doreşte examinarea sferei genitale

Obiective stabilite:
● Realizate – manifestări de dependentă absente sau diminuate, satisfactia
pacientului.
● Nerealizate – manifestări de dependentă care se mentin,manifestări de
dependentă apărute pe perioada ingrijirii
● Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitătile fiziceale pacientului
● Planificarea interventiilor: adecvate manifestărilor de dependentă
prezente in evolutia pacientului.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI

DIGESTIVE TRATATE MEDICAL

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

STOMATITA – inflamatia mucoasei bucale

 ▪ apar din cauze diferite
▪ infectii :virale,bacteriene
▪ in cursul unor boli :pelagra,​ ​scorbut,​ ​leucemie
▪ in intoxicatii :cu plumb ,mercur ,arsenic
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- persoane care au in antecedente pelagra, leucemie
- persoane cu carente vitaminice si scaderea imunitatii ,chimioterapie
- persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, în medii cu
arsenic, mercur
  
MANIFESTARI

▪ alterarea mucoasei cavitatii

bucale
▪ roseată
▪ Ulceratii
▪ leziuni necrotice
▪ arsura in cavitatea bucală dureri la masticatie,deglutitie
▪ salivatie abundenta
▪ miros neplacut al gurii
▪ gingivoragii
▪ febra
▪ alterarea starii generale
PROBLEMELE PACIENTULUI
▪ alterarea integritatii mucoasei bucale alterarea confortului fizic
▪ risc de suprainfectii
OBIECTIVE
▪ sa prezinte stare de bine
▪ sa se poata alimenta si hidrata
▪ sa prezinte temperatura corporala in limite normale
INTERVENTII
▪ Efecueaza spalaturi bucale şi gargarisme
▪ hidrateaza pacientul cu lichide prin tub
▪ alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, fara condimente
▪ educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea integritatii
mucoasei bucale:alcool, fumat,proteze dentare neadaptate
▪ verifica intelegerea sfaturilor
▪ administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic
▪ respecta masurile de prevenire a suprainfectiilor
▪vesela si tacimuri proprii
▪obiecte de toaleta individuale utilizeaza instrumente de unica folosinta
▪ supravegheaza si noteaza temperatura corporala

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU UCER

▪  este o ulceratie pe –stomac,portiunea inferioara a esofagului ,duoden
▪ intereseaza intregul organism
▪ este favorizat de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape
intodeauna de infectia locala cu H. Pylori

CIRCUMSTANTE DE APARITIE:

​Persoane cu orar neregulat de alimentatie

▪ exces de condimente, alcool, tutun
▪ cu teren ereditar
▪ cu sters fizic si psihic
▪ cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINS
▪ frecventa mai mare la barbati
▪ incidenta maxima la persoanele cu virsta intre 55-60 ani
SEMNE SI SIMPTOME
▪ durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese, care se calmeaza dupa
alimentatie
▪ durerea apare in pusee dureroase , toamna si primavara, urmate de
 
perioade de remisiune
▪ pirozis ( senzatie de arsura)
▪ varsaturi postprandiale
▪ scadere ponderala
▪ astenie
PROBLEME
▪ discomfort abdominal cauzat de durere
▪ anxietate
▪ deficit de volum lichidian
▪ risc de complicatii
▪ HDS
▪ Hematemeza

▪melena
▪ Perforatie
▪ Stenoza pilorica
▪ Malignizare
OBIECTIVE
▪ sa prezinte stare de comfort fizic si psihic
▪ prelungirea perioadelor de remisiune
▪ sa se alimenteze corespunzator
▪ sa fie constient de modul sau de viata, de alimentatie,
▪ sa poata preveni complicatiile
INTERVENTII ASISTENTA

▪ asigura repausul fizic si psihic

▪ 12-14 ore /zi repaus la pat
▪ repaus postprandial obligatoriu in perioada dureroasa
▪ asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii
▪ alimentatia repartizata in 5-7 mese/zi
▪ in faza dureroasa
▪ supe de zarzavat strecurate

▪ lapte indoit cu ceai

▪ supe creme de zarzavat

▪ pireuri

▪ sufleuri

▪ soteuri

▪ brinza de vaci

▪ piine veche

▪ fainoase fierte in lapte

■
carne fiarta de pasare sau
vita
■
în faza de acalmie
▪ lapte dulce

▪ fainoase fierte in lapte

▪ ou fiert moale

▪ carne de vita sa pasare fiarta sau la gratar

▪ piine veche de o zi
 
▪ supe de zarzavat

▪ biscuiti
 ▪ soteuri

▪ fructe coapte
■ urmatoarele alimente sunt interzise
▪ lapte batut
▪
▪ iaurt

▪ carne grasa

▪ legume tari

■ varza castraveti fasole

▪ piine neagra

▪ cafea

▪ ciocolata

▪ supele de carne

▪ sosuri cu prajeli

▪ alimente reci sau fierbinti

▪ pregateste pacientul pentru explorari functionale

▪ administreaza medicatia prescrisa de medic
▪ medicatia antisecretorie inaintea meselor
▪ antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa
mese
▪ administrarea medicatiei adecvate pentru H.
Pylori
● amoxicilina

● claritromicina

● omeprazol

▪ supraveghează:
▪ functiile vitale:pulsul,TA,apetitul
▪ semnele de deshidratare
 ▪ scaunul
▪ greutatea corporala
▪ face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate
▪ pregateste preoperator
▪ educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor
▪ scaunul melenic
▪ caracterul durerii in caz de perforatie
▪ varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza
pilorica
▪ educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata

 
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU VARSATURI
● survin în numeroase si variate afectiuni
● pot apare in imbolnaviri ale aparatului digestiv, precum si in imbolnaviri
extradigestive
● boli in care pot apare varsaturi :abdomen acut ,edem cerebral, infarct
miocardic ,intoxicatii acute ,infectii acute ,boli cronice ,insuficienta renala
● uneori domina tabloul clinic
● gravitatea se apreciaza dupa asocierea cu urmatoarele simptome
● stare generala alterata tegumente si mucoase uscate tahicardie
● tulburari de ritm hTA
● dispnee cu polipnee
● oligurie
●  tulburari nervoase :somnolenta,convulsii,coma
● masurile terapeutice se adreseaza bolii de baza
● asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa anunte medicul
simptomatologia care premerge sau insoteste varsaturile

CONDUITA DE URGENTA IN AMBULATORIU

Obiective:
- prevenirea deshidratarii si altor complicatii
Masuri de realizat
● in cazurile grave primele masuri trebuie instituite in ambulator
● asistenta medicala nu va parasi bolnavul in timpul varsaturilor si
il
va linisti psihic
● va ajuta bolnavul in timpul varsaturilor
● se va pastra produsul eliminat intr-o tavita renala pentru a-l
arata
 medicului
● la indicatia medicului va aplica masurile adresate bolii de baza si
va
institui o perfuzie cu ser fiziologic
● va administra medicamente pentru combaterea simptomatologiei,
de
preferinta injectabil sau supozitoare
● pentru internare se pregateste bolnavul in pozitie semisezinda
● se vor nota toate masurile terapeutice pe biletul de internare

INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL

Materiale necesare
● musama,traversa

● tavita renala
● servet pentru gura
● pahar cu apa pentru clatirea gurii
● tampoane
● material pentru perfuzie
● material pentru spalatura gastrica
● material pentru aspiratie gastrica

ingrijirea bolnavului in timpul​ v​ arsaturilor

MASURI DE REALIZARE
● bolnavii cu greturi si varsaturi vor fi amplasati in camere aerisite
● vor fi izolati cu un paravan​ ​pozitie semisezind sau sezind
● daca nu poate fi ridicat in pat va fi asezat in d.d. cu capul intr-o parte
aproape de marginea patului
● se va proteja lenjeria cu musama si traversa
● vor fi indepartate protezele dentare
● cind apare varsatura asistenta va tine ea insasi cu o mina tavita renala
● sub gura si barbie , iar cu cealalta
● va sustine fruntea
● pentru a atenua greata , bolnavul va
● fi sfatuit sa inspire profund
Prevenirea unor incidente sau accidente
● plagile operatorii se protejeaza prin compresiunea cu mina in timpul
eforturilor de varsatura
● la bolnavii inconstienti devin periculoase prin posibilitatea de
aspiratie a continutului gastric
● pentru prevenire se va intoarce capul bolnavului spre stinga
 ● la nevoie se va aspira continutul sau se va face aspiratie continuă
● daca continutul a patruns in caile respiratorii se va face imediat
aspiratie si se va aseza in pozitie de drenaj postural (bolnavul sa fie
alungit pe un pat, cu picioarele suprainaltate)
daca varsaturile sunt cauzate de ingestia unor substante toxice sau din
cauza unei stenoze pilorice se face spalatura gastrica

