Facultatea Drept și de Științe Administrative

Referat
Funcția de organizare în management

Studentă:Dimitrenco Valeria
Specializarea:Administrație publică
Anul I

Suceava
2020
 Introducere
„Managementul este procesul de atingere a scopurilor organizației prin angajarea în cele
patru funcții de planificare, organizare, conducere și control.” 1
Organizarea înseamnă crearea cadrului necesar pentru ca scopurile să fie atinse (pentru ca
planurile să fie realizate). Concret, organizarea constă în alocarea resurselor astfel încât planurile
să poată fi realizate cu succes. Un concept esențial al organizării este structura organizatorică,
elementul cel mai amplu de alocare a resurselor către diferite activități. O componentă majoră a
structurii organizatorice este coordonarea, cu două forme: coordonarea verticală și orizontală. De
asemenea, o componentă majoră a organizării este managementul resurselor umane, care vizează
gestionarea resursei umane.
Unii autori susțin că organizarea ca funcție a managementului este atât de importantă încât
ar trebui ca fiecare organizație să aibă un compartiment care să se ocupe doar de organizare.
Organizarea poate să cuprindă întreaga firmă sau doar anumite elemente, ea poate să
vizeze activitățile din firmă, vorbind de organizare procesuală, sau poate să includă
compartimentele, situație în care ne referim la organizarea structurală.
“Primele abordări în literatură ale structurii organizatorice le-au aparținut lui Henri Fayol și
Max Weber. Aceștia ofereau managerilor câteva principii structurale după care să se ghideze.
Chiar dacă aceste principii sunt vechi, ele sunt încă valabile –multe din conceptele utilizate de
Fayol și Weber, precum diviziunea muncii, unitatea de direcție, unitatea de comandă,
centralizarea, linia de autoritate, sunt folosite și azi de manageri atunci când realizează
organizarea structurală.” 2
Organizarea structurală a firmei constă în definirea unor locuri de muncă (posturi) în care
să se efectueze activitățile necesare atingerii obiectivelor firmei și stabilirea unor legături între
aceste locuri de muncă

1
Bartol, K. M., & Martin, D. C. (1994). Management (2nd ed.). McGraw-Hill.

2
Ilieş, L., Lazăr, I., Mortan, M., Popa, M., Lungescu, D., & Vereș, V. (2009). Management. ClujNapoca: Risoprint.
 Cuprins
Introducere................................................................................................2
Capitolul 1 Funcția de organizare în management ........................................4
1.1 Semnificația funcției de organizare................................................. 4
1.2 Direcțiile funcției de organizare.......................................................5
1.2.1 Organizarea procesuală ..................................................................................5
1.2.2 Organizarea structurală ..................................................................................7
1.3 Proiectarea structurii organizatorice…………………………….…9
Capitolul 2 Organigrama restaurantului “Prestige” din Republica Moldova,
or. Căușeni……………………………………………………..…......…..10
Concluzie..................................................................................................12
Bibliografia…………………………………………………………...….13
 Capitolul 1 Funcția de organizare în management
1.1 Semnificația funcției de organizare
Noțiunea de organizare o utilizăm atât de frecvent, încât viaţa noastră de fiecare zi ar deveni
dezechilibrată dacă ar fi să renunţăm la ea. Ne organizăm timpul de lucru, timpul liber, activităţile
dintr-o săptămână, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii etc. Astfel prin procesul de organizare
se elaborează ordine structurală şi funcţională, scade entropia şi creşte eficienţa muncii.
Organizarea implică urmatoarele cerințe:
 determinarea activităților necesare îndeplinirii scopurilor planificate;
 gruparea activităților într-o anumită structură logică;
 repartizarea grupurilor de activități pe funcții și oameni.
“Realizând o sinteză a tuturor acestor elemente, se poate defini funcția de organizare ca
fiind totalitatea acțiunilor de management datorită cărora se stabilesc și se precizează procesele de
muncă fizică și intelectuală, si componentele lor (mișcări, , sarcini, operații, lucrări), precum și
gruparea acestora pe prețuri, formații de muncă, compartimente și repartizarea personalului
corespunzător anumitor criterii economice, sociale și tehnice, în vederea îndeplinirii în cât mai bune
condiții a obiectivelor prevăzute.”3

