Sunteți pe pagina 1din 104

PROCEDURI DE NURSING -2

Florica Udma CUPRINS CAPITOLUL I 1. Terapia intravenoasa 1.1. Perfuzia 1.2. Administrarea medicamentelor intr-o solutie perfuzabila 1.3. Administrarea medicamentelor in bolus intr-o linie venoasa existenta (perfuzie) 1.4. Administrarea medicamentelor intr-o linie venoasa existenta (canula/branula) 1.5. Schimbarea solutiilor perfuzabile 1.6. Schimbarea perfuzorului 1.7. Complicatiile terapiei intravenoase 1.8. Nutritia parenterala totala (NPT) prin metoda perfuziei i.v CAPITOLUL I 2. Transfuzia 2.1. Transfuzia 22. Supravegherea pacientului cu reactii adverse la transfuzie CAPITOLUL III 3. Aplicarea agentilor fizici 1.1. Aplicatii calde 1.2. Aplicatii reci CAPITOLUL IV 4. Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie 4.1. Pregatirea preoperatorie 4.1.1. Pregatirea preoperatorie generala din ziua care precede operatia 4.1.2. Pregatirea preoperatorie din ziua operatiei 4.1.3. Pregatirea preoperatorie speciala. 4.1.4. Pregatirea preoperatorie de urgenta. 4.2. Ingrijirea intraoperatorie 4.3. Supravegherea si ingrijirea postoperatorie 4.3.1. Supravegherea postoperatorie precoce 4.4. Complicatiile postoperatorii 4.4.1 Complicatii postoperatorii imediate 4.4.2. Complicatii postoperatorii precoce si tardive 4.5. Efectuarea pansamentului unei plagi drenate

CAPITOLUL V 5. Particularitati de administrare a unor medicamente 5.1. Administrarea anticoagulanlelor 5.2. Administrarea antibioticelor 5.3. Administrarea cortizonului 5.4. Administrarea insulinei CAPITOLUL VI 6. Investigatii Imagistice. 6.1. Examene radiologice. Aspecte generale 6.2. Rolul nursei in efectuarea examenelor radiologice 6.3. Examene cu izotopi radioactivi (radionuclizi). Aspecte generale 6.4. Rolul nursei in efectuarea examinarii cu izotopi radioactivi 6.5. Examene cu ultrasunete (echografice).Aspecte generale 6.6. Rolul nursei in efectuarea examenelor cu ultrasunete (echografice) CAPITOLUL VII 7. Examene endoscopice 7.1. Examene endoscopice .Aspecte generale 7.2 Rolul nursei in efectuarea examenelor endoscopice. CAPITOLUL VIII 8.1. Punctii 8.2. Participarea nursei la efectuarea punctiei peritoneale 8.3. Participarea nursei la efectuarea punctiei pleurale - toracocenteza 8.4. Participarea nursei la efectuarea punctiei rahidiene 7.2. Participarea nursei la efectuarea punctiei biopsice

CAPITOLUL I
- TERAPIA INTRAVENOASA FISA Nr. 1.1.PERFUZIA OBIECTIVELE PROCEDURII - Introducerea i.v. a unei solutii perfuzabile prescrise pentru hidratare, alimentare, mentinerea legaturii cu circulatia venoasa. PREGATIREA MATERIALELOR - Tava medicala/carucior pentru tratamente - Seringi si ace sterile adecvate - Manusi sterile - Solutie perfuzabila (punga sau flacon) in termen de valabilitate, cu aspect nemodificat - Trusa de perfuzat (perfuzor cu filtru sau f.r. filtru) in termen de valabilitate, integra - Branula/canula sau flutura. - Solutie dezinfectanta, comprese sterile - Garou, leucoplast sau banda adeziva non alergica - Eticheta - Musama, aleza (o bucata de panz.) - Stativ telescopic - Recipiente de colectare a deseurilor PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: - Informati si explicati procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia, senzatiile care pot sa apara, riscurile perfuziei i.v.) - Obtineti consimtamantul informat - Instruiti pacientul privind: . semnele si simptomele infiltratiei, inflamatiei si flebitei . informarea nursei daca se modifica debitul, daca solutia nu se mai scurge, daca in tubul perfuzorului a aparut sange, daca are senzatie de frig . posibilitatea de miscare/deplasare avand perfuzie montata . acordati atentie persoanelor varstnice si asigurati-va ca au auzit si inteles ce li s-a spus b) FIZICA: - Pozitia pacientului - decubit dorsal - Asigurati intimitatea pacientului - Alegeti locul pentru punctia i.v.: . la adulti sunt preferate venele de la plica cotului (cefalica, bazilica si median cubitala); . evitati vena dureroasa la palpare; selectati venele bine dilatate;
3

. la batrani, daca este posibil evitati: - venele dorsale ale mainii bratul dominant pentru punctie venoasa deoarece aceste locuri interfera mult cu independenta varstnicului . examinati calitatea si starea venelor. EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificati prescriptia medicala privind cantitatea si tipul solutiei - Identificati pacientul - Spalati mainile/imbracati manusi sterile - Aduceti materialele langa patul pacientului - Pregatiti solutia perfuzabila si trusa de perfuzat - Mentineti asepsia cand se deschide trusa de perfuzat sterila si solutia perfuzabil. - Suspendati punga sau flaconul cu solutia perfuzabila in stativ - Deschideti trusa de perfuzat - Fixati clema/prestubul la o distanta de 2- 5 cm mai jos de picurator - Inchideti clema/prestubul perfuzorului, indepartati capacul acului si introduceti-l in locul de intrare, in pungi sau flacon - Presati usor picuratorul (camera de scurgere a perfuzorului) si lasati sa se umple pana la jumatate - Inlaturati capacul protector de la capatul tubului si deschideti clema/prestubul - Lasati lichidul sa curga pana ce se elimina bulele de aer, tinand tubul perfuzorului curbat cu amboul in sus pentru a nu se pierde mult lichid - Inchideti clema/prestubul si puneti capacul protector - Selectati locul potrivit (venele distale sau proximale) - Puneti musamaua si aleza sub bratul pacientului - Aplicati garoul la 10-12 cm deasupra locului de insertie; capetele garoului trebuie directionate spre partea proximal. - Verificati prezenta pulsului distal, radial - Recomandati pacientului sa stranga pumnul - Efectuati punctia venoasa: - Daca venele nu sunt vizibile si nu se pot simti la palpare, incercati procedeele: a) rugati pacientul sa inchida si sa deschida pumnul b) dati drumul la garou si rugati pacientul sa-si coboare mana sub nivelul inimii pentru a i se umple venele, apoi reaplicati garoul c) inlaturati garoul si puneti o compresa calda si umeda pe vena timp de 10-15' - Dezinfectati tegumentul (tampon cu alcool timp de 60 secunde) folosind miscari circulare de la centru in afara cu cativa cm. - Pozitionati mana nedominanti la 4-5 cm sub locul de punctie si cu policele se intinde pielea deasupra venei - Indepartati capacul protector de pe amboul tubului de perfuzor si adaptati perfuzorul la ac sau - Atasati acul perfuzorului la tubul perfuzorului si punctionati vena tinand acul
4

cu bizoul in sus, in mana dreapta si introduceti-l la un unghi de 10-30 , deasupra venei sau dintr-o parte a venei (pozitia oblica) - Urmariti cursul venei si cand sangele se intoarce prin lumenul acului avansati acul in vena, 1-2 cm - Dezlegati garoul si cereti pacientului sa desfaca pumnul - Daca se instaleaza perfuzia cu branula/canula sau, fluturas, atunci fixati cu degetul aratator de la mana stanga exercitand presiune la 3cm deasupra locului punctiei - Extrageti mandrenul de pe lumenul branulei si atasati capatul branulei la tubul perfuzorului - Deschideti clema/prestubul si dati drumul solutiei sa curga; examinati tesutul din jurul zonei de intrare pentru semne de infiltratii - Fixati rata de curgere a solutiei de 60 picaturi/minut. - Aplicati pansament steril peste locul punctiei - Fixati acul, branula/canula, fluturasul cu benzi de leucoplast, sau banda non alergic. - Aplicati eticheta pe punga sau flaconul de solutie, indicand data, ora, medicatia adaugata si doza INGRIJIREA PACIENTULUI - Asezati pacientul intr-o pozitie comoda - Instruiti pacientul - cum se poate misca in pat si deplasa in salon cu perfuzia - Observati starea pacientului la fiecare 1-2 ore: facies, tegumente, frison, temperatura locala a tegumentelor deasupra pansamentului, schimbari in starea mental (neliniste, confuzie), alterarea functiilor neuromusculare, edeme. - Inspectati locul de insertie, daca este posibil, peste 30 de minute dupa inceperea perfuziei; notati culoarea tegumentului (roseata sau paloare) - Masurati semnele vitale, greutatea corporala - greutatea zilnica confirma retinerea sau pierderea lichidelor; cresterea sau scaderea greutatii corpului cu 1kg corespunde la un litru de lichid retinut sau pierdut (Home si Swaringen.1997) - Colectati urina - masurati diureza REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA. - Colectati deseurile in containere speciale, conform PU - Indepartati manusile - Spalati-va mainile NOTAREA PROCEDURII Notati in planul de ingrijire : - Administrarea perfuziei - Ora cand a inceput perfuzia, locul, tipul de solutie, cantitatea, debitul - Reactia pacientului EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: - Evaluarea raspunsului pacientului Ia administrarea solutilor perfuzabile la
5

fiecare ora arata ca . Semnele vitale sunt normale, greutatea normal. . Balanta hidro-electrolitica normala . Linia venoasa accesibila . Infiltratia si inflamatia sunt absente . Absenta edemelor periferice . Absenta frisonului . Pacientul a inteles scopul si riscurile terapiei i.v. Rezolute nedorite/ce faceti ? - Accidente ale punctiei venoase (vezi Proceduri de nursing , partea I ). - Deficitul de volum al fluidelor manifestat prin: descresterea cantitatii de urina, mucoase uscate, hipotensiune, tahicardie. - Excesul de volum al fluidelor- hiperhidratarea care poate duce la edem pulmonar acut (respiratii scurte, edeme, raluri pulmonare) - Embolia gazoasa - Infiltratie - inflamatie, posibil edem, nici cald nici rece, durere - Flebita - durere, creste temperatura tegumentelor, eritem de-a lungul venei anuntati medicul - Coagularea sangelui pe ac sau branul. - se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de heparin. - Venele nu sunt vizibile - incercati urmatoarele procedee de la efectuarea punctiei venoase - Lichidul nu se scurge, desi acul este in vena: - verificati pozitia acului, mobilizati putin - verificati presiunea lichidului ATENTIE - Frictiunea viguroasa si multiplele loviri usoare ale venelor, in special la persoanele in varsta pot cauza hematoame si sau constrictii venoase - Venele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale membrelor inferioare (posibilitate de trombozare) - La batrani, daca este posibil evitati venele dorsale ale mainii, bratul dominant pentru punctia venoasa deoarece aceste locuri interfera mult cu independenta varstnicului - Evitati venele dorsale fragile, la pacientii in varsta sau venele de la o extremitate cu circulatie compromisa (in cazuri de mastectomie, dializa, grefa sau paralizii) - Evitati zona care este dureroasa la palpare - Aplicati principiile bunei comunicari, deoarece comunicarea clara la persoanele in varsta este foarte importanta cand faceti instruirea pacientului - Fiti siguri ca pacientul a auzit si a inteles ce i s-a explicat. - Daca pacientii sunt copii cu care se poate colabora, permiteti-le sa selecteze locul pentru punctia i.v., deoarece poate creste cooperarea

FISA Nr. 1.2. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTR-O SOLUTIE PERFUZABILA. OBIECTIVELE PROCEDURII - Introducerea intr-un mod sigur a dozei prescrise dintr-un medicament. PREGATIREA MATERIALELOR - Tava medicala sau caruciorul pentru tratamente - Solutii perfuzabile indicate de medic, eticheta - Trusa de perfuzie - Medicamentul prescris - Solvent daca este necesar - Seringi/ace sterile adecvate - Tampoane - Solutie dezinfectanta - Manusi sterile - Recipiente de colectare a deseurilor - Verificati indicatia medicului privind tipul de solutie perfuzabila - Verificati ambalajul solutiei, claritatea si termenul de expirare PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: - Informati si explicati procedura pacientului - Informati pacientul despre medicamentul prescris i.v., intr-o solutie perfuzabila si potentialele efecte adverse - Obtineti consimtamantul informat b) FIZICA: - Asezati pacientul in decubit dorsal EFECTUAREA PROCEDURII: - Identificati pacientul si prescriptia medicala - Verificati compatibilitatea intre medicamentele prescrise - Transportati materialele langa pat - Spalati manile/manusi sterile a) Introducerea medicamentului in solutia perfuzabila inainte de montarea perfuziei - Daca medicamentul de adaugat este o pulbere, aspirati corect in seringa cantitatea de diluent/solvent si injectati in flaconul cu medicament, dupa dezinfectia dopului - Agitati flaconul intre maini ca sa se dizolve toate particulele - Aspirati solutia medicamentoasa in seringa - Dezinfectati capacelul de la punga/flaconul de solutie perfuzabila - Desfaceti capacelul de la punga/flacon - Intepati dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul atatat la seringa - Injectati medicamentul in punga/flacon - Rotiti, rasturnati usor punga/flaconul pentru a se amesteca medicamentul cu
7

solutia perfuzabila - Aplicati eticheta peste punga sau flaconul de solutie, indicand data, ora administrarii, medicatia adaugata si doza - Examinati solutia pentru precipitate, decolorare, tulburare dupa adaugarea fiecarui medicament - Montati perfuzia parcurgand pasii din fisa Nr. 1.1. b) Introducerea medicamentului intr-o pung./flacon de solutie perfuzabila care deja a fost suspendata in stativ si la care a fost montat perfuzorul: - Verificati daca volumul pungii /flaconului de solutie este adecvat - Inchideti clema/prestubul pentru a preveni injectarea in bolus a medicamentului - Dezinfectati si intepa i dopul de cauciuc al pungii/flaconului . . . cu acul atasat la seringa - Injectati medicamentul in punga/flacon - Ridicati punga/flaconul de solutie din stativ si invartiti/agitati incet solutia pentru a se amesteca cu medicamentul si suspendati apoi in stativ - Examinati solutia pentru precipitate, decolorare, tulburare dupa adaugarea fiecarui medicament - Deschideti clema/prestubul si reajustati debitul de curgere al solutiei - Atatasi eticheta peste punga sau flaconul de solutie, indicand data, ora administrarii, medicatia adaugata si doza INGRIJIREA PACIENTULUI - Evaluati semnele vitale - Observati starea pacientului, daca au aparut reactii adverse - Verificati periodic debitul solutiei - Evaluati raspunsul pacientului la administrarea medicamentului, la fiecare ora, daca este posibil REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA. - Colectati deseurile in recipiente speciale conform P.U. - Indepartati manusile - Spalati mainile NOTAREA PROCEDURII Notati in planul de ingrijire: - Administrarea medicamentului in solutia perfuzabila, ora, doza, tipul de solutie perfuzabila, durata perfuziei - Numele nursei care a administrat medicamentul - Eventualele reactii adverse, alergii EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: - Administrarea medicamentului in solutia perfuzabila este corecta, nu sunt incompatibilitati, nu sunt precipitate - Nu au aparut reactii adverse - Efectul terapeutic este rapid sau se manifesta in timpul preconizat
8

- Linia venoasa ramane accesibila - se asigura perfuzarea solutiei in spatiul i.v. Rezultate nedorite /Ce faceti daca : - Concentratia mare a dozei de medicament in solutia perfuzabila poate cauza complicatii: scleroza, tromboza, flebita, hemoliza - Extravazarea medicamentului in tesutul subcutanat poate cauza necroza tesutului: .Evitati administrarea in aceeasi ven. .Verificati frecvent locul .Informati medicul - Ritmul rapid poate determina supraincarcarea inimii manifestate prin dispnee, dureri precordiale: . reduceti debitul sau intrerupeti pana dispar fenomenele supraincarcarii . reluati administrarea intr-un ritm mai lent . supravegheati permanent pacientul FISA Nr. 1.3.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR IN BOLUS INTR-O LINIE VENOASA EXISTENT(PERFUZIE) OBIECTIVELE PROCEDURII . Introducerea dozei prescrise dintr-un medicament direct intr-o linie venoasa existenta prin injectare rapida, pentru un efect rapid. PREGATIREA MATERIALELOR - Tava medicala sau caruciorul pentru tratamente - Eticheta - Medicamentul prescris - Diluent/solvent daca este necesar - Seringi/ace sterile adecvate - Tampoane - Solutie dezinfectanta - Manusi sterile - Recipiente de colectare a deseurilor PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: - InformaTi si explicati pacientului procedura - Informati pacientul despre medicamentul prescris i.v., si potentialele efecte adverse - Obtineti consimtamantul informat b) FIZICA: - Verificati pozitia pacientului EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificati prescriptia medicala privind medicamentul de administrat, daca este medicamentul corect prin compararea etichetei cu prescriptia medicala din foaia de observare a pacientului, doza si ritmul de administrare
9

- Verificati compatibilitatea medicamentului cu solutia perfuzabila - Identificati pacientul - Spalati mainile/manusi sterile Introducerea medicamentului in bolus pe o linie intravenoasa existenta (pacientul are perfuzie) - Daca medicamentul de adaugat este o pulbere, aspirati corect in seringa cantitatea de diluent/solvent si injectati in flaconul cu medicamentul, dupa dezinfectia dopului - Agitati flaconul intre maini ca sa se dizolve toate particulele si aspirati solutia in seringa - Dezinfectati tubul de latex al perfuzorului in locul cel mai apropiat de cel al punctiei venoase - Indoiti tubul perfuzorului intre degete pentru a opri debitul de curgere al solutiei perfuzabile - Intepati tubul de latex in locul cel mai apropiat de cel al punctiei venoase si introduceti solutia medicamentoasa asa cum a fost prescris. - Extrageti acul cu seringa; nu-i mai puneti capac - Dati drumul tubului si lasati sa curga solutia la debitul corespunzator - Aplicati eticheta peste punga sau flaconul de solutie, indicand data, ora administrarii, medicatia adaugata si doza, modul de introducere (bolus) INGRIJIREA PACIENTULUI - Supravegheati desfasurarea perfuziei in continuare - Evaluati semnele vitale - Observati starea pacientului, daca au aparut reactii adverse, alergii medicamentoase, infiltratii - Verificati periodic debitul solutiei REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA. - Colectati deseurile in recipiente speciale conform P.U. - Indepartati comprese, tampoane folosite - Spalati mainile NOTAREA PROCEDURII Notati in planul de ingrijire: - Administrarea medicamentului in bolus i.v., ora, doza, tipul de solutie perfuzabila, durata perfuziei - Numele nursei care a administrat medicamentul - Eventualele reactii adverse EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: - Evaluarea raspunsului pacientului dupa administrarea medicamentului bolus i.v. imediat dupa administrare si la fiecare ora arata ca: - Administrarea medicamentului este corecta, nu sunt tulburari a semnelor vitale - Efectul terapeutic este rapid
10

- Linia venoasa ramane accesibila - se asigura continuarea perfuziei solutiei in spatiul i.v. Rezultate nedorite/Ce faceti: - Aritmia cardiaca datorita injectarii rapide in bolus i.v., concentratia mare a medicamentului: - Se reduce ritmul - Se monitorizeaza pacientul - Reactii alergice, soc anafilactic -manifestate prin: dispnee, cianoza, convulsii, suferinta respiratorie - Se anunta medicul - Se incepe imediat procedura de urgenta pentru combaterea manifestarilor - Extravazarea medicamentului in tesutul subcutanat poate cauza necroza - Verificati pozitia acului i.v. - Supravegheati locul punctiei - Opriti perfuzia daca locul se umfla si se inroseste, pacientul acuza usturime - Aplicati o compresa rece - Anuntati medicul - Alte incidente favorizate de punctia venoasa (hematom), de concentratia solutiei (dureri de-a lungul venei) - Evitati folosirea venei traumatizate FISA Nr. 1.4. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTR-O LINIE VENOASA EXISTENTA (CANULA / BRANULA) OBIECTIVELE PROCEDURII - Introducerea dozei prescrise dintr-un medicament direct intr-o linie venoasA existenta, realizata prin intermediul unei canule (branule). PREGATIREA MATERIALELOR - Tava sau carucior pentru medicamente - Eticheta - Ser fiziologic - Heparina - Medicamentul prescris - Diluent/solvent daca este necesar - Seringi/ace sterile adecvate - Tampoane - Solutie dezinfectant. - Manusi sterile - Recipiente de colectare a deseurilor PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: - Informati si explicati pacientului procedura
11

- Informati pacientul despre introducerea medicamentului prescris in bolus i.v., direct pe canula/branula si despre potentialele efecte adverse - Obtineti consimtamantul informat b) FIZICA: - Asezati pacientul intr-o pozitie relaxata cu zona pe care este montata branula accesibila EFECTUAREA PROCEDURII: - Identificati pacientul - Verificati prescriptia medicala privind medicamentul de administrat, prin compararea etichetei cu prescriptia medicala din foaia de observatie a pacientului, doza si timpul de administrare - Verificati compatibilitatea medicamentului cu heparina - Spalati mainile/manusi sterile Introducerea medicamentului intr-o linie venoasa existenta (pacientul are canula branula) - Daca medicamentul de adaugat este o pulbere, aspirati corect in seringa cantitatea de diluent/solvent si injectati in flaconul cu medicamentul - Rulati flaconul intre maini ca sa se dizolve toate particulele - Aspirati solutia medicamentoasa in seringa - Verificati permeabilitatea canulei / branulei folosind 2 -3 ml ser fiziologic, sau 1 ml heparina, sau un amestec de ser fiziologic cu heparina, conform recomandarii medicale - Dezinfectati capacelul de la canula / branula - Apasati cu mana nedominanta si fixati cu degetul aratator exercitand presiune la 3cm deasupra locului punctiei a) Permeabilizarea cu ser fiziologic - Atasati seringa cu ser fiziologic la canula / branula - Aspirati si observati daca a aparut sange in seringa, iar daca nu a aparut aplicati un garou deasupra locului de punctie si lasati-l un minut dupa care aspirati din nou - Daca sangele nu a aparut in seringa injectati incet serul fiziologic simplu - Daca simtiti rezistenta, aceasta indica infundarea branulei/canulei si stopati injectarea serului fiziologic - Daca nu simtiti rezistenta injectati incet serul fiziologic b) Permeabilizarea cu heparina (daca heparina este compatibila cu medicamentul ce trebuie injectat) - Aspirati solutia medicamentoast asa cum a fost prescrisa intr-o seringa - Aspirati heparina sau amestecul intr-o seringa si atasati seringa cu ser fiziologic si heparina la canula/branula. si injectati incet - Detasati seringa de heparina de la canula si atasati seringa cu solutia medicamentoasa - Injectati lent solutia medicamentoasa - Atatasi capacelul la branula/canula, la sfarsitul injectarii
12

- Se fixeaza branula cu plasturele adeziv INGRIJIREA PACIENTULUI - Evaluati semnele vitale - Observati starea pacientului, daca au aparut reactii adverse, alergii medicamentoase - Verificati daca au aparut semnele de infiltratie/inflamatie - Protejati canula/branula cu o fasa de tifon REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA - Colectati deseurile in recipiente speciale conform P.U. - Indeptrtati manusile - Spalati mainile NOTAREA PROCEDURII Notati in planul de ingrijire: - Administrarea medicamentului, ora, doza, tipul de administrare - Numele nursei care a administrai medicamentul - Eventualele reactii adverse, alergii, infiltratii, inflamatii EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: - Evaluarea raspunsului pacientului la administrarea medicamentului i.v.la fiecare ora arata ca: - Administrarea medicamentului este corecta si efectul terapeutic este rapid - Pacientul exprima stare de confort si nu acuza durere sau jena la locul injectarii - Linia venoasa ramane accesibila - se asigura perfuzarea solutiiei in spatiul i.v. sau injectarea - Nu sunt semne de flebite locale Rezultate nedorite/Ce facem daca: - Vezi FISA Nr.l.3. (administrarea in bolus intr-o perfuzie existenta) FISA Nr. 1.5. SCHIMBAREA SOLUTIILOR PERFUZABILE OBIECTIVELE PROCEDURII . Mentinerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptica. PREGATIREA MATERIALELOR - Tava medicala sau caruciorul pentru tratamente - Solutie dezinfectanta, tampoane, eticheta - Solutii perfuzabile recomandate, in termen de valabilitate, in cantitatea prescrisa - Seringi/ace sterile adecvate, manusi sterile - Recipiente de colectare a deseurilor PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: - Informati si explicati procedura pacientului - Informarea pacientului despre o noua solutie perfuzabila si potentialele efecte adverse
13

b) FIZICA: - Verificati pozitia pacientului EFECTUAREA PROCEDURII: - Spalati mainile si imbracati manusi - Pregatiti solutia pentru schimbare - daca este punga de solutie se desface ambalajul protector si se deschide capacul metalic, iar la flacon se indeparteaza capacul. - Inchide.i prestubul perfuzorului pentru a stopa curgerea solu.iei - Indep.rta.i din stativ punga/flaconul gol p.strand ca.iva ml de solu.ie - Scoate.i rapid acul perfuzorului din punga/flaconul gol .i introduce.i-l in punga/flaconul plin cu solu.ie dup. ce dezinfecta.i dopul - Suspenda.i in stativ punga/flaconul cu solu.ie - Redeschide.i prestubul .i ajusta.i debitul - Verifica.i prezen.a aerului pe tubul perfuzorului .i indep.rta.i-l dac. este cazul astfel: inchide.i prestubul, lovi.i tubul cu degetul pentru ca bulele mici s. se ridice in picur.torul perfuzorului - Pentru o cantitate mare de aer in.epa.i cu un ac .i seringa tubul de latex al perfuzorului, de la cap.tul perfuzorului, dup. ce a fost dezinfectat, .i aspira.i aerul in sering. - Regla.i din nou debitul de curgere al solu.iei - Asigura.i-v. c. picur.torul perfuzorului este plin cu solu.ie o treime sau jum.tate - Aplica.i eticheta pe pung. sau flaconul de solu.ie, indicand data, ora schimb.rii, medica.ia ad.ugat., doza INGRIJIREA PACIENTULUI - Evalua.i semnele vitale - Observa.i semnele pentru rehidratare .i deshidratare - Verifica.i periodic debitul solu.iei REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Colecta.i de.eurile in recipiente speciale conform P.U. - Indep.rta.i m.nu.ile - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII Nota i in planul . de ingrijire : - Schimbarea solu.iei perfuzabile - Ora, cantitatea - Tipul de solu.ie perfuzabil. - Eventuale modific.ri in starea pacientului EVALUAREA EFICACIT..II PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Evaluarea r.spunsului pacientului la administrarea solu.iilor perfuzabile la fiecare or. arat. c.: - Administrarea solu.iei este corect., pacientul prime.te volumul de lichide
14

corect - Linia venoas. r.mane accesibil. - se asigur. perfuzarea solu.iei in spa.iul i.v. Rezultate nedorite/Ce face.i - Debitul de curgere al solu.iei este incorect - Verifica.i permeabilitatea branulei - Verifica.i presiunea de scurgere a lichidului, modifica.i la nevoie in.l.imea - Mi.ca.i pu.in acul pentru a indep.rta bizoul acului de peretele venei - Pacientul prime.te mai pu.in sau mai mult din cantitatea de solu.ie prescris. - Respecta.i cantitatea perfuzabil. prescris. FI.A Nr. 1.6. SCHIMBAREA PERFUZORULI OBIECTIVELE PROCEDURII - Men.inerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptic.. PREG.TIREA MATERIALELOR - Tav. medical. sau c.ruciorul pentru tratamente - Eticheta - Trusa de perfuzie integr., in termen de valabilitate - Seringi/ace sterile adecvate - Tampoane - Solu.ie dezinfectant. - M.nu.i sterile - Recipiente de colectare a de.eurilor PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Informarea .i explicarea procedurii pacientului .i inofensivitatea b) FIZIC.: - Asigura.i-v. c. st. in pozi.ia corect., avand in vedere c. timpul de men.inere a perfuziei cre.te EFECTUAREA PROCEDURII: - Sp.la.i mainile/Imbr.ca.i m.nu.i sterile - Preg.ti.i trusa de perfuzie pentru schimbare -Desface.i ambalajul protector - Inchide.i clema/prestubul perfuzorului nou - Inl.tura.i capacul protector al acului tubului perfuzorului - Insera.i rapid acul perfuzorului in punga/flaconul cu solu.ie - Ap.sa.i pe camera perfuzorului pentru a fi umplut. cu cel pu.in o treime sau jum.tate solu.ie - Inl.tura.i capacul protector de la cel.lalt cap.t al tubului - Deschide.i clema .i l.sa.i s. curg. solu.ia pan. cand bulele de aer au disp.rut - Inchide.i clema/prestubul .i pune.i la loc capacul protector al tubului - Inchide.i clema/prestubul vechiului perfuzor - Scoate.i rapid acul perfuzorului folosit - Deta.a.i tubul perfuzorului folosit de la branul./canul. .i indep.rta.i-l
15