Îngrijirea bolnavilor dupa terminarea varsaturilor

● se va indeparta tavita renala folosita, dar se pastreaza continutul
● se sterge gura bolnavului
● se aduce alta tavita renaa curata
● i se da un pahar cu apa pentru clatirea gurii
● se aseaza in repaus
● va fi linstit psihic
● daca e inconstient se vor indeparta toate resturile din gura si faringe cu
tampoane curate
Aplicarea tratamentului medicamentos
● se vor pregati medicamentele si se vor adminstra la indicatia medicului
● medicamentele pentru combaterea simptomatica a varsaturilor sunt :

● plegomazin fiole 25 mg, im

● clordelazin drajeu 25 mg
● emetiral drajeu 5 mg
● torecan 1 fiola sc, im, iv sau dg
● regla fiole sau dg
● papaverina fiole sc, im, iv lent 5-10 min in glucoza
● atropina fiole 1 mg
● scobutil im, iv, comprimate,supozitoare
NU SE COMBAT VARSATURILE DIN INTOXICATII SI
TOXIINFECTII ALIMENTARE
Alimentatia si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
● se suspenda alimentatia pe gura,pentru inceput se face parenteral cu glucoza,
aminoacizi,electroliti
● bolnavii cu varsaturi nu pot fi alimentati prin sonda
● rehidratarea per os se va face treptat cu cantitati mici de lichide reci cu
lingurita,apa,limonada, sucuri de fructe cu cuburi de ghiata
● reechilibrarea hidroelectrolitica se face in functie de simptomatologie si
de rezultatele de laborator
● pentru inceput se instituie perfuzii cu ser fiziologic
Recoltarea produselor biologice
● se va recolta singe pentru examene de laborator
● rezerva alcalina
● ionograma
● hematocrit
● uremie
● ele pun in evidenta
● hemoconcentratia
● hiposodemia
● hipocloremia
Urmărirea functiilor vitale si vegetative
● se masoara
● temperatura
● pulsul
● TA
● se observa varsaturile
● numarul
● cantitatea
● aspectul
● se observa urina:se urmareste cantitatea (poate apare oliguria
(micsorarea volumului urinilor/24ore, mai putin de 500 ml))
● se observa scaunul:numar,aspect
● frecvent varsaturile se asociaza cu diareea
OBSERVATIE​ asistenta va tine o evidenta a pierderilor de (prin varsaturi,
urina,diaree) la care se adauga cantitatea de ~ 800-1500
reprezentind pierderile prin respiratie si perspiratie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
ENTEROCOLITA
- sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si colonului
- enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie,
virus sau parazit

- contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau prin transmisia

intre indivizi

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoanele care au consumat alimente contaminate cu proteus, sallmonela,

shigella

SEMNE SI SIMPTOME
- greata
- inapetenta

- cefalee
- neliniste

- dureri abdominale
- balonare
- varsaturi alimentare

- scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi

- tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal sau vezical,

însoţite de arsuri, senzaţie penibilă de tensiune şi senzaţia imperioasă şi continuă

de urinare sau defecare)

- febra
- frisoane

PROBLEME
- deshidratare
- discomfort abdominal
- hipertermie

- riscul raspindirii infectiei

OBIECTIVE
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- sa prezinte stare de confort fizic

- sa prezinte temperatura corpului in limite normale

- sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane

INTERVENTII ASISTENTA

- asigura repausul fizic si psihic

- mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei
-  reechilibreaza hidroelectrolitic
● prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez)
● apoi regim de tranzitie
▪ orez fiert in apa

▪ supa de zarzavat sarata

▪ brinza de vaci

▪ carne fiarta

▪ ou fiert moale

▪ pireuri

▪ soteuri
● dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile

- supravegheaza scaunul :frecventa ,cantitatea

- recolteaza scaunul pentru examen bacteriologic

- recolteaza sânge pentru ionograma

- supravegheaza semnele deshidratare o piele uscata

● oligurie
● tahicardie (​Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de
pulsatii pe minut.)
● HTA

- Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei

- Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea durerilor
- Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat de medic
- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
RECTOCOLITA HEMORAGICA
- este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent
localizate in regiunea rectosigmoidiana si uneori cuprine colonul

- boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

- persoane cu virste cuprinse intre 24-45 de ani

- etiologie neprecizata
- frecvent boala familiara
SEMNE SI SIMPTOME

- scaune diareice pina la 20/zi de cele mai multe ori mucosanguinolente

- dureri abdominale
- tenesme
- jena permanenta in regiunea anorectala

- febra
- scadere ponderala

- astenie
- paloare
PROBLEME

- alterarea eliminarilor intestinale

- discomfort abdominal
- hipertermie

- deshidratare
- anxietate

- risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii a

colonului
OBIECTIVE

- sa prezinte starea de bine fizic

- sa prezinte eliminari intestinale normale

- sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute

- sa diminueze anxietatea
- sa se prelungeasca fazele de liniste
INTERVENTII

- asigura repausul fizic si psihic in fazele evolutive

- pregateste pacientul pentru examinari

- asigura alimentatia
o in perioadele acute
● regim hidric

● apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez

● brnza de vaci

● oua moi

● carne fiarta

● piure de morcovi

● sarea fiind permisa

o in caz de denutritie
 ● regim hipercaloric

- reechilibreare hidroelectrolitica se realizeaza prin:

- transfuzii de singe integral
- transfuzii de plasma hidrolizata de proteine
- perfuzii cu solutii Ringer

- supravegheaza scaunul si caracteristicile

- Monitorizeaza:pulsul,TA
- Evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cind constata
- prezenta lor

- Recolteaza:​ ​Singe,​ M
​ aterii fecale,​ ​urina
- aplica tratamentul radioterapic cind acesta este recomandat si tratamentul local
– clisme medicamentoase cu cortizon , tanin

- furnizeaza pacientului cunostiitele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu

- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala

- - psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea
Ulcerul gastric şi duodenal 
- de la început asistentul medical va explica pacientului că boala ulceroasă este
o problemă medicală
ce poate fi ţinută sub control, dar se poate aştepta la remisiuni şi recurenţe
- asistentul medical va explica pacientului că un rol important în tratamentul
bolii ulceroase îl are
modificarea stilului de viaţă:
va recomanda renunţarea la fumat explicând pacientului că astfel este
favorizată vindecarea,
reducerea numărului recidivelor şi complicaţiilor
reducerea consumului de alcool îndeosebi în perioadele dureroase şi mai ales
a băuturilor ce
provoacă hiperaciditate:vinurile albe, berea
interzicerea utilizării aspirinei şi antiinflamatoriilor nesteroidiene
la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, spondilită anchilopoietică, la care aceste
medicamente
sunt absolut necesare, vor fi administrate obligatoriu în asociere cu protectoare
gastrice
dieta va fi normală cu excluderea intoleranţelor individuale şi a alimentelor ce
provoacă dureri (piper, ardei, muştar, murături, castraveţi, mere)
 - activitatea asistentului medical va fi organizată pe baza diagnosticelor de
nursing stabilite:

