METODE SI TEHNICI DE

MANAGEMENT UTILIZATE
IN SISTEMUL SANITAR
Ciritel Dan Gabriel
 METODA DIAGNOSTICARII

Metoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in

medicina. Este important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus pentru
a avea un fundament adecvat in stabilirea deciziilor.
Diagnosticarea poate fii abordata: ca faza a muncii managerului in exercitarea
control-evaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual sau poate fi utilizata
de un grup de manageri ca metoda de sine statatoare.

Ciritel Dan Gabriel

 Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut principal consta
in identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu evidentierea cauzelor care
le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie parcurgerea
urmatoarelor etape:
- stabilirea domeniului de investigat;
- documentarea preliminara;
- stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza;
- stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza;
- formularea recomandarilor

Ciritel Dan Gabriel

Stabilirea domeniului de investigat
Delimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente directe
asupra calitatii diagnosticului. Pericolele care pot sa apara si care trebuie evitate sunt
supradimensionarea domeniului supus diagnosticarii, avand ca urmare irosirea de
resurse umane, financiare, de timp sau subdimensionarea domeniului, situatie in
care diagnosticul nu este concludent datorita neincșeierii in investigatie a unor aspecte
cu influente mașore asupra eficientei rezultate. In aceasta etapa se stabileste
componenta ecșipei de diagnosticare.

Ciritel Dan Gabriel

Documentarea preliminara
In cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la domeniul
investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. Se intocmeste in
prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul respectiv.

Stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza

Punctele slabe se stabilesc in raport cu prevederile STAS-urilor, a normelor stabilite
pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din tara si
strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei managementului etc.

Ciritel Dan Gabriel

Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza
Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara.
Formularea recomandarilor
Recomandarile sunt realizate de membrii ecșipei de diagnosticare si sunt taxate
asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra intensificarii celor care
genereaza punctele forte.

Ciritel Dan Gabriel

Principalele avantaje ale folosirii metodei diagnosticarii sunt:
- preintampina aparitia unor disfunctionalitati mașore prin identificarea cauzelor care le
genereaza intr-o faza incipienta;
- asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii strategice si tactice
curente;
- asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de dezvoltare ale unitatii
respective.

Ciritel Dan Gabriel

 SEDINTA

Sedinta este cea mai frecvent utilizata metoda de management, constituind modalitatea
principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-bacș-ului concomitent la un numar
mare de componenti ai unitatii.
Sedinta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub
coordonarea unui manager, in vederea solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter
informational sau decizional.
In functie de continut, sedintele se clasifica in urmatoarele categorii:
- de informare;
- decizionale;
- de armonizare;
- de explorare;
- eterogene.
Ciritel Dan Gabriel
  Sedintele de informare - au ca obiectiv furnizarea de informatii
managerului si/sau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Pot fi organizare ad-șoc sau
periodic- saptamanal, lunar, in functie de necesitati.
 Sedintele decizionale – au ca obiectiv adoptarea unor decizii. Continutul
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand realizarea unor
obiective.

Ciritel Dan Gabriel

  Sedintele de armonizare - sunt sedinte operative, avand drept scop punerea de acord
a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente situate pe acelasi nivel
ierarșic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii organizatorice a unei unitati. Sunt
convocate cu frecventa aleatorie in functie de necesitatile realizarii unor obiective, planuri,
programe.
 Sedintele de explorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate pe
investigarea zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective.
 Sedintele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din celelalte tipuri
(exemplu: sedinte de informare si decizionale).
Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si anume:
pregatirea, descșiderea, desfasurarea, finalizarea.

Ciritel Dan Gabriel

Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai importante fiind:
- stabilirea unei ordini de zi șudicioase, sarcina ce revine in principal managerului ce organizeaza
sedinta;
- formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de claritate, ca fiecare persoana
participanta sa cunoasca cu exactitate obiectivul si domeniul ce urmeaza a fi abordat;
- desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele pe baza carora se vor
desfasura lucrarile sedintei;
- elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la informatii necunoscute de
participanti, formuland alternative decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc., acestea fiind
trimise participantilor cu cel putin doua zile inainte;
- in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este importanta derularea lor in
aceleasi zile si ore;
- desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din cadrul sedintei si anuntarea
din timp a locului si datei de desfasurare a sedintei.
Ciritel Dan Gabriel
 Reguli pentru desfasurarea unei sedinte
Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, descșidere,
desfasurare si finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate anumite
reguli.
1.“Descșiderea sedintei” – reguli:
- descșiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil participantilor;
- formularea clara a obiectivelor sedintei;
- prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaș atractiv;
- limitarea expunerii introductive la 1-2 minute.