- Men.ine.i sterilitatea, indep.rta.i rapid capacul protector al tubului perfuzorului nou .i ata.a.i branula/canula - Deschide i clema/prestubul .i fixa i debitul de . . curgere al solu.iei - Aplica.i pansamentul steril INGRIJIREA PACIENTULUI - Incuraja.i pacientul - diminueaz. anxietatea promoveaz. cooperarea .i previne mi.c.rile bru.te ale extremit..ilor care pot disloca acul sau cateterul, branula/canula - Supraveghea.i in continuare perfuzia REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Colecta.i de.eurile in recipiente speciale conform P.U. - Indep.rta.i m.nu.ile - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII Nota.i in planul de ingrijire : - Schimbarea perfuzorului - Ora, data EVALUAREA EFICACIT..II PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Pacientul a in.eles nevoia de continuare a perfuziei - Administrarea solu.iei este corect., - Pacientul prime.te un volum de lichide conform cu prescrip.ia - Perfuzorul este accesibil - Tubul perfuzorului este ata.at corect .i solu.ia nu curge pe lang. tub Rezultate nedorite/Ce face.i - Sc.derea sau absen.a curgerii solu.iei care este indicat. prin descre.terea ratei - Solu.ia curge pe lang. tub . Regla.i debitul la valoarea indicat. de medic . Verifica.i racordul, eventual schimba.i FI.A Nr. 1.7. COMPLICA.IILE TERAPIEI INTRAVENOASE COMPLICA.IILE TERAPIEI INTRAVENOASE - Comlica.iile terapiei intravenoase sunt: . Infiltra.ia . Tromboflebitele . Bacteriemia . Suprainc.rcarea circulatorie . Embolia . E.ecul mecanic (incetinirea fluxului i.v.) INFILTRA.IA Cauza - deplasarea canulei/branulei i.v. dintr-o ven. rezultand perfuzarea de fluide in .esuturile din jur.
16

Manifest.ri clinice: . Umflarea, albirea .i r.cirea tegumentelor din jur . Disconfort - depinde de natura solu.iei . Ritmul de curgere este mai incet sau se opre.te . Absen.a intoarcerii sangelui in cateterul i.v. .i pe tubul perfuzorului M.suri preventive: . Asigura.i-v. c. tubulatura distal. este suficient securizat. cu band. adeziv. pentru a preveni deplasarea canulei/branulei la unele mi.c.ri ale pacientului . Pune.i atel. la bra. sau man. dac. este necesar . Verifica.i locul pentru terapia i.v. frecvent in vederea evit.rii complica.iilor TROMBOFLEBITELE Cauze: . R.nirea venei in timpul pun.iei venoase, calibrul mare al acului/cateterului utilizat sau utilizarea prelungit. a acului/cateterului . Iritarea venei datorit perfuz rii rapide sau solu iilor . . . care produc irita.ie (ex. Solu.ii de glucoz. hipertonic., potasiu). . Cheag format la cap.tul acului sau cateterului (din o.el sau material plastic) datorit. incetinirii ritmului de perfuzare Manifest.ri clinice: . Sensibilitate, apoi durere de-a lungul venei . Umfl.tur., c.ldur. .i ro.ea.. la locul unde este instalat. perfuzia; vena poate apare ca o dung. ro.ie deasupra locului de inser.ie M.suri preventive: " . Fixarea sigur. a acului / cateterului la locul de inser.ie . Schimbarea locului de inser.ie cel pu.in odat. la 72 ore . Folosirea venelor mari pentru perfuzarea solu.iilor iritante, modereaz. irita.ia . Diluarea suficienta a agen.ilor iritan.i inainte de perfuzare Interven.iile nursing: . Aplicarea compreselor reci imediat pentru a reduce durerea .i inflama.ia . Mai tarziu pune.i comprese calde pentru a stimula circula.ia .i promova absorb.ia . Nota.i interven.iile .i evaluarea BACTERIEMIA Cauze: . Cele care stau la baza flebitelor cresc de 18 ori riscul . Materiale contaminate sau solu.ii . Men.inerea prelungit. a unui dispozitiv IV (cateter, branul./canul., ac, tub, pung. cu solu.ie) . Inser.ia i.v. sau schimbarea pansamentului nonaseptic. . Contaminarea incuci.at. de c.tre pacient cu alte zone infectate ale corpului . Pacientul cu boli critice sau imunodepresiv este supus cel mai mult riscului de bacteremie Manifest.ri clinice:
17

. Cre.terea temperaturii, frisoane . Grea.., v.rs.turi . Indispozi.ie, puls crescut . Durere de spate, de cap . Poate duce la .ocul septic cu hipotensiune arterial. . Posibile semne ale infec.iei locale, la locul de inser.ie i.v. (ex. ro.ea.., durere, scurgere mirositoare) M.suri preventive: . Urma.i acelea.i m.suri subliniate la tromboflebite . Utiliza.i asepsia strict. la inser.ia i.v. sau la schimbarea pansamentului . Utiliza.i perfuzorul cu filtru . Solu.iile nu ar trebui .inute mai mult de 24 de ore . Schimba.i locul de inser.ie i.v. la 48-72 de ore . Schimba.i pansamentul la locul de inser.ie i.v. la 24-48 de ore . Schimba.i perfuzorul la 24-48 de ore . Men.ine.i integritatea sistemului de perfuzare Interven.ii nursing: . Intreruperea perfuziei .i retragerea canulei/branulei/cateterului . Retragerea canulei/branulei/cateterului: - se face in condi.ii de asepsie - se taie cu o foarfec. steril. extremitatea acestora, - se introduce intr-o epubet. steril. - se trimite imediat la laborator pentru analiz. . Se verific. semnele vitale . Se incurajeaz. pacientul . Se recolteaz. leucocitoza, la indica.ia medicului . Se evalueaz. pentru infec.ie (urin., sput., pl.gi) . Se noteaz. interven.iile SUPRAINC.RCAREA CIRCULATORIE Cauza: . Introducerea unei cantit i excesive de fluid i.v. (in .. special riscul este pentru pacien.ii in varst., copii .i pentru pacien.ii cu insuficien.. cardiac. sau renal.) Manifest.ri clinice: . Cre.te TA .i pulsul . Cre.te presiunea venoas. central., distensia venelor (venele jugulare) . Dureri de cap, anxietate . Respira.ie scurt., tahipnee, tuse . Durere in piept (dac. are istoric de boal. coronarian.) M.suri preventive: . Trebuie s. .ti.i dac. pacientul a avut boli de inim. sau rinichi . Se monitorizeaz. ritmul de curgere al perfuziei . Se pune atel. la bra. sau man. dac. sunt fluctua.ii mari ale ritmului de curgere
18

date de mi.c.rile pacientului Interven.iile nursing: . Se incetin.te ritmul perfuziei .i se anun.. medicul . Se monitorizeaz. indeaproape pentru semnele de suprainc.rcare . Se .ine pacientul cu trunchiul ridicat pentru a favoriza respira.ia . Se noteaz. interven.iile .i evaluarea EMBOLIA Cauze: . Riscul este mare in liniile venose centrale, cand aerul intr. in cateter/branul./flexur. pe durata schimb.rii perfuzorului (aerul aspirat pe durata inspira.iei datorit. presiunii negative intratoracice) . Bulele de aer sc.pate din tubulatur. .i impinse in circula.ia venoas. Manifest.rile clinice: . Sc.derea TA, cre.terea pulsului . Cianoza, tahipneea . Cre.terea presiunii venoase centrale . Schimb.ri in procesul de gandire, in starea de con.tient. M.suri preventive: . Se scoate aerul din tubulatur. inainte de a perfuza pacientul . Se schimb. pungile cu solu.ie inainte de a se termina . Se asigur. c. toate conexiunile sunt sigure Interven.ii nursing: . Imediat se intoarce pacientul pe partea stang. .i cu capul mai jos pe pat, in aceast. pozi.ie aerul se va ridica in atriul drept . Se anun.. medicul . Se lini.te.te pacientul . Se noteaz. interven.iile .i se evalueaz. permanent INCIDENTE MECANICE (INCETINIREA FLUXULUI I.V.) Cauze: . Acul poate poate fi lipit de peretele venei sau poate ie.i din ven. .i se opre.te curgerea solu.iei . Acul se poate infunda cu un cheag . R.sucirea, cudarea tubului sau cateterului Evaluarea nursing .i interven.ii: . Se evalueaz. semnele infiltra.iei locale (umfl.tur., r.cirea tegumentului) . Se deslipe.te banda adeziv. .i se verific. dac. tubulatura .i cateterul sunt r.sucite . Se retrage canula/branula dac. acestea s-au lipit de peretele venei sau dac. a ie.it in afara venei . Se ridic. sau se coboar. acul pentru a preveni astuparea, blocarea prin pozi.ia oblic. FI.A Nr. 1.8.
19

NUTRI IA PARENTERAL TOTAL (NPT) PRIN METODA . . . PERFUZIEI I.V. OBIECTIVELE PROCEDURII . Administrarea pe cale venoas. a unei solu.ii prescrise, de glucoz., proteine, emulsie de lipide, electroli.i, vitamine. UTILIZAREA NPT - Restric.ia cantit..ii de hran. .i lichide ingerate pe o durat. mai mare de 7 zile (r.niri prin traumatisme multiple, arsuri severe, anorexie nervoas.) - Boli cu o durat. mai lung. de 2 s.pt.mani - Pierdere de 10% sau mai mult din greutatea corporal. inainte de imboln.vire - Nivelul albuminei serice mai sc.zut de 3,5g/dl - Toleran.a sc.zut. a alimenta.iei enterale de lung. durat. - V.rs.turi cronice .i diaree - Continuarea pierderii in greutate, in ciuda consumului oral adecvat - Tulbur.ri gastro-intestinale ce impiedic. sau reduc sever absorb.ia (obstruc.ia intestinal., boala Crohn, colita ulceroas., sindromul de intestin scurt, sindromul de malabsorb.ie in cancer, fistule intestinale) - Tulbur.ri gastro-intestinale inflamatorii (pancreatita, peritonita) - Insuficien.a renal. sau hepatic. - Cre.terea normal. .i dezvoltarea la copii cu anomalii congenitale (fistula traheo-esofagian., atrezia duodenal., hernia diafragmatic., volvulusul) PREG.TIREA MATERIALELOR - Tav. / c.rucior - Garou, tampon, alcool - Seringi, ace, m.nu.i sterile - Branul., perfuzor cu filtru, cu ambalaj integru, in termen de valabilitate - Leucoplast sau band. adeziv. non alergic. - Mu.ama, alez., etichet. - Stativ pentru perfuzie - Solu.ii perfuzabile recomandate de medic, in terrmen de valabilitate .i cantitate adecvat., cu aspect nemodificat la temperatura camerei TIPURI DE SOLU.II PERFUZABILE AMINOMIX 1,2,3 - Solu.ie perftizabil. ob.inut. prin amestec de aminoacizi .i electroli.i Pungi bicamerale: 2 x 500 ml 2 x 750 ml 2x 1000 ml - Indica.ii - aport de aminoacizi, glucoz. .i electroli.i, cand administrarea oral. sau central. nu este posibil. - Se administreaz. in ven. central., nu in ven. periferic.. - La unii pacien.i se administreaz. insulina pentru controlul glicemiei .i glicozuriei. - Reac.ii adverse in cazul perfuziei rapide: grea.., v.rs.turi, frisoane,
20

hiperglicemie, glicozurie, dureri, pierdere renal. de aminoacizi. AMINOPLASMAL - Solu.ie perfuzabil., flacoane de 500 ml - 1000 ml - Nutri.ie parenteral. in: sindromul de malabsorb.ie, rezec.ii stomacale, boli inflamatorii, diaree .i vom. persistent.. - PEV-40 - 60pic7min AMINOSTERIL - solu.ie perfuzabil., flacoane de 500 ml -1000 ml - Solu.ie perfuzabil. f.r. carbohidra.i, f.r. electroli.i - Solu.ie perfuzabil. cu aminoacizi echilibra.i AMINOVEN 3,5% - Solu.ie perfuzabil., flacoane de 500 ml - 1000 ml - Amestec de aminoacizi cu 3,5% glucoz. - in NPT se asociaz. cu al.i nutrien.i - PEV - ven. periferic. - ven. central. 10-20 ml/kg corp AMINOVEN infantil 10% - flacoane de 100 - 250- 500 ml LIPOFUNDIN - Flacoane de 500 ml - Emulsie perfuzabil. - Nu se amestec. cu alte substan.e medicamentoase - Nu se p.streaz. dac. nu s-a administrat toat. cantitatea - Se agit. inainte de folosire - Nu se administreaz. dac. nu este omogen - Perfuzie lent. - 10-30 ml/kgcorp/zi - Se asociaz. cu hidrocarbona.ii pentru a nu se produce acidoz. - Reac.ii adverse: dispnee, cianoz., reac.ii alergice, hiperlipidemie, grea.., v.rs.turi, cefalee, inro.irea fe.ei, hipertensiune, tremor. PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Informa.i .i explica.i pacientului necesitatea procedurii - Incuraja.i pacientul pentru a reduce anxietatea - Ob.ine.i consim..mantul informat - Informa.i pacientul despre durata aproximativ. a procedurii - Asigura.i pacientul c. ve.i fi al.turi pentru a supraveghea perfuzia .i pentru a-l ajuta b) FIZIC.: - Asigura.i pozi.ia corespunz.toare (aceea.i ca pentru perfuzie sau punc.ia venoas.), in conformitate cu starea pacientului - Examina.i calitatea .i starea venelor - Alege.i vena adecvat. EFECTUAREA PROCEDURII: - Verifica.i prescrip.ia medical.
21

- Identifica.i pacientul .i transporta.i materialele la pat - Pune.i-v. masc. dac. pacientul are imunodeficien.. - Preg.ti.i solu.ia perfuzabil. .i trusa de perfuzat - Asigura.i-v. c. solu.ia de perfuzat are cel pu.in temperatura camerei - Elimina.i aerul din circuit - Efectua.i punc.ia venoas. (vezi "Punc.ia venoas.") - Racorda.i trusa de perfuzie la acul/cateterul instalat in vena pacientului - Regla.i ritmul pic.turilor respectand recomandarea dat. de medic; valori orientative, in func.ie de tipul solu.iei INGRIJIREA PACIENTULUI - A.eza.i pacientul in pozi.ie comod. - Observa.i faciesul, tegumentele .i m.sura.i pulsul .i T.A. - Intreba.i pacientul dac. are stare de grea.. sau vom. - Verifica.i locul punc.iei venoase REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Colecta.i de.eurile conform P.U.in recipiente speciale - Iindep.rta.i m.nu.ile - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII Nota.i: - Administrarea perfuziei in planul de ingrijire - Reac.iile adverse dac. au ap.rut pe durata perfuziei - Ora cand a inceput perfuzia, locul, tipul de solu.ie, cantitatea, debitul EVALUAREA EFICACIT..II PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Pacientul are tegumente .i mucoase normal colorate, nu prezint. semne ale flebitei de cateter - Semnele vitale sunt normale - Evalua.i la fiecare ora r.spunsul pacientului la administrarea solu.iilor perfuzabile Rezultate nedorite . Ce facem dac.: 1. Pacientul prezint.: grea.., v.rs.tur., anxietate, frison, durere pe traiectul venei - anun.a.i medicul - reduce.i ritmul - lini.ti.i pacientul 2. Pacientul prezint. infec.ie local. la local de punc.ie Respecta.i m.surile de asepsie! 3. Pacientul prezint. reac.ii imediate la terapia cu emulsie de lipide (febr., dispnee, cianoz., grea.., v.rs.turi, dureri de cap, diaforez., letargie, sincop., durere in piept .i spate, o slab. presiune la nivelul ochilor, irita.ie la locul perfuziei, hiperlipemie, hipercoagulabilitate .i trombocitopenia)
22

- anun.a.i medicul - recolta.i probele de laborator recomandate - schimba.i locul cateterului CAPITOLUL II TRANSFUZIA FI.A Nr. 2.1. TRANSFUZIA OBIECTIVELE PROCEDURII - Introducerea in siguran.. de sange sau derivate de sange in circula.ia venoas. PREG.TIREA .I VERIFICAREA MATERIALELOR NECESARE - Tava medical. sau c.rucior pentru tratamente - Seringi/ace, m.nu.i sterile adecvate - Punga sau flaconul de sange izo-grup, izo-Rh - Trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru) - Branul./flexur. - Solu.ie dezinfectant., tampoane - Garou, leucoplast sau band. adeziv. non alergic. - Etichet. - Mu.ama, recipiente de colectare a de.eurilor - Flanel. sau p.tur., stativ - Veriflca.i trusa de perfuzie privind integritatea ambalajului, data expir.rii - Verifica.i integritatea pungii de sange, termenul de valabilitate, aspectul macroscopic al sangelui PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Informa.i .i explica.i procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia, senza.iile care pot s. apar., riscurile transfuziei) - Ob.ine.i consim..mantului informat, folosind o form. scris. de consim..mant informat - Informa.i pacientul privind: senza.ia de frig, manc.rime, irita.ie, sau simptome anormale b) FIZIC.: - Pozi.ia pacientului - decubit dorsal - Asigura.i intimitatea pacientului - Instrui.i pacientul s. nu m.nance cu cel pu.in 2ore inainte sau dup. terminarea transfuziei - Alege.i locul pentru punc.ia i.v. - se examineaz. calitatea .i starea venelor - Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale membrelor inferioare (posibilitate de trombozare) EFECTUAREA PROCEDURII: - Verifica.i indica.ia medicului privind transfuzia .i cantitatea de sange sau deriva ii acestuia - Verifica i identitatea . . pacientului - Sp.la.i mainile/m.nu.i sterile - In ziua efectu.rii transfuziei se recolteaz. 2-4 ml de sange pentru proba de
23

compatibilitateJEANBREAU - Trimite.i la punctul de transfuzii o cerere de sange care cuprinde: . numele spitalului . numele clinicii unde este internat pacientul . numele .i prenumele pacientului . varsta . grupa de sange a pacientului . cantitatea de sange cerut. . numele medicului care a indicat transfuzia . numele nursei care administreaz. sangele . ziua, luna, anul - Inc.lzi.i sangele la temperatura corpului, men.ine.i asepsia cand se deschide trusa de perfuzat steril. - A.eza.i punga sau flaconul cu sange in stativ - Deschide.i trusa de transfuzat - Fixa.i clema/prestubul la o distan.. de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului - Inchide.i clema/prestubul perfuzorului, da.i jos capacul acului .i insera.i-l la locul de intrare al pungii sau flaconului - Ap.sa.i, strange.i camera de scurgere a perfuzorului .i l.sa.i s. se umple pan. la jum.tate cu sange - Inl.tura.i capacul protector de la cel.lalt cap.t al tubului, deschide.i clema/prestubul .i l.sa.i sangele s. curg. pe tub pan. ce se elimin. bulele de aer - .ine.i perfuzorul la in.l.imea corpului pentru a elimina bulele de aer, nu in jos - Inchide.i clema/prestubul .i pune.i capacul protector - Selecta.i locul potrivit (de preferin.. venele de la plic. cotului) - Pune.i mu.amaua sub bra.ul pacientului - Aplica.i garoul la 10- 12 cm deasupra locului pentru punc.ie; capetele garoului trebuie direc.ionate departe de zona de punc.ie - Verifica.i prezen.a pulsului distal, radial - Recomanda.i pacientului s. strang. pumnul - Dezinfecta.i tegumentul (tampon cu alcool), 60 de secunde - Pozi.iona.i mana nedominant. la 4- 5 cm sub locul de punc.ie .i cu policele intinde.i pielea deasupra venei - Inl.tura.i capacul acului .i capacul protector al perfuzorului - Ata.a.i acul la perfuzor .i punctiona.i vena - Urm.ri.i cursul venei .i cand sangele se intoarce prin lumenul acului avansa.i acul in ven., 1-2 cm - Dezlega.i garoul .i spune.i pacientului s. deschid. pumnul - Dac. se instaleaz. transfuzia cu branul., flutura., atunci fixa.i cu degetul ar.t.tor de la mana stang. exercitand presiune la 3cm deasupra locului punc.iei - Extrage.i mandrenul de pe lumenul branulei .i ata.a.i cap.tul branulei la tubul perfuzorului
24

- Deschide.i clema/prestubul .i da.i drumul sangelui s. curg. - Fixa.i acul (branula, flexura, flutura.ul) cu benzi de leucoplast sau band. non alergic. - Incepe.i administrarea sangelui - Efectua.i proba biologic. Oelecker; l.sa.i s. curg. 20 - 30 ml de sange .i regla.i ritmul la 10- 15 pic.turi/minut timp de 5'; supraveghea.i pacientul .i dac. nu apar semne de incompatibilitate repeta.i opera.ia - Aplica.i eticheta peste pung. sau flaconul de sange indicand ora la care a inceput transfuzia - Dac. transfuzia s-a terminat, inchide.i clema/prestubul - Retrage.i acul .i aplica.i un tampon cu alcool sau un pansament steril - Punga sau flaconul in care trebuie s. r.man. aprox. 5-6 ml de sange se p streaz , in eventualitatea unor verific ri . . . in caz de accidente posttransfuzionale tardive INGRIJIREA PACIENTULUI - A.eza.i pacientul intr-o pozi.ie comod. .i se acoper. - Verifica.i semnele vitale la fiecare 15', in prima jum.tate de or. dup. inceperea transfuziei, .i la fiecare jum.tate de or. sau la o or. dup. transfuzie. - Informa.i pacientul/familia s. anun.e nursa in caz de manc.rime, dispnee, ame.eli, dureri in spate sau in piept, deoarece acestea pot fi reac.ii ale transfuziei - Instrui.i pacientul s. informeze nursa dac. durerea sau ro.ea.a apar la locul punc.iei venoase, deoarece acestea sunt indicative ale infiltra.iei - Temperatura camerei s. fie cu 1 -2 mai ridicat. - Oferi.i pacientului lichide calde .i acoperi.i-l cu pledul REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Colecta.i de.eurile in recipiente speciale conform PU - Indep.rta.i m.nu.ile - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII Nota.i in planul de ingrijiri: - Administrarea transfuziei - Num.rul scris pe punga sau flaconul de sange, ora la care a inceput transfuzia, ora la care s-a terminat .i eventualele reac.ii ale pacientului EVALUAREA EFICACIT..II PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Evalua.i r.spunsul pacientului la administrarea sangelui - semnele vitale sunt normale - absen.a frisonului, manc.rimii, urticariei sau irita.iei - analizele de laborator in limite normale - mucoasele .i tegumentele sunt colorate roz, pacientul a in.eles scopul .i riscurile transfuziei Rezultate nedorite/Ce face.i:
25

- Embolia pulmonar. - manifestat. prin agita.ie, cianoz., dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie - Hemoliza intravascular. cu blocaj renal, .oc posttransfuzional, acidoza metabolic., stop cardiac prin hipotermie - se pot produce datorit. sangelui neinc.lzit . Inc.lzi.i sangele inainte de a-l perfuza . Supraveghea.i pacientul . Anun.a.i medicul . Intrerupe.i perfuzia - .ocul hemolitic - incompatibilitatea de grup - frison, tahicardie, dispnee, cianoz., dureri lombare, retrosternale, stare general. alterat. .Anun.a.i medicul - Infundarea perfuzorului .i acului cu cheaguri - se schimb. perfuzorul .i acul - Hipotermia . Inc.lzi.i bolnavul prin suplimentarea num.rului de p.turi, aplicarea de buiote cu ap. cald. ATEN.IE - Nu inc.lzi.i sangele in ap. cald., sau deasupra surselor de c.ldur., evita.i agitarea pungii/flaconului - Dac. apar reac.ii posttransfuzionale returna.i punga/flaconul de sange la punctul de transfuzii - Respecta.i asepsia - Nu umple.i camera perfuzorului cu sange - nu se mai poate urm.ri ritmul de curgere - Dac. acul s-a infundat nu permeabiliza.i acul prin presiune FI.A Nr. 2.2. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI CU REAC II ADVERSE . LA TRANSFUZIE OBIECTIVELE PROCEDURII . Prevenirea reac.iilor adverse pe perioada transfuziei si dup. transfuzie. . Instituirea m.surilor pentru a reduce reac.iile la transfuzie. REAC.IILE ADVERSE - Reac.iile adverse pot s. apar. in primele 15 min ale transfuziei .i dup. transfuzie. - Sunt reac.ii sistemice la administrarea sangelui .i derivatelor de sange, incompatibile cu cel al beneficiarului, care con.in alergeni, sau sunt contaminate cu bacterii - Reac.iile adverse generale pot avea simptome variind de la: febr., frison, urticarie, hipotensiune .i stop cardiac. Alte posibile reac.ii adverse care pot rezulta din terapia transfuziei includ suprainc.rcarea circulatorie .i transmiterea unor boli ca: hepatitele, citomegaloviru.i sau virusul imunodeficien.ei umane (HIV). - Reac.ia hemolitic. acut. - incompatibilitate ABO, Rh .i se produce in primele 526