Diagnostic de OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL

nursing:
​lipsă de acumularea  • aprecierea nivelului de cunoştinţe al pacientului şi
cunoştinţe de  dorinţei acestuia de a învăţa;
legat de cunoştinţe  • furnizarea informaţiilor necesare legate de terapia,
manifestările şi legat de  evoluţia şi prognosticul bolii ulceroase, având grijă
atitudinea prevenirea şi  să folosească termenii adaptaţi nivelului de
caracteristică managementu înţelegere al
suferinţei l  pacientului, alegând cu grijă momentul discuţiei cu
ulceroase crizei  acesta şi limitând explicaţiile la cel mult ½ oră;
ulceroase • reasigurarea pacientului că boala ulceroasă este de
fapt o problemă de sănătate ce poate fi tratată şi
controlată în mod eficient.
durere legată î​ ndepărtarea  • recomandarea evitării medicamentelor iritante
de iritarea durerii gastrice
mucoasei • administrarea medicamentelor prescrise:
gastrice şi antiacide,
spasmul antisecretorii, protectoare gastrice
musculaturii • evitarea de către pacient a alimentelor iritante
gastrice gastrice:
cafea, alcool
• recomandă pacientului să respecte un aport
corespunzător
de lichide
• învaţă pacientul să mănânce încet, mestecând bine
• explică pacientului importanţa unui orar clar al
meselor şi
gustărilor
• sfătuieşte pacientul să renunţe la fumat.
anxietate reducerea • încurajează pacientul să-şi exprime îngrijorarea ,
legată de anxietãtii teama şi
teama apariţiei să întrebe ori de câte ori are nelămuriri
unei suferinţe • explică pacientului motivele respectării planului
acute terapeutic cu toate aspectele sale: farmacologic,
dietetic,
stil de viaţă
• ajută pacientul să identifice situaţiile stresante şi
încearcă
să-i explice necesitatea depăşirii acestora.
 Pentru o evoluţie favorabilă pacientul cu boală ulceroasă trebuie să înţeleagă
corect situaţia sa, sa cunoască factorii ce îi pot agrava sau ameliora condiţia.
Asistentul medical are un rol important în educaţia pentru sănătate a pacientului,
proces ce va include următoarele repere:
1​. medicaţia:
- pacientul trebuie să cunoască medicamentele pe care le va lua la domiciliu
(denumire, doza,ritm de administrare, efecte secundare)
- pacientul trebuie să cunoască medicamentele ce trebuie evitate (aspirina,
antiinflamatoriile nesteroidiene)
2​. dietă:
- evitarea meselor abundente
- respectarea unui orar precis al meselor şi al gustărilor
- evitarea alimentelor iritante: ceai, cafea, alcool
3. fumatul
- oprirea fumatului
4. odihna şi reducerea stresului
- cointeresarea familiei în asigurarea unui climat confortabil pacientului cu
boală ulceroasă,cu perioade de odihnă zilnică
5. ​prevenirea şi recunoaşterea complicaţiilor
- hemoragie (paloare tegumentară, confuzie, tahicardie, dispnee)
- perforaţie (durere abdominală severă, contractură musculară, vărsături)
- obstrucţie pilorică (greţuri, vărsături, distensie abdominală, durere)
6. necesită controlul medical periodic având în vedere că boala ulceroasă poate
prezenta recurenţe

Ciroza hepatică
• în îngrijirea unui pacient cu ciroză hepatică asistentul medical va urmări
stabilirea istoricului afecţiunii actuale identificând factorii favorizanţi
(consumul îndelungat de alcool) dar şi aprecierea stării fizice şi mentale a
pacientului;
• asistentul medical va evalua capacitatea pacientului de a desfăşura o activitate,
de a se îngriji singur;
• va aprecia relaţiile pacientului cu membrii familiei sale, explicându-le acestora
că ciroza hepatică este o suferinţă cronică, afecţiune ce printr-o atitudine
terapeutică adecvată poate fi încetinită sau oprită în evoluţia sa, dar nu este
reversibilă;
• planificarea intervenţiilor asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
ciroză hepatică se va
face pe baza diagnosticelor de nursing.
Diagnostic de OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL
nursing:
toleranţă scăzută la creşterea ● dietă cu proteine cu valoare biologică
activitate legată de tonusului crescută
oboseală şi scădere şi a ● suplimente de vitamine (vitamina A, complex
în greutate capacităţii de vitamine B,vitamina C, vitamina K)
pacientului ● încurajează şi susţine pacientului în timpul
de a desfăşura desfăşurării activităţilor fizice a căror intensitate va
anumite activităţi fi crescută progresiv.
modificarea menţinerea măsurarea repetată a temperaturii
temperaturii temperaturii asigurarea unui aport corespunzător de lichide
corporale organismului (prin febră creşte deshidratarea)
(hipertermia) legată în limite normale împachetări reci sau pungă de gheaţă în cazul
de procesele temperaturilor foarte crescute
inflamatorii ce apar administrarea antibioticelor conform
în ciroza hepatică recomandărilor medicului
evitarea expunerilor la infecţii
repaus la pat în timpul perioadelor de hipertermie
(reduce rata proceselor metabolice)
afectarea integrităţii menţinerea şi regim dietetic hiposodat
tegumentelor legată îmbunătăţirea monitorizarea atentă a integrităţii tegumentelor
de apariţia integrităţii modificarea frecventă a poziţiei pacientului în pat
edemelor tegumentelor cântărirea zilnică a pacientului şi realizarea
şi protecţia bilanţului
ţesuturilor hidric intrări ieşiri
edematiate ridicarea extremităţilor edemaţiate
prevenirea escarelor (masajul punctelor de
presiune şi
susţinerea acestora cu ajutorul unor colăcei de
cauciuc,
îndepărtarea lenjeriei de pat, îndepărtarea
frimiturilor şi a resturilor alimentare din pat.
lezarea integrităţii îmbunătăţirea aprecierea intensităţii sindromului icteric şi
tegumentelor legată integrităţii identificarea prezenţei senzaţiei de prurit ce poate
de apariţia tegumentelor şi atrage după ea apariţia leziunilor de grataj
sindromului icteric reducerea asigurarea protecţiei tegumentelor prin
şi compromiterea la minim a respectarea
statusului iritaţiilor normelor de igienă (băi cu săpun cu glicerină,
imunologic cutanate urmate de
masaj cu uleiuri emoliente)
toaleta unghiilor.
alterarea stării de îmbunătăţirea va încuraja pacientul să consume alimente şi
nutriţie (mai puţin statusului suplimente nutritive
decât necesarul nutriţional al va recomanda pacientului evitarea alcoolului
organismului, pacientului va sfătui pacientul să respecte normele de igienă
legată de anorexie a
şi cavităţii bucale
disfuncţiile va administra medicamentele prescrise pentru
gastrointestinale greţuri,
vărsături, diaree sau constipaţie
va încuraja aportul lichidian corespunzător şi
efectuarea exerciţiior fizice la pacientul cu
constipaţie
va supraveghea apariţia manifestărilor clinice
suggestive pentru hemoragia digestivă superioară.
risc crescut de reducerea urmărirea scaunelor pentru culoare, consistenţă şi
alterare a stării riscului alterării aspect
generale, legat de stării generale supravegherea pacientului urmărind evoluţia
hipertensiunea manifestărilor clinice şi apariţia stărilor de
portală şi anxietate,
metabolizarea slăbiciune, teamă, nelinişte
deficitară a supravegherea hemoragiilor oculte
medicamentelor observarea manifestărilor hemoragice: echimoze,
epistaxis, gingivoragii, peteşii
supravegherea funcţiilor vitale
administrarea vitaminei K conform indicaţiilor
medicului
supravegherea atentă a pacientului în timpul
episoadelor de sângerare
administrarea de lichide reci per os atunci când
sângerarea s-a oprit
în vederea prevenirii manifestărilor hemoragice
asistentul medical va recomanda pacientului să-şi
sufle cu blândeţe nasul (prevenirea epistaxisului), să
folosească pentru periajul dentar o periuţă ,,soft’’
(pentru evitarea gingivoragiilor), aplicarea
compreselor reci cu scop hemostatic.
modificarea restabilirea restricţii de sodiu şi lichide
statusului volemic statusului administrarea de diuretice, potasiu şi suplimente
cu exces de lichid volemic proteice conform prescripţiilor medicului
legat de apariţia realizarea bilanţului hidric intrări ieşiri
asciteişi formarea
edemelor
 În condiţiile unei îngrijiri corespunzătoare, urmare a intervenţiilor eficiente ale
asistentului medical, la pacientul cu ciroză hepatică se va constata:
1. abilitate de a desfăşura anumite activităţi fizice
implicare în activităţile de menţinere a igienei personale
creşterea tonusului fizic şi psihic
2. creşterea aportului nutriţional
creştere în greutate fără să crească ascita sau edemele
diminuarea perturbărilor gastrointestinale şi a anorexiei
evitarea alcoolului
cunoaşterea alimentelor şi lichidelor ce sunt permise sau interzise
3. tegumente şi mucoase integre fără leziuni sau senzaţie de pruriz, fără
echimoze sau hematoame
4. îmbunătăţirea statusului mintal, cu orientare spaţiotemporală şi faţă de propria
persoană, nivel normal al amoniacului seric şi capacitate de a se integra în
cadrul propriei familii.
Neoplasm gastric
Particularităţile procesului de nursing
➢ în evaluarea pacientului cu neoplasm gastric asistentul medical va urmări:
- stabilirea istoricului suferinţei actuale,
- identificarea obiceiurilor aimentare
- aprecierea statusului nutriţional al pacientului
- stabilirea condiţiilor de viaţă şi muncă .
➢ importantă este aprecierea relaţiilor pacientului cu membrii familiei sale în
vederea identificării principalelor surse de suport emoţional ce vor fi
valorificate în timpul perioadei de îngrijire
➢ în urma evaluării pacientului, asistentul medical va stabili diagnosticele de
nursing pe baza cărora îşi va organiza activitatea de îngrijire:
1. anxietate legată de aşteptarea intervenţiei chirurgicale
2. alterarea stării de nutriţie, mai puţin decât necesităţile organismului, legată de
anorexie
3. durere legată de prezenţa şi extinderea procesului tumoral
4. depresie, legată de prognosticul rezervat al afecţiunii neoplazice
5. lipsa de cunoştinţe legate de modificările de comportament şi stil de viaţă pe
care le
presupune afecţiunea actual.
OBIECTIVE  INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL

• reducerea anxietăţii • asistentul medical va încuraja pacientul să-şi exprime neliniştea,

teama, îngrijorarea şi chiar revolta faţă de diagnosticul şi
prognosticul bolii
 • va încuraja membrii familiei să asculte şi să manifeste înţelegere
faţă de momentele dificile, de nesiguranţă ale pacientului
• îmbunătăţirea _____________________________________________
statusului nutriţional • asistentul medical va încuraja modificarea comportamentului
alimentar cu mese mici şi repetate, neiritante gastric
• se vor administra suplimente de vitamine şi fier
• asistentul medical va realiza zilnic bilanţul hidric intrări ieşiri şi va
cântări pacientul, pentru a putea aprecia scăderea, menţinerea sau
creşterea în
greutate
• pacientul va fi atent monitorizat în vederea identificării
manifestărilor deshidratării (sete, mucoase uscate, pliu cutanat
leneş, tahicardie)
• calmarea durerilor • se vor administra antiemetice conform indicaţiilor medicului.
---------------------------------------------------------------------
• asistentul medical va administra analgetice conform indicaţiilor,
dar un rol deosebit de important îl are cointeresarea pacientului în
controlarea senzaţiei
dureroase (modificarea poziţiei, asigurarea unui mediu liniştit şi
• suport psihologic confortabil, restrângerea vizitelor) şi metodele nefarmacologice de
ameliorare a durerilor
(masaj, aromoterapie, meloterapie).
---------------------------------------------------------------------
• asistentul medical va ajuta pacientul să-şi exprime îngrijorarea şi
teama faţă de suferinţa actuală
• pacientul va fi încurajat să-şi exprime neliniştea în modul său
personal
• pacientului i se va răspunde onest la toate întrebările şi va fi
implicat în stabilirea deciziilor terapeutice
• de multe ori pacientul are nevoie de momente de intimitate, când
poate să plângă şi doreşte să fie singur; acestea este necesar să fie
respectate!
• este important suportul emoţional din partea echipei medicale, dar
va fi respectată personalitatea pacientului şi relaţia acestuia cu
familia.

 
 
Educaţia pacientului cu neoplasm gastric în vederea îngrijirii la domiciliu 
asistentul medical va explica pacientului că sunt necesare cel puţin 6 luni de la
momentul intervenţiei chirurgicale (rezecţie gastrică parţială) până la reluarea
unui regim alimentar echilibrat
este foarte importantă respectarea perioadelor de odihnă, controlul medical
periodic, respectarea modificărilor recomandate legat de stilul de viaţă.
 PLAN DE INGRIJIRE-APENDICITA ACUTA
SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVALU
PROPRII DELEGATE
MPTOME
zona inghinala cu -reducerea anxietatii -asigurarea unui microclimate favorabil -se adm. Algocalmin 1f -pacientul est
membrul inferior si -combaterea durerii -purtarea de discutii cu pacientul pt -metrocopramid fl,im linistit din pu
l drept -prevenirea inlaturarea anxietatii -recoltez sange pentru vedere emotio
ial de complicatie posibilelor -aplicarea pungii cu gheata in zona investigatii de laborator in -pacientul col
complicatii si infectii inghinala pt a diminua durerea urgent,HLG,grup cu echipa de
tonota,hemoragie -reducerea -asigurarea unei pozitii antalgice sangvin,RH,VSH,glicemi -greata perma
rie,ocluzie durerii,anxietatii -masurarea functiilor vitale si -eco -temperatura
istule,evisceratii -reducerea tahicardiei monitorozarea acestora -mediul indica interventie 37​o ​C
si a polipneei -pregatirea materialeor necesare pt a chirurgicala -pacientul ing
polipnee -reducerea ajuta pac in timpul varsaturilor -la indicatia medicului 200ml ceai
varsaturilor si a -pozitie decubit lateral administram algocalmin
osa iliaca dreapta gretei -captarea varsaturilor in tavita renala (fl)im
arsaturi datorita -combaterea febrei si -se ofera pacientului un pahar cu solutie
nflamator pastrarea aromata pentru a/si clati gura
e,febra temperaturii in limite -aerisirea camerei
8​o​C) fiziologice -aplicarea de comprese reci pe fruntea
rosii uscate,calde -combaterea oliguriei pacientului
0ml/24h) -tranzit intestinal -deservesc pacientul la pat cu plosca
normal pentru a/si satisface nevoile si se
moderate -igiena satisfacuta observa cantitatea si aspectul
-sa beneficieze de un eliminarii,apoi se noteaza in foaia de
somn linistit observatie.

PLAN DE INGRIJIRE –​ ​CANCER GASTRIC

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE
PROPRII DELE
SIMPTOME
-dureri epigastrice Pacientul sa prezinte -asezarea bolnavului intr-o camera -pregatirea pacientulu
-sindrom dispeptic stare de comfort fizic bine aerisita examene: -endoscopie
nesistematizat si psihic -masurarea functiilor vitale -tranzit bari
-varsaturi fregvente -combaterea durerii -pregatirea fizica si psiha a -radiografia
-hematemeza = cantitativ -sa fie alimentat pacientului pnt interventia -eco abdom
mici cu sange digerat corespunzator chirurgicala -TC
-eructatii perioadei de evolutie a -recoltarea probelor d
-anorexie bolii -hemoleuco
-constipatie/diaree -grupul san
-astenie -VSH,fibri
-paluare -administrarea tratame
-pierdere in greutate medicului

PLAN DE INGRIJIRE –​ ​CIROZA HEPATICA

INTERVENTIILE ASISTENTEI
SEMNE OBIECTIVE
 SI
SIMPTOME PROPRII DELE

*in perioada de debut -stare de comfort fizic si -asigurarea repauzului la pat 16-18 -recoltarea probelor d
-fatigabilitate psihic h/zi in decubit dorsal sau pozitie evaluarea functiei hep
-depresie -mentinerea starii de adoptata de pacientul cu ascita -hidratarea pacientulu
-scaderea capacitatii de nutritie si echilibrul masiva ,care sa-i faciliteze respiratie este permis sip e cale
effort hidroelectrolitic -reducerea efortului fizic prin servirea celelalte situatii cu so
-inapetenta -combaterea durerii acestuia la pat tamponata cu insulina
-greturi -mentine igiena tegumentelor -administrarea tratame
-balonare gastprandiala -schimbarea lenjeriei medicului : hepatopro
*in perioada de stare -masurarea functiilor vitale
-eritem palmar -respecta normele de prevenire a
-limba lucioasa rozie infectiilor nozocomiale
-scadere in greutate -pregatirea fizica si psihica a
-somnolenta pacientului pnt punctia abdominala
-coma
-discomfort abdominal
-risc de
complicatii-ascita
-hemoragii,epistaxis,
HDS