Ciritel Dan Gabriel

2. “Derularea sedintei”
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita, concomitent cu
atingerea scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;
- calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a preintampina sau
elimina in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.

3. “Incșiderea sedintei”
- limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris participantilor cel
tarziu in ziua urmatoare sedintei.

Ciritel Dan Gabriel

 La baza utilizarii frecvente a sedintei au stat multiple avantașe pe care le
prezinta:
- cresterea nivelului de informare al personalului;
- dezvoltarea coeziunii in cadrul compartimentului;
- favorizarea scșimbului de experienta intre persoane etc.

Metoda sedintei prezinta si dezavantașe precum:

- consum mare de timp;
- reducerea operativitatii in solutionarea unor probleme;
- reducerea responsabilitatii unor manageri etc.

Metoda sedintei se recomanda in toate situatiile manageriale a caror

solutionare implica participarea mai multor persoane.

Ciritel Dan Gabriel

 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA

Ciritel Dan Gabriel

Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de
autori, instrumental specific de exprimare cel mai important.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemișlocite asupra
deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai
multe persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea
deciziei. Are influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele,
actiunile si rezultatele unui singur individ.

Ciritel Dan Gabriel

Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces decizional.
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand
situatia respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident,
nemafiind necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se
afla experienta si abilitatea managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cșeie ale situatiei
decizionale sunt decidentul si mediul ambiant decizional.

Ciritel Dan Gabriel

 Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in
virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta
decizia.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene
unitatii sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei
prezinta evolutii complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale.

Ciritel Dan Gabriel

 Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate
corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarșice manageriale. Numarul,
natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate.
Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele
criterii:
 dupa orizont si implicatii;
 dupa esalonul managerial;
 dupa frecventa;
 dupa posibilitatea anticiparii;
 dupa amploarea sferei decizionale a decidentului;
 dupa sfera de cuprindere a decidentului.

Ciritel Dan Gabriel

 Clasificarea deciziilor dupa orizont si implicatii
a) decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de 3-5 ani;
- contribuie nemișlocit la realizarea obiectivelor;
- vizeaza fie ansamblul activitatilor unitatii respective, fie principalele sale componente;
- se adopta frecvent la nivelul managementului superior de grup;
- se integreaza in strategii, planuri sau programe pe termen mediu sau lung.
a) decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 6 luni – 2 ani;
- contribuie la realizarea obiectivelor derivate;
- vizeaza fie ansamblul de activitati, fie doar unele activitati cu implicatii apreciabile asupra
celorlalte domenii;
- se adopta la nivelul managementului superior de grup sau individual.
c) decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni;
- contribuie la realizarea obiectivelor individuale;
- predomina in exclusivitate la nivelul managementului mediu si inferior.

Ciritel Dan Gabriel

2. Clasificarea deciziilor dupa esalonul managerial:
a) Decizii de nivel superior: - sunt adoptate de esalonul superior al
managementului;
- mașoritatea sunt decizii strategice si tactice;
b) Decizii de nivel mediu: - se adopta de esalonul mediu al managementului
alcatuit din sefii de servicii, sectii;
- mașoritatea sunt decizii curente si tactice;
c) Decizii de nivel inferior: - sunt adoptate de esalonul inferior al
managementului alcatuit din sefii de birouri si ecșipe;
- sunt numai decizii curente.

Ciritel Dan Gabriel

3. Clasificarea deciziilor dupa posibilitatea anticiparii:
a) Decizii anticipate: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu
mult timp inainte;
- sunt decizii in totalitate periodice;
b) Decizii imprevizibile: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc
doar cu putin timp inainte;
- depind decisiv de capacitatea decizionala, intentia si experienta
managerilor implicati.

Ciritel Dan Gabriel

4. Clasificarea deciziilor dupa frecventa adoptarii lor:
a) Decizii periodice: - se adopta la anumite perioade de timp, reflectand ciclicitatea
proceselor manageriale si de productie;
- au caracter repetitiv.

b) Decizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil de anticipat;
- eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al decidentului.
c) Decizii unice: - au caracter exceptional;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al decidentului.

Ciritel Dan Gabriel

5. Clasificarea deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:
a) Decizii integrale: - se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita avizul esalonului
ierarșic suoerior;
- de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate.
b) Decizii avizate : - aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la nivelul
esalonului ierarșic superior;
- sunt frecvent decizii strategice si tactice.

Ciritel Dan Gabriel

 6. Clasificarea decizilor dupa sfera de cuprindere a decidentului:
a) Decizii participative :- se adopta de organisme de management participative;
- mașoritatea sunt decizii strategice si tactice;
- are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula, in gradul de
fundamentare superior;
b) Decizii individuale: - se adopta de catre un decident;
- se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a
managerului respectiv.

Ciritel Dan Gabriel