15' de la instituirea transfuziei. Aceasta incepe cu cre.terea temperaturii, ritmului cardiac, senza.ie de c.ldur. .i durere de-a lungul venei pe care sangele este transfuzat, frison, durere de cap, gra.., durere in piept .i spate, dispnee, hipotensiune, homoglobinemie, hemoglobinurie. Se opre.te transfuzia. - Reac.ia hemolitic. intarziat. - r.spunsul imun dezvoltat de c.tre primitor impotriva antigenilor donatorului non ABO. Febra este inexplicabil., descre.te inexplicabil Hb, Ht, testul Coombs este pozitiv. Se opre.te transfuzia. - Reac.ia febril. nonhemolitic. - 1 % din transfuzii; o posibil. sensibilitate a primitorului la leucocitele .i trombocitele din sangele donatorului. Aceasta se produce la 30' dup. ini.ierea transfuziei .i la 6h dup. terminarea transfuziei. Se manifest. prin febr. mai mare cu 1 , inro.irea fe.ei, frisoane, durere de cap. - Reac.ia alergic. (u.oar. sau moderat.) cauzat. de alergia primitorului la proteinele din plasma donatorului. Aceasta se produce pe durata transfuziei .i la 1h dup. transfuzie. Apar eritem local, erup.ie cutanat., urticarie. - Reac.ia alergic. sever. - cauzat. de alergia primitorului la un antigen al donatorului (uzual IgA). Aglutinarea celulelor ro.ii obstrueaz. capilarele .i blocheaz. fluxul sanguin, cauzand simptome majore la toate marile organe de sistem. Aceasta se produce in primele 5- 15' de la ini.ierea transfuziei. Apar tusea, grea.a, v.rs.tura, distresul respirator, hipotenshinea, pierderea cuno.tin.ei .i posibil stopul cardiac. Aceasta este o reac.ie care amenin.. via.a. Se ope.te transfuzia, se men.ine linia venoas., se informeaz. medicul, se administreaz. medicamentele prescrise (antihistaminice, corticosteroizi, epinefrina, antipiretice). Se m.soar. semnele vitale la fiecare 5- 15' .i se ini.iaz. resuscitarea cardiopulmonar. dac. este nevoie. - Suprainc.rcarea circulatorie - poate conduce la edemul pulmonar .i se produce din cauza volumului excesiv sau ritmului rapid al transfuziei. Aceasta poate apare in orice moment, sau la 1 -2h dup. terminarea transfuziei. Apar dispneea, tusea, tahipneea, tahicardia, cre.terea presiunii venoase centrale. Se respect. ritmul de administrare de 2-4ml/kg/h. Se acord. aten.ie special. ritmului .i volumului de administrare la pacien.ii in varst.. Se incetine.te sau se opre.te transfuzia, se administreaz. la indica.ia medicului diuretice, oxigen .i morfin.. - Sepsis bacterian - datorit. contamin.rii bacteriene a produsului transfuzat. Aceasta apare pe durata transfuziei .i la 2h dup. terminarea transfuziei. Se manifest. prin febr., frison, crampe abdominale, v.rs.tur., diaree, hipotensiune. Se aplic. ingrijiri corespunz.toare. Se opre.te transfuzia .i se men.ine linia venoas., se informeaz. medicul, se monitorizeaz. semnele vitale, se recolteaz. hemocultura. La indica.ia medicului se administreaz. fluide i.v., antibiotice cu spectru larg antimicrobian, vasopresoare .i steroizi. EVALUAREA PACIENTULUI - Observa.i pacientul pentru febr. cu sau f.r. frison. Febra poate indica debutul unei reac ii hemolitice acute, reac ii febrile nonhemolitice, . . sau septicemie bacterian.
27

- Observa.i pacientul pentru tahicardie .i/sau tahipnee .i dispnee. Acestea pot indica reac.ie hemolitic. acut. sau suprainc.rcare circulatorie. Aceste simptome pot fi inso.ite de tuse in caz de suprainc.rcare circulatorie. - Observa.i pacientul pentru urticarie sau erup.ie cutanat.. Acestea pot fi indicii timpurii ale unei reac.ii alergice, anafilactice, care se produc dup. transfuzie. - Observa.i pacientul pentru inro.irea fe.ei. Inro.irea fe.ei poate fi prezent. intr-o reac.ie hemolitic. acut., sau o rec.ie nonhemolitic.. - Observa.i pacientul pentru simptomele gastrointestinale. Grea.a .i v.rs.tura pot fi prezente in reac.iile transfuzionale hemolitice acute, reac.iile anafilactice, sau sepsis. - Observa.i pacientul pentru sc.derea TA. Hipotensiunea poate fi o reac.ie acut. hemolitic., anafilactic., sau sepsis. - Observa.i pacientul pentru wheezing, durere in piept .i stop cardiac. Acestea toate sunt reac.ii anafilactice. - Fi.i aten.i la plangerile pacientului pentru dureri de cap sau dureri musculare in prezen.a febrei. Amandou. pot fi indicii ale unei reac.ii nonhemolitice febrile. - Monitoriza.i pacientul pentru diseminarea coagul.rii intravasculare, insuficien.a renal.., hemoglobinemie/hemoglobinurie. Toate acestea sunt semne tarzii ale reac.iei hemolitice acute. - Monitoriza.i valorile de laborator pentru anemia refractar. la terapia transfuziei. Aceasta ar putea semnifica o reac.ie hemolitic. intarziat.. - Observa.i pacien.ii care primesc transfuzii masive de sange pentru hipotermie u.oar., tulbur.ri de ritm cardiace, hipoteosiune si hipocalcemie, hiperkalemie. Produsele de sange reci pot afecta sistemul de conducere cardiac rezultand disaritmii ventriculare. Alte disaritmii cardiace, hipotensiunea .i furnic.turile pot indica hipocalcemia, care apar atunci cand citratul (utilizat drept conservant pentru produsele de sange) se combin. cu calciul pacientului. Hiperkalemia duce la colici intestinale, diaree, oligurie, spasme musculare, modific.ri pe ECG, bradicardie premerg.toare stopului cardiac. CE FACEM IN CAZUL UNOR REAC.II LA TRANSFUZIE? - Oprirea transfuziei. Severitatea reac.iilor este legat. de cantitatea introdus.. - Schimba.i perfuzorul care con.ine cheaguri de sange .i inlocui.i-l cu altul nou, excep.ie cazul in care este numai o reac.ie u.or alergic... - Informa.i medicul. Reac.iile la transfuzie cer imediat interven.ii medicale. In cazul unei reac.ii alergice u.oare, transfuzia ar trebui stopat. .i administrate antihistaminice, la indica.ia medicului. Transfuzia poate fi reluat.. - Men.ine.i linia venoas. pentru administrarea de medicamente .i solu.ii la nevoie. - Nota.i sangele .i produsele de sange, timpul in care au ap.rut reac.iile transfuziei, dar .i interven.iile nursei.
28

- Recolta.i sange simplu. Se recolteaz. o prob. sange inainte de transfuzie pentru proba de compatibilitate. A doua prob. (dac. este necesar) se recolteaz. din bra.ul opus transfuziei .i se va verifica hemoglobina liber. in ser, indicand hemoliza .i deasemenea ar trebui verificat nivelul bilirubinei. - Returna.i la punctul de transfuzii punga de sange, oprind ca.iva ml de sange, pentru o eventual. verificare in cazul in care se produc reac.ii postransfuzionale severe. - Monitoriza.i semnele vitale la fiecare 15' sau mai frecvent dac. trebuie. Men.ine.i evaluarea continu. a st.rii cardiopulmonare a pacientului. - Administra.i medica.ia prescris. in acord cu tipul .i severitatea reac.iei la transfuzie: . antihistaminice - diminueaz. unele aspecte ale r.spunsului alergic prin blocarea receptorilor histaminici. In unele cazuri pot fi administrate pretransfuzional, la indica.ia medicului .antipiretice/analgezice - se administreaz pentru a sc dea febra . . .i diconfortul in: reac.iile hemolitice acute, reac.iile febrile nonhemolitice, sepsisul bacterian . corticosteroizi - stabilizeaz. membranele celulei, descresc eliberarea histaminei; se administrez. in reac.ii alergice severe .fluidele - administrarea rapid. a fluidelor i.v. poate ajuta la contracararea unor simptome ale .ocului anafilactic . diuretice/morfin. - pot fi administrate in suprainc.rcarea circulatorie pentru a reduce volumul intravascular . antibiotice - se administreaz. cand este suspectat. contaminarea bacterian. . in cazul unui stop cardiac - se ini.iaz. resuscitarea cardiopulmonar. . recolta.i prima prob. de urin. - se poate produce hemoglobinuria datorit. reac.iilor hemolitice. Gradul de deteriorare al rinichilor este influen.at de pHul urinar .i de rata excre.iei urinare. Dac. deteriorarea rinichilor este sever., se recomand. dializ. REZULTATE A.TEPTATE - Pacientul va avea mucoase roze. Perfuzia tisular. este imbun.t..it. - Debitul cardiac va reveni la valorile de baz.. Volumul intravascular este restabilit - TA se va men.ine stabil.. Volumul intravascular este restabilit. Absenta reac.iilor transfuziei. - Pacientul va fi calm .i exprim. confort. Ingrijirile nursing sunt aplicate corespunz.tor pentru a men.ine siguran.a .i confortul pacientului. - Pacientul i.i men.ine temperatura corpului in limite normale - Pacientul va elimina urin. 0,5 - 1 ml/kg/h - reflect. starea optim. a fluidelor. - Pacientul i.i va men.ine satura.ia de oxigen mai mare de 95% CAPITOLUL III. APLICAREA AGEN.ILOR FIZICI FI.A Nr. 3.1. APLICA.II CALDE
29

OBIECTIVELE PROCEDURII - Activarea circula.iei prin dilata.ia vaselor de sange - Calmarea durerii prin reducerea spasmului muscular - Cre.terea secre.iei gastrice .i a excre.iei renale - Sc.derea inflama.iei .i gr.birea form.rii colec.iei purulente - Promovarea confortului .i gr.birea procesului de vindecare TIPURI DE C.LDUR. C.ldura direct. poate fi: - uscat. . furnizat. la o temperatur. mai mare .i pentru un timp indelungat cu ajutorul unor dispozitive: sticla cu ap. cald., termofoare, punga cu ap. cald., perna electric. - umed. . estompeaz., atenueaz. crustele .i exudatele, penetreaz. mai adanc decat c.ldura uscat., nu usuc. pielea, produce mai pu.in. transpira.ie .i uzual este mai confortabil. pentru pacient . dispozitivele pentru aplicarea c.ldurii umede includ: comprese calde pentru zone mici ale corpului sterile sau nesterile, materiale absorbante imp.turite pentru zone mai mari ale corpului (ex. pentru pri.ni.ul toracic) PRECAU.II - Nu se utilizeaz. la pacien.ii cu risc hemoragiic - Este contraindicat. la pacien.ii cu luxa.ii in stadiu acut (deoarece vasodilata.ia poate cre.te durerea .i umfl.tura, edemul), sau cu procese inflamatorii acute . - C.ldura se aplic. cu precau.ie la copii .i pacien.ii in varst. cu insuficien.. renal , cardiac , sau respiratorie; arterioscleroz . . . sau ateroscleroza. - Se aplic. cu precau.ie extrem. in zone sensibile la c.ldur. (cicatrici sau stome, proteze articulare, zone cu implanturi metalice) intrucat cre.te riscul de arsuri .i determin. efecte sistemice (hipotensiune, polipnee). PREG.TIREA MATERIALELOR - Temometru, prosop, band. adeziv. - M.nu.i dac. pacientul are o leziune deschis. - Pentru sticla cu ap. fierbinte: ap. fierbinte de la robinet, termometru de baie, material absorbant textil, protector pentru invelirea sticlei. . Se ajusteaz. temperatura: 46,1 C - 51,7 C pentru adul.i .i 40,6 C 46,1 C pentru copiii sub 2 ani .i pacien.ii in varst.; . Se verific. rezisten.a sticlei la c.ldur.. . Se umple sticla pan. la jum.tate sau 2/3 .i se invele.te cu materialul textil pentru a nu veni in contact direct cu pielea. - Pentru o pern. electric.: material protector pentru invelire . Se verific. cablu s. fie integru .i s. nu fie un defect de izola.ie
30

. Se conecteaz. la priz. .i se controleaz. pozi.ia monturii . Se inf..oar. perna cu o panz. sau un prosop pentru protec.ie - Pentru o compres. cald.: vas cu ap. fierbinte sau un recipient cu ap. steril., normal salin. sau alte solu.ii, la indica.ia medicului; sticl. cu ap. fierbinte. Acestea pot fi sterile sau nesterile, depinde de prodedura cerut.: comprese sau material absorbant, prosop absorbant, tifon imp.turit, pens., bol sau bazin, termometru de baie, prosop, material impermeabil care acoper. compresa, imbr.c.minte. . Recipientul cu ap. steril. fierbinte sau solu.ii sterile se a.eaz. la chiuvet. . Se m.soar. temperatura cu un termometru steril de baie . Dac. nu exist. un termometru steril, se toarn. solu.ie steril. inc.lzit. intr-un vas curat .i se verific. temperatura cu un termometru obi.nuit .i apoi se arunc. solu.ia testat. . Se ajusteaz. temperatura unei solu.ii sterile prin ad.ugarea de ap. fierbinte sau rece de la chiuvet., pan. cand solu.ia ajunge la 55 C pentru adul.i sau 40,1 C pentru copii .i pacien.ii in varst. .i pentru compresele de pus la ochi. . Golirea solu.iei intr-un bol sau bazin . Apoi se utilizeaz. tehnici sterile, umezirea compreselor in solu.ia fierbinte - Comprese calde nesterile . Se umple un bol sau bazin cu ap. fierbinte sau alt. solu.ie .i se m.soar. temperatura cu un termometru de baie . Se ajusteaz. temperatura - 55 C pentru adul.i, 40,10 C pentru copii .i pacien.i in varsta, .i pentru comprese pentru ochi . Se umeze.te compresa in lichidul fierbinte, se stoarce .i se aplic. - Pri.nitul toracic . Se utilizeaz. pentru bolnavii febrili . Se folose.te un cer.af de pat din bumbac imp.turit in trei . Se umeze.te cu ap. fierbinte 2/3 din suprafa.., apoi se stoarce . Se strope.te cu alcool sanitar .i se aplic. pe toracele bolnavului prin rulare astfel incat partea umezit. s. vin. in contact direct cu tegumentele, iar partea uscat. a cear.afului sau materialului folosit s. vin. in jurul toracelui peste partea umezit. EFECTUAREA PROCEDURII: - Identifica.i pacientul .i procedura indicat. - Evalua.i starea pielii unde se va aplica c.ldura. - Asigura.i intimitatea pacientului - Camere s. fie inc.lzit. - Scoate.i aerul care a r.mas in punga astfel presand-o u.or pe o suprafa.. plan., apoi inchide.i punga, sau .ine.i punga sus, strange.i por.iunea neumplut. pentru a ie.i aerul, apoi inchide i punga. Strange i bine capacul. . . Verifica.i s. nu aib.
31

fisuri. - Avertiza.i pacientul s. raporteze durerea sau disconfortul imediat, sau s. indep.rteze singur dispozitivul, dac. este necesar - M.sura.i temperatura, pulsul .i respira.ia inainte de a se face aplica.ia - Dac. tratamentul cald a fost aplicat pentru a cre.te temperatura corpului pacientului, se monitorizeaz. tot timpul aplica.iei temperatura, pulsul .i respira.ia - Se expune numai zona tratat. deoarece vasodilata.ia va face ca pacientul s. nu aib. frison - Sp.la.i mainile meticulos EFECTUAREA PROCEDURII - Sticla cu ap. cald., Punga cu apa cald., perna electric. . Evalua.i frecvent starea pielii pacientului .i indep.rta.i dispozitivul (sticla cu ap. cald., punga cu ap. cald., perna electric.) dac. observa.i umflare excesiv. sau ro.ea.. excesiv., vezicule, macerare sau paloare pronun.at., sau dac. pacientul raporteaz. durere sau disconfort . Umple.i din nou punga, sticla dac. este necesar pentru a men.ine temperatura corect. . Indep.rta.i dispozitivul extern (sticla cu ap. cald., punga cu ap. cald., perna electric.) dup. 20-30' . .terge.i pielea pacientului cu un prosop . M.sura.i temperatura, pulsul .i respira.ia pentru a face compara.ie cu valorile dinaintea aplica.iei . Pozi.iona.i confortabil pacientul in pat . Dac. tratamentul trebuie repetat depozita.i materialele in camera pacientului, iar dac. nu, depozita.i materialele intr-un loc adecvat - Aplicarea unei comprese calde . Pune.i lenjerie de protec.ie sub zona de tratament, intinde.i gel (steril dac. este necesar) peste zona afectat.. Evita.i apucarea direct. pe unele zone distruse .i la nivelul ochilor (pute.i aplica comprese sterile). Gelnl reduce macerarea .i riscul de arsuri prin descre.terea ratei de penetrare a c.ldurii. . Ridica.i compresele calde din bol sau bazin (utiliza.i o pens. steril. pentru o procedur. steril.). . Stoarce.i excesul de solu.ie din compres. (utiliza.i o pens. steril. pentru o procedur. steril.). Excesul de umezeal. cre.te riscul de arsuri. . Aplica.i compresa cu blande.e pe locul afectat .i dup. cateva secunde, ridica.i compresa .i verifica.i aspectul pielii, macerare sau vezicule. . Mula.i rapid compresa pe piele, ca s. nu intre aer, dac. sunte.i sigur c. nu sau produs arsuri. Aplica.i un material impermeabil peste compres. .i fixa.i-l cu banda adeziv.. . Plasa.i o sticl., pung. cu ap. cald. peste compres. .i impermeabil pentru a men.ine temperatura corect. . Verifica.i pielea pacientului la fiecare 5' pentru a identifica semnele de
32

intoleran.. ale .esuturilor. Ridica.i compresa cald. dac. pielea arat. ro.ea.. excesiv., macerare sau vezicule, sau dac. pacientul simte durere sau disconfort. Schimba.i compresa dac. este necesar s. men.ine.i temperatura corect.. - Dup. 15-20 de minute ridica.i compresa (utiliza.i pensa, dac. este necesar). Arunca.i compresa intr-un recipient de de.euri. - .terge.i pielea pacientului cu un prosop (steril, dac. este necesar): Nota.i starea pielii. - M.sura.i temperatura, pulsul .i respira.ia pentru a face compara.ie cu valorile dinaintea aplica.iei - Asigura.i confortul pacientului - Arunca.i lichidele .i materialele folosite. Duce.i la sterilizare materialele pentru sterilizare. - Dac. tratamentul trebuie repetat depozita.i materialele in camera pacientului, iar dac. nu depozita.i materialele intr-un loc adecvat CONSIDERA.II SPECIALE - Suprima.i tratamentul dup. 30 de minute deoarece, pan. la acest timp probabil vasodilata.ia s-a produs; apoi urmeaz. vasoconstric.ia, efect revers al tratamentului cald. - Nu utiliza.i un dispozitiv electric de c.ldur. lang. oxigen deoarece o scanteie de la un cablu zdren.uit poate provoca explozie .i incendiu. De altfel pentru a preveni .ocul electric, evita.i utilizarea unei perne electrice lang. lichid (incluzand pe cel al pacientului cu incontinen..) .i evita.i manuirea dispozitivului cu mainile umede. - Dac. pacientul este incon.tient, anesteziat, cu probleme neurologice, sau insensibil la c.ldur., verifica.i frecvent locul pentru a evita complica.ii ca: edemul, macerarea, pete ro.ii, vezicule. - Aplica.ia trebuie s. acopere o zon. suficient de mare pentru a cre.te volumul de sange de la nivelul suprafe.ei pielii arunci cand se urm.re.te reducerea congestiei organelor interne. - Utiliza.i tehnica steril. cand aplica.i c.ldur. umed. pe o plag. deschis. - Utiliza.i separat materiale pentru fiecare ochi, pentru a preveni contaminarea - Utiliza.i m.nu.i sterile in loc de pens. steril. pentru aplicarea compreselor umede. NOTAREA PROCEDURII: - Nota.i in planul de ingrijire . timpul .i data aplic.rii c.ldurii, tipul de aplica.ie . temperatura, durata, locul unde se aplic. c.ldura . temperatura pacientului, pulsul, respira.ia . starea pielii inainte, pe durata .i dup. tratament . semnele complica.iilor FI.A Nr. 3.2. APLICA.II RECI OBIECTIVELE PROCEDURII
33

- Promovarea vasoconstric.iei capilare prin inhibarea circula.iei locale - Controlarea .i incetinirea sanger.rii - Reducerea edemelor - Incetinirea activit..ii bacteriene in infec.ii - Sc.derea inflama.iei - Reducerea durerii - Sc.derea temperaturii TIPURI DE APLICA.II RECI - uscat. . dispozitivele pentru aplica.ia rece uscat. includ: punga cu ghea.. sau colarul, sau pachete de ghea.. - umed. . este mult mai penetrant. decat cea uscat. . dispozitivele pentru aplica.ia umed. rece includ: compresele reci pentru zone mici ale corpului .i comprese mari reci pentru zone mari PRECAU.II Se aplic. cu precau.iune tratamentele reci pentru pacien.ii cu: . insuficien.. circulatorie . pentru copii .i b.trani . pacien.ii cu arterit. deoarece exist. riscul de distrugere al .esutului ischemic. PREG.TIREA MATERIALELOR - Termometru, prosop, band. adeziv. - M.nu.i sterile - Pentru punga cu ghea.. sau colar: cuburi de ghea.., ap. rece de la chiuvet., material absorbant pentru protec.ie - Pentru comprese reci: recipient cu cuburi de ghea , recipient .. cu ap. rece de la chiuvet., termometru de baie, comprese, lenjerie de protec.ie, material impermeabil pentru acoperire. - Pentru punga cu ghea.. sau colar . Selecta.i o pung. de ghea.a sau un colar de m.rime potrivit. . Umple.i punga de ghea.. sau colarul cu ap. rece de la chiuvet. pentru a verifica integritatea . Goli.i apa .i umple.i apoi colarul pan. la jum.tate cu ghea.. m.run.it. pentru a se putea mula pe corpul pacientului. . Strange.i de punga cu ghea.. sau colar pentru a elimina aerul care poate reduce conducerea. . Pune.i capacul .i .terge.i umezeala de pe punga cu ghea.. sau colar . Inveli.i punga cu ghea.. sau colarul cu un material textil protector .i pune.i o band. adeziv. peste material. Acoperirea de protectie previne trauma .esuturilor .i absoarbe condensarea. - Pentru comprese reci . Pune.i apa rece de la chiuvet. intr-un recipient cu ghea.. sau ad.uga.i ghea.a
34

in ap. . Utiliza.i un termometru de baie pentru ghidare . Ajusta.i temperatura apei la 15 C EFECTUAREA PROCEDURII: - Identifica.i pacientul - Verifica.i indica.ia medicului .i evalua.i starea pacientului - Explica.i procedura pacientului - Asigura.i intimitatea pacientului - Camera s. fie inc.lzit. - M.sura.i .i nota.i temperatura, pulsul .i respira.ia inainte de a se face aplica.ia rece - Se expune numai zona tratat. pentru a evita frisonul - Sp.la.i mainile riguros Aplicarea pungii de ghea.. sau colarului . Plasa.i punga cu ghea.. sau colarul pe locul de tratat .i incepe.i cronometrarea . Observa.i frecvent locul pentru semne de intoleran.. a .esuturilor: albire, marmorare, paliditate, cianoz., macerare sau vezicule. . Observa.i pacientul pentru tremur.turi .i pentru plangerile privind arsura sau amor.elile. . Opri.i tratamentul dac. apar aceste semne sau simptome .i anun.a.i medicul . Ridica.i punga sau colarul dup. perioada de tratament prescris. (uzual 30 de minute). Aplicarea compreselor reci . Pune.i lenjerie de protec.ie sub zona de tratat . Scufunda.i compresa in ap. . Scoate.i compresa din ap. . Stoarce.i compresa pentru a preveni curgerea pic.turilor de ap. . Aplica.i compresa pe locul de tratat .i incepe.i cronometrarea aplica.iei . Acoperi.i compresa cu un material impermeabil . Pune.i o band. adeziv. . Verifica.i frecvent locul de aplicare pentru semne .i simptome de intoleran.. a esuturilor .. Nota.i plangerile pacientului - arsuri sau amor.eli . Opri.i tratamentul dac. se dezvolt. aceste semne sau simptome .i anun.a.i medicul . Ridica.i compresa dup. perioada de tratament prescris. (uzual 20 de minute) CONSIDERA.II SPECIALE - Aplica.i rece imediat dup. o r.nire pentru a minimaliza edemele - Temperaturile reci pot fi tolerate pentru un timp lung cand locul de tratat este mic - Nu continua.i nici o aplica.ie mai mult de o or., pentru a preveni vasodilata.ia reflexiv. - Cand se aplic rece pe o plag deschis sau o leziune care se . . . poate deschide pe
35

perioada tratamentului, utiliza.i tehnica steril. - Men.ine.i tehnica steril. pe durata tratamentului la ochi, cu material steril pentru fiecare ochi separat, pentru a preveni contaminarea CAPITOLUL IV. PREG.TIREA PREOPERATORIE .I INGRIJIREA POSTOPERATORIE FI.A Nr. 4.1. PREG.TIREA PREOPERATORIE OBIECTIVE SPECIFICE - Preg.tirea pacientului pentru opera.ie prin : . restric.ionarea aportului de alimente .i lichide . preg.tirea campului operator (suprafa.a cutanat.) . recoltarea produselor pentru examene de laborator . efectuarea igienei personale .i a altor nevoi de baz. . asigurarea siguran.ei pacientului dup. administrarea medica.iei preanestezice - Preg.tirea documentelor pacientului pentru opera.ie prin: . revederea semn.turii consim..mantului chirurgical . completarea cu acurate.e a listei operatorii - Furnizarea, preoperator, de informa.ii .i instruc.iuni pacientului .i familiei. PRINCIPII DE INGRIJIRE - Opera.ia este un eveniment important in via.a pacientului, generator de stress fizic .i psihic. - Teama de spital, de anestezie, de opera.ie, de suferin.a postoperatorie fac ca bolnavii s. fie anxio.i, agita.i, deprima.i psihic. - Incizia operatorie determin. durere .i predispune la infec.ii. - Anestezicele .i drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar .i capacitatea de reac.ie a pacientului fa.. de stimulii din mediul inconjur.tor. FI.A Nr. 4.1.1. PREG.TIREA PREOPERATORIE GENERAL. DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERA.IA PREG.TIREA PSIHIC. A BOLNAVULUI - Se recomand. tact .i in.elegere empatic. in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de opera.ie, anestezie. - Se recomand. selectarea pacien.ilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou interna.i cu cei care au avut o evolu.ie postoperatorie dificil., grav. sau cu muribunzii. - Se lini.te.te pacientul cu privire la anestezie, durere .i procedurile preoperatorii - Se respect. opiniile pacientului legate de credin.e .i concep.ii. - Se ofer. informa.ii clare, accesibile legate de actul operator .i de consecin.ele acestuia (limit.ri, mutil.ri). - Se ob.ine consim..mantul scris al pacientului con.tient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacien.ilor incon.tien.i. - Se stabile.te data interven.iei .i se comunic. bolnavului.
36

- Consim..mantul informat in interven.iile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa este responsabil. din punct de vedere etic, nu legal, ac.ionand ca un avocat al pacientului (verificand dac. pacientul a in.eles informa.iile primite .i dac. sunt respecta.i to.i pa.ii in preg.tirea preoperatorie). - Formele de consim..mant trebuie semnate inainte ca pacientul s. primeasc. medica.ia sedativ., preanestezic.. - Se administreaz., la indica.ia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interven iei pentru a asigura o odihn adecvat . . . in timpul nop.ii IGIENA PACIENTULUI - Se face baie, sau du., sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili. - Se cur... cu aten.ie zonele de flexie .i cea ombilical. pentru a reduce riscul infec.iei prin flora cutanat.. CREAREA CAMPULUI OPERATOR - Se depileaz. zona de interven.ie prin raderea pilozit..ilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafa.. larg. (15 / 25cm) avand grij. s. nu se creeze solu.ii de continuitate. - Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reac.ii alergice .i irita.ii ale mucoaselor din zonele intime. - Nu se depileaz. sprancenele in cazul interven.iilor la nivelul globului ocular. - Se dezinfecteaz. zona ras. cu alcool medicinal sau betadin. (se exclude riscul la alergie prin anamnez.) - Se acoper. campul operator cu un camp steril. - In caz de urgen.. imediat., bolnavul va fi ras la pat sau la UPU inainte de a fi transportat la blocul operator. Se contraindic., temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaz. s. se desf..oare interven.ia. SUPRAVEGHEREA INAINTEA OPERA.IEI - Se m.soar. .i se reprezint. grafic func.iile vitale: temperatura, puls, T.A, respira.ie. - Se cant.re.te bolnavul .i se apreciaz. talia pentru dozarea premedica.iei .i anestezicelor. - Se semnaleaz. medicului eventualele modific.ri ale tegumentelor din zonele prev.zute pentru interven.ie cum ar fi semnele de inflama.ie sau de alergie. - Se noteaz. .i se raporteaz. eventualele simptome de infec.ie a c.ilor respiratorii superioare, precum .i apari.ia menstrua.iei la femei. INVESTIGAREA PARACLINIC. - Se verific., obligatoriu, pentru toate tipurile de interven.ii chirurgicale: . grupul sanguin .i factorul Rh . hemograma . glicemia . ureea . creatinina sanguin. . electroli.ii serici
37