PLAN DE INGRIJIRE –​COLICA BILIARA

EMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVALUARE
PROPRII DELEGATE
PTOME
violent in -calmarea si -repaus fizic si psihic -linie venoasa -durerea s/a diminuat d
drul drept linistirea olnavului -pozitie adecvata -recoltarea de sange pentru examinari administrare de antalgi
ere in -sedarea bolnavului -verificararea functiilor vitale de urgent: -starea generala a boln
drept -repaus la pat -supravegherea varsaturilor si ● nr.leucocitelor s-a ameliorat
nal -calmarea notarea lor in foaia de ● bilirubina directa -daca aceste fenomene
varsaturi varsaturilor observatie ● transaminaza cedat se intervine chiru
nut -corectarea -regim alimentar (hidric ● ionograma sanguine - evolutia nefavorabila
ar sau bilios tulburarilor +fainoase, branza de vaci ● rezerva alcalina 24-35h duce la interven
hidroelectrolitice si ,carne fiarta de pui si vita) ● azot chirurgicala
acidobazice -pregatirea pacientului pentru ● glicemie
-ameliorarea durerii examen radiologic si -administrare de :
-regim alimentar ecografic Scobutil, No-Spa
corespunzator, Mialgin (dilutie) iv 250ml
Murphy vegetarian,hidrozah -calmarea durerii:
arat, paine prajita Antispastice :peroral (lizadon, foladon
tii biliare in tablet)
acuta -parenteral:
ezie biliara Sulfat de atropine
Papaverina
Nitroglicerina sublingual sau
injectabila
-antalgice :
Algocalmin,fortral,antidoren
 Daca nu cedeaza –Mialgin
-calmarea varsaturilor:
Emetiral supozitoare
Toreeam fiole
Plegomazin fiole
-combaterea infectiei
-antibioterabia (ampicilina 2=3g/zi im,
) tetraciclina,penicilina,
-diazepam
metronizadol pentru agitatie si sedari

PLAN DE INGRIJIRE –​DIAREE

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI

SI OBIECTIVE EVALU
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
ele acute constituie o -supravegherea -pregatirea unui numar sufficient de -rehidratarea se poate face pe cale -reechili
a datorita tulburarilor tranzitului aleze si comprese pentru a le avea la orala completata cu perfuzii hidroele
lectrolitice si ale intestinal si a dispozitie intravenoase pentru a inlocui ca
rului acido-bazic igienei locale -notarea numarului si caracterului pierderile de ioni,sodium si potasiu -amelior
voia urgenta de -corectarea scaunului si notarea lor in foaia de -se recolteaza sange pentru durerilor
are a intestinelor tulburarilor temperature hemocultura si scaun pentru abdomin
e frecvente, apoase, hidroelectrolitice -toaleta anusului se face de mai coprocultura -amelior
-masurarrea multe ori pe zi si se dezinfecteaza cu -​pentru tratament symptomatic se starii gen
pe abdominale functiilor vitale si acid boric2-3% administreaza:
vegetative - creerea uni climat favorabil, Preparate de bismut
e abdominala
-asigurarea menajarea pudoarei si linistirea -Calciu carbonic
repausului si psihica a pacientului -Spasmolitice (ATROPINA,
rare mentinerea -repaus la pat in caz de stare PAPAVERINA , SCOBUTIL)
a, varsaturi temperaturii generala alterata -Opiaceele se administreaza numai in
rul scaunelor poate constant - diareea intense duce la mari cazuri severe si numai pentru o
la 10-20/zi in holera -asigurarea pierderi de energie caloric in acest perioada scurta dup ace s-au epuizat
100, epuizand rapid alimentatiei caz incalzirea bolnavului se va face alte mijolace terapeutice
bolnavului -creerea uni climat cu paturii si perne electrice aplicate -​pentru tratamentul antimicrobian
favorabil, abdomen se administreaza:
menajarea pudoarei -dieta hidrica primele -Sulfamide
si linistirea psihica 24-48h(ceaiuri, supa de (FTALISULFATIAZOL,8-12
a pacientului morcovi,zeama de orez , mere crude comprimate/zi)
rase) -Antibiotice(STREPTOMICINA ,
TETRACICLINA)
 - se interzic pentru o perioada de -sau derivati ai nitrofuranului
timp,laptele,dulciurile (FURAZOLIDON,)
concentrate,legume bogate in -SAPROSAN
celuloza, grasimile
prajite,condimentele

PLAN DE INGRIJIRE​ - GASTRITA

MNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
I OBIECTIVE EV
PROPRII DELEGATE
TOME
-combaterea durerii -masurarea functiilor vitale -examen obiectiv(epigastru sensibil la -
saturi -combaterea varsaturilor -calmarea pacientului palpare)
prandiale -combaterea starii de rau -tratament profilactic: -examen biochimic si bacteriologic
de rau, -igiena alimentara -examen radiologic
-evitarea factorilor cauzali -administrarea tratamentului la
gestiv -repauz digestiv indicatia medicului:
-antiermetice:Metroclopramid
inainte de masa cu 30 min
-antiacide:Dicarbocalm, dupa mese
30 min
PLAN DE INGRIJIRE-HDS
SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVAL
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
genta majora,datorita sangerarii -combaterea -repaus la pat -recoltarea sangelui -bolnav
oc la nivelul hipovolemiei -pozitia Tendrelemburg pentru hg,grup RH in linistit
ui,stomacului, -linistirea si -fara efort fizic cazuri grave, ionograma -sanger
ui,jejunul proximal calmarea bolnavului -linistirea pacientului teste de coagulare s-a stab
orizeaza prin -masurarea si -punha cu gheata in jurul regiunii -adm de perfuzii cu -compe
(hematemeza) si /sau prin scaun monitorizarea epigastrice substituienti de volum hemod
functiilor vitale -toaleta cavitatii bucale -dextran40-70 in -echilib
c ​semnele clinice in general sunt -echilibrarea -aspiratie orofaringiana NACl9% si gl5% hidroel
ar pot aparea: hidroelectrolitica -monitorizarea functiilor vitale -macrodex -nu ma
ne,transpiratii reci -combaterea -2 linii venoase -adm de transfuzie de prezint
iune arterial durerilor -colecteaza intr-un vas sangele sange
lipotimii eliminate de bolnav si il prezinta -medicatie
oderat ​se observa: medicului hemostatica(vitC,K,aden
ie -curata gura bolnavului cu capul asezat ostazin,calciu gluconic
intr-o parte fara sa deplaseze bolnavul -aspiratie gastrica cu
a prin ceata -recolteaza sange pentru analizele de spalatura gastrica
iune arterial laborator hematologice si biochimice -cu scop
e hemostatic,refrigeratie
asiv gastrica prin spalarea
intense -recolteaza scaunul pentru al trimite la cantitati cu apa de la
laborator in vederea efectuarii reactiei gheata
e Adler -insereaza sonda
ati reci -oxigenoterapie Blackmore la indicatia
id si filiform -asigurarea unui microclimate adecvat medicului in caz de
nse in salon ruptura a varicelor
-schimbarea lenjeriei de pat si de corp esofagiene.
iune -asigurarea la pat a urinarului si a
de pierdere a cunostintei bazinetului pentru necesitatile
statism unele simptome pot lipsi fiziologice ale bolnavului