Funcţia de organizare a procesului managerial este asemănător celei de planificare. Managerii

pot decide ce vor să întreprindă având scopul obţinerii profitului, a recuperării informațiilor, a tuturor
obiectivelor companiei din care fac parte. Îndeplinirea obiectivelor se face numai printr-un consum
mare de muncă. Dar munca trebuie să fie cea mai potrivită pentru scopul propus și nu una la
întâmplare. Tocmai deaceea deciziile făcute ne aduc spre funcţia de organizare, pentru că prin
intermediul său, managerii pot selecta planul şi strategia potrivită pentru îndeplinirea scopurilor
propuse. Un scop al funcţiei de organizare este de a obţine planificarea eforturilor în direcţia
proiectării de structuri legate prin diverse relaţii de autoritate. Două cuvinte cheie sunt :”proiectare”
şi “structură”. Proiectarea presupune ca managerul să întreprindă niște acțiuni de precizare a modului
în care angajaţii îşi fac munca, iar structura se referă la componentele principale a sistemului unei
firmei, la relaţiile stabile şi la acțiunile dintr-o organizaţie.
În ceea ce privește sfera de cuprindere a organizării aceasta se poate referi fie la totalitatea
activităților unei unități, fie doar la o anumită activitate componentă (fabricație, aprovizionare,
desfacere, marketing etc.

3
https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/functia-de-organizare-a-managementului-56640.html
 1.2 Direcțiile funcției de organizare
Organizarea poate fi atât procesuală ,cât și structurală.
Obiectivele acestora sunt:
 Necesitatea de a înțelege cum are loc organizarea unei firme
 Cunoașterea principiilor organizarii procesuale și structurale
 Funcțiile întreprinderii, descriere, clasificare, tipuri
 Cunoașterea structurii organizatorice
 Înțelegerea organigramei firmei ca element definitoriu al organizării structurale
1.2.1 Organizarea procesuală 
Organizarea procesuală reprezintă repartizarea proceselor de muncă fizică și intelectuală în
elemente mai simple (operații, mișcări,exerciții etc.), condusă de analiza acestora, cu scopul
împărțirii lor în funcție de niveluri pentru realizarea obiectivelor la care participă. În procesul de
organizare se mai ea în vedere și de egalitatea obiectivelor, nivelul și natura pregătirii angajaților care
le realizeaza, precum și de specificul metodelor, instrumentelor folosite, tehnicilor pentru ca
scopurilor propuse să fie realizate cu o eficiența mai înaltă. În general, organizarea procesuală se
bazează pe stabilirea principalelor categorii de muncă și pe acțiunile necesare realizării în ansamblul
de obiective ale organizației.  Rezultatul organizării procesuale se datorează unor elemente specifice
ca: funcțiunile, activitățile, atribuțiile și sarcinile.
Funcțiunea reprezintă totalitatea proceselor de muncă omogene, asemănătoare sau
complementare, care contribuie la realizarea acelorași obiective principale. Funcțiunii îi este
caracteristic utilizarea de concepte, metode ,cunoștințe și tehnici din aceleași domenii înrudite sau
complementare.
În funcție de împărțirea domeniilor de activitate, funcțiunile din cadrul unei organizații
sunt:
 funcțiunea de cercetare-dezvoltare;
 funcțiunea de producție sau operațională;
 funcțiunea comercială;
 funcțiunea de personal;
 funcțiunea financiar-contabilă.

Funcțiunea de cercetare-dezvoltare:funcțiunea dată cuprinde activități care se desfășoară în

organizație pentru realizarea scopului în domeniul producerii de noi idei ,care să se realizează în
 produse și servicii utile. Activitățile date au un caracter de a se schimba, asigurând adaptarea
organizației la evoluția necesităților clienților,consumatorilor, dar și la evolutia științei și tehnicii.
Activitățile de bază din acest domeniu sunt:

 proiectarea și modificarea produselor și serviciilor noi;

 modernizarea celor deja existente;
 căutarea și înțelegerea tehnologiilor noi;
Funcțiunea comercială: cuprinde activități prin care unitatea economică face legătură cu
mediul ambiant, atât pentru cumpărarea resurselor materiale ,cât și pentru împărțirea produselor,
lucrărilor și serviciilor care sunt rezultate din activitatea proprie.
Activitățile din această funcțiune fiind :

 depozitarea, conservarea și gospodărirea stocurilor de materii prime, materiale și combustibil;

 desfacerea produselor, lucrărilor și serviciilor;
 transportul produselor în afara unității economice;
 marketing, respectiv reclama, publicitate;
 cercetarea pieței;
 distribuirea produselor.   