. probele hepatice . factorii de coagulare . sumarul de urin. - Se efectueaz.: . ECG, radiografie pulmonar.. GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL - Se face clisma evacuatoare in seara dinaintea .i in diminea.a interven.iei chirurgicale in caz de interven.ii pe tubul digestiv. Se administreaz. un laxativ cu 12-24 ore inaintea interven.iei dac. actul operator nu se desf..oar. pe tubul digestiv .i tranzitul bolnavului este normal. RESTRIC.IA ALIMENTAR. - Se scade aportul alimentar oral cu o zi inainte de opera.ie. - Se sisteaz. aportul de alimente .i lichide de la orele 21, in seara de dinaintea opera.iei. - Se interzice fumatul cu o sear. inainte de opera.ie, precum .i consumul de b.uturi alcoolice. FI.A Nr. 4.1.2. PREG.TIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERA.IEI M.SURI GENERALE - Se supravegheaz pacientul s r man nemancat . . . . .i s. nu fumeze. - Se m.soar. func.iile vitale .i vegetative: temperatura, puls, TA.. - Se apreciaz. starea general. .i comportamentul. - Se comunic. medicului eventualele modific.ri patologice ale func.iilor vitale, tusea, coriza, diareea, apari.ia menstrua.iei la femei .i modific.ri din zona de interven.ie. - Se indep.rteaz. bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de p.r, lentilele de contact - Se cere pacientei s.-.i fac. toaleta de diminea.. f.r. folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o bun. observare a extremit..ilor. - Se invit. pacientul s.-.i goleasc. vezica urinar. sau se monteaz. aseptic o sond. vezical., dac. medicul indic. - Se strange p.rul lung intr-o bonet., sau se implete.te in coad., iar pacientul imbrac. o pijama curat., deschis., iar femeile c.ma.. de noapte. ADMINISTRAREA PREMEDICA.IEI - Se administreaz. medica.ia preanestezic. (premedica.ia) cu 60 de minute inainte de opera.ie, dac. administrarea este oral. .i cu 45 de minute inainte de opera.ie - in administrarea parenteral. - Se interzice pacientului s. se mai ridice din pat dup. administrarea premedica.iei deoarece are ac.iune sedativ. .i deprim. circula.ia, determinand hipotensiune arterial. ortostatic.. - Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-.efe, inso.ite de procesul verbal.
38

TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE OPERA.IE - Se transport. bolnavul la sala de opera.ie cu un mijloc adecvat st.rii sale - cu brancarda, patul rulant, bine acoperit .i inso.it de nurs.. - Se inso.e.te bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investiga.iilor, cu consim..mantul scris. - Se evit. transportul prea devreme la sala de opera.ie pentru a nu stresa bolnavul. - Se verific. lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie). PREG.TIREA SALONULUI POSTOPERATOR - Se preg.te.te, intre timp, salonul pentru primirea in condi.ii oprime, a operatului: . igiena salonului . aerisirea salonului . schimbarea lenjeriei de pat . asigurarea cu material de protec.ie a patului. - Se verific. sursa de oxigen, de aspira.ie. - Se preg.tesc: . tensiometru .i stetoscop biauricular . stativ . trusa de perfuzat . solu.ii perfuzabile .i medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie . urinar . bazinet . t.vi.a renal. . alte materiale in func.ie de tipul interven.iei .i de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspira.ie, etc). FI.A Nr. 4.1.3. PREG.TIREA OPERATORIE SPECIAL. OBIECTIVE - Corectarea deficien.elor organismului. - Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator. - Evitarea complica iilor grave in timpul sau imediat . dup. opera.ie. INDICA.II - Pacien.i cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni. - Pacien.i cu afec.iuni preexistente (tara.i): cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, diabet zaharat. M.SURI SPECIFICE A. M.SURI SPECIFICE LEGATE DE APARATUL SAU ORGANUL PE CARE SE VA DESF..URA OPERA.IA - In cazul interven.ilor pe aparatul respirator se practic.:
39

. aspirarea secre.iilor traheo-bron.ice . medica.ie specific.: - fluidifiante ale secre.ilor - expectorante - bronhodilatatoare - intuba.ia cu sonde speciale - sonda CARLENS (prezint. dou. bra.e, cate unul pentru fiecare bronhie) cand este necesar. excluderea temporar. a unui pl.man sau pentru a preveni inunda.ia bronsic. cu secre.ii (ex. Chist hidatic) - In cazul opera.iilor pentru stenoza piloric. .i a opera.iilor pe stomac: . montarea unei sonde nasogastrice de aspira.ie a stazei gastrice, cu 3-4 zile inainte de opera.ie . sp.l.tura gastric. in seara dinaintea opera.iei - In caz de ocluzie intestinal.: . aspira.ie nasogastric. . reechilibrare hidro-electolitic. i.v. - In cazul interven.iilor pe colon .i rect: . golirea con.inutului cu 48-72 de ore inaintea opera.iei prin: - regim alimentar cu pu.ine reziduuri (carne, ou., branz., lapte, iaurt) - regim exclusiv hidric cu 24 ore inaintea opera.iei administrarea de solu.ii hipertone cu 24 ore inaintea opera.iei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinal. .i nu se absoarbe prin mucoasa intestinal.); se administreaz. 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1 litru de ap. (4 litri in total) in seara care precede interven.ia, fiecare litru fiind b.ut intr-o or.. . reechilibrarea hidroelectolitic. parenteral. . clisme evacuatorii in cazul in care administrarea Fortrans-ului este contraindicat. (stare general. alterat., insuficien.. cardiac., HTA, etc). . aseptizarea colonului prin administrarea parenteral. de antibiotice B. M.SURI SPECIFICE LEGATE DE AFEC.IUNILE PREEXISTENTE - Se recomand. ob.inerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezicochirurgical .i eventual a m.surilor terapeutice necesare atat pre-, cat .i postoperatorii. - Se vor evita interven.iile pentru afec.iuni cronice in primele 6-12 luni dup. un infarct miocardic acut - Se converte.te medica.ia cardiac. .i antihipertensiv. sau de reglare a glicemiei pe cale oral. in terapie parenteral. pan. la reluarea tranzitului .i alimenta.iei postoperator. - Se face reechilibrarea hematologic. parenteral. (transfuzii) in cazul pacien.ilor cu anemie sever., preoperator. - Se aplic. m.suri specifice pentru pacien.ii hepatici:
40

. dieta hipercaloric. predominant glucidic. . vitaminoterapie . reducerea aportului de proteine pentru a sc.dea riscul de apari.ie a encefalopatiei portale (la cirotici). - Se recomand. profilaxia riscurilor: infec.ios, tromboembolic .i al hemoragiilor digestive acute "de stress" la pacien.ii cu risc major. FI.A Nr. 4.1.4. PREG TIREA PREOPERTORIE . DE URGEN.. DEFINI.IE - Preg.tirea preoperatorie pentru interven.ia chirurgical. efectuat. in primele 23 ore de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgen..). - Preg.tirea preoperatorie pentru urgen.ele majore cu risc vital. OBIECTIVE - Salvarea vie.ii pacientului. - Prevenirea complica.iilor intra, .i postoperatorii imediate. M.SURI PREOPERATORII DE URGEN.. M.surile se aplic. in sala de opera.ie .i se refer. la: - toaleta sumar. pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru opera.ie - monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative - de.ocarea bolnavului .ocat - recoltarea de urgen.. a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare, grup sanguin .i factor Rh - administrarea premedica.iei FI.A Nr. 4.2. INGRIJIREA INTRAOPERATORIE OBIECTIVE SPECIFICE - Controlul infec.iei prin respectarea circuitelor .i aplicarea tehnicilor aseptice; - Asigurarea siguran.ei .i protec.iei pacientului - Prevenirea complica.iilor intraoperatorii. PREG.TIREA S.LII DE OPERA.IE - Nursa de la blocul operator verific. cur..enia .i func.ionalitatea aparatelor .i echipamentelor din spa.iile medicale (s.lile de opera.ii cu anexele aferente): sp.l.tor filtru pentru chirurgi cu robinete cu ap. steril., spa.iu pentru preg.tirea materialelor .i pentru trezirea operatului, camer. protocol operator. In sala de opera.ii viscerale verific.: - lampa scialitic., oxigenatorul de perete, - aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele. - se preg.tesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze .i m..ti sterile, c.ruciorul cu medicamente, masa de opera.ii REGULI DE BAZ. IN SALA DE OPERA.IE - In sal. se intr. numai cu echipament de protec.ie: halat, papuci, bonet., masc.. - Halatele echipei sunt considerate sterile in fa.., de la um.r pan. la mijloc .i
41

de la man. pan. aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare .i spatele. - Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafa..; orice material care atinge suprafa.a mesei este considerat contaminat. - Personalul echipei sterile trebuie s. stea in apropierea suprafe.elor sterile, iar dac.-.i schimb. pozi.iile, trebuie s. se intoarc. cu fa.a c.tre fa.a celuilalt sau cu spatele c.tre spatele celuilalt - Tot personalul trebuie s. foloseasc. m..ti care asigur. o filtrare inalt. - M..tile trebuie s. acopere complet nasul .i gura .i s. fie fixate .i nu purtate larg in jurul gatului. - Cand m..tile sunt indep.rtate, se ating numai leg.turile pentru a preveni contaminarea mainilor de la zona nazofaringian. - Unghiile se taie scurt pentru a preveni str.pungerea m.nu.ilor. ADMITEREA PACIENTULUI IN ZONA S.LII DE OPERA.IE - Protocolul de admitere in zona in care pacientul este .inut pan. ajunge in sala de opera.ie, prevede s. se verifice de c.tre nurs.: . numele .i num.rul de salon al pacientului . istoricul st rii de s n tate .i starea . . . fizic. prezent. . rezultatele examenelor de laborator .i radiografiile . grupa de sange .i testele de compatibilitate . alergiile .i orice alte reac.ii anterioare la anestezie sau transfuzii . prezen.a bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare .i dac. pacientul a consumat alimente . greutatea .i in.l.imea, in vederea doz.rii corecte a drogurilor anestezice. POZI.IONAREA PACIENTULUI PENTRU OPERA.IE - Responsabilitatea pentru pozi.ionarea pacientului revine impreun. nursei, chirurgului .i anestezistului - Pozi.ionarea pacientului va .ine seama de: . tipul .i locul interven.iei . mobilitatea articula.iilor . varsta pacientului . evitarea apari.iei leziunilor de compresiune la nivelul .esuturilor .i nervilor . facilitarea func.iei cardiocirculatorie .i pulmonar. - Pozi.ionarea corect. este important. pentru: . expunerea adecvat. a zonei operatorii . accesul u.or pentru inducerea anesteziei .i administrarea de solu.ii .i medicamente i.v. . promovarea func.iilor respiratorii .i circulatorii . asigurarea intimit..ii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare - Pentru men.inerea in pozi.ia adecvat. interven.iei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de opera.ie. PREG.TIREA CAMPULUI OPERATOR .I ANESTEZIA
42

- Se face cur..area mecanic. a pielii cu ap. .i s.pun - Se dezinfecteaz. cu un agent antimicrobian - Se acoper. regiunea cu un camp steril cu fereastr. sau cu folie adeziv., transparent., prin care se face incizia .i care impiedic. diseminarea florei cutanate; o alternativ. este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedic. apari.ia contamin.rii - Se utilizeaz. diferite anestezice .i medica.ia adjuvant. corespunz.toare pentru ob.inerea st.rii de incon.tient., de analgezie, relaxare muscular. .i dispari.ie a reflexelor, medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie. - Nursa va supraveghea: func.iile vitale, culoarea, temperatura .i umiditatea tegumentelor, temperatura corporal., comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia s. determine excitabilitatea pacientului (rade, plange, vorbe.te excesiv, se mi.c. excesiv), ceea ce necesit. imobilizare pentru prevenirea autotraumatiz.rii. SUPRAVEGHEREA INTRAOPERATORIE - Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt: . asigurarea unei anestezii corecte . men.inerea lini.tei operatorii . depistarea la timp a incidentelor ce pot s. apar. - Elementele de supraveghere: . fazele anesteziei - prin m.surarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice . ventila.ia pulmonar. care poate fi tulburat. in urma curariz.rii, ac.iunii analgeticelor centrale - se apreciaz. prin observarea tegumentelor, m.surarea frecven.ei respiratorii, dozarea gazelor din sange . constantele circulatorii se urm.resc clinic prin aprecierea ritmului cardiac .i m.surarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice. . aprecierea pierderilor sanguine trebuie f.cut. cat mai obiectiv .inand seama de complexitatea opera.iei .i de gradul sangerarii - Evalu.rile se pot face prin: . cant.rirea compreselor utilizate in plag. comparativ cu un num.r egal de comprese f.cute in acela.i mod. . m surarea sangelui . din aspirator . determinarea hemoglobinei in lichidul de sp.lare a materialului moale - Cantitatea sangelui pierdut este in func.ie .i de tipul opera.iei; astfel se apreciaz. c. in timpul: . curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml. sange . gastrectomiei subtotale - intre 250-1700 ml . pielotomiei - intre 125-300 ml. . pneumectomiei - intre 200-2500 ml. . histerectomiei - intre 250-800 ml.
43

NOTE PRIVIND INTERVEN.IA CHIRURGICAL. (PROTOCOLUL) - Medicul chirurg noteaz. (in protocolul operator) informa.iile referitoare la opera.ie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediat. .i includ urm.toarele: . diagnosticul postoperator . tipul opera.iei (clasic., endoscopic.)- care poate orienta ingrijirea . anestezicul utilizat - orienteaz. ingrijirea nursing (pozi.ionarea operatului) . aprecierea tulbur.rilor respiratorii . estimarea sangelui pierdut .i a compens.rii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic . tuburile de dren, sondele de aspira.ie, sondele vezicale - Nursa verific. inventarul materialelor .i instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile. APRECIEREA GENERAL. A ST.RII OPERATULUI INAINTE DE A FI TRANSPORTAT DE LA SALA DE OPERA.IE FI.A Nr. 4.3. SUPRAVEGHEREA .I INGRIJIREA POSTOPERATORIE DEFINI.IE - Perioada postoperatorie imediat. = perioada care dureaz. de la sfar.itul interven.iei chirurgicale pan. la restabilirea st.rii de cuno.tin.. .i a func.iilor vitale; se mai nume.te perioada de trezire. Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie .i se termin. in momentul extern.rii. OBIECTIVE - Restabilirea homeostaziei fizice .i psihice. - Prevenirea .i tratarea prompt. a complica.iilor postoperatorii imediate .i precoce. - Managementul durerii SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE - Se face in compartimentul postoperator. - Se supravegheaz. func.iile vitale (R, P, T , T.A., starea de con.tien.., durerea, Sp02) din 15' in 15' pan. devin stabile .i se noteaz. in fi.a de trezire a operatului. - Se raporteaz. imediat medicului anestezist .i chirurgului orice modificare (cianoza cu transpira.ii, tirajul mu.chilor intercostali, in caz de obstruc.ie respiratorie, de exemplu). - Se observ. aspectul general al operatului: in mod obi.nuit este palid, cu extremit..i reci, cu psihic lent .i sensibil la durere. - Se verific. permeabilitatea .i pozi.ia cateterelor, sondelor, tuburilor de dren. TRANSPORTUL DE LA BLOCUL OPERATOR - Se aplic. m.suri de protec.ie .i de siguran.. a pacientului, mai ales in cazul celor agita.i.
44

- Se transport. operatul cu func.iile vitale .i vegetative stabile in salonul postoperator sau in STI. - Se evit., pe timpul transportului, zdruncin.turile, curen.ii de aer. - Se impune aten.ie sporit. la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspira.ie, plaga operatorie. FI.A Nr. 4.3.1. SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCE A. SUPRAVEGHEREA PL.GII - Se observ. pansamentul: in mod normal este curat, f.r. secre.ii seroase sau sanguinolente. - Se schimb. pansamentul la 24 de ore p.o., iar dup. 3 zile plaga operatorie poate fi l.sat. liber. dac. evolu.ia este bun.. - Se schimb. pansamentul precoce cand: . este umed .i favorizeaz. contaminarea bacterian. a pl.gii. . pacientul prezint. semne clinice generale .i locale de infec.ie a pl.gii (febr., frisoane, durere .i congestie local.); in acest caz se recolteaz. secre.ie din plag. pentru examen bacteriologic .i antibiogram.. - Se schimb. me.ele - acolo unde exist. - odat. cu pansamentul. - Se scot firele de sutur. in a 5 - a 7 zi par.ial sau total in func.ie de indica.ia medicului .i de evolu.ia pl.gii. - Se supravegheaz. racordul drenului la punga colectoare ce va fi men.inut. decliv .i se noteaz. caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate). - Se penseaz. sau se instruie.te pacientul s. men.in. punga mai jos de nivelul de inser.ie a drenului in timpul mobiliz.rii. - Se scurteaz. sau se indep.rteaz. drenul arunci cand medicul indic.. B. SUPRAVEGHEREA ST.RII TERMICE - Se m.soar. T .i se reprezint. grafic in F.T. - Se combate frisonul - prin inc.lzirea pacientului cu p.turi suplimentare sau buiote cu ap. cald. a.ezate pe p.r.ile laterale ale corpului sau se administreaz. sedative la indica.ia medicului. - Se supravegheaz. .i raporteaz. semnele de hipotermie: somnolen.., reac.ii incetinite, respira.ie rar., T.A. .i P sc.zute ca urmare a sc.derii metabolismului bazal, temperatura rectal. in jur de 34 -35 C. - Se semnaleaz. medicului orice cre.tere patologic. a T corpului .i se incearc. sc.derea acesteia prin metode fizice (aplica.ii reci, impachet.ri). C. SUPRAVEGHEREA ELIMIN.RILOR - La cei cu sonda vezical. a demeure : . se verific. permeabilitatea, racordul sondei . se noteaz. caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se gole.te la timp punga colectoare - La cei f.r. sonda vezical.: . se stimuleaz. reluarea mic.iunilor. Spontan in primele 6 - 8 ore postoperator
45

. se verific. prezen.a "globului vezical" dac. pacientul nu urineaz. spontan . se ofer. bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; aten.ie la bolnavii de sex masculin care urineaz. mai greu in pozi.ie de clinostatism . se anun.. medicul dac. bolnavul nu urineaz. (este in anurie din cauza "postului" pre-, .i postoperator sau are "glob vezical"). . se face sondaj vezical, in condi.ii aseptice, dac. bolnavul prezint. "glob vezical" .i nu poate mic.iona spontan. - Se supravegheaz. reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2 zi p.o. .i in a 3 - a 4 zi p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interven.ii pentru hemoroizi sau fistul. anal. la care defeca.ia trebuie amanat. pan. la vindecarea pl.gii operatorii, in situa.ii speciale (bolnavul nu elimin. gaze .i nu are scaun): . se pune tub de gaze: 15 - 20 minute, maxim 1 or. . se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerin.; clism. evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solu.ii hipertone (Manitol) se fac numai la indica.ia medicului. D. SUPRAVEGHEREA ALIMENTA.IEI - Se recomand reluarea alimenta iei in prima zi p.. . o., dac. interven.ia chirurgical. nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen; alimentele vor fi u.or digerabile, neflatulente. - In cazurile obi.nuite, de chirurgie curent., schema relu.rii alimenta.iei este urm.toarea: prescrise de medic. . diet. hidric. - in prima zi p.o., dac. bolnavul nu vars.. . diet. u.or digerabil. - in a doua zi p.o. . diet. obi.nuit. - dup. ce bolnavul a avut scaun. E. MANAGEMENTUL DURERII - Se identific. localizarea .i intensitatea durerii pe o scal. de la 1 la 10, .i se inregistreaz. informa.iile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator. - Se administreaz. medica.ia analgezic. prescris. de medic, respectand doza .i intervalul de administrare. - Se supravegheaz. efectele terapeutice .i nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventila.ie, hipotensiune, risc de aspira.ie a v.rs.turilor in c.ile respiratorii). - Se aplic. m.suri alternative ale durerii: . metode fizice: aplica.ii locale calde sau reci, schimbarea pozi.iei, gimnastica respira.iei, masaj, aromaterapia. . psihoterapie: const. in controlul durerii de c.tre pacient prin autosugestie .i prin hipnoz. .i exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a sc.dea consumul de analgezice postoperator.
46

F. SUPRAVEGHEREA ST.RII DE CON.TIEN.. A COMPORTAMENTULUI - Se supravegheaz. starea de con.tient., mai ales la pacien.ii in varst., la cei cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie sau cu dezechilibre electrolitice. - Se consemneaz. .i se raporteaz. manifest.ri ca: agita.ie, co.maruri, insomnia sau somnolen.a, tulbur.ri de sensibilitate (care inso.esc deseori confuzia), delir cu halucina.ii. - Se supravegheaz., in permanen.., bolnavul .i se men.ine o surs. de lumin. pe timpul nop.ii, la cei agita.i care au tendin.e de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor. - Se explic., cu calm .i r.bdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor. G. MOBILIZAREA OPERATULUI - Se recomand. mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu interven.ii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, interven.ii pe cord, pacien.i adinamici, cu complica.ii p.o. imediate. - Se schimb. pozi.ia din or. in or. in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza expansiunea pl.manilor .i pentru a preveni pneumonia hipostatic. sau atelectazia (colabarea alveolelor) - Se solicit. pacientului s. execute mi.c.ri active ale membrelor inferioare din or. in or. sau se fac mi.c.ri pasive ale articula.iilor de la membre, masaje in sensul circula.iei venoase. H. EXAMENE DE LABORATOR .I EXPLOR.RI IMAGISTICE - Sunt recomandate de c.tre medic la bolnavii: . cu pierderi mari de sange in timpul interven.iei chirurgicale . cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi tara.i, cu ciroza hepatic., cu tulbur.ri de coagulare, cu hemostaza precar.) . care au suferit interven.ii chirurgicale de mare amploare . afla.i in stare critic. - Se efectueaz. obligatoriu in perioada postoperatorie imediat., conform indica.iei medicale, urm.toarele examene: . hemograma complet. . coagulograma . biochimie sanguin. . gazele sanguine . radiografia pulmonar. la pat FI.A Nr. 4.4. COMPLICA.IILE POSTOPERATORII OBIECTIVELE PROCEDURII - Supravegherea .i ingrijirea postoperatorie, atente .i competente au ca obiective:
47

. Gr.birea vindec.rii .i reducerea perioadei de spitalizare . Prevenirea sechelelor postoperatorii .i a mortalit..ii . Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul opera.iilor pe zone expuse TIPURI DE COMPLICA.II POSTOPERATORII a) Dup. factorul temporal: . Complica.ii imediate: apar in primele ore post-operator . Complica.ii precoce: apar in primele zile post-operator . Complica.ii tardive: apar dup. s.pt.mani, luni sau chiar ani de zile de la interven.ia chirurgical. (ex.eventra.ia) b) Dup. localizare .i mod de manifestare: . Complica.ii locale: la nivelul pl.gii operatorii . Complica.ii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului organism c) Dup. gravitate: . Complica.iile minore - care se vindec. repede .i nu influen.eaz. starea general. . Complica.ii majore - care se vindec. greu, sunt costisitoare .i/sau las. sechele cu implica.ii sociale, profesionale sau economice . Complica.ii letale - dificil de controlat care determin. decese .i au uneori implica.ii juridice. FI.A Nr. 4.4.1. COMPLICA.IILE POSTOPERATORII IMEDIATE .OCUL .OCUL survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaz. interven.iei CAUZE: - Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilata.ia determinat. de anestezie - Hemoragie intraoperatorie insuficient compensat. - Pierdere important. hidroelectrolitic. SEMNE DE RECUNOA.TERE: - Puls tahicardic, filiform - Angoas. .i team. - Lips. de aer - Sc.derea T.S. (tensiunii sistolice) la 90-80 mm Hg. - Paloarea .i r.cirea pielii, transpira.ii reci - Cianoza extremit..ilor, oligurie - Somnolen.., apatie sau stare de agita.ie AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Supravegherea strict. a bolnavului .i semnalarea imediat. a semnelor incipiente - Inc.lzirea bolnavului prin suplimentarea de p.turi - Oxigenoterapie dup. permeabilizarea c.ilor respiratorii superioare - Administrarea tratamentului etiologic .i simptomatic prescris - Monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative: puls, T.A., respira.ie, diurez. - Administrarea de sange, plasm., electroli.i conform indica.iei medicului
48

- Comunicarea .i sus.inerea psihic. a bolnavului/apar.in.torilor ASFIXIA bolnavul se sufoc . prin lipsa de aer CAUZE - Obstruc.ia bron.ic. .i hipoventila.ia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominal., hipovolemia; - Edemul pulmonar acut prin suprainc.rcare lichidian. prin perfuzii i.v. - Obstacol in c.ile respiratorii superioare: v.rs.rura inhalat., c.derea posterioar. a limbii, etc. - Consecin.a recurariz.rii (anestezicele de tip curara paralizeaz. musculatura respiratorie) SEMNE DE RECUNOA.TERE - Agita.ie, cianoz. - Dispnee sau apnee - Tiraj, cornaj AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area medicului - Aspirarea secre.iilor .i permeabilizarea c.ilor respiratorii - Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2) - Asigurarea pozi.iei proclive a bolnavului - Monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative .i a concentra.iei gazelor in sange - Preg.tirea de urgen.. a materialelor necesare pentru incuba.ie sau traheostomie acolo unde este cazul V.RS.TURILE CAUZE - Efectul anesteziei rahidiene sau generale SEMNE DE RECUNOA.TERE - Paloare, transpira.ii reci, tahicardie - V.rs.turi pe gur. (sau pe lang. sond. dac. nu se aspir. la timp) care pot deveni incoercibile ducand la dilata.ia acut. de stomac AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Plasarea bolnavului cu capul mai sus, orientat lateral - Sus.inerea bolnavului .i captarea v.rs.turilor in condi.ii de protec.ie a vestimenta.iei .i a lenjeriei de pat - Observarea .i raportarea caracteristicilor v.rs.turilor - Punerea unei sonde gastrice dac. medicul indic. - Administrarea medica.iei antiemetice - Notarea pierderilor prin v.rs.tur., urin., scaun in vederea efectu.rii bilan.ului hidric - Rehidratarea bolnavului conform prescrip.iei HEMORAGIA EXTERN. poate fi: - Hemoragie la nivelul pl.gii operatorii
49