PLAN DE INGRIJIRE – ​HEPATITA VIRALA ACUTA

SEMNE
SI
SIMPTOME
ada de incubatie(14-42/zile)
da preicterica(1-10/zile)
muscular generalizata
estari catarale respiratorii,
pseudo-gripal
estari digestive, debut digestive
ne gastroduodenita
xie, cu repulsie de alimente,
re
, varsaturi
(de cap si epigastrice)
ie de greutate in hipocondrul
i articulare(artalgii)
pseudo-reumatismal
i de tip urticarian cu prurit
l, coloratia galbena a
entelor si a sclerelor
e pronuntata, ameteli
nii ori somnolent
bilitate
ie(retentive hidrica si sodica)
a inchisa la culoare,
oma ca berea bruna
patie cu scaune decolorate
PLAN DE INGRIJIRE ​–HERNIE INGHINALA OPERATA
SEMNE
SI
SIMPTOME
OBIECTIVE
-pacientul sa prezinte
diminuarea :
-febrei,a varsaturilor,a
greturilor, a pruritului,
- durerilor de: cap,epigastrice,
muscular, articulare
-sa fie hidratat si sa prezinte o
stare de nutritive adecvata
-confort fizic si psihic
ameliorat, cat mai adecvat
-tegumente si mucoase curate
si integer sis a prezinte o
diureza normal
-sa aiba un transit intestinal
normal, sa nu prezinte
constipatie sau diaree
-sa fie instruit asupra bolii si
asupra regimului
igieno-dietetic
-sa nnu prezinte anxietate
-sa nu prezinte infectii
intercurente,bacteriene(mai
ales streptococice sau virale)
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI
EVAL
PROPRII DELEGATE
-pozitia de clinostatism -administrarea de : -
favorizeaza foarte mult -simptomatice pentru
circulatia sanguine la combaterea tulburarilor
nivelul ficatului digestive(greata, varsaturi,)
(favorizeaza vindecarea) -hepatotrope:silimarina,
-combaterea febrei prin : aspatofort
-imbracaminte lejera -vitamine din grupul
-microclimat B,C,E,K,fitomenadion
corespunzator -in formele severe
-medicatie antipiretica corticoizi
prescrisa de medic -in icter
-combaterea varsaturilor prelungit:coleretice(anghin
sau diminuarea lor prin: ol si colebil)
-ingerare de lichide reci la
interval de 30-60min
-observarea semnelor de
deshidratare
-asigurarea tranzitului
intestinal normal
-educarea pacientului
pentru curatarea ficatului
sa evite asocierea
altor……(effort,abuz
alimentar,toxice)
INTERVENTIILE ASISTENTEI
EVALU
PROPRII DELEGATE
esirea partial sau totala -combaterea durerii -se asigura repaus fizic si psihic -recoltarea produselor -se externe
a sau mai multe organe -crearea unui climat pacientului biologice: cu stare
vitatea sau din invelisul favorabil bolnavului -asigurarea microclimatului prin aerisirea -hemoleucograma generala
l printr-un canal sau - linistirea si incurajarea salonului si schimbarea lenjeriei -glicemie ameliorate
u preexistent sau creat psihica a bolnavului -se poarta discutii cu bolnavul in scopul -uree -este optim
organ obtinerii informatiei despre boala pentru o -TS,TC vederea
e vie in regiunea vindecare cat mai rapida -grup sanguine recuperari
tive ca o arsura -se masoara functiile vitale si se noteaza -Rh -I se recom
ea se accentueaza la in foaia de observatie -EKG repaus fizi
-sedarea bolnavului -Radiografie cel putin 6
ate -pregatirea fizica si psihica a bolnavului pulmonara
-inlaturarea anxietatii si ainsomniei -Radiografie de bazin
nie -efectuarea clismei Pregatirea pentru
e -pacientul nu are voie sa manance nimic inteventia chirurgicala
de agitatie din cauza in dimineata operatiei cu rahianestezie cu
ntiei -este pregatit pentru a-l transporta in sala Xilina
e la nivelul plagii de operatie -se va monta o
e -dupa interventie se urmaresc in perfuzie pentru
permanenta functiile vitale compensarea
-bolnavul va fi asezat in pat in decubit hemodinamica
dorsal fara perna timp de 6h -aport hidric zilnic de
-nu are voie sa manance 12 ore, este cel putin 1,5-2 litri
alimentat artificial -administrarea de
Bazinetul si urinarul dac este nevoie I se sedative si antalgice
aduc la pat
-se face toaleta plagii
-calmarea durerii prin administrare de
antalgice (algocalmin si fortral)
-masarea bolnavului pentru favorizarea
circulatiei
-

PLAN DE INGRIJIRE ​– BOLNAVUL IMOBILIZAT LA PAT

SEMNE
E
SI OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI
U
SIMPTOME
ilizarea poate fi cauzate de: -creerea -asigurarea unui pat special corespunzator afectiunii -
uni grave(bolnavi paralizati, conditiilor -asezarea bolnavului intr-o camera mica si linistita ,sa aiba totul la
i,adinamici,cu leziuni ale membrelor optime de indemana
are) confort -in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura
fi impusa ca o masura preventive fata de -igiena generala utilaje auxiliare
complicatii (emboli,cardiac, hemoragii) si corporala -aerisirea salonului sau a camerei
mpusa ca o masura terapeutica in fracture cu -alimentarea -toaleta frecventa sub forma unor bai partiale la pat
e de imobilizare ,traumatisme IM bolnavului -curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp
lizarea indelungata la pat predispune -supravegherea -igiena gurii,a protezelor daca este cazul si de asemenea se va
ul la o serie de complicatii: starii generale urmari igiena mainilor,a parului
nirea curentului sabguin favorizeaza
ea trombozelor
atia deficitara a plamanilor contribuie la
a pneumoniilor hipostatice
ele de decubit
activitatii musculare face ca muschii sa se
ze sis a scada tonusu general al
smului
vitatea indelungata duce la osteoporoza de
itate
bolnavului imobilizat isi pierde tonicitatea
digestive devine hipoton
tul intestinal se incetineste si se reduc
e din organism
-prevenirea -alimentarea la pat active sau pasiv, asigurandu-i-se o pozitie cat
escarelor mai comoda
-prevenirea altor -se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative
complicatii -se va verifica zilnic zonele expuse la escare si astfel va acorda o
mare importanta schimbarii de pozitie asigurandu-se in acelas
timp pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul
-prevenirea pneumoniilor hipostatoice prin ridicarea bolnavului in
pozitie sezanda si gimnastica respiratory de mai multe ori pe zi
-masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si active a
degetelor pentru prevenirea trombozelor
-stimularea tranzitului intestinal prin mijloace natural pentru
prevenirea constipatiei
-frictionari cu alcool diluat pe toata suprafata corpului si prin
masaj pentru prevenirea atrofieri muschilor si scaderea tonusului
organismului
-

PLAN DE INGRIJIRE – ​INTOXICATIA CU CIUPERCI

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI

SI
SIMPTOME
ul celor cu perioada de incubatie
semnele pot aparea dupa 15min
a 8h de la ingestie:
marea
tie,greata diaree,dureri abdominal
sudoratie
aturi ale extremitatilor
ee cu respiratie sueratoare
de agitatie ,confuzie, halucinatii,
sii,tremuraturi
cu midriaza
ul celor cu perioada de
atie mai lunga, ​semnele pot
la 5-12 ore sau mai mult de la
e (jumatate de fiola)
ele provoaca iritatii ale mucoasei
ve, precum si leziuni hepatice si
degenerative si hepatice
i , varsaturi ,colici
inali,diaree sanguinolenta
e, convulsii, confuzie coma
hepatomegalie
anurie
fi mortala
PLAN DE INGRIJIRE –​TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
OBIECTIVE
-linistirea pacientului
-combaterea dispneei
-ameliorarea durerilor
abdominal
PROPRII
-provocarea de varsaturi
-spalatura gastrica cu
lichide dulci si
sarate,carbune active
-calmarea si linistirea
pacientului
-masurarea functiilor vitale
EVALU
DELEGATE
-perfuzii cu solutii -linistirea
glucozate si clorurate pacientulu
Mialgin 1f sau antiseptic -calmarea
pentru calmarea colicilor durerilor
-tratamentul -stare gene
insuficientelor hepatice ameliorate
acute,insuficientei renale
acute si tratamentul
socului
La bolnavii cu sindrom
cholinergic (caracterizat
prin: hipersalivatie,
hipersudoratie, mioza) se
administreaza atropine iv
sau im in doze de 0,5mg
-la bolnavii cu sindrom
atropinic este
contraindicate, se
administreaza o fiola
plegomazin
 SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVALUARE
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
2-36h –salmonele -sa nu mai prezinte -asigura repausul la pat -administreza medicatia -pcientul este
-4 h- stafilococ semne de -asigura o dieta hidrica prescrisa: reechilibrat
24h-clastridium perfringens deshidratare in (administrarea de lichide -emitiral –simptomatice hidroelectrolit
3 saptamani giardia termen de 24h reci in inghitituri mici, -metroclopramid -nu mai prezin
ebut brusc cu salivatie, greata, -sa i se diminueze fractionat) –spasmolitice varsaturi, grea
rsaturi, colici abdominal, diaree, varsaturile in termen -treptat se introduce -scobutil- dezinfectant , cefalee
alee, ameteli, lipotimie de 6h alimente (orez,morcovi, intestinal -stare generala
are de rau generala, febra -sa aiba tranzitul branza de vaci, paine In cazuri grave - ameliorata
gument palid acoperit cu sudori reci intestinal ameliorat prajita) corticoterapie
potensiune arterial pana la colaps, -sa n prezinte cefalee --asigura reechilibrarea
c infectios si colici in termen de hidroelectrolitica cu
oblemele pacientului 2-3 zile solutiile indicate de medic,
eshidratare cu deregleari de -sa prezinte ser fiziologic, dextran
droelectrolitice din cauza temperature in limite -
rsaturilor, diareei normale in termen de
arsaturi, diaree din cauza inflamatiei 2-3 zile
ucoasei tubului digestive -sa prezinte TA in
falee din cauza toxinelor care limite normale
cteaza sistemul nervos
lburarii circulatorii
nxietate