Funcțiunea de producție sau operațională: se folosește în cazul serviciilor și întreprinde un

șir de activități de bază în organizației ,datorită căreia se realizează schimbarea obiectivelor muncii în
produse și servicii finite către clienți.
Activitățile pe plan secundar și de deservire necesare au loc atât în domeniul producției,
fabricației produselor, cât și în domeniul prestațiilor de servicii.
Principalele activități fiind:

 fabricația;
 operațiunile de oferire a serviciilor;
 cercetarea;
 întreținerea și repararea mașinilor, a utilajelor, a clădirilor
 programarea, urmărirea și lansarea operativă a producției;

Funcțiunea financiar-contabilă: cuprinde totalitatea activităților prin care se asigură

resursele financiare necesare atingerii scopurilor, evidențiază valoarea fenomenelor economice și
investigarea modului de utilizare a resurselor necesare pentru obținerea rezultatelor.
Activitățile funcției sunt:
  planificarea financiară;
 contabilitatea, activitatea de înregistrare și evidentiere valorica a resurselor materiale, umane
si financiare, dar și a rezultatelor organizației;
 calcularea costurilor si a prețurilor;
 analiza economico-financiară.

Funcțiunea de personal: cuprinde un șir de activități prin care se asigură resursele umane
necesare urmării activităților organizației ,se efectuează ridicarea nivelului calitativ al acestora și se
asigură ca utilizarea forței de muncă să fie eficientă.
Activitățile cele mai importante sunt:

 identificarea personalului necesar, atât cantitativ cât și structural;

 angajarea, selecționarea și adaptarea personalului, aprecierea  și promovarea, perfecționarea,
recomandarea și pregătirea, protecția și igiena muncii;
 activitatea administrativă.

Pentru a obține un echilibru între interesele personalului și organizația care asigură realizarea
țelurilor este nevoie de folosirea unor tehnici și metode manageriale, de abilități manageriale și de o
oarecare experiență acumulată.
Fiecare funcțiune a firmei se divide în mai multe activități. Activitatea reprezintă totalitatea
proceselor omogene sau asemănătoare ce duc în mod direct la realizarea acelorași obiective derivate.
La nivelul fiecărei activități se întâlnesc mai multe atribuții. Atribuția este un proces de muncă
clar definit, care se realizează periodic sau continuu și care implică cunoștințe specializate, determină
realizarea unui obiectiv specific.
O atribuție se poate divide în mai multe sarcini. Sarcina reprezintă elementul important într-
un proces de muncă complex sau simplu, care contribuie la realizarea unui scop individual și care se
atribuie unei singure persoane.
Sarcinile se pot împărți și în alte elemente, ca operația și mișcarea. Operația și
mișcarea constituie cele mai simple elemente componente ale activităților.”Elementele componente
(funcțiuni, atribuții, activități și sarcini) se modifică în cadrul aceleiași organizații odata cu
dezvoltarea economică, cu evoluția concepțiilor privind managementul, cu dezvoltarea și înzestrarea
ei cu noi tehnologii, prin integrarea de noi sarcini și atribuții ,și dispariția altora.”4

4
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/ORGANIZAREA-PROCESUALA-SI-STRU71.php
 1.2.2 Organizarea structurală 
Organizarea structurală reprezintă cea de-a doua componentă importantă a organizării
formale a firmei. Prin organizarea structurală se asigură remodificarea organizării procesuale în
conformitate cu necesitățile și posibilitățile fiecărei organizații.
Organizarea structurală a unei firme constă în gruparea funcțiunilor, activităților, atribuțiilor și
sarcinilor în funcție de anumite criterii, și repartizarea acestora având scopul realizării lor, în
compartimente organizatorice ,pe grupuri și persoane pentru asigurarea unor condiții cât mai bune
pentru îndeplinirea obiectivelor firmei. Rezultatul organizării structurale îl reprezintă structura
organizatorică.
Structura organizatorică  reprezintă planul organizării prin care aceasta este condus, care
include,în primul rând, liniile de autoritate ,comunicațiile între compartimente și cadrele de
conducere, în al doilea rând, datele și informațiile care circulă între aceste linii. Structura
organizatorică a unei organizații reprezintă cadrul în interiorul căruia sarcinile de management și
producție sunt realizate.5 Structura organizatorică este rezultatul organizării unei firme, respectiv felul
în care părțile acestui grup reprezentat de firmă sunt corelate între ele. Elementele separate ale
structurii organizatorice sunt interdependente, fiecare depinzand de toate celelalte și neputând fi ceea
ce este decât în cadrul structurii. Ele cuprind în general, urmatoarele componente: infrastructura sau
elementele de ordin material, elementul uman, cadrul legăturilor și circuitelor informaționale
rezultate din desfășurarea activității.
Structura organizatorică este un sistem de bază pe care sunt supese toate celelalte elemente
într-o organizație. Structura organizatorică, ca subsistem important al sistemului de management,
cuprinde două componente principale:
- structura de conducere (managerială) sau funcțională - reunește ansamblul persoanelor, al
compartimentelor și al relațiilor organizaționale, constituite și plasate astfel încât să asigure condițiile
economice, tehnice și de personal necesare desfășurării procesului managerial și a proceselor de
execuție. Ea cuprinde toți managerii de nivel superior și subdiviziunile organizatorice care asigură
ideile de bază organizatorice în vederea stabilirii și realizării obiectivelor propuse.
- structura de producție sau operațională - este alcatuită din totalitatea persoanelor,
compartimentelor și relațiilor organizaționale formate în vederea realizării directe a obiectului de
activitate al firmei. Ea cuprinde un șir de subdiviziuni organizatorice ale organizației, în cadrul cărora
se desfășoară activitățile operaționale, în principal activitățile de producție.