- Hemoragie subcutanat. (hematom parietal) CAUZE - Ligatur. defectuoas. - Desfacerea suturii SEMNE - Pansament imbibat cu sange - Sange pe tubul de dren .i in punga colectoare - Semne de .oc AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area medicului - Schimbarea pansamentului .i efectuarea pansamentului compresiv - Administrarea medica.iei hemostatice - Efectuarea tratamentului anti.oc conform prescrip.iei medicului HEMORAGII INTERNE - Sunt mai frecvente la blonzi .i ro.ca.i. - Pot fi: intraseroase: hemotorax, emoperitoneu, hemopericard; intraviscerale (gastrointestinale) CAUZE - Hemostaz insuficient . . intraoperatorie - Tulbur.ri de coagulare - Traumatisme ale anselor intestinale (intraoperator) SEMNE DE RECUNOA.TERE: - Angoas., agita.ie - Paloare, sete, stare sincopat., .oc - Dispnee in caz de hemotorax - Balonare .i durere brusc. in caz de hemoperitoneu - Colaps .i cianoz. in caz de hemopericard - Hematemez., melen. in caz de hemoragie gastro-intestinal. AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area de urgen.. a medicului care hot.r..te atitudinea terapeutic. - Administrarea tratamentului simptomatic prescris - Recoltarea sangelui pentru bilan. biologic: HLG, HT, teste de coagulare .i men.inerea liniei venoase in a.teptare - Aplica.ii locale reci pe toarce, abdomen, cu ac.iune hemostatic. - Administrarea medica.iei hemostatice - Preg.tirea bolnavului pentru reinterven.ie acolo unde este cazul FI.A Nr. 4.4.2. COMPLICA.IILE POSTOPERATORII PRECOCE .I TARDIVE TULBUR.RI PULMONARE a) PNEUMONIA HIPOSTATIC. - inflama.ia alveolelor prin hipoventila.ie CAUZE - Imobilizarea prelungit. - Staza secre.iilor .i reducerea ventila.iei pulmonare
50

SEMNE DE RECUNOA.TERE - Febr., dispnee, tahicardie, junghi toracic - Tuse ini.ial seac., iritativ., apoi cu expectora.ie AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Schimbarea pozi.iei bolnavului - Mobilizarea secre.iilor prin tuse asistat., percu.ii in regiunea interscapular. - Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante - Prelevarea de sput. pentru cultur. .i antibiogram. - Administrarea antibioticelor .i a oxigenului pe sonda endonazal. - Monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative: T , puls, T.A., respira.ie, diurez.. b) EMBOLIA PULMONAR. - survine adesea in ziua a 5 a - a 6a postoperator prin obstruc.ia unei artere pulmonare printr-un cheag de sange provenit, cel mai frecvent, din periferie CAUZE - Interven.ii abdominale, ginecologice, ortopedice - Absen.a tratamentului preventiv anticoagulant SEMNE DE RECUNOA.TERE - Durere toracic. atroce, dispnee .i cianoz. - Tuse cu expectora.ie sangvinolent. - Stare de .oc, oprirea inimii .i deces rapid AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area de urgen.. a medicului - Prinderea unei vene periferice pentru bilan.ul biologic .i administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice -Administrarea oxigenului umidificat pe masc. - Preg.tirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat - Preg.tirea bolnavului pentru reinterven.ie dac. medicul indic. c) EDEMUL PULMONAR ACUT (EPA) - reprezint inundarea . brutal. cu plasm. a alveolelor care deterioreaz. rapid func.ia cardio-respiratorie CAUZE - Reanimare vascular. exagerat. cu solu.ii sau sange - Operat tarat, cu cardiopatie SEMNE DE RECUNOA.TERE - Dispnee cu polipnee, puls tahicardic, filiform - Cre.terea T.A., cianoza extremit..ilor - Expectora.ie patognomonic., rozat., spumoas. la nivelul buzelor - Bolnavul este angoasat, acoperit de transpira.ii AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area de urgen.. a medicului
51

- Pozi.ionarea bolnavului cu gambele atarnate pentru reducerea circula.iei venoase (de intoarcere) .i a presiunii in circula.ia pulmonar. - Administrarea oxigenului pe sonda endonazal., umidificat, cu 2/3 ap. steril. .i 1/3 alcool (care previne spumarea). - Prinderea unei linii venoase periferice .i administrarea tratamentului prescris de medic: diuretice, tonicardiace, vasodilatatoare periferice, anxiolitice - Preg.tirea bolnavului .i materialelor necesare pentru intuba.ie .i ventila.ie asistat. dac. medicul indic.. - Monitorizarea func.iilor vitale si vegetative TROMBOFLEBITA - inflama.ia unei vene, de regul. periferice CAUZE - Interven.ii pe micul bazin - Imobilizarea - Obezitatea SEMNE DE RECUNOA.TERE - Ro.ea.. .i inflama.ie de-a lungul venei - Durere in molet, accentuat. de dorsoflexia piciorului - Cre.terea temperaturii .i a pulsului (puls c...r.tor) AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Asigurarea repausului la pat cu membrul inferior ridicat - Aplica.ii locale cu rivanol, antiinflamatoare - Administrarea tratamentului cu anticoagulante - Monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative - Supravegherea efectelor terapeutice .i nonterapeutice ale medicamentelor administrate - Verificarea testelor de coagulare prin recoltarea de sange venos, la indica.ia medicului - Instruirea pacientului s. nu se loveasc., s. nu se maseze la nivelul moletului. TULBUR.RI DIGESTIVE .I INTESTINALE a) PERITONITA - inflama.ia mucoasei peritoneale SEMNE DE RECUNOA.TERE in peritonita generalizat.: - Febr., frisoane - Oligurie, v.rs.turi - "Abdomen de lemn" (contractur. abdominal.) - Dureri abdominale intense, continue .i permanente - absen.a scaunului .i a gazelor AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Anun.area medicului - Monitorizarea func.iilor vitale .i vegetative - Administrarea tratamentului prescris: antibiotice - pe cale parenteral., aplica.ii reci pe abdomen protejand pielea - Preg.tirea bolnavului pentru reinterven.ia chirurgical., adesea necesar. pentru
52

tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavit..ii b) OCLUZIA INTESTINAL. (ILEUSUL) - ingustarea lumenului intestinal care impiedic. trecerea gazelor .i a materiilor fecale CAUZE - Mecanice: bride aderen iale, . volvulus, cancer. - Paralitice: atonie intestinal., mai ales la cei care au avut peritonita. SEMNE DE RECUNOA.TERE - Durere paroxistic. sau colicativ. - V.rs.turi reflexe la inceput, legate de durere, care devin rapid stercorale, cu miros fecaloid - in ocluzii inalte - Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale .i gaze - Balonarea (meteorismul abdominal) - Alterarea st.rii generale AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Raportarea de urgen.. a simptomatologiei medicului - Punerea sondei de aspira.ie nasogastric. la indica.ia medicului .i aspirarea lichidului intermitent cu seringa sau continuu - Notarea pierderilor: lichid de aspira.ie, diureza - Crearea accesului la o ven. periferic. .i reechilibrarea hidroelectrolitic. - Sistarea alimenta.iei naturale (pe gur.) - Preg.tirea bolnavului pentru rezolvarea chirurgical. a obstacolului atunci cand medicul indic. c) FISTULELE DIGESTIVE POSTOPERATORII - sunt comunic.ri anormale CAUZE - Desfacerea anastomozei sau a suturii digestive care determina ie.irea con.inutului digestiv - Bolnavi denutri.i, ca.ectici, trata.i cu cortizon - Distensia intestinal. SEMNE DE RECUNOA.TERE - Scurgere anormal. din plag. sau pe dren; caracteristicile lichidului sunt in func.ie de natura fistulei: . lichid intestinal in fistula digestiv. . lichid clar, ca "apa de stanc." in fistula pancreatic. . lichid galben-verzui in fistula biliar. . imposibilitatea de a se alimenta pe cale oral. in fistulele digestive AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Notarea .i raportarea pierderilor prin fistul. (calitate, cantitate) - Efectuarea bilan.ului hidric - Crearea accesului vascular pentru reechilibrarea hidroelectrolitic. .i administrarea medica.iei prescrise: antibiotice, insulina - Schimbarea pansamentului in condi.ii de asepsie riguroas. - Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o crem. protectoare
53

d) EVISCERA.IA - survine adesea in a 6a - a 8a zi postoperator. Reprezint. ie.irea viscerelor abdominale prin solu.ii de continuitate ale peretelui, totale, care le fac direct vizibile CAUZE - Factori operatori care .in de tipul de incizie, de sutur., de drenurile scoase prin plaga operatorie - Factori postoperatori: . Cre.terea presiunii intraabdominale prin tuse, v.rs.turi, ileus, reten.ie de urin. . Infectarea pl.gii din interior sau din exterior - Factori care .in de teren (bolnav): . Obezitate sau denutri.ie, hipoproteinemie . Cancer, diabet zaharat .Tratamente cu citostatice, cortizon SEMNE DE RECUNOA.TERE - Indep.rtarea buzelor pl.gii - Viscerele se v.d in plag. - Pacientul acuz. o senza.ie de ruptur. la nivelul abdomenului AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Asigurarea repausului la pat - Refacerea pansamentului in condi ii de asepsie .i fixarea cu . un bandaj elastic in jurul abdomenului - Instilarea la indica.ia medicului, de ser fiziologic steril in pl.gi pentru a preveni uscarea viscerelor - Preg.tirea bolnavului pentru reinterven.ie chirurgical. dac. se indic.. e) EVENTRA.IA - reprezint. ie.irea unor viscere abdominale sub piele, prin zone sl.bite ale peretelui ap.rute dup. unele opera.ii sau traumatisme. Este o complica.ie tardiv.. CAUZE - Care .in de bolnav: varsta inaintat., obezitate, diabet zaharat, caren.e alimentare, constipa.ie, eforturi fizice sus.inute. - Care .in de natura interven.iei operatorii: incizii mari pe abdomen, materiale de sutur. proaste, supura.ii postoperatorii, ileus, etc. AC.IUNI INTREPRINSE DE NURS. - Preg.tirea bolnavului pentru opera.ie FI.A Nr. 4.5. EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PL.GI DRENATE OBIECTIVELE PROCEDURII - Men.inerea pl.gii .i a orificiului de ie.ire a drenului curate - Favorizarea/gr.birea cicatriz.rii pl.gii TIPURI DE DRENAJ
54

- Exist. 2 tipuri de drenaj: . Drenajul deschis care se realizeaz. de regul. cu tuburi de dren scurtate, secre.iile fiind absorbite de pansament . Drenajul inchis - care se realizeaz. cu drenuri lungi racordate la pung. sau borcanul in care se acumuleaz. secre.iile PRECAU.II IN EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PL.GI DRENATE - Se indep.rteaz. pansamentul cu aten.ie pentru a nu se deplasa drenul - Se culeg informa.ii despre cavitatea drenat.: steril., contaminat., infectat. - Se observ. dac. drenul iese prin contraincizie (ca in majoritatea cazurilor) sau iese prin plaga operatorie - Se protejeaz. pielea in jurul drenului pentru a preveni irita.ia - Dac. lichidul drenat este steril, se va dezinfecta mai intai locul de intrare a drenului .i apoi plaga fiindc. principiul este s. nu se aduc. germenii din plaga care este colonizat. c.tre orificiul care trebuie s. r.man. steril. - Din contr., dac. pe dren se evacueaz. un lichid suspect sau infectat, se cur... mai intai plaga .i apoi drenul pentru a evita contaminarea pl.gii. PREG.TIREA MATERIALELOR - M.su.. rulant. pentru pansamente - Casolet. cu comprese sterile, vat. steril. - Trus. pentru pansamente - Materiale pentru fixarea pansamentului - Solu.ii dezinfectante, antiseptice, antibiotice PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: . Informare, explicare, ob.inerea acordului b) FIZIC.: . A.ezarea intr-o pozi.ie comod. care s. ofere acces larg la plag. .i la dren EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PL.GI CU DREN CARE SE SCURTEAZ. - Se indep.rteaz. pansamentul murdar cu o pens. sau cu o m.nu.. de unic. folosin.. - Cu o foarfec. steril., se despic. compresele in "Y", cu condi.ia s. fie puse apoi intr-o pung. steril. - Se indep.rteaz. acul de siguran.. vechi astfel: . Se prinde acul cu o pens. anatomic. . Se fixeaz. cu pensa Kocher .i apoi se deschide cu pensa anatomic. . Se depun pensa Kocher .i acul de siguran.. in recipientul rezervat - Se cur .i se dezinfecteaz plaga incepand cu partea ... . cea mai curat. - Se cur... in jurul drenului prin mi.c.ri circulare sau centrifuge - Se fixeaz. drenul, se trece acul de siguran.. prin dren .i se inchide apoi cu o pens. anatomic. - Se taie segmentul de dren aflat deasupra acului de siguran.. - Dac. trebuie s. se injecteze un antibiotic: . Se dezinfecteaz. drenul
55

. Se clampeaz. apoi drenul cu o pens. Kocher . Se in.eap. drenul pe partea lateral., sub pens. .i se injecteaz. solu.ia . Se indep.rteaz. seringa .i acul, se declampeaz. tubul de dren - Se inconjoar. drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc - Se acoper. apoi partea de deasupra a drenului cu alte comprese necrestate - Se fixeaz. prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice CAPITOLUL V. PARTICULARIT..I DE ADMINISTRARE A UNOR MEDICAMENTE FISA 5.1. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR DEFINI.IE - Anticoagulantele sunt medicamente care impiedic. procesul de coagulare, fiind administrate pentru prevenirea .i tratarea diferitelor forme ale maladiei tromboembolice. FACTORII CARE FAVORIZEAZ. BOALA TROMBOEMBOLIC. - Alterarea peretelui vascular - Staza circulatorie din cauza imobiliz.rii - Hipercoagulabilitatea INDICA.II - Flebitele membrelor inferioare in: . Obstetric. - dup. na.tere sau avort . Chirurgie - pentru bolnavul imobilizat in aparat gipsat, interven.ii pelvine la femei cu obezitate sau cu boli venoase; dup. interven.ii pentru protez. de .old sau genunchi . Medical. - bolnavi cardiaci, cu flebite latente, in imobilizarea prelungit. - Embolie: pulmonar., periferic. in membrele inferioare, in teritoriul mezenteric, in cardiopatii embolice - Tromboza coronarian.: infarct miocardic - Arterite .i tromboze arteriale ale membrelor inferioare - Chirurgia cardiac., a vaselor mari MEDICAMENTE UTILIZATE FORME DE PREZENTARE A. SOLU.II INJECTABILE HEPARINA - Se administreaz. strict intravenos, in amestec cu solu.ie salin. izoton. urmat. de perfuzie continu. - Ac.ioneaz. prin blocarea ultimei faze a coagul.rii, inhib. trombina .i impiedic. transformarea fibrinogenului in fibrin. - Nu se amestec. in perfuzie cu preparate de calciu, papaverin., sau cu alte medicamente. - Heparina este inactivat. de sucurile digestive .i nu trece prin membrane. FORME DE PREZENTARE: Heparin solu.ie injectabil., fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml
56

Heparin Sandoz 25000ui/5ml - solu.ie injectabil., fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml Heparine sodique - solu.ie injectabil. - flacoane de 5ml - 5000ui/ml Reviparinum, Enoxaparinum, Nadroparinum, Dalteparinum - Solu ii apoase injectabile pentru administrare . S.C. .i I.V. - Pentru administrare .i manevrare corect. se cite.te cu aten.ie prospectul - Locuri de administrare: deasupra crestei iliace, la nivelul abdomenului (la 5 cm distan.. de ombilic), la nivelul bra.ului .i coapsei - Dup. dezinfec.ia local. se face un pliu cutanat care va fi men.inut tot timpul inject.rii, pentru a evita introducerea solu.iei intramuscular - Dup. injectare se men.ine acul in .esut aproximativ 5 secunde pentru a evita refularea medicamentului prin in.ep.tur. - Nu se maseaz. locul pentru a nu favoriza apari.ia hematoamelor - Nu se amestec. in solu.ie cu alte preparate - Administrarea se face la interval de 12 h, conform indica.iei medicale - Locul inject.rii nu influen.eaz. rata de absorb.ie Reviparinum prezentat sub form. de: - Clivarin MULTI - solu.ie injectabil., flacoane de 6ml - 5726unit/ml - Clivarin PEN - solu.ie injectabil. 5726unit/ml, cartu. pen umplut cu 10 doze 0,25 ml, 0,25ml= 1432 ui . Se administreaz. in pliul cutanat prin in.ep.tur. perpendicular., f.r. aspira.ie . Dezinfec.ia se face intr-un singur sens . Dup. injectare dispozitivul de administrare se .ine in pozi.ie 10 secunde, apoi se d. drumul la pliu - Clivarin 0,25 ml/1432 ui; 0,6 ml/3346 ui; . se prezint. in seringi preumplute unidoz. . se administreaz. inaintea .edin.ei de dializ. in bolus intraarterial sau in pliu cutanat intre ombilic .i creasta iliac., pe fa.a anterioar. a coapsei, perpendicular, f.r. aspira.ie. Enoxaparinum prezentat sub form. de : - Clexane - solu.ie injectabil. - 100 mg enoxaparin. sodic./ml, flacoane de 3 ml - Clexane 10 000 ui/ml - solu.ie injectabil. in seringi preumplute de 1 ml (100 mg/ml - 1 mg enoxaparin. sodic. = 0.01 ml solu.ie injectabil.) - Clexane injectabil in seringi preumplute de 0,2 ml/ 2000 ui, 0,4 ml/4000 ui, 0,6 ml/6000 ui, 0,8 ml/8000 ui . Nu se administreaz. i.m. . Nu se elimin. bula de aer inainte de injectare - Nadroparinum prezentat sub denumirea de Fraxiparine - 2850 u.i./0,3 ml seringi preumplute de 0,3 ml/2850u.i., 3800u.i./0,4 ml; 5700 u.i/0,6 ml; 7600u.i./0,8 ml - Deltaparinum prezentat sub denumirea de Fragmin, seringi preumplute (10000 ui/ml) Fragmin : 0,2 ml/2500 ui, 0,2ml/5000 ui, 0,3ml/7500 ui, 0,6ml/1500ui . Se administreaz. S.C. in peretele abdominal prin in.ep.tur. perpendicular.. Se poate administra .i i.v. prin perfuzie continu. .i intrarterial in bolus, la
57

inceputul .edin.ei de dializ.. B. FORME PENTRU ADMINISTRARE PE CALE ORAL. Anticoagulante cumarinice (Antivitamine K) - Impiedic. sinteza hepatic. a factorilor coagul.rii dependent. de vitamina K - Se recomand. in profilaxia trombozelor venoase .i accidentelor tromboembolice dup. interven.ii chirurgicale la pacien.ii cu risc crescut, la bolnavii cu proteze valvulare, grefe vasculare, stenoz. mitral.. Acenocumarolum produs sub denumirea de: - Acenocumarol - cp. - 2 mg - Sinirom - cp. - 4 mg - Trombostop - cp.- 2 mg; . se p.streaz. la 15-25 , ferit de lumin. . aten.ie - v.rs.turi - disfunc.ii hepatice Reac.ii adverse: . Hemoragii - gastrointestinale, cerebrale, la nivelul tractului urogenital (hematurie), uter (menoragii sau metroragii) . Reac.ii adverse: grea.., v.rs.turi, reac.ii alergice, urticarie, dermatite, febr , . alopecie reversibil. PRECAU.IUNI SPECIALE PRIVIND ADMINISTRAREA SUBCUTANAT. - Injectarea subcutanat. se preteaz. la cantit..i mici de solu.ie - Se folosesc ace sub.iri, lungi de 12mm, care garanteaz. injectarea medicamentului in .esutul subcutanat - Acul sub.ire scade riscul antren.rii germenilor - Se prefer. introducerea vertical. la 90 sc.zand riscul lez.rii unor filete nervoase .i vaselor de sange, ceea ce face ca durerea s. fie mai mic. .i riscul de hematom sc.zut - Acele mai lungi pot fi introduse sub un unghi de 45 , cu aten.ie, pentru a nu ajunge in grosimea mu.chiului. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI A. Inaintea tratamentului - Se determin. gropul sanguin .i Rh - Medicul stabile.te bolnavii cu risc de hemoragie: ulcerul gastroduodenal, boli hemoragice, insuficien.a hepatic. .i renal., AVC recent; gravide, hipotensiunea arterial. sever. - Se determin. timpul de protrombin. inaintea tratamentului cu anticoagulante cumarinice (este crescut in ciroz. .i hepatit.) B. In timpul tratamentului - Nu se fac injec.ii i.m. .i s.c, exist. risc de hematom - Se supraveghez. apari.ia hemoragiilor . gingivoragii, epistaxis . hemoragii dup. ras . hematuria - se colecteaz. urina intr-un borcan .i se examineaz.
58

. scaunul cu sange - In cazul sangerarilor, la recomandarea medicului, se administreaz. PROTAMINA in tratamentul cu Heparin. .i Fitomenadion. in tratamentul cu trombostop - Nu se fac endoscopii .i nici punc.ii - Se face controlul biologic al coagul.rii: timpul Howell in heparinoterapie .i timpul de protrombin. in tratamentul cu anticoagulante orale - In timpul perfuziei, recoltarea sangelui se face de la cel.lalt bra. - In cazul administr.rii subcutanate recoltarea se face la 6-8 ore de la injec.ie - Se monitorizeaz. starea general. intrucat pot apare: frison, febr., vom.. - Pacientul este informat s. nu ia alte medicamente f.r. recomandare medical. deoarece unele poten.eaz. efectul iar altele il diminueaz. - Aten.ie deosebit. se acord. pacientului tratat cu anticoagulante cumarinice, deoarece tratamentul se face ambulator .i nu poate fi supravegheat permanent - Medicamentele care cresc efectul anticoagulantelor: salicila.i, paracetamol, fenilbutazon., laxative, hormoni tiroidieni, unele antibiotice (tetraciclin., cloramfenicol), sulfamide, analgetice - Medicamente care scad efectul anticoagulante lor: pansamentele gastrice, antiacide, barbiturice, unele tranchilizante .i neuroleptice, diuretice mercuriale, digitalice, inhibitori tiroidieni. EDUCA.IA PACIENTULUI Se instruie.te pacientul: - S. ia medicamentele dup. orarul stabilit de medic; administrarea se face mai ales seara pentru ca medicul s. poat. corecta la nevoie doza dup. valoarea timpului de protrombin. determinat in timpul zilei - Dac. omite o doz., o poate lua in interval de 8 ore, dup. care se sare peste priz. .i se ia doza la ora obi.nuit. in ziua urm.toare - S. nu-.i modifice singur dozele - S. nu intrerup. brusc tratamentul, exist. risc de hipercoagulabilitate .i tromboembolie - S. se autosupravegheze .i s. depisteze semnele de supradozare (hemoragii) - S. se prezinte cu regularitate la medic pentru recoltarea probelor de coagulare - S. anun.e stomatologul sau alt medic, dac. este cazul, c. este in tratament cu anticoagulante orale (ACO) - S nu practice sporturi violente care presupun lovituri, . c.deri sau munci intense - S. continue autosupravegherea pe perioada intreruperii treptate a tratamentului (2-4 s.pt.mani) pentru c. ac.iunea se men.ine intre 2-5 zile dup. incetarea administr.rii, in func.ie de anticoagulantul folosit - S. evite expunerea la c.ldur., canicula cre.te efectul - S. consume o alimenta.ie echilibrat. .i s. nu exagereze cu alimente bogate in vitamina K: brocoli, spanac, varz., conopid., sparanghel, m.rar, maz.re verde, soia, tomate, urzici, g.lbenu. de ou, ficat (porc, vit.), salat. verde, suc de
59

grape-fruit. - S. nu consume alcool in exces, poten.eaz. efectul ACO - S. nu foloseasc. plante medicinale care influen.eaz. efectul ACO: . scad timpul de protrombin.: sun.toarea, lucerna, ceaiul verde, gingseng, coac.ze negre . cresc timpul de protrombin. sau riscul de hemoragie: usturoiul, ceaiul verde, ginko biloba - S. evite fumatul, deoarece fumul de .igar. poate sc.dea efectul ACO - S. informeze familia asupra tratamentului anticoagulant - S. evite t.ieturile; in caz de hemoragie s. aplice un pansament compresiv .i s. se prezinte de urgen.. la spital - S. poarte asupra lui cartea de identitate, un card cu grupa sanguin. .i anticoagulantul folosit; data inceperii tratamentului .i durata probabil., doza administrat., modul de administrare (un comprimat seara, sau dou. administr.ri pe zi la 12 ore preferabil la aceea.i or ) FI.A Nr. 5.2. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR DEFINI.IE - Antibioticele sunt agen.i antimicrobieni care introduse in organism exercit. efecte toxice specifice fa.. de anumite microorganisme, parazi.i sau celule atipice, avand efecte toxice mult mai reduse sau absente fa.. de celulele organismului gazd.. EFECTE .I MOD DE AC.IUNE ANTIBIOTICE BACTERICIDE . Produc distrugerea germenilor, sunt indicate in infec.ii grave, supraacute, sau cand mecanismele imunitare sunt reduse (nou n.scu.i, b.trani, infec.ii cronice), in urma administr.rii citotoxicelor, corticoterapicelor, dup. radioterapie. . Principalele antibiotice bactericide sunt: penicilinele, cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, polimixinele .i bacitracina. ANTIBIOTICE BACTERIOSTATICE . Inhib. multiplicarea germenilor .i favorizeaz. ac.iunea for.elor de ap.rare ale organismului. .Principalele antibiotice bacteriostatice sunt: tertraciclina, clofamfenicolul, eritromicina. Sunt recomandate in infec.ii u.oare sau medii. - Antibioticele pot avea: 1 Spectru ingust - asupra cocilor .i bacililor gram-pozitivi .i gramnegativim. Permit terapia bine .intit.. 2 Spectru larg - tip tetraciclin. .i cloramfenicol care ac.ioneaz. asupra cocilor .i bacililor gram-pozitivi .i gram-negativi, a rickettsiilor, micoplasmelor, chlamidiilor. 3 Spectru limitat (antituberculoase) - active numai fa.. de bacterii. - Eficacitatea depinde de:
60

Rezisten.a germenilor - care reprezint. insensibilitatea la un anumit antibiotic, .i care poate fi natural. sau dobandit. (urmare a unei transform.ri genetice stabile transmise de la o genera.ie la alta). Realizarea concentra.iei active - la locul de ac.iune care trebuie s. se men.in. un timp suficient pentru a intoxica microorganismele, fiind condi.ionat. de absorb.ia antibioticului din tubul digestiv sau de la locul inject.rii. INDICA.II - Prevenirea .i tratamentul infec.iilor. Tratamentul poate fi - prin terapia direct. (impotriva unui organism specific identificat prin cultur. .i antibiogram.), sau empiric (impotriva agen.ilor patogeni cel mai probabil pan. cand organismul specific este identificat). In general sunt utilizate ca profilactice urm.toarele: . Penicilina pentru prevenirea infec.ilor streptococice din grupul A, a gonoreei .i sifilisului imediat dup. expunere. Antibiotice pentru a preveni endocarditele bacteriene la pacien.ii cu boli cardiace valvulare. . Antibiotice pentru prevenirea infec.iilor postoperatorii la pacien.ii cu rezisten.. sc.zut. datorit. varstei, nutri.iei deficitare, inaintea interven.iilor chirurgicale cu risc crescut (chirurgia cardiac., chirurgia gastrointestinal., proceduri chirurgicale in ortopedie). PRINCIPIILE TERAPIEI MEDICAMENTOASE ANTIINFEC.IOASE - Limitele utiliz.rii . Sunt indicate numai cand o infec.ie bacterian. semnificativ. este diagnosticat. sau suspectat. puternic, sau cand exist. o indica.ie stabilit. pentru profilaxie. . Nu trebuie utilizate pentru infec.iile virale .i infec.ii neinsemnate. Sunt ineficiente in infec.iile virale, permit cre.terea rezisten.ei. - Colectarea probelor . Colectarea pentru cultur. .i antibiogram. inainte de a se administra prima doz. de antibiotic . Culturile trebuiesc recoltate corect .i duse la laborator, in timp util. Dac. se intarzie poate cre.te contaminarea - Selectarea medicamentului . Alegerea antibioticului ar trebui s. fie bazat. pe rezultatului de la cultura microbian. .i antibiogram., pe studii privind sensibilitatea, pentru a putea determina care medicamente sunt cele mai eficiente. Unele microorganisme sunt in intregime sensibile la anumite medicamente .i in cazul unor infec.ii, nu mai este necesar. efectuarea testelor de sensibilitate. . Culturile .i studiile de sensibilitate sunt importante pentru suspectarea infec.iilor gram negative datorit. inciden.ei mari a rezisten.ei la microorganisme . Deoarece aceste teste cer 48 - 72 de ore, medicul prescrie imediat administrarea unui medicament care s. fie eficient - Calea de administrare
61