PLAN DE INGRIJIRE-LITIAZA BILIARA

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI

SI
SIMPTOME
ocolecistita,febra39​o​-40​o
, dureri
ve,subicter sau icter la
dupa debut.
cistitele acute,frison,febra
C,stare generala alterata,
ntense in hipocondrul
iradieri in umarul drept
e,varsaturi biliare,icter
nezia biliara
etica, greturi,varsaturi
onstipatii,
inapetenta, senzatie de
ine in hipocondrul drept.
nezia biliara
etica, dureri repetate sub
e colici in hipocondrul
a confortului
OBIECTIVE EVALUAR
PROPRII DELEGATE
-ameliorare -masurarea functiilor -administrarea medicatiei -dupa instalarea
confortului fizic vitale prescrise de medic perfuziei dureril
si psihic al -linistirea pacientului -ampicilina2g,im,24h in intensitate
pacientului, -asigura repausul fizic, -piafen3f,im,24h -prin adm. De
-echilibrare psihic si alimentar in -recoltarea analzelor de hidroxizin se obt
hidroelectrolitica perioada acuta a bolii laborator de sange si urina linistirea pacient
-combaterea -supravegherea varsaturilor -pregatirea pacientului -pacientulu nu m
lipotimiei, cantitativ si calitativ si pentru examenul radiologic prezinta varsatur
-ameliorarea notarea lor in foaia de si ecografie in vederea -pacientul are un
durerii, observatie stablirii diagnosticului mai linistit
-linistirea -reechilibrarea -administreara -tranzit intestina
pacientului, hidroelectrolitica a tratamentului prezent
-oprirea pacientului cu perfuzii antispastic(papaverina,sco -stareagenerala a
varsaturilor. intravenoase, cu ser butl,atropina) pacientului se
fiziologic, ser imbunatataste
glucozat5%,bicarbonate de -functii vitale in
sodiu. normale.
-asigurarea unei alimentatii
corespunzatoare
rmie -supravegherea durerii si
deshidratare notarea caracterului ei
te -aplicarea de punga cu
gheata
-monitorizarea
temperaturii, pulsului si
TA

PLAN DE INGRIJIRE – ​OCLUZIA INTESTINALA

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVALUA
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
e abdominal care apare -linistirea -nu se administreaza -se fac examinari de urgenta -ameliorarea
cu caracter colicativ bolnavului opiacee :ionograma ,rezerva alcalina, leucocite, generale
ittent,spasmodic, este -combatere stazei -nu se administreaza nimic azotomie -combaterea
ata initial la locul prin aspiratie peroral -corectarea tulburarilor durerii abdo
i , insa se generalizeaza nazogastrica -purgativele sunt strict hidroelectrolitice si acido-bazice -reglarea
-corectarea interzise -in ocluzia mecanica cand exista tranzitului
ura dupa o criza tulburarilor -se linisteste bolnavul fenomene de strangulatie sau de abdominal
asa hidroelectrolitice -masurarea functiilor vitale peritonita se indica interventia
uperea tranzitului -se combate starea -se instituie primele masuri chirurgicala de maxima urgenta,acesta
nal(oprirea evacuarii de de soc daca este de soc trebuie sa fie urmat si insotit de
i fecale si gaze) cazul -se administreaza perfuzii tratament medical( rehidratare si
i scaune cu striuri -mentinerea starii pentru mentinerea starii reechilibrare)
ne(invaginatie generale normale generale normale -in ocluzia dinamica se va indeparta
nala, infarct cauza determinant daca este stabilita
mezenteric, tumori) -se face aspiratia gastrointestinal prin
sia sonda
inal(meteorismul) -in cazul ocluziei paralitice se
rismele (clapotajul administreaza excitante ale
nal) peristaltismului intestinal : miostin 1f
ele generale lipsesc in im, clisma evacuatoare
e debut a ocluziei -in ocluzia dinamica prin spasm se
taleaza socul si toxemia administreaza antispastice sub forma
injectabila: papaverina4% (1f de 1ml)
-scobutil (fiola a 5ml) injectarea se face
lent iv sau profund im

PLAN DE INGRIJIRE –PANCREATITA ACUTA

SEMNE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALU
 SI
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
brusc cu dureri -ameliorarea -repaus la pat -aplicarea subtantei volemice -diminua
e,constant in abdomenul durerilor abdominale -calmarea durerii si linistirea parenteral durerii
r,deseori in -echilibrarea bolnavului -in caz de stare de soc se administreaza -urmarir
a,iradiind in spate hidroelectrolitica a -aplicarea unei pungi de gheata solutie macromoleculara(dextran40) evolutie
, varsaturi, pacientului in regiunea epigastrica Sau ser glucozat5% generale
rism abdominal -presenta -urmareste raportul -recoltarea sangelui pentru examinari -educati
e de fecale si gaze eliminarilor ingestie/excretie de vedera u
tahicardie intestinale normale -monitorizeaza functiile vitale urgenta(amilazemie,calcemie,glicemie, alimenta
i ascita, revarsat pleural -ameliorarea starii -presiunea venoasa centrala bilirubinemie,VSH,leucocite) grasimi
e deshidratare generale a -instaleaza sonda vezicala -examenul radiologic abdominal consumu
e soc hipovolemic bolnavului permanenta si urmareste -pentru calmarea durerii: alcool
ermie diureza -mialgin100-150mg/3-5h
le locale sunt sarace -introduce sonda gastrica -atropina0,5-1mg
sta contracture muscular pentru aspiratie continua -papaverina80g(2f)/2h
o usoara aparare -educarea pacientului in -nitroglicerina2-3 tablete sublingual
rica vederea evitarii pranzurilor -fortral im
domen apar in unele copioase si combaterea -perfuzie cu xilina 2-3g/zi in ser
pete cianotice obezitatii glucozat 5% sau in ser fiziologic
-educarea pacientului in -pentru corectarea tulburarilor
efectuarea corecta a hidroelectrolitice:
tratamentului -gluconat de CA iv 20-30 ml din
solutie de 10%/24h
-HHC in cazurile grave pentru efectul
antiinflmator
-antibiotice in caz de infectie
-inhibitori ai tripsinei:
-trasylol iv1-2f a 25000U/6h
-katein iv 500000UJK(5f) numai in
formele edematoase la inceput

\
PLAN DE INGRIJIRE- ​PANCREATITA ACUTA – OPERATA
SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVAL
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
 :-litiaza bililiara -combaterea durerii -masurarea functiilor vitale -nu se administreaza -diminua
tia canalului pancreatic (calculi, -ameliorarea durerilor -linistirea si calmarea mialgin si nici morfina durerii
me,inflamatia sfincterului Oddi) abdominale pacientului dau spasmul sfincterului -urmarir
ul excesiv de alcool -combaterea varsaturilor -crearea unui climat Oddi si masceaza procsul evolutiei
oxice -nu se administreaza favorabil pacientului inflamator acut generale
etiologici: nimic per oral -combaterea durerii prin -administrarea de -educatia
emia, -combaterea starii de soc aplicarea pungii cu gheata algocalmin i.m. pentru pacientu
cemia,traumatismele,ulcerul -repaus total in pat pe abdomen in regiunea calmarea durerilor servirea
l -pacientul sa prezinte epigastrica -aspiratie duodenala cu -evitarea
tea eliminari intestinale -urmareste raportul sonda “a demeure” alcoolulu
me normale ingestie/excretie -in caz de stare de soc alimente
brusc -pregateste pacientul perfuzie cu sonda grase
abdominala cu localizare in etajul pentrueco,radioscopie macromoleculara
“in bara”, cu iradiere in spate si toracica (dextran 40) sau ser
n umeri,simuland ulcerul perforat -educa pacientul sa evite glucozat 5%
ntinua de intensitate mare pranzurile -recoltarea sangelui
ul ia pozitii antalgice (flexiunea copioase,alcoolul pentru examinari
iului,antebratele pe -combaterea obezitatii (amilazemie,
n,apasand regiunea dureroasa) -educarea pacientului calcemie,glicemie,
ri (alimentare,bilioase sau pentru a respecta correct glicozurie)
gice) tratamentul -recoltarea urinei
sm -examenul radiologic
ri de transit abdominal pe gol
soc in formele grave (paloare, puls -HHc in cazuri grave
pid,TA 100g/24h
ranspiratii,extremitati -antibiotice
etate)