5
www.rasfoiesc.com/business/management/Functia-de-organizare95.php
 1.3 Proiectarea structurii organizatorice
Proiectarea structurii organizatorice se formează pentru a crea o nouă organizaţie sau pentru a
adapta una existentă ca să se asigure un grad sporit de flexibilitate.
Proiectarea structurii organizatorice presupune:
1.Analiza şi corelarea următorilor factori esenţiali :
• planul strategic sau scopul pe care-l urmăreşte organizaţia
• statutul legal al organizaţiei, răspunderea şi resursele de finanţare;
• metodele tehnologice adoptate de organizaţie;
• procesul informaţional;
• procedurile de elaborare a deciziilor pentru planificare şi control;
• gama de activităţi şi resurse care trebuie controlate;
• distribuţia geografică a resurselor şi pieţelor
2.Stabilirea criteriilor de grupare a sarcinilor, care au la bază principiile diviziunii pe:
 verticală, stabilindu-se nivelurile ierarhice, problemele legate de lanţul de comandă şi de
centralizare –descentralizare;
 orizontală, stabilindu-se sarcinile specializate, respectiv, proiectarea posturilor.
3. Proiectarea compartimentelor – prin gruparea posturilor, respectiv, stabilirea relaţiilor dintre ele.
4. Determinarea variantei optime – se elaborează mai multe variante pentru structura
organizatorică (stabilirea ierarhiei), din care se selectează cea mai bună, în funcţie de ponderea
avantajelor,
5. Stabilirea interdependenţelor – se proiectează secțiunile structurii organizatorice astfel încât să se
minimizeze dependenţa dintre obiectivele specifice şi individuale ale sarcinilor, deprinderilor şi
responsabilităţilor.
6. Evaluarea funcţionalităţii structurii organizatorice rezultate.
Elementele structurii organizatorice sunt:
 Posturile
 Compartimentele
 Nivelurile ierarhice
 Delegarea de autoritate
 Relaţiile organizatorice
 Aria de contro
 Capitolul 2 Organigrama restaurantului “Prestige”
Țara Republica Moldova, orașul Căușeni

Director
general

Manager Asistent
general

Bucătări
a Departamentul Departamentul Departament
de servicii tehnic economic

Сhef- Chef de
Sushi-șef
bucătar patiserie Șef sală Curățători Electrician Contabil

Bucătarii Bucătar de
mâncărilor patiserie Spălător de
reci,calde Barmani vaselă Instalator Casier
sau deja
pregătite
Ajutor de
bucătar Marketing Aprovizionar
Ospătari Paznic
(publicitate) e

Chelneri

Tabelul nr.1

După cum putem observa în organigramă, managerul general care este responsabil de multe
elemente a acestei organizații cum ar fi :planificarea financiară,performanța restaurantului și serviciu
la nivel înalt pentru clienți, raportează toate informațiile și deciziile făcute directorului general.
Directorul general (proprietarul restaurantului)este persoana care deține și supraveghează
funcționarea unității. Obligațiile inițiale ale proprietarului sunt obținerea unei licențe și a unei
asigurări, precum și comandarea întregului personal a restaurantului,de el depinde angajarea sau
concedierea acestora.