. Depinde mult de severitatea infec.iei . Calea oral. - administrarea oral. este preferat. pentru ini.ierea terapiei nomai in infec.iile relative u.oare . Calea injectabil. (I.M., I.V., intrarahidian.) - in infec.iile serioase este preferat. ruta i.v. .Aplicare local. (pe tegumente) - Durata terapiei . Variaz. de la o singur. doz. la ani . In infec.iile acute durata medie este de 7-10 zile sau pan. cand pacientul este afebril .i asimptomatic 48-72 h - Utilizarea perioperatorie . Se administreaz. preventiv cu o or. inainte de opera.ie. Furnizeaz. concentra.ia eficient. a .esuturilor pe perioada procedurii chirurgicale, cand contaminarea este mare. Alegerea medicamentului depinde de agentul patogen, o singur. doz. este suficient., putand fi repetat. dac. interven.ia se aman. sau se prelunge.te Utilizarea in insuficien.a renal. . Se cere precau.iune extrem., deoarece multe medicamente sunt excretate primar prin rinichi, unele fiind nefrotoxice. Totu.i in doze reduse sunt necesare. - Utilizarea in bolile hepatice . In bolile severe ale ficatului medicamentele antiinfec.ioase care sunt excretate prin ficat ar trebui s. fie reduse ca doz., unele sunt hepatotoxice. Acestea includ eritromicina, clidamycin .i cloramfenicolul. - Utilizarea la copii . Medicamentele antimicrobiene sunt utilizate in spital .i ambulatoriu pentru otite medii .i infec ii ale tractului respirator. Penicilinele . .i cefalosporinele sunt considerate sigure pentru cele mai multe grupe de varst., totu.i ele sunt eliminate mult mai incet la nou n.scu.i datorit. func.iei renale imature .i de aceea trebuie administrate cu precau.iune. Aminoglicozidele (ex. gentamicina) pot cauza nefrotoxicitate .i ototoxicitate. La nou n.scu.i riscul este mare datorit. func.iei renale imature. Tetraciclinele sunt contraindicate la copii sub 8 ani, datorit. efectelor asupra din.ilor (ing.lbenire) .i oaselor. - Utilizarea la persoanele in varst. . Peniciline sunt sigure, dar pot produce hiperkalemia dup. administrarea dozelor mari i.v. de penicilin. G potasic. .i hipenatremia dup. administrarea de carbenicilin. . Cefalosporinele sunt in general considerate sigure, dar pot cauza sau agrava insuficien.a renal., in special cand sunt utilizate .i alte medicamente nefrotoxice. . Aminoglicozidele sunt contraindicate.Persoanele in varst. au un risc mare de nefrotoxicitate .i ototoxicitate.
62

. Tetraciclinele exceptand doxicilina .i nitrofurantoinul sunt contraindicate. PRECAU.II SPECIALE - Se face o anamnez. am.nun.it. privind func.iile renal., hepatic., auditiv. .i eventuale antecedente alergice - Se respect. medicamentul recomandat avand in vedere efectele .i reac.iile adverse - Se respect. orarul, doza .i calea de administrare pentru a men.ine o concentra.ie activ. la locul de ac.iune - Se respect. durata tratamentului pentru prevenirea dezvolt.rii germenilor rezisten.i - Se vor urm.ri reac.iile adverse: . Reac.ii alergice mai frecvente la penicilin., apar in cadrul aceleia.i grupe de antibiotice sau apropiate ca structur.. Intre 5-10% din pacien.ii sensibili la penicilin. pot prezenta alergie la cefalosporine. . Reac.ii toxice - intereseaz. unele organe; aminoglicozidele sunt ototoxice .i nefrotoxice, iar tetraciclinele, eritromicinele sunt hepatotoxice, cloramfenicolul este toxic pentru hematopoeza, penicilinele in doze mari .i polimixinele au efect neurotoxic. . Reac.ii idiosincrazice - ca urmare a unor enzimopatii genetice (ex.hemoliza produs. de sulfamide sau manifest.rile polinevritice la izoniazid.) . Reac.ii de ordin biologic: o Reac.ii de exacerbare (Herxheimer) - rezultatul distrugerii masive de germeni cu eliberare de endotoxine in tratamentul cu penicilin. al luesului sau cu cloramfenicol in febra tifoid.. Medicul prescrie la inceput doze mici. o Rezisten.a microbian. la un anumit antibiotic, favorizat. de concentra.ia sc.zuta la locul ac.iunii, tratament de scurt. durat.. o Fenomene de dismicrobism - distrugerea unor germeni concomitent cu inmul.irea celor rezisten.i care pot fi sau pot deveni patogeni, pot produce suprainfec.ii grave mai frecvent la copii, b.trani .i la antibiotice cu spectru larg. Administrarea local. a antibioticelor trebuie limitat., exist. risc mare de sensibilitate .i dezvoltare de tulpini rezistente. Se prescriu cele care nu se administreaz. pe cale general. datorit. toxicit..ii mari, cu capacitate alergizant. redus., bine tolerat. de .esuturi. INTERAC.IUNI MEDICAMENTOASE - Cloramfenicolul reduce metabolismul anticoagulantelor .i anticonvulsivantelor - Ototoxicitatea aminoglicozidelor este poten.at. de diuretice (ex.furosemid) - Combinarea substan.elor "in vitro" poate modifica starea fizico-chimic. .i activitatea antimicrobian. (amestecarea solu.iei de meticilin. .i gentamicin. sau kanamicin.). - Solu.iile cu pH prea alcalin sau prea acid folosite pentru perfuzie inactiveaz. antibioticul (ex. benzilpenicilina). Heparina .i hidrocortizonul hemisuccinat (HHC) sunt incompatibile cu: penicilina, meticilina, kanamicina, cloramfenicolul,
63

tetraciclina. Dac nu se cunosc date suficiente cu privire la . incompatibilitatea antibioticelor cu aceste substan.e, este preferabil ca acestea s. fie administrate pe cale intravenoas. separat sau in perfuzii scurte, intermitente.- Sulfamidele poten.eaz. efectul sulfamidelor antidiabetice cu hipoglicemie consecutiv., poten.eaz. anticoagulantele cumarinice; substan.ele acidifiante favorizeaz. precipitarea in c.ile urinare. AC.IUNILE NURSING GENERALE Administrarea cu acurate.e - Stabilirea orarului de administrare la intervale egale - pentru men.inerea nivelului terapeutic in sange - Se administreaz. pe stomacul gol (cu 1h inainte de mas. sau la 2h dup. mas.) pentru a preveni inactivarea de c.tre secre.ia gastric. .i a favoriza absorb.ia - Se citesc recomand.rile de amestecare .i stocare din prospect.. - Medicamentele antimicrobiene ambalate sub form. de pulbere sunt instabile in solu.ii, se dizolv. inaintea administr.rii folosind o cantitate adecvat. de solvent, concentra.ia fiind exprimat. in mg/ml. Cele mai multe solu.ii se p.streaz. la frigider pentru perioade lungi de stabilitate. - Nici o solu.ie nu trebuie utilizat. dup. termenul de expirare deoarece este posibil. descompunerea. - Parenteral solu.ii cu antibiotice se administreaz. singure, nu se amestec. cu nici un alt medicament in sering. sau solu.ii i.v. - pentru a evita incompatibilit..ile chimice .i fizice care pot cauza precipitarea sau inactivarea medicamentelor - Antibioticele se administreaz. i.m., profund in masa muscular. .i se rote.te locul de injec.ie - Pentru administrarea i.v. a antibioticelor. . Se utilizeaz. solu.ii pentru dilu.ie . Se administreaz. incet . Dup. administrare se mai introduc i.v.cel pu.in 10 ml de solu.ie pentru a nu r.mane o parte din doza de medicament in tubul perfuzorului (10% din doza amestecat. in 100ml poate r.mane pe tubul perfuzorului). . Este de preferat administrarea separat. .i intermitent., diluate cu 50-100 ml ser fiziologic .i introdus in 20-60 min. . Administrarea lent. .i intermitent. determin. mai pu.in. irita.ie la nivelul venelor, evit. dezactivarea medicamentului .i asigur. nivelul terapeutic. - Observarea efectelor terapeutice . Se observi reducerea ro.elii, edemului, c.ldurii .i durerii. Semnele .i simptomele inflama.iei .i infec.iei uzual se diminueaz. sau dispar in aproximativ 48 de ore de la inceperea terapiei cu antibiotice. . In infec.iile sistemice se observ. sc.derea febrei .i a leucocitelor, cre.te apetitul .i pacientul se simte mai bine. . In pl.gile infectate se observ. descre.terea semnelor locale de inflama.ie .i sc.derea drenajului. Lichidul de drenaj se poate schimba de la purulent la seros.
64

. In infec.iile respiratorii se observ. sc.derea dispneei, tusei .i secre.iilor. Secre.iile pot s. se schimbe de la gros la sub.ire .i de la colorate la alb. . In infec.iile tactului urinar se observ. sc.derea frecven.ei mic.iunilor .i dispari.ia disuriei. Se verific. rezultatul examenului de urin., pentru a observa sc.derea bacteriilor .i leucocitelor. - Observarea interac.iuni medicamentelor - cele mai semnificative interac.iuni sunt cele care altereaz. eficien.a antiinfec.ioaselor sau cresc toxicitatea medicamentelor - Observarea efectelor adverse . Hipersensibilitatea - se poate produce dup. administrarea celor mai multe antiinfec.ioase, dar cea mai comun. este penicilina. o Anafilaxia - hipotensiune, distress respirator, urticarie, angioedem, v.rsaturi, diaree. Anafilaxia uzual se produce in primele minute dup. administrarea medicamente lor. Hipertensiunea se datoreaz . vasodilata.iei .i colapsului circulator. Distressul respirator se datoreaz. bronhospasmului .i edemului laringian. o Boala serului - febr., vasculit., limfadenopatie generalizat., edeme ale articula.iilor, bronhospasm, urticarie. Aceasta este o reac.ie alergic. intarziat., care se produce la o s.pt.man. sau mai mult dup. ce a inceput administrarea medicamentului. Semnele .i simptomele sunt cauzate de inflama.ie. . Suprainfec.ia este o infec.ie nou. sau secundar. care se produce pe durata terapiei infec.iei primare. Suprainfec.iile sunt relativ comune .i poten.ial grave deoarece microorganismele responsabile stafilococii, germenii gram negativ (Proteus sau Pseudomonas) sau fungi (Candida) sunt adesea rezistente la medicamente. Infec.iile cu aceste microorganisme sunt greu de tratat. o Stomatitele - gura inflamat., pete de culoare alb. pe mucoasa bucal.. o Diareea o Vaginita pustuloas. infec.ioas. - irita.ie in zona perineal., manc.rime, scurgeri vaginale o Semne .i simptome noi localizate - ro.ea.., c.ldur., edem, durere, drenaj, expectora.ie. o Revenirea semnelor .i simptomelor sistemice - febr., indispozi.ie. . Flebit. la locul punc.iei venoase, durere la locul injec.iei i.m.. Solu.iile parenterale .i multe medicamente antiinfec.ioase sunt iritante pentru .esuturi. . Simptome gastrointestinale - grea.a, v.rs.tura, diareea Educa.ia pacientului - Se informeaz. pacientul asupra riscurilor .i beneficiilor - Se monitorizeaz. starea pacientului - Se instruie.te pacientul privind administrarea oral. sau local.: . respectarea dozei .i orarului (pentru a men.ine nivelul eficient in sange), a c.ii de administrare . evitarea asocierii cu alte medicamente
65

. respectarea administr.rii in raport cu mesele, alimentele scad absorb.ia mai multor antinfec.ioase orale. Dac. medicamentele cauzeaz. grea.. .i v.rs.tur. intolerabil., pot fi luate cateva inghi.ituri de alimente. - Se explic. pacientului s. ia medicamentele cu un pahar plin cu ap., pentru a sc.dea irita.ia gastric. .i a cre.te ritmul dizolv.rii .i absorb.iei (tablete .i capsule). - Se explic. pacientului efectul medicamentului .i faptul c. tratamentul nu trebuie intrerupt chiar dac. manifest.rile au disp.rut .i trebuie continuat pe toat. perioada indicat.. - S. ia toate medicamentele antiinfec.ioase prescrise chiar dac. simptomele au disp.rut, pentru a preveni revenirea infec.iei .i apari.ia rezisten.ei microorganismului la medicament. - Se informeaz. pacientul care sunt reac.iile adverse mai frecvente: tulbur.ri digestive (gre.uri, v.rs.turi, uneori sanger.ri intestinale), manifest.ri cutanate (erup.ii, urticarie), tulbur.ri urinare (la sulfamide - oligurie, anurie), tulbur.ri nervoase (nevrite periferice, cefalee, insomnie), tulbur.ri respiratorii (bronhospasm), reac.ii anafilactice - Se instruie.te pacientul s. raporteze grea.a, v.rs.tura, diareea, erup.ia cutanat., revenirea simptomelor pentru care au fost prescrise antiinfec.ioasele, sau semnele unei infec.ii noi (ex. febr., tuse, gur. inflamat., drenaj). Aceste probleme pot indica efecte adverse ale medicamentului, lipsa r.spunsului therapeutic la medicament, sau suprainfec.ia. Unele din acestea cer evaluare .i pot indica schimb.ri in terapia medicamentoas.. - Se instruie.te pacientul: . s. anun.e medicul dac. este in tratament cu alte medicamente pentru a evitaincompatibilit..ile . s. p.streze medicamentele in condi.ii recomandate de produc.tor (in prospect) . s. se adreseze medicului la apari.ia primelor semne de intoleran.. cunoscute sau a altor manifest.ri ie.ite din comun FI.A Nr. 5.3. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI DEFINI.IE - Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau analogi de sintez. cu efect antiinflamator marcat .i ac.iuni importante asupra metabolismului glucoproteic. EFECTE - Inhib. procesele inflamatorii, diminueaz. formarea edemului local .i men.in r.spunsul vaselor la catecolamine - Au propriet..i antialergice marcate - Sunt eficace in toate tipurile de .oc circulator - Influen.eaz. constantele hemogramei - Scad ap.rarea organismului la infec.ii intarziind cicatrizarea - Cresc secre.ia gastric. de HCl
66

- Stimuleaz. sistemul nervos central creand o stare de bine dar pot declan.a reac.ii psihotice - Favorizeaz. reten.ia de sare .i ap. - Favorizeaz. gliconeogeneza pe seama proteinelor INDICA.II - Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic - Scleroza multipl. - St.ri edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupic.) - Boli neoplazice in stadiul terminal pentru imbun.t..irea calit..ii vie.ii .i pentru profilaxia st.rilor de grea.. .i v.rs.turi provocate de chimioterapia antineoplazic. - Boli alergice MEDICAMENTE UTILIZATE. FORME DE PREZENTARE A. CORTIZON 1. Dexametasonul - solu.ie injectabil., fiole de 2 ml. 2. Hidrocortisonum . Flebocortid - pulbere 100 mg + 1 fiol. de 2 ml solvent . HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) - solu.ie injectabil. i.v. 25 mg/5 ml - 1 fiol. HHC a 1 ml +1 fiol. solvent de 4 ml . Hidrocortisone Na succin - pulbere 100mg - 1 fiol. solvent 2 ml . Hidrocortisone - liofilizat pentru solu.ie injectabil. 100mg + 1 fiol. solvent 2 ml . Hidrocortisone 500 mg - liofilizat pentru solu.ie injectabil. + 1 fiol. solvent de 4 ml. 3. Methylprednisolon - Depo-medrol suspensie injectabil. i.m. apoas. steril. 40 mg/1ml, 80 mg/2ml . Nu se amestec. cu alte medicamente , - Lemod solu 20 mg, 40 mg - flacoane cu liofilizat .i fiole de 1 ml cu solvent . 125 mg + 1 fiol. solvent 2 ml . 500 mg + 1 fiol. solvent 7,8 ml . Solu.ia reconstituit. se p.streaz. cel mult 48 de ore la 15 - 25 , feri.i de lumin. - Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg - Solu medrol ACT-O-VIAL (liofilizat .i solvent pentru solu.ie injectabil.): 40 mg/1ml solvent, 125 mg/2 ml solvent, 250 mg/4 ml solvent, 500 mg/7,8 ml. Flacoane bicompartimentate: o Inferior liofilizatul iar in cel superior solventul o Dizolvarea se face prin ap.sarea pe activatorul de plastic pentru a for.a p.trunderea solventului in compartimentul inferior; se agit. u.or. 4. PREDNISOLON . Decortin - 5mg .i 20mg/cp . Solu- decortin - pulbere pentru suspensie injectabili. 50 sau 250 mg, flacon +1
67

fiol. de 5ml solvent 5. PREDNISON . N. Prednison - comprimate 5 mg . Prednison - comprimate 5mg PRECAU.II SPECIALE - Doza este strict individualizat. de c.tre medic - Preparatele cortizonice se administreaz. 2/3 din doza zilnici. diminea.a .i 1/3 dup. amiaza pentru a respecta nivelul maximal al secre.iei fiziologice a cortizolului - Doza de intre.inere se administreaz. diminea.a - In boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipl. (SM) se face puls-terapie 1g/zi timp de 3 zile in perfuzie cu glucoz. 5% in cel pu.in 30 minute - Dozele sub 250mg se pot administra i.v. lent in cel pu.in 5', iar cele peste 250 mg in PEV, in cel pu.in 30' - Suspensiile apoase nu se administreaz. i.v. nici IR. - Doza se scade treptat conform recomand.rii medicale - Solu.ia ob.inut. prin dizolvarea liofilizatului se p.streaz. maximum 48h. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI - Se monitorizeaz. TA, exist. risc de cre.tere prin reten.ie hidrosalin.. Se recomand. diet. hiposodat.. - Se cant.re.te periodic in timpul tratamentului de lung. durat., exist. risc de obezitate - Apar pirozisul .i epigastralgii, se administreaz. inhibitori ai secre.iei gastrice .i regim alimentar de protec.ie. - Se supravegheaz. scaunul, exist. risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal. - Se monitorizeaz. glicemia - cre.te prin gluconeogenez.. Se recomand. regim hipoglucidic, se supravegheaz. atent pacien.ii cu diabet. Exist. risc de diabet cortizonic. - Pacientul poate acuza sl.biciune muscular., se pierde potasiu in timpul tratamentului. Se recomand. dieta hiperpotasic. .i hiperproteic. - Se supravegheaz. comportamentul pacientului; pot apare st.ri de agita.ie, insomnie, tulbur.ri psihotice - Se observ. aspectul tegumentelor, pot apare edeme. EDUCA.IA PACIENTULUI Pacientul trebuie instruit: - S. ia medicamentele dup. mas. sau impreun. cu gustarea - S. respecte orarul de administrare: 2/3 din doz. la ora 8 .i 1/3 din doz. la ora 16 - S. nu omit. nici o doz. de medicamente - S. aib. asupra lui .i la indeman. medicamentele pentru a putea fi folosite in caz de urgen..
68

- S. evite situa.iile de stres accentuate (febr., infec.iile, lucr.ri dentare, accidente, crize personale sau familiale) - S. nu modifice dozele f.r. acordul medicului - S.-.i monitorizeze semnele .i simptomele care pot apare: anorexie, grea.., v.rs.turi, sl.biciune, depresie, ame.eal., poliurie, pierdere in greutate .i s. anun.e medicul - S. se cant.reasc. periodic, s. observe modificarea fe.ei (fa.. in lun. plin.), prezen.a edemelor, s.-.i m.soare TA. In cazul cre.terii ponderale s. se adreseze medicului - S. consume o diet. hiposodat. .i hiperproteic. in timpul tratamentului .i s. consume moderat glucide. - S. echilibreze efortul fizic cu repausul - S. evite activit..ile suprasolicitante - S. nu fac. vaccin.ri, exist. risc de complica.ii neurologice - S. nu intrerup. tratamentul brusc sau f.r. acordul medicului, sc.derea dozelor se face treptat - Se aten ioneaz pacientul s nu ia medicamente f . . . .r. acordul medicului FI.A Nr. 5.4. ADMINISTRAREA INSULINEI DEFINI.IE - Insulina este medicamentatul care asigur. supravie.uirea pacien.ilor cu diabet zaharat tip 1 .i controlul glicemiilor pentru un num.r semnificativ (in cre.tere) dintre pacien.ii cu diabet zaharat 2 .i gravide cu diabet gesta.ional. OBIECTIVE - Promovarea .i men.inerea st.rii de bine, clinic .i psihologic al pacien.ilor - Evitarea hipoglicemiilor severe, a hiperglicemiei simptomatice .i a cetoacidozei. INDICA.II - Diabet zaharat tip 1 (indica.ie absolut.) - Diabet zaharat tip 2: . Atunci cand cu dozele maxime tolerate ale preparatelor antihiperglicemice orale combinate cu dieta nu se ating obiectivele terapeutice . Episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AVC, infec.ii moderate sau severe) . Pre- .i intra- .i postoperator cand se suspend. medica.ia oral. . In cazul contraindica.iilor preparatelor orale (insuficien.a hepatic. .i renal.) . Reac.ii adverse ale unor preparate orale - Diabetul zaharat gesta.ional care nu se rezolv. prin diet. - Urgen.e hiperglicemice (cetoacidoz., hiperglicemie osmolar. TIPURI DE INSULIN. - Insuline rapide: Actrapid, Humalog, cu ac.iune scurt. sunt singurele care se folosesc in situa.ii de urgen.. metabolic. pentru c. se pot administra intravenos
69

ac.ionand in mai pu.in de 10 min. - Insuline intermediare (cu ac.iune prelungit.): Monotard, Insulatard, Humulin basal, Insuman basal - Insuline lente: Ultratard, Humulin lente, Huminsulin Long. - Insuline premixate (cu ac.iune rapid. .i intermediar.). Mixtard. Humulin. Insuman Comb . FORME DE PREZENTARE INSULINE UMANE (Produc.tor LILY France SAS) - Humulin M 3 . Suspensie injectabil. 40 u/ml .i 100 u/ml - flacon de 10 ml, cartu.e de 3 ml, pen-uri preumplute 3 ml - Humulin N . Suspensie injectabil. 100 u/ml-flacon de 10 ml, cartu.e de 3 ml, pen-uri preumplute 3 ml . Suspensie injectabil. 40u/1 ml - flacon de 10 ml - Humulin R . Suspensie injectabil. 100 u/ml, flacon 10 ml, cartu.e de 3 ml . Suspensie injectabil. 40 u/ml - flacon 10 ml INSULINE UMANE - Produc.tor NOVO NORDISK - Insulatard - suspensie injectabil. 100 u/ml, flacon 10 ml - Insulatard Novolet 100 u/ml - suspensie injectabil. pen-uri (stilouri) preumplute a 3 ml - Insulatard Penfill - 100u/ml - suspensie injectabil., cartu.e a 3 ml - Mixtard 30 - suspensie injectabil. 100 u/ml, flacoane de 10 ml - Mixtard 30 Novolet - suspensie injectabil. 100u/ml, cartu.e a 3 ml - Mixtard 20 PENFILL -100 u/ml, Mixtard 30 penfill, Mixtard penfill 40, suspensie injectabil., cartu.e 3 ml. - Actrapid 100 u/ml - suspensie injectabil., flacoane a 10 ml - Actrapid novolet 100 ui/ml - suspensie injectabil , stilouri . injectoare (penuri) preumplute a 3 ml - Actrapid penfill - suspensie injectabil. 100 u/ml, cartu.e a 3 ml INSULINE UMANE - Produc.tor AVENTIS PHARMA - Insuman basal - suspensie injectabil. in flacon 5 ml -(100u/ml) - Insuman basal Optiset - suspensie injectabil. cu dispozitiv de administrare tip "pen" preumplut cu 3 ml (300u/insulin. per pen). - Insuman comb 25 .i Insuman comb 25 Optiset - suspensie injectabil. in flacon de 5 ml, sau cartu.e de 3 ml, respectiv pen preumplut cu 100 u/ml. - Insuman comb 50, insumau comb 50 Optiset - suspensie injectabil. - in flacoane de 5 ml .i cartu.e sau pen-uri preumplute de 3 ml - 100 u/ml - Insuman rapid si Insuman rapid Optiset - solu.ie injectabil. in flacoane de 5 ml
70

(100 u/ml), sau pen-uri preumplute - 3 ml (100u/ml) INSULINUM ASPART - Produc.tor Novo Nordisk - Novomix 30 - Flexpen, 30 PENFILL - suspensie injectabil. in dispozitiv tip pen preumplut de 3 ml .i respectiv cartu.e de 3 ml - Novorapid, Novorapid Flexpen, Novorapid penfill (100u/ml) - solu.ie injectabil. in flacoane de 10 ml, pen-uri cu cartu. de 3 ml INSULINUM DETEMIR - Produc.tor Novo Nordisk - Levemir Penfill (100 u/ml), Levemir flexpen (100 u/ml) - solu.ie injectabil. in pen-uri preumplute de 3 ml, cartu.e de 3 ml INSULINUM GLARGINE - Produc.tor Aventis Pharma - Lantus (100u/ml), Lantus Optiset- solu.ie injectabil., cartu. de 3 ml, pen-uri preumplute de 3 ml INSULINUM GLULIZINA - Apidra (100u/ml)-cartu. de 3 ml INSULIN LISPRO - Produc.tor Eli Lilly - Nederland - Humalog Pen (100 u/ml)- solu.ie injectabil. in stilou injector - pen .i in cartu.e de 3 ml. - HumalogMix 25 Pen, Humalog Mix 25, - suspensie injectabil., pen-uri de 3 ml, cartu.e de 3 ml - Humalog Mix 50 Pen, Humalog Mix 50 - suspensie injectabil. in pen-uri sau cartu.e a 3 ml P.STRAREA INSULINEI - Se p.streaz. de regul. la frigider intre 2 - 8 , nu in congelator sau aproape de acesta. - In vederea administr.rii flaconul se scoate din frigider cu 60 min inainte. Nu se inc.lze.te inainte de administrare. - Flaconul integru .i/sau cel din care se face administrarea se poate p.stra sub 30 la intuneric, nu mai mult de 28 de zile. Dac. timpul este dep..it se pierde valabilitatea. STABILIREA DOZEI .I TIPULUI DE INSULIN. - Se face de c.tre medic, individualizat - Medicul instruie.te pacientul cum s.-.i ajusteze dozele in func.ie de con.inutul de hidrocarbona.i din diet. - Tipul de insulin. este ales in func.ie de toleran.a pacientului - Administrarea insulinei se face conform unei scheme stabilite de medic PRECAU.II GENERALE - Se verific. aspectul pentru a observa dac. nu au ap.rut modific.ri: insulinele rapide au aspect limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, f.r. flocoane. Prezen.a flocoanelor presupune schimbarea flaconului. - Insulinele intermediare sau lente se omogenizeaz. prin culcarea flaconului in
71

pozi.ie orizontal. .i rulare bland. intre palme de 30-40 de ori. Agita.ia in pozi.ie vertical. produce bule .i imperfec.iuni la dozare. Dac. nu se omogenizeaz., nu se administreaz.. - Nu se amestec. insuline cu concentra.ii diferite .i nici tipuri diferite de insulin.. Dac. este necesar se folosesc seringi separate. PRECAU.II SPECIALE - Insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc in situa.ii de urgen.. metabolic., in st.ri febrile, boli infec.ioase, traumatisme, interven.ii chirurgicale. - Insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrand in ac.iune in mai pu.in de 10 minute. Deasemenea se pot administra pe cale S.C. .i I.M. - Alegerea locului in func.ie de tipul de insulina: . Pentru insulinele rapide - abdominal - cu excep.ia a 5 cm in jurul ombilicului, zon. in care absorb.ia e cea mai rapid. . Insuline intermediare: coaps., fes., . Pentru pacien.ii slabi, normoponderali, copii, injectarea se face in zona deltoidian. .i coaps., intr-un unghi de 45 . In regiunea abdominal. sau fesier. injectarea se face in.epand sub un unghi de 90 - Exerci.iul fizic cre.te rata absorb.iei prin cre.terea fluxului sanguin - Deasemenea expunerea la c.ldur. (baie, masarea zonelor, plaj.) favorizeaz. absorb.ia mai rapid. .i glucidele se administreaz. cu cateva minute mai devreme - Expunerea la frig incetine.te absorb.ia, alimentele fiind administrate cu cateva minute mai tarziu. - Rota.ia locului de injec.ie (in aceea.i arie .inand seama de timpul de absorb.ie al insulinei) este important. pentru prevenirea complica.iilor (lipohipertrofia depunere excesiv. de gr.sime sau lipoatrofia - topirea .esutului gr.sos subcutanat). - Dac. sangereaz. sau iese lichid se aplic. un tampon pentru 5-8 secunde f.r. s. se maseze pentru a nu gr.bi absorb.ia insulinei - Reducerea durerii este posibil. dac.: . Solu.ia se injecteaz. la temperatura camerei . Aerul se elimin. corect . Zona se spal. sau se d. cu alcool .i se a.teapt. evaporarea . Zona trebuie s. fie relaxat. . P.trunderea in piele se face rapid . Nu se schim. direc.ia acului . Se folosesc ace adecvate (6, 8,12,16 mm) in func.ie de regiune SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI - Pot apare complica.ii: . Hipoglicemia - pacientul trebuie s. aib. asupra lui 15 gr hidrocarbona.i (3 buc..i de zah.r)
72