PLAN DE INGRIJIRE IN ​–SOCUL HEMORAGIC

MNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
E
SI OBIECTIVE
PROPRII DELEGATE
PTOME
 cat de -eliberarea -​trebuie sa calmeze bolnavul, -O​2​ (pentru diminuarea hipoxiei), -b
nor cantitati cailor aeriene -sa combata durerea cu analgetice, -perfuzie cu 250 ml. Dextran (combaterea es
ge, de peste -sa aiba o -supravegherea pulsului, a diurezei hipovolemiei), -perfuzie lenta cu ser bicarbo-natat sau re
20%din buna orare, a T.A. si a presiunii venoase THAM (corectarea acidozei) si perfuzie foarte lenta​, hi
otala de ventilatie centrale este obligatorie. -​solutie Ringer-lactat, gelatina, sange, plasma sau it
orp) -sa aiba o -se va trata corect afectiunea cauzala, albumina. Glucoza 5-10% si serul fiziologic au efect A
olumului buna iar bolnavul va fi asezat pe spate, cu redus. st
circulatie capul mai jos decat picioarele (numai -medicatia vasoactiva se administreaza cu prudenta: in ge
resiunii pentru o perioada limitata de timp si stadiul adrenergic se perfuzeaza izopropil-noradrenalina
numai daca exista certitudinea ca nu (izoproterenol, Isuprel), 0,4 mg in 350 ml glucoza 5%, in
uxului prezinta si un traumatism cranian). stadiul de vasodilatatie se administreaza mai putin
-temperatura trebuie sa fie constanta perfuzii cu metaraminol (fiole de 10 mg) sau Norartrinal
onsumului de si mediul linistit​. (fiole de 2 si 4 mg), in glucoza 5% (500 ml) si mai mult
- sa acopere bolnavul, dar sa nu uzeze perfuzie cu substante adrenolitice (alfa-blocante) -
de mijloace de incalzire energica Dibenzamina, Dibenzyline, Regi tine,​ ​Hydergine
erale (pentru a nu mari vasodilatatia -​Echilibrare hidroelectrolitica(daca e cazul):
tij periferica), -Glucoza
- sa faca o hemostaza provizorie - Ser fiziologic
e moarte imediata in caz de hemoragie, -Transfuzii cu derivate de sange
- sa controleze tensiunea arterial si -Clorura de potasiu
mplitudinii toate functiile vitale -Calciu gluconic
-urmarirea evolutiei bolnavului - ​Echilibrare acido-bazica(daca e cazul)
ensiunii -sa pregateasca sange, perfuzii de 3. Hemostatice
noradrenalina, si analgetice 4. Substante dopaminergice
ti reci palide 5. Oxigenoterapie
ce 6. Antianemice
abundente 7. Medicatie etiologica
na la anurie
e sete intense

PLAN DE INGRIJIRE –​ULCER SAU BOALA ULCEROASA

SEMNE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI EVAL
PROPRII DELEGATE
SIMPTOME
tante de aparitie -pacientul sa prezinte stare de -asigura repausul fizic si psihic -examen -educa p
e cu program neregulat de confoert fizic si psihic al pacientului in perioada radiologic cu pentru a
tive -prelungirea perioadelor de dureroasa sulfat de bariu respecta
e condiment remisie aliment
utun recoman
e cu teren ereditar
e cu stress fizic si psihic
e cu tratamente cornice cu
corticoizi,antiinflamatoare
e -pacientul sa fie constient ca
a mai mare..
e cu varste cuprinse intre 55-60
simptome
pigastrica apare la 2-3 ore dupa
eaza dupa alimentative
ureroase,toamna si
a,urmate de perioade de
i postprandiale
ponderala
ort abdominal cauzat de durere
e interventiei.
omplicatii,hemoragie digestive
ra,perforatie,stenoza
malignizare
-pacientul sa fie alimentat
corespunzator perioadei de
evolutie a bolii,nevoilor sale
cantitative si calitative
prin modul sau de viata de
alimentative poate preveni
aparitia complicatiilor
-asigura dieta de protectia -fibroscopie a renunt
gastrica individualizata in functie esogastroduodenal obiceiur
de fazele evolutiei bolii a cu biopsie daunato
-5-7 mese/zi -recolteaza fecale (alcool
-in faza dureroasa (zarzavat pentru proba
strecurat, lapte indoit cu ceai, Adler
piure de zarzavat) -administreaza
-in faza de alcamie sunt premise medicatia
alimentele (lapte dulce,fainoase prescrisa
fierte in lapte) -
-pregatirea fizica si psihica pentru
explorare functionale
Supravegheaza functiile vitale,
apetitul, pulsul, semne de
deshidratare, greutate corp si le
noteaza in foaia de observatie
-face bilantul zilnic intre lichidele
ingerate si cele excretate
-pregateste pacientul preoperator
cand se impune necesitataea

PLAN DE INGRIJIRE –​VARSATURI

SEMNE INTERVENTIILE ASISTENTEI
SI OBIECTIVE EVAL
PROPRII DELEGATE
IMPTOME
 le survin in -prevenirea -nu va fi parasit bolnavul in timpul -iolepentru combaterea simptomatica a -bolnav
e si variate deshidratarii si a varsaturilor si va fi linistit din punct varsaturilor I se vor administra: calmat
i, pot aparea in altor complicatii de vedere psihic -PLEGOMAZIN (fiole 25mg) im 3-4f/zi fizic si
ri ale aparatului -alimentatia si -masurarea functiilor vitale -CLORDELAZIN (1 drajeu=25mg) -bolnav
precum si corectarea -se va pastra produsul eliminate si va -EMETIRAL (drajeuri,5mg su reechili
ri extradigestive tulburarilor fi aratat medicului supozitoare) hidroel
e domina tabloul hidroelectrolitice -urmarirea diurezei si a scaunului -PAPVERINA (fiole sc,im,sau iv lent in -amelio
eprezinta prin sine -urmarirea -i se va institui o perfuzie cu ser 5,10min in solutie glucozata) starii ge
urgenta datorita functiilor vitale si fiziologic -ATROPINA (fiole 1mg,1-3f/zi,sc)
lor asupra vegetative -bolnavul va fi asezat in pozitie -SCOBUTIL (3-4 comprimate sau
ului, deshidratare -linistirea si semisezanda daca starea ai permite supozitoare sau fiole 1-3/zi im sau iv)
ralizare cu calmarea -daca bolnavul nu poate fi ridicat in -la bolnavii inconstienti varsaturile devin
a echilibrului pacientului pat va fi asezat in pozitie de decubit periculoase prin posibilitatea de aspiratie
rolitic si -prevenirea unor dorsal cu capul intr-o parte a continutul gastric
ic incidente sau -se vor indeparta protezele dentare -la nevoie se va aspira continutul
erala alterata accidente daca exista stomacal prin sonda gastrica sau se va
e si mucoase -pentru a atenua greata bolnavul va face aspiratia gastrica continu
fi sfatuit sa inspire profund -daca varsaturile sunt cauzate de ingestia
e -daca bolnavul este inconstient I se unor substante toxice sau din cauza unei
de ritm va indeparta toate resturile din gura stenoze pilorice se face spalatura
une arterial si faringe cu tampoane curate. gastrica
u polipnee -se suspenda alimentatia pe gura si -se recolteaza sange pentru probe de
se va face la inceput parenteral cu laborator (rezerva alcalina, ionograma,
perfuzii cu glucoza care poate fi de hematocrit,uremie
somnolenta, 5%, 10 %,20% 33%,40% hidrolizate -​Nu se combat varsaturile din
coma) de protein si amestecuri de intoxicatii si toxiinfectii alimentare
aminoacizi(MARISANG, -bolnavii cu varsaturi nu pot fi
AMINOMEL), vitamine si electroliti alimentati prin sonda