6
http://prestij.md/ro/contacte
 Munca managerului depinde mult de dimensiunea restaurantului. Unele responsabilități pot fi
date managerilor asistentului sau altor membri ai echipei. Poziția de manager implică un număr mare
de sarcini și obligații. Pentru clienți și furnizori, managerul este, în general, fața afacerii. Toate
reclamațiile legate de calitatea produselor alimentare, de servicii pentru clienți sau de întreținere sunt
de obicei direcționate către această persoană. Furnizorii de servicii și de produse alimentare lucrează
direct cu managerul pentru a primi comenzi, produse și servicii. Managerul efectuează de obicei
inventare ale bunurilor și calculează comenzile.
Există mai multe diviziuni în zona de management ,dar în restaurantul dat se regăsește:

1. Șefii de bucătărie: Aceaste persoane lucrează de obicei cu membrii echipei implicați în

pregătirea produselor alimentare. Uneori lucrează și cu personalul de întreținere. Ei
îndeplinesc aproape aceleași funcții ca un manager de servicii.
2. Directorul de servicii: În general, el se ocupă de supravegherea a tot ceea ce se întâmplă în
fața restaurantului. De obicei, acesta are grijă să colaboreze cu membrii echipei, cum ar fi,
barmanii,ospătarii,chelnerii,curățătorii etc..
3. Contabilul-organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod
eficient a activităţii financiar-contabile a societăţii, întocmeşte documentele finaciar-contabile
necesare, întocmește lunar nota contabilă privind cheltuielile cu salariile,impozitele,produsele
etc.
4. Managerul tehnic –cooperează,analizează și transmite informația necesară managerului
general privind acțiunile realizate de către electrician,instalator și persoana ce se ocupă de
publicitate(reclamă):
Electricianul- se ocupă cu controlul, diagnosticarea, repararea, executarea sau
modificarea precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice de comandă, a instalaţiilor
electrice de forţă, precum şi a instalaţiilor electrice de iluminat.
Instalator- se ocupă în principal cu montajul instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor
interioare de apă rece şi apa caldă pentru consum menajer, montajul utilajelor utilizate
în instalaţiile sanitare şi a instalaţiilor pentru stingerea incendiilor, remedierea
defecţiunilor apărute la instalaţiile sanitare.
Managerul de marketing-scopul său principal este să creeze o imagine pozitivă a
restaurantului ,a serviciilor oferite și deasemenea să înregistreze o creştere înaltă a
clienților. El este cel care planifică, direcţionează şi coordonează promovarea acestora
cu ajutorul tuturor resurselor pe care le are la dispoziție cum ar fi :pe pliante,la
televizor,pe placate,chiar și crearea unui site propriu pe internet etc .
 Concluzia
Funcţia de organizare reprezintă componenta cea mai complexă a managementului.
Contribuția sa se manifestă prin realizarea obiectivelor rezultate ca urmare a manifestării funcţiei de
previziune. Mai mult, are menirea să indice “cum să facă” unitatea economică pentru a atinge
obiectivele planificate. Manifestarea funcţiei de organizare, are drept consecinţă constituirea unităţii
ca sistem economic, se determină starea de ordonare şi structurile organizatorice
Managementului unei unităţi îi revine ca sarcină să identifice problemele adevărate care ţin
de această activitate şi să le înlăture pe cele false, să le formuleze în mod concret, să stabilească
scopul, obiectivele şi priorităţile.
Un rol însemnat revine, în acest sens, persoanelor cuprinse în sistemul managerial, potrivit
nivelului de cunoștințe pe care se găsesc şi utilizărilor de teorii, concepte, metode şi tehnici din
management. Unitatea fiind un sistem complex, imprimă o anumită varietate activităţilor cât şi
problemelor care revin specialiştilor din fiecare domeniu de activitate
Consider că în perioada actuală această funcţie este una prioritară pentru realizarea unui
management de calitate, trebuind să intervină o fundamentare ştiinţifică a deciziilor prin folosirea
metodelor, a tehnicilor şi instrumentelor moderne de luare a deciziilor. Una din cele mai importante
schimbări care a intervenit în natura muncii manageriale se referă la libertatea de luare a deciziilor,
care reprezintă în acelaşi timp o motivaţie pentru îmbrăţişarea statutului de întreprinzător în cadrul
economiilor de tranziţie.
 Bibliografia
Bartol, K. M., & Martin, D. C. (1994). Management (2nd ed.). McGraw-Hill.
Ilieş, L., Lazăr, I., Mortan, M., Popa, M., Lungescu, D., & Vereș, V. (2009).
Management. ClujNapoca: Risoprint.
Aura Hazotă ABC-ul UNEI ORGANIZAŢII
Prof.univ.dr. Gabriela PROSTEAN Bazele Managementului I ,cap.3,curs, Universitatea
Politehnică Timișoara
Petrescu I. Management material suport,curs,Universitatea Târgul Jiu