. Edemul insulinie - apare la pacien.ii nou descoperi.i din cauza reten.iei hidrosaline la inceputul ini.ierii tratamentului cu insulina . Lipodistrofia hipertrofic. - cre.terea in volum a .esutului adipos nevascularizat ceea ce incetine.te mult absorb.ia insulinei . Lipodistrofia atrofic. - diminuarea .esutului adipos subcutanat la locul administr.rii insulinei, mai frecvent. la femeile tinere . Alergia local. - edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros . Alergia generalizat. - de la urticarie pan. la .ocul anafilactic - Cu excep.ia hipoglicemiei pe care o sesizeaz. bolnavul, celelalte vor fi interpretate .i evaluate de medicul specialist CAPITOLUL VI. INVESTIGA.II IMAGISTICE FI.A Nr. 6.1. EXAMENE RADIOLOGICE. ASPECTE GENERALE DEFINI.IE - Examenele radiologice sunt investiga.ii imagistice realizate cu ajutorul radia iilor X, care sunt vibra ii electromagnetice cu lungime . . de und. foarte scurt. care au capacitatea de a penetra substan.ele foarte dense .i de a produce imagini sau umbre ce pot fi inregistrate pe film fotografic PRINCIPII GENERALE - Examenele radiologice se realizeaz. in servicii speciale de c.tre personal instruit - Echipamentele folosite utilizeaz. tehnici de inalt. rezolu.ie - ecrane TV, inregistr.ri digitale, imprimante laser, pentru a ob.ine imagini cat mai am.nun.ite - .esuturile moi .i osoase au densitate diferit. astfel incat cantitatea de radia.ii care le str.bate variaz. iar imaginile pot fi clare sau mai pu.in clare. - Oasele fiind dense nu sunt str.b.tute de radia.ii .i sunt radioopace in timp ce .esuturile moi sunt str.b.tute de radia.ii .i dau imagini ca ni.te umbre mai mult sau mai pu.in conturate. - Datorit. diferen.ei de densitate in timpul examin.rii se realizeaz. un contrast natural prin aer, lichid, .esut gras, .esut osos: . Pl.manii .i o parte din tubul digestiv con.in aer - determin. imagini transparente . Unele organe au o capsul. de gr.sime care creeaz. o umbr. mai mult sau mai pu.in dens. . Oasele con.in s.ruri minerale .i sunt radioopace - Pentru vizualizarea unor detalii se pot administra substan.e de contrast care se introduc pe cale oral., rectal., injectabil. in func.ie de organul, segmentul, sistemul care urmeaz. s. fie examinat. Substan.ele de contrast sunt: radioopace sau radio transparente. - Nu exist. o substan.. de contrast sigur., inofensiv.. Toate pot determina reac.ii adverse care sunt studiate .i pot fi prevenite sau comb.tute. SUBSTAN.E DE CONTRAST
73

SULFAT DE BARIU- radioopac - Se folose.te pentru examinarea radiologic. a tractului gastro-intestinal (esofag, stomac, intestin, colon) - Se prepar. sub forma unei suspensii coloidale (este insolubil) Forme medicamentoase farmaceutice: - Polibar - ACB - pulbere pentru suspensie, o pung. unidoz. cu 397 gr pentru suspensie rectal. - E-Z- CAT - suspensie oral. care con.ine sulfat de bariu 4,9% (flacoane cu 225 ml). - E-Z - HD - pulbere pentru suspensie oral. con.inand sulfat de bariu 98%, flacoane cu 340gr - Sulfat de bariu Pro Rontgen - pulbere pentru suspensie oral., pung. transparent. cu 90 gr (Ba SO4 - 80gr) SUBSTAN.E CU IOD - Gastrografin - solu.ie apoas. gastro enteric. folosit. cand sulfatul de bariu nu se poate administra - flacon cu 100ml, con.ine 37 gr iod - Odiston75 % - fiole de 10 ml, solu.ie injectabil. 75%, se p.streaz. la temperatura camerei, ferit de lumin. . Se face testarea sensibilit..ii inainte de injectarea solu.iei (1ml lent i.v., se a.teapt. 1- 2', apoi se injecteaz. restul strict intravenos). . Modific. rezultatul scintigrafiei tiroidiene timp de 2 -6 s.pt.mani - Urografin 76% - solu.ie injectabil., fiole de 20 ml (1 ml con.ine 370 mg iod) . Folosit mai ales pentru urografii - Iodidum (Lipiodol) - 190 mg, capsule moi, Blistere cu 3 capsule pentru bronhografie, histerosalpingografie, uretrografie, colangiografie intraoperatorie. - Iodixanolum - solu.ie hidrosolubil. produs. sub denumirea de Visipaque 150mg/ml (flacoane de 50, 200ml) 270mg/ml (flacoane de 20, 50, 100, 200ml) .i 370mg/ml(flacoane de 20, 50, 100ml, 200ml). . Se folose.te pentru examinarea radiologic. la adul.i: angiografie, urografie, flebografie, CT. - Iohexolum - solu ie apoas injectabil intravenos, intraarterial, . . . intratecal, intracavitar. Produs farmaceutic sub denumirea de Oranipaque, fiole sau flacoane cu concentra.ii de 140, 180, 240, 300, 350mg iod/ml. . Se folose.te pentru: cardioangiografie, arteriografie, urografie, flebografie, CT, mielografic, colangiopancreatografie endoscopic., histerosalpingografie. - Iopamidolum (Iopamiro 300,370) - solu.ie injectabil. 30% sau 37%, flacoane cu 30, 50, 100, 200 ml, fiole 20 ml, folosit mai ales pentru studierea vaselor - Iopromidum (Ultravist - 300) - solu.ie injectabil. -flacoane cu 50, 10 ml .i
74

Ultravist 370 - flacoane cu 50, 100, 200, 500ml. SUBSTAN.E GAZOASE RADIOTRANSPARENTE (O2, H2, aer, CO2, NO, N2 ) - folosite pentru examinarea creierului, articula.iilor, spa.iului subarahnoidian, spa.iului pleural, caviatatea peritoneal., spa.iului pericardic REAC.II ADVERSE POSIBILE LA SUBSTAN.ELE DE CONTRAST - Pot apare din partea unor sisteme .i aparate, reac.iile avand intensitate diferit.: u.oar., medie, grav.. - Reac.iile din partea aparatului cardiovascular: . Paloare, diaforez. . Tahicardie, bradicardie, palpita.ii, aritmie . Edem pulmonar acut . .oc . Insuficien.. cardiac. congestiv. . Stop cardiac - Reac.ii din partea aparatului respirator. . Str.nut, tuse, rinoree . Wheezing . Criz. de astm bron.ic . Laringospasm, edeme laringiene . Cianoz., apnee . Stop respirator - Manifest.ri cutanate . Eritem . Senza.ie de c.ldur. . Urticarie . Prurit . Dureri la locul inject.rii . Edem angioneurotic - Manifest.ri gastrointestinale . Grea.., vom., gust metalic - Crampe abdominale, diaree . Ileus paralitic - Manifest.ri neurologice . Anxietate . Cefalee . Ame.eli, vertij . Agita.ie . Dezorientare . Stupoare . Com. . Convulsii - Manifest.ri urinare
75

. Durere in flancuri . Hematurie . Oligurie . Albuminurie . Insuficien.. renal. acut. PRECAU.II SPECIALE PENTRU SUBSTAN.E IODATE - Reac iile adverse sunt mai frecvente intre 20 .i 50 de ani . .i scad dup. 70 de ani. - Se acord. un plus de aten.ie persoanelor predispuse - Dac. un pacient a avut o reac.ie alergic. trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 3-4 ori mai mare - Istoricul privind alergia trebuie consemnat in dosarul nursing/planul de ingrijire - Substan.ele de contrast iodate se administreaz. pe nemancate sau dup. cel pu.in 90 de minute de la servirea mesei. Fac excep.ie urgen.ele. - Pentru prevenirea accidentelor grave (stopul cardio-respirator) este necesar s. fie preg.tite materiale pentru resuscitare - In cazul reac.iilor moderate se administreaz. prompt antihistaminice orale la recomandarea medicului - Nu se asociaz. administrarea sulfatului de bariu cu substan.e de contrast iodate - Injectarea substan.ei de contrast iodate poate s. determine modific.ri ale func.iilor vitale - Inainte .i dup. examen se m.soar. TA, P, R, pentru a sesiza eventualele modific.ri (tahicardie, bradicardie, aritmie, cre.terea sau sc.derea TA, tulbur.ri respiratorii). - Pacientul este instruit s. consume o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea iodului din organism. - Preg.tirea pacientului pentru examen trebuie f.cut. corect pentru a evita necesitatea repet.rii .i riscul de iradiere sau de apari.ie a reac.iilor adverse la substan.ele de contrast. - Se respect. protocolul de preg.tire in func.ie de examenul cerut - Ob.inerea consim..mantului informat evit. o serie de neajunsuri PRECAU.II PRIVIND FOLOSIREA BaSO4 - Examinarea cu bariu trebuie f.cut. dup. alte examene (radiologice cu iod, echografii, cu izotopi radioactivi, tomografii, scintigrafii, etc.) pentru a nu modifica rezultatele - Pentru a favoriza eliminarea bariului dup. procedur. se administreaz. un laxativ - Se observ. .i se noteaz. aspectul, culoarea, consisten.a scaunului. Pacientul care a f.cut examenul ambulator este instruit s. se autoobserve. Scaunul are culoare alb. aproximativ 2 zile. - Se supravegheaz. atent persoanele in varst. .i inactive la care riscul de constipa.ie este crescut - Se evit. pe cat posibil administrarea narcoticelor, a medicamentelor care
76

incetinesc tranzitul. - Sulfatul de bariu poate agrava colita ulceroas., .i poate fi cauza de ocluzie intestinal.. - Nu se administreaz. bariu bolnavilor cu suspiciune de perfora.ie. Sunt .inu.i sub supraveghere .i se anun.. medicul dac. apar modific.ri in starea acestora. - Preg.tirea pentru examinare se face conform recomand.rii medicale .i in func.ie de segmentul sau organul care va fi explorat - Pacientul cu stom. necesit. preg.tire special.. Rezultatul examenului depinde de preg.tirea pacientului. TIPURI DE EXAMENE - Radiografia - inregistrare a imaginilor pe un film special. - Xeroradiografia - inregistrarea imaginii pe o suprafa.. de seleniu. Avantaje: . Imagine clar. datorit. contrastului ridicat putand fi interpretate zone mai mici. . Este util. pentru extremit..i .i mai ales pentru .esuturi moi . Expunerea este de scurt. durat. - Tomografia computerizat. (CI) . Utilizeaz. radia.ii x .i un sistem de scanare, elimin. suprapunerile. . Metod. computerizat. care prezint. imagini anatomice arteriale eliminand oasele .i .esuturile Avantaje. o Risc de toxicitate redus prin sc derea cantit ii de substan . .. .. de contrast o Risc de complica.ii sc.zut, se poate face ambulator. o Imagini imbun.t..ite pe CD .i reproduse pe un monitor TV. o Face posibil. examinarea vaselor mici Limite o Se folose.te intre 40 - 65 ani o Nu se folose.te la bolnavii cu stare grav. sau cu angin. pectoral. o In cazul examin.rii membrelor inferioare sau a zonei abdominale m.rimea campului observat necesit. mai multe injec.ii cu substan.. de contrast o Exist. risc asem.n.tor cu cel al urografiei - Rezonan.a magnetic. nuclear. (RMN) . Tehnic. non invaziv. prin care se ob.in imagini transversale ale anatomiei corpului prin expunerea intr-un camp magnetic, f.r. radia.ii . Ob.inerea imaginilor se bazeaz. pe con.inutul diferit in ap. al .esuturilor RISCURILE IRADIERII - Modific.ri genetice . Expunerea organelor genitale la radia.ii poate determina modific.ri ale ADNlui din cromozomi, urmate de muta.ii - Modific.ri somatice:
77

. Pot apare in cazul iradierii excesive sau repetate; pericolul exist. .i atunci cand iradierea se face in timp urm.rile manifestandu-se mai tarziu . Riscul este crescut in cancer .i la gravide in primul trimestru de sarcin. - M.suri de securitate: . Purtarea echipamentului de protec.ie de c.tre personalul care particip. la examen. . Evitarea expunerii repetate la radia.ii. . Se ob.in informa.ii despre o eventual. sarcin. . In caz de dubiu sau sarcin. confirmat. examenul nu se efetueaz. FI.A Nr. 6.2. ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA EXAMENELOR RADIOLOGICE OBIECTIVELE - Examinarea cu ajutorul radia.iilor X R a unor organe/aparate cu sau f.r. substan.. de contrast in func.ie de capacitatea de absorb.ie a .esuturilor. - Inregistrarea imaginilor pentru stabilirea diagnosticului .i urm.rirea evolu.iei bolii. PREG.TIREA MATERIALELOR - Substan.a de contrast dac. este cazul - Materialele pentru administrarea substan.ei de contrast - Medicamente pentru prevenirea .i combaterea accidentelor, instrumente pentru administrare PREG.TIREA PACIENTULUI a) PREG.TIREA PSIHIC. - Explica.i pacientului necesitatea efectu.rii examenului recomandat de medic - Informa.i pacientul asupra riscului .i beneficiilor pe care le implic. procedura - Ob.ine.i consim..mantul sau verifica.i dac. a fost ob.inut de c.tre medic - Informa.i asupra duratei examenului - Verifica.i inc. o dat. data ultimei menstrua.ii la femeile tinere. b) PREG.TIREA FIZIC. - Se atrage aten.ia, dac. este necesar postul alimentar .i durata acestuia sau obligativitatea de a urma un anumit regim - Se efetueaz. preg.tirea specific. organului sau aparatului examinat, combaterea gazelor, efectuarea clismei sau a sp.l.turii - Se administreaz. antihistaminice la recomandarea medicului - Se apreciaz. starea pacientului pentru a stabili modul de transport la serviciul radiologic. - Pacientul este rugat s -.i indep rteze obiectele metalice . . dac. acestea sunt plasate in campul de examinare. PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII - Identifica.i pacientul; verifica.i recomandarea in F.O. sau pe biletul de trimitere. - Verifica.i dac. pacientul a respectat recomand.rile - Preg.ti.i materialele care vor fi transportate la radiologie pentru
78

administrarea substan.elor de contrast - Inso.i.i pacientul .i ajuta.i-l s. se dezbrace (dac. este cazul); preda.i pacientul colegei de la radiologie pentru administrarea substan.ei de contrast INGRIJIREA PACIENTULUI - Se ajut. pacientul s. se a.eze pe pat - Se monitorizeaz.: T , P, TA, R.,elimin.rile. - Se observ. aspectul tegumentelor pentru a depista manifest.ri alergice(eventual) - Se asigur. repausul, se administreaz. lichide pentru a elimina mai repede substan.a de contrast REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se cur... materialele refolosibile - Se colecteaz. materialele folosite conform P.U. - Se a.eaz. materialele curate in dulapuri - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII Nota.i: - Data efectu.rii examenului .i comportamentul pacientului - Dac. pacientul trebuie s. revin. la radiologie EVALUAREA PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Pacientul prezint. stare general. bun., exprim. confort - Nu sunt semne de alergie/sensibilitate la substan.a de contrast Rezultate nedorite/ce face.i - Pacientul prezint. fenomene de hipersensibilitate (prurit intens, ro.ea.. .i edem al fe.ei, cefalee, dispnee cu gre.uri .i v.rs.turi) care pot apare mai tarziu, dup. efectuarea examenului. - Se anun.. medicul (dac. nu este prezent), se administreaz. medica.ia recomandat. - Se monitorizeaz. pacientul: . Pacientul acuz. dureri de-a lungul venei .i gust metalic - Explica.i pacientului c. manifest.rile sunt trec.toare FI.A Nr. 6.3. EXAMENE CU IZOTOPI RADIOACTIVI ASPECTE GENERALE DEFINI.IE - Examinarea cu izotopi radioactivi (radionuclizi) care emit radia.ii a, s, puse in eviden.. cantitativ .i calitativ cu ajutorul detectoarelor OBIECTIVE - Detectarea modific.rilor structurale ale unor organe fa.. de care izotopii prezint. tropism (afinitate) .i se fixeaz. in organul respectiv. - Identificarea defectelor de perfuzie sanguin.. TIPURI DE EXAMENE
79

- Scintigrafia cardiac. - se realizeaz. prin injectarea unui radiotrasor (Technetium 99m, Thaliu 201) .i studiaz. perfuzia miocardic.. - Scintigrafia hepatobiliar.- se studiaz. func.iile ficatului .i vezicii biliare, permeabilitatea duetului biliar. Se realizeaz. cu Technetium 99m. - Scintigrafia hepatosplenic. - d. rela.ii despre pozi.ia, forma .i dimensiunile ficatului .i splinei. Substan.a radioactiv. este albumina coloidal. marcat. cu sulfura de Technetinum. - Scintigrafia osoas - permite diagnosticarea unei leziuni . osoase (traumatic., neoplazic., etc). Substan.a de contrast - Technetium 99m administrat. i.v. - Scintigrafia paratiroidian. - evalueaz. paratiroidele la pacien.ii cu hipercalcemie sever., localizeaz. adenoamele paratiroidiene. Se realizeaz. cu Technetium 99m sau iod 123. - Scintigrafia pulmonar. de perfuzie .i ventila.ie - evalueaz. func.ia pulmonar. .i eviden.iaz. afec.iuni pulmonare (tromboembolism, TBC, pneumonia, emfizem pulmonar, tumori pulmonare, astm bron.ic, atelectazie pulmonar.). Pentru scintigrafia de perfuzie substan.a radioactiv. se administreaz. i.v. iar pentru cea de ventila.ie pacientul inhaleaz. radiotrasorul. Izotopi folosi.i: Technetiu 99m, iod 131, Xenon 133, Krypton 81m. - Scintigrafia renal. - evalueaz. structura .i func.ia renal., detecteaz. malforma.ii congenitale, tulbur.ri de circula.ie renal., tumori renale. - Scintigrafia tiroidian.-eviden.iaz. adenomul, cancerul, tiroidita, boala Graves, hiper .i hipotiroidia. Folose.te Technetiu 99m administrat oral sau iod 123 administrat i.v. in func.ie de caz. - Scintigrafia mamar. - diferen.iaz. cancerul mamar de hiperplazia mamar. .i folose.te ca substan.. de contrast Tc - 99m, administrat. intravenos. PROCEDURI GENERALE DE SCANARE - Radionuclidele se concentreaz. in anumite organe sau sisteme mai mult decat in altele, distribu.ia in .esuturile s.n.toase fiind diferit. de cele bolnave. - Se eviden.iaz. dou. tipuri de leziuni: . zone calde in care captarea este crescut. comparativ cu distribu.ia intr-o zon. normal. . zone reci in care captarea este sc.zut. in raport cu imaginea normal.. - Administrarea radionuclidului se face intravenos sau oral. Inaintea administr.rii radionuclidului se administreaz. un agent pentru a preveni concentrarea izotopului in alt organ decat cel .intit Ex.: a) Lugol administrat oral cand se folosesc izotopi cu iod exceptand studierea tiroidei b) Perclorat de K administrat oral pacien.ilor alergici la iod, blocheaz. plexurile din creier. - Radionuclidul trebuie administrat cu suficient timp inainte pentru a se putea concentra in .esutul specific care urmeaz. s. fie studiat
80

- Un aparat inregistreaz. pozi.ia .i concentra.ia radia.iilor penetrante care pornesc din organul studiat. - Durata examenului depinde de: izotopii utiliza.i .i timpul necesar pentru a ajunge in .esuturi, tipul de echipament folosit, pozi.ia pacientului. PRINCIPII GENERALE - Examenele cu izotopi se fac numai in departamentul de medicin. nuclear. - Se bazeaz. pe existen.a unor diferen.e de concentra.ie a materialului radioactiv in .esuturile normale .i anormale din ariile corpului studiate - Permite vizualizarea organelor .i a unor regiuni care nu pot fi v.zute prin examenele radiologice - In zonele afectate apar a.a numitele leziuni inlocuitoare de spa.iu in special tumorale care sunt bine eviden.iate. Zonele cu activitate crescut. sunt considerate patologice - Radia.ii electromagnetice gamma, sunt folosite in terapie .i pentru proceduri diagnostice. - Echipamentele computerizate de detectare a radia.iilor (contor de scintila.ie) eviden.iaz. .i fotografiaz. organele studiate .i furnizeaz. informa.ii asupra m.rimii, formei, pozi.iei .i activit..ii func.ionale. - Substan.ele radioactive se distribuie in .esuturi, organe sau sisteme in func.ie de afinitatea sau specificitatea lor .i de modul cum sunt administrate. RADIONUCLIZI UTILIZATI - Albumin. coloidal. marcat. cu sulfura de Technetium 99 - folosit. pentru scintigrafia hepatosplenic .i scintigrafia pulmonar . . de perfuzie. - Analog de acid iminodiacetic marcat cu Tc 99 - folosit pentru scintigrafia hepatobiliar.. Se excret. prin bil.. - Tc pirofosfat - folosit pentru scintigrafia cardiac. - Thaliu 201 idem - Acid pentaacetic dietilen triamin. marcat cu Tc 99 ( Tc DTPA) folosit pentru scintigrafia renal.. Se mai folose.te 131I sau hipurat 133I - Krypton 81, Xenon 433 pentru scintigrafia pulmonar. de ventila.ie - Octreotid (analog de somatostatin. marcat cu iod 123 sau Iudin 111 - pentru identificarea tumorilor endocrine. - Technetium (Tc) 99 sestamibi pentru glandele paratiroide. - I123, Tc 99 pentru glanda tiroid. FI.A Nr. 6.4. ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA EXAMIN.RII CU IZOTOPI RADIOACTIVI OBIECTIVE - Detectarea modific.rilor structurale .i func.ionale ale unor organe - Depistarea tulbur.rilor perfuziei tisulare la nivelul organelor .i .esuturilor - Diferen.ierea tumorilor maligne de cele benigne - Monitorizarea evolu.iei tumorilor .i a r.spunsului la tratamente (iradiere, chimioterapie)
81

PREG.TIREA MATERIALELOR - Se face de c.tre personalul de la serviciul de medicin. nuclear. - Sunt necesare: . Substan.e marcate cu izotopi radioactivi indicate pentru examenul cerut . Substan.e pentru limitarea fix.rii izotopilor (radiotrasorilor) in alte organe (dac. este cazul) . Materiale necesare administr.rii radiotrasorilor . Materiale de protec.ie PREG.TIREA PACIENTULUI CULEGEREA DATELOR - Se face de c.tre medic, se completeaz. de nurs. - Se ob.in informa.ii privind existen.a sarcinii la femeile tinere, examenul fiind contraindicat, deoarece radia.iile sunt nocive pentru copil - Femeile la varsta fertil. sunt sf.tuite s. ia contraceptive, se face examen ginecologic - Al.ptarea contraindic. administrarea radiotrasorilor dac. beneficiile nu dep..esc riscurile. Cand examenul se impune, este sf.tuit. s. nu al.pteze 2-3 zile - Se consemneaz. informa.ii despre antecedentele de alergie ale pacientului dac. radionuclidul con.ine iod - Se verific. inc.rc.tura radioactiv. dac. pacientul a f.cut in ultimele 24-48 de ore examene radiologice cu sulfat de bariu sau al.i radionuclizi deoarece pot influen.a rezultatele - Examenele cu Ba inaintea scintigrafiei hepatosplenice sau cu octreotid modific. rezultatele .i determin. defecte scintigrafice - Se noteaz. prezen.a eventualelor proteze in organism care pot impiedica traseul radia.iilor gamma - Se noteaz. varsta .i greutatea actual. pentru calcularea dozei de radionuclizi - Se evalueaz. starea pacientului pentru a stabili dac.: . Se poate deplasa singur sau are nevoie de un fotoliu rulant . Necesit. administrare de O2 . Prezint. sond. .i pung. de colectare a urmii . Prezint. canul. intravenoas. sau sond. nazogastric. . Este diabetic . Trebuie s. ia medicamente . Necesit. alte examene scintigrafice. Scintigrafia tiroidian. se face inaintea examenelor radiologice cu substan.e care con.in iod - Dac are mai pu in de 18 ani se anun serviciul de medicin . . .. . nuclear. pentru stabilirea tehnologiei adecvate procedurii de examinare. PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII a) PREG.TIREA PSIHIC. - Se explic. riscurile .i beneficiile examenului inainte de testare Beneficii:
82

. Radioactivitatea se inmagazineaz. pentru pu.in timp, eliminarea substan.elor f.candu-se prin urin. .i fecale . Technetiu - cel mai utilizat trasor se reduce dup. 6 ore .i dispare in 24 ore. Dup. eliminare, pacientul nu mai este purt.tor de radioactivitate . Metastazele sunt depistate cu 6-12 luni inainte fa.. de examenele radiologice obi.nuite . Iradierea este mai mic. decat in cazul examin.rilor radiologice Riscuri: . Un pericol radioactiv exist. totdeauna, dar este limitat deoarece se folosesc doze foarte mici . Examenul prezint. limite, localizarea tumorilor poate fi dificil. cand .esutul normal din jurul leziunii absoarbe radionuclidul .i contururile sunt neclare . Se ob.ine consim..mantul informat . Se comunic. durata examenului . Se informeaz. pacientul dac. in timpul examenului trebuie s. stea nemi.cat pentru a nu modifica rezultatele . Se informeaz. pacientul dac. se impun restric.ii alimentare sau de fumat . Se anun.. pacientul c. injectarea radiotrasorului poate produce u.or discomfort b) PREG.TIREA FIZIC. - Se verific. dac. pacientul a respectat recomand.rile - Se face testarea sensibilit..ii dac. se folosesc radioizotopi cu iod - Se indep.rteaz. obiectele metalice, bijuteriile din campul de examinare - Se intrerupe medica.ia (cu acordul medicului) pan. la incheierea studiilor - la femeile de varst. fertil. pentru siguran.. se face examenul ginecologic - Se administreaz. medica.ia preprocedural. pentru reducerea fix.rii radiotrasorilor in .esuturile din jur PARTICIPAREA LA EXAMEN - Se identific. pacientul - Se inso.e.te pacientul la serviciul de medicin. nuclear. in vederea administr.rii radiotrasorului .i efectu.rii examenului - Este ajutat s. se dezbrace .i s. se a.eze pe mas. - Admininistrarea izotopilor (radiotrasorului) se face de c.tre personalul de la serviciul de medicin. nuclear. INGRIJIREA PACIENTULUI - Examenul nu este traumatizant . - Pacientul este sf.tuit s. consume mai multe lichide pentru a favoriza eliminarea substan.elor radioactive - Dac. este necesar, pacientul va fi readus la serviciul de medicin. nuclear. pentru noi inregistr.ri REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Foaia de observa.ie a pacientului se a.eaz. in dosar NOTAREA PROCEDURII - Medicul noteaz. in foaia de observa.ie rezultatul examenului sau completeaz.
83

buletinul de analiz.. - Nursa i.i noteaz. in planul de ingrijire EVALUAREA Rezultate a.teptate/dorite - Pacientul este lini.tit, colaborant - Nu se produc incidente in timpul inject.rii - Imaginile ob.inute arat. form., dimensiuni, pozi.ie .i func.ii normale, captare uniform. Rezultate nedorite - Zone de hipo sau hiper captare care corespund a.a numitelor zone calde .i reci (noduli, chisturi, tumori, ischemie, tromboze) FI.A Nr. 6.6. EXAMENE CU ULTRASUNETE (ECHOGRAFICE) ASPECTE GENERALE DEFINI.IE - Ultrasonografia este examinarea neinvaziv. pentru vizualizarea structurilor din .esuturile moi ale corpului, prin inregistrarea reflect.rii undelor sonore indreptate c.tre .esuturi. PRINCIPII GENERALE - Utilizeaz. unde de inalt. frecven.. pentru examinarea pozi.iei, formei, func.iei unor structuri anatomice, existen.a, dezvoltarea .i mi.c.rile fetusului; - Se bazeaz. pe reflectarea diferit. a undelor sonore in func.ie de structura esuturilor; .Fluxul prin arterele carotide se manifest. prin modificarea frecvent. a ecourilor reflectate de c.tre celulele sangvine in mi.care; - Undele reflectate sunt procesate electronic .i prezentate pe un display de imagine; - Inregistrarea se poate face pe film polaroid, film radiografic, casete video, slide-uri sau inregistr.ri digitale cu imagini alb - negru sau color; - Leziunile patologice au densitate .i elasticitate diferit. comparativ cu .esutul normal din jur. Nu pot fi examinate organe pline cu aer (pl.mani, intestin); - Contactul intre transductor .i piele se asigur. prin aplicarea unui gel; - Transductorii rectali (pentru prostat. .i rect) .i vaginali (pentru examinarea organelor genitale la femei) sunt acoperi.i intr-un sac de latex .i permit inregistrarea imaginilor prin eliminarea suprapunerii gazelor sau a altor structuri. AVANTAJE / DEZAVANTAJE AVANTAJE - Procedura este neinvaziv., f.r. risc de radia.ii. - Necesit. preg.tire minim. din partea pacientului - Folosit. in obstetric., examinarea este sigur. pentru gravid. .i fetus; - Se poate repeta f.r. efecte cumulative - Se efectueaz. .i f.r. spitalizare;
84

- Examenele ultrasonografice pot fi folosite pentru organe care nu func.ioneaz. normal, eviden.iind modific.rile de strucur.; - Sunt utile pentru studierea organelor in mi.care; - Nu necesit. substan.. de contrast sau izotopi; - Postul nu este necesar in cele mai multe situa.ii. - Rata acurate.ii atinge 98.8% mai ales la pacien.ii slabi - Examenul nu este influen.at de func.ia organului DEZAVANTAJE - Examinatorul trebuie sa aib. competen.. .i experien..; - Structurile care con.in aer (pl.mani,intestine) nu pot fi examinate cu ultrasunete; - Pentru copii (agita.i), pacien.i necolaboran.i, obezi este nevoie de preg.tire special.; - Sunt dificult..i de examinare la pacien.ii opera.i unde se impune protec.ia pl.gii deoarece gelul trebuie aplicat pe pielea intact. iar cicatricele pot modifica rezultatul TIPURI DE EXAMENE - Ecocardiografia transesofagian. - examen endoscopic .i ultrasonor care permite vizualizarea cordului din pozi.ia retrocardiac., eliminand interferen.ele ultrasunetelor cu alte structuri: .esutul subcutanat, oasele toracelui, pl.mani. Transductorul ecografic este introdus in esofag cu ajutorul endoscopului - Ecocardiografia transtoracic - permite vizualizarea .i aprecierea . func.iilor cordului, detecteaz. .i evalueaz. bolile cardiace congenitale, valvulopatiile ca.tigate, m.soar. dimensiunile cordului. - Ecografia abdominal. - permite vizualizarea aortei abdominale, ficatului, vezicii .i c.ilor biliare, pancreasului, rinichiului, ureterelor .i vezicii urinare - Ecografia Doppler arteriovenoas. - evalueaz. permeabilitatea vaselor sangvine, direc.ia .i fluxul sangvin cu ajutorul ultrasunetelor refelectate de eritrocitele aflate in mi.care - Ecografia pelvin. - evalueaz. organele genitale .i identific. uterul fibromatos, boli inflamatorii pelvine, chiste ovariene (in ginecologie); identific. sarcina simpl. .i multipl., malforma.ii congenitale, anomalii placentare, determin. varsta .i evolu.ia sarcinii (in obstetric.); se folose.te perinatal, prenatal .i neonatal. - Ecografia de prostat. .i rect - evalueaz. prostata, veziculele seminale, rectul .i .esutul perirectal; - Ecografia tiroidian. - examen neinvaziv care permite diferen.ierea nodulilor tiroidieni de chisturi, tumori. Are valoare mai mare cand e folosit. in combina.ie cu palparea glandei. - Examenul ecografic Duplex al arterelor carotide - studiaz. circula.ia in arterele carotide, amplitudinea pulsului carotidian, viteza de circula.ie .i direc.ia fluxului sanguin.
85

- Ecografia ochiului - permite examinarea p.r.ilor posterioare atunci cand mediile transparente sunt opace. Este util. in urm.rirea dezlipirii de retin. - Ecografia mamar. - deceleaz. forma.iuni tumorale, solitare, cu un diametru mai mari de 1 cm. Face diferen.ierea intre forma.iunile chistice .i tumorale. FI.A Nr. 6.6. ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA EXAMENELOR CU ULTRASUNETE (ECHOGRAFICE) OBIECTIVE - Vizualizarea in timp real a organelor abdominale (artera aorta abdminal., ficat, vezic. .icanalele biliare, pancreasul, rinichii, ureterele, vezica urinar.). - Evaluarea motilit..ii unor organe, a formei, dimensiunilor, structurii, pozi.iei. - Evaluarea structurilor inaccesibile sau slab vizualizate prin alte tipuri de examene (examene radiologice) - Eviden.ierea prezen.ei, varstei .i ritmului de cre.tere a sarcinii, sarcini multiple, malforma.ii fetale sau alte anomalii. - Monitorizarea terapeutic.. PREG.TIREA MATERIALELOR - Gel pentru realizarea contactului cu tegumentul - Prosop textil sau din hartie - Foaia de observa.ie a pacientului sau biletul de trimitere (cand examenul se face ambulator) PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC. - Se informeaz. asupra necesit..ii .i inofensivila.ii examenului - Se prezint. avantajele .i dezavantajele AVANTAJE: . Nu prezint. risc de radia.ii . Preg.tirea pentru examen este minim. . Nu are influen.. nociv. asupra f.tului in caz de sarcin. . Nu este necesar. spitalizarea . Nu necesit. substan.e de contrast cu iod . Se poate repeta f.r. riscuri DEZAVANTAJE: . Nu pot fi evaluate structurile pline cu aer (pl.man, intestin) . La pacien.ii obezi undele ultrasonore sunt atenuate, s-ar putea s. fie necesar. repetarea examenului - Se comunic. durata examin.rii - Se explic. tehnica procedurii .i modul de colaborare, folosirea gelului, p.strarea pozi.iei. - Se ob.in informa.ii despre eventuale alergii la latex - Se ob.ine consim..mantul informat
86

b) FIZIC. - Se iau masuri de indep.rtare a gazelor in cazul in care acestea se interpun in fa.a fluxului undelor ultrasonice - Se inspecteaz. zona pentru a nu exista r.ni sau bandaje. (Examenul nu se poate face, fiind necesar. aplicarea gelului pe pielea integr.). - Dac. se impune examinarea la un pacient operat se examineaz. plaga - Se iau m.suri in cazul examin.rii copiilor pentru a sta lini.ti.i, la nevoie se sedeaz.. - Unele examene necesit. post alimentar (echografia vezicii biliare, echografia transesofagian.) . - Examenele radiologice cu bariu se fac inaintea echografiei pentru a nu influen.a imaginea (?) - Pentru echografia pelvin., vezica urinar. trebuie s. fie plin. - In cazul echorgafiei Doppler nu se fumeaz. - Este necesar. sedarea preprocedural. in echocardiografia transesofagian. in care se efectueaz. .i teste de coagulare. PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII - Se verific. dac. pacientul a respectat recomand.rile - Se a.eaz. pacientul in pozi.ie adecvat., solicitat. de medic in func.ie de organul examinat - Se supravegheaz. copiii s. stea nemi.ca.i in timpul examenului - Examinatorul are grij. s. asigure contactul permanent intre transductor .i tegument, la nevoie se mai aplic. gel. - Se inregistreaz. imaginile pe film, pe CD sau se fac inregistr.ri digitale - Se indep.rteaz. gelul la sfar.itul examin.rii - Se transport. la salon dac. este spitalizat INGRIJIREA PACIENTULUI - Nu este necesar., examenul fiind netraumatizant, se poate face .i ambulator - Se acord. ingrijirile impuse de starea general. a pacientului .i de afec.iunea pentru care este spitalizat - Se urm.re.te dac. nu apar cumva fenomene alergice la latex in ecografia transvaginal. .i in echografia de prostat. .i rect REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Foaia de observa.ie a pacientului se a.eaz. in dosar NOTAREA PROCEDURII - Se noteaz. in foaia de observa.ie rezultatul examenului sau se completeaz. in buletinul de examen - Nursa noteaz. examenul in planul de ingrijire .i dac. este necesar. repetarea acestuia (la cat timp). EVALUAREA PROCEDURII Rezultate dorite - Form. dimensiuni, pozi.ie, structur. .i func.ii normale
87

Rezultate nedorite. - Imagini neconcludente in echografia abdominal. dac. s-au f.cut examin.ri cu Bariu sau exist. gaze, zone hipo sau hiperecogene, modific.ri de form., volum, pozi.ie CAPITOLUL VII. EXAMENE ENDOSCOPICE FI.A Nr. 7.1. EXAMENE ENDOSCOPICE ASPECTE GENERALE DEFINI.IE - Vizualizarea .i examinarea direct. a organelor sau cavit..ilor cu ajutorul endoscoapelor - aparate cu fibre optice .i un sistem de lentile ata.ate unui tub flexibil sau rigid. OBIECTIVE - Examinarea cavit..ilor .i organelor pentru stabilirea diagnosticului - Indep.rtarea unor corpi str.ini - Aspirarea secre.iilor - Recoltarea unor tragmente de .esut in vederea biopsiei - Hemostaza cu laser - Efectuarea unor manevre chirurgicale TIPURI DE EXAMENE - Artroscopia - vizualizarea direct. a interiorului articula.iei pentru examinarea .i efectuarea unor proceduri chirurgicale (eliminare de menisc sau pinten osos, reparare de ligamente, recoltarea biopsiei) - Bronhoscopia - vizualizartea laringelui .i arborelui traheobron.ic in scop diagnostic, biopsierea leziunilor suspecte, aspirarea sputei din bronhii pentru efectuarea culturilor. In scop terapeutic prin bronhoscopie se realizeaz.: controlul sanger.rii din bronhii, indep.rtarea corpilor str.ini, aspirarea secre.iilor in caz de obstruc.ie sau atelectazie postoperatorie, iradierea endobron.ic. cu iridiu. - Citoscopia - vizualizarea direct. a uretrei .i a vezicii urinare in vederea stabilirii diagnosticului, efectuarea biopsiei de prostat., recoltarea urinei direct din uretere, identificarea sursei de hematurie. In scop terapeutic se folose.te pentru rezec.ia tumorilor mici, plasarea cateterelor in pelvisul renal, hemostaz., pentru iradierea tumorilor. - Histeroscopia - examinarea direct. a cavit..ii uterine cu ajutorul unui endoscop sub.ire introdus pe cale vaginal. prin colul uterin. - Esofagogastroduodenoscopia - (endoscopia gastrointestinal. superioar., gastroscopia) - permite vizualizarea direct. a mucoasei tractului gastrointestinal superior. Prin esofago-gastroscopie se poate efectua o biopsiere a forma.iunilor suspecte, indep.rtarea corpilor str.ini, oprirea sanger.rii. - Laparoscopia - vizualizarea direct. a organelor abdominale .i pelvine pentru stabilirea diagnosticului .i realizarea unor interven.ii chirurgicale cu minimum de disconfort .i recuperare rapid..
88

- Mediastinoscopia - vizualizarea direct. a spa.iului cuprins intre stern .i cei doi pl.mani unde se afl. traheea, esofagul, cordul .i marile vase, timusul .i ganglionii limfatici. Permite efectuarea biopsiei ganglionilor limfatici. - Toracoscopia - vizualizarea pleurei, pl.manilor .i mediastinului pentru identificarea .i stadializarea neoplasmului, eviden.ierea metastazelor, emfizemului, infec.iei pulmonare .i ob.inerea fragmentelor tisulare pentru biopsii. - Rectosigmoidoscopia (sigmoidoscopia, proctoscopia, anoscopia) - examinarea endoscopic. a anusului, rectului .i sigmoidului .i ob.inerea fragmentelor de .esut pentru biopsie; indep.rtarea polipilor, obliterarea hemoroizilor. - Colposcopia - vizualizarea vaginului, colului uterin (cervixului) .i vulvei pentru evaluarea unor leziuni .i ob.inerea fragmentelor din zonele suspecte pentru biopsie. - Colonoscopia - vizualizarea mucoasei intregului colon, valvei ileocecale .i ileonului terminal pentru eviden.ierea cancerului de colon, polipilor, inflama.iilor intestinale, malforma.iilor, hemoroizi .i pentru efectuarea unor manevre chirurgicale endoscopice. FI.A Nr. 7.2. ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA EXAMENELOR ENDOSCOPICE OBIECTIVE - Examinarea cavit ..ilor unor organe - Indep.rtarea corpilor str.ini - Recoltarea biopsiei - Efectuarea interven.iilor chirurgicale PREG.TIREA MATERIALELOR - Aparatul endoscopic - M..ti, m.nu.i, ochelari - Tampoane, comprese - Spray anestezic, medicamente recomandate de medic - T.vi.. renal. - Materiale pentru biopsie - Material de dezinfec.ie - Sursa de lumin. PREG.TIREA PACIENTULUI a) PREG.TIREA PSIHIC. - Identifica.i pacientul - Identifica.i cuno.tin.ele pacientului referitoare la examen - Explica.i pacientului necesitatea efectu.rii examenului recomandat de medic .i riscul - Explica.i modul de desf..urare al examenului - Ob.ine.i consim..mantul sau verifica.i dac. a fost ob.inut de medic - Informa.i pacientul c. se face anestezie .i descrie.i senza.iile pe care le
89

poate avea - Informa.i asupra duratei examenului b) PREG.TIREA FIZIC. - Se atrage aten.ia pacientului asupra regimului sau a restric.iilor alimentare - Se verific. dac. au fost respectate - Se gole.te cavitatea de examinat, dac. este copil se face sp.larea dac. medicul recomand. - Se face test de sensibilitate la xilin. cu o zi inainte - Se fac testele de coagulare - Se administreaz. sedative cu o sear. inainte, la recomandarea medicului PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII - Se identific. pacientul. - Se verific. recomandarea in foaia de observa.ie - Se verific. dac. pacientul a respectat recomand.rile, privind preg.tirea specific. - Se evalueaz. resursele fizice .i starea pacientului pentru a stabili modalitatea de transport la camera de endoscopie sau la sala de opera.ie - Se preg.tesc materialele care inso.esc bolnavul (foaia de observa.ie, dosarul de nursing) - Se inso.e.te pacientul la camera de endoscopie - Se ajut. pacientul s. se dezbrace .i s. se a.eze pe masa de examinare - Se asigur. pozi.ia corespunz.toare examenului - Se servesc medicului instrumentele .i celelalte materiale in func.ie de examenul recomandat .i scopul acestuia - Se schimb. pozi.ia pacientului la cererea medicului .i se supravegheaz. starea acestuia - Se informeaz. medicul cu privire la modific.rile observate - Se ajut. pacientul s. coboare dup. masa de endoscopie .i s. se imbrace INGRIJIREA PACIENTULUI - Se ajut. pacientul s. se a.eze pe pat - Se supravegheaz .i se noteaz . . func.iile vitale - Se aten.ioneaz. s. nu m.nance un timp variabil in func.ie de examen - Se discut. cu pacientul despre jena resim.it. pe traiectul introducerii aparatelor .i se explic. ce trebuie s. fac. - Se asigur. repausul alimentar dup. examen in func.ie de anestezie .i organul examinat - Se verific. elimin.rile (dup. caz) pentru a identifica sangerarea, mai ales dup. biopsie REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se cur... materialele folosite .i se preg.tesc pentru sterilizare - Se a.eaz. materialele in dulapuri speciale - Se colecteaz. materialele de unic. folosin.. in containere speciale, conform
90

P.U. - Se trimit la laborator materialele recoltate pentru biopsie - Sp.la.i mainile NOTAREA PROCEDURII - Data, ora efectu.rii examenului - Numele persoanei care a efectuat examenul - Comportamentul pacientului EVALUAREA PROCEDURII Rezultate a.teptate/dorite: - Pacientul prezint. stare general. bun., nu acuz. disconfort - Observa.iile f.cute in timpul examenului sunt lini.titoare pentru pacient Rezultate nedorite/ce face.i - Pacientul acuz. jen. . Se explic. pacientului c. va dispare in ziua urm.toare .i se sf.tuie.te ce are de f.cut in func.ie de organul examinat - Sangerarea traseului . Se anun.. medicul pentru a stabili conduita . Se preg.tesc la indeman. medicamente hemostatice .i materiale pentru administrare - Prezint. febr., dispnee, dureri abdominale . Se explic. pacientului c. febra dispare in 24 de ore . Se anun.. medicul dac. pacientul prezint. dispnee, dureri abdominale CAPITOLUL VIII. PUNC.II FI.A Nr. 8.1. PUNC.II DEFINI.IE - P.trunderea cu ajutorul unui ac sau trocar intr-o cavitate natural. sau neoformat. (patologic.) ori intr-un organ parenchimatos cu scop explorator sau terapeutic. SCOPUL PUNC.IEI Explorator: - Precizarea existen.ei naturii, aspectului .i compozi.iei lichidului dintr-o cavitate; studierea biochimic., bacteriologic. .i citologic.; - Introducerea unor substan.e de contrast (aer); - Prelevarea unui fragment de .esut pentru examen histopatologic. Terapeutic: - Evacuarea colec.iei dintr-o cavitate atunci cand produce fenomene de compresiune asupra organelor din jur, cand jeneaz. func.ia; - Introducerea unor medicamente PRINCIPII GENERALE - Preg.tirea psihic. a pacientului in vederea ob.inerii consim..mantului informat; - Respectarea condi iilor de asepsie .i antisepsie: dezinfec . .ia regiunii,
91

preg.tirea materialelor sterile .i manevrarea septic., dezinfec.ia mainilor medicului .i ajutoarelor, utilizarea m.nu.ilor sterile. - Preg.tirea fizic. a pacientului .i administrarea medica.iei preprocedurale (sedarea, anestezie local.) - Alegerea locului punc.iei in func.ie de scopul urm.rit; - Asigurarea pozi.iei corespunz.toare scopului .i locului punc.ionat; - Supravegherea pacientului in timpul punc.iei .i dup. punc.ie; - Evacuarea lent. a colec.iilor pentru prevenirea hemoragiilor .i tulbur.rilor hemodinamice. - Dezinfec.ia .i pansarea locului in.ep.turii, aplicarea a 1 -2 fire de sutur. dac. este cazul; - Notarea punc.iei in F.O. .i in dosarul de ingrijire; - Etichetarea .i expedierea la laborator a produselor. - Punc.ia pleural. (toracic.) . p.trunderea cu ajutorul unui ac prin spa.iul intercostal pan. in cavitatea pleural. pentru recoltarea sau eliminarea con.inutului. (In mod normal cavitatea pleural. este virtual..) - Punc.ia peritoneal. (abdominal.) - p.trunderea cu un ac sau trocar prin peretele abdominal in fosa iliac. sau prin fundul de sac Douglas pan. in cavitatea peritoneal. pentru determinarea prezen.ei .i naturii lichidului sau evacuarea acestuia. - Punc.ia pericardic. - p.trunderea in cavitatea pericardic. pentru evacuarea lichidului care determin. compresiune asupra miocardului. - Punc.ia articular. - se face in: cavitatea articular. in artrite acute .i cronice cu colec.ii seroase, serofibrinoase sau purulente, in hemartroze. Se recolteaz. lichid pentru examene de laborator, se combate compresiunea local., se injecteaz. medicamente, se face artroscopie. - Punc.ia osoas. - p.trunderea cu un ac special in .esutul spongios al unui os lat sau scurt pentru recoltarea m.duvei in vederea examenelor microscopice pentru diagnosticarea bolilor de sange, tumorilor .i pentru transplant de m.duv.. - Punc.ia rahidian. - p.trunderea pan. in spa.iul subarahnoidian pentru m.surarea tensiunii lichidului cefalorahidian, recoltarea lichidului cefalorahidian pentru examene de laborator, administrarea unor medicamente sau substan.e de contrast, pentru realizarea anesteziei. - Punc.ia vezicii urinare - reprezint. o metod. de strict. necesitate in scop evacuator atunci cand cateterismul nu se poate efectua. - Amniocenteza - punc.ia cavit..ii amniotice este o metod. de ob.inere a lichidului amniotic prin traversarea peretelui uterin pe cale abdominal. sau vaginal. in vederea studierii culorii .i constituen.ilor in suspiciunea de sarcin. patologic.. - Punc.ia colec.iilor - const. in introducerea unui ac intr-o cavitate patologic. cu scopul evacu.rii sau recolt.rii con.inutului pentru examene de laborator.
92

- Punc.ia biopsiei - p.trunderea cu un ac special intr-un organ parenchimatos sau .esut cu scopul prelev.rii unui fragment ce va fi examinat histopatologic. Se efectueaz. punc.ia: ficatului, splinei, pleurei, prostatei, ganglionilor limfatici, nodulilor mamari . FI.A Nr. 8.2. PARTICIPAREA NURSEI LA EFECTUAREA PUNC.IEI PERITONEALE (PARACENTEZA) DEFINI.IE - Punc.ia cavit..ii peritoneale reprezint. p.trunderea in aceast. cavitate cu ajutorul unui ac sau trocar prin traversarea peretelui abdominal. INDICA.II - Evacuarea lichidului de ascit.; - La pacientul politraumatizat; - In abdomenul acut chirurgical - Pentru stabilirea rev .rsatului abdominal; - Pentru dializa peritoneal. SCOP - Explorator - pentru precizarea diagnosticului - Terapeutic - pentru evacuarea lichidului peritoneal care provoac. tulbur.ri respiratorii .i circulatorii prin presiunea exercitat. asupra diafragmului PREG.TIREA MATERIALELOR - Tav. medical. / c.rucior de tratamente; - Ace groase sau trocare sterile de 3-4 mm diametru, prev.zute cu mandren; - Seringi sterile de 20 ml, eprubete sterile - Solu.ie antiseptic. (betadin.); - Casolet. cu comprese sterile; campuri sterile; - Vas colector de 5-10 1, 1-2 t.vi.e renale; - Xilin. sau novocain. 1%; - M.nu.i sterile; - Cear.af imp.turit in trei in lungime. PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Se explic. pacientului importan.a .i necesitatea procedurii, se comunic. durata (aprox. 30 min). - Se ob.ine consim..mantul informat; b) FIZIC.: - Se explic. pacientului pozi.ia din timpul punc.iei; - Se m.soar. .i se noteaz. func.iile vitale .i vegetative; - Se m.soar. circumferin.a taliei .i se cant.re.te pacientul; - Se recomand. pacientului s.-.i goleasc. vezica urinar. inainte de punc.ie. EFECTUAREA PROCEDURII: - Se a.eaz. pacientul in decubit dorsal la marginea stang. a patului, u.or inclinat spre stanga, cu capul pe pern..
93

- Se dezinfecteaz. cu betadin. zona care urmeaz. a fi punc.ionat. (la unirea 1/3 intern. cu 1/3 medie pe linia spino-ombilical. stanga - Monroe Richter). - Se preg.te.te seringa cu xilin. 1% .i se inmaneaz. medicului care va efectua anestezia local.. - Se ofer. medicului acul sau trocarul cu care punc.ioneaz. peretele abdominal circa 3-4 cm, perpendicular. - Se retrage mandrenul de c.tre medic .i se colecteaz. lichid in eprubete sterile pentru examenele de laborator. Se ata.eaz. apoi la trocar sau ac un tub de polietilen. care asigur. scurgerea lichidului in vasul colector, dac. punc.ia are rol evacuator. - Se scurge lichidul in jet datorit. presiunii intraabdominale nedep..ind 4-6 l la prima punc.ie. - Se scoate trocarul sau acul rapid la terminarea punc.iei. - Pe locul in.ep.turii se aplic. bandaj compresiv din cear.aful imp.turit in trei in lungime, pentru a evita decompresiunea brusc.. - Se m.soar. .i se noteaz. din nou func.iile vitale .i vegetative. - Se m.soar. circumferin.a taliei .i se cant.re.te pacientul pentru a se putea compara valorile cu cele ini.iale. - Se monitorizeaz. locul punc.iei cu aten.ie. - Se eticheteaz. .i se trimit imediat probele la laborator. INGRIJIREA PACIENTULUI - Se a.eaz. pacientul in a.a fel incat locul punc.iei s. fie cat mai sus. - Se asigur. in salon o temperatur. optim. de 20-22 C .i lini.te pentru pacient - Se men.ine bandajul compresiv in jurul abdomenului 5-6 ore. - Se supravegheaz. in permanen.. pacientul cel pu.in 24 de ore dup. punc.ie, anun.andu-se medicul la orice suspiciune. - Se ofer. la pat pacientului toate materialele de care are nevoie. - Se alimenteaz. pacientul la pat. - Se administreaz medica ia prescris .i se urm resc . . . . efectele acesteia. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se colecteaz. materialele folosite in recipiente speciale conform P. U. - Se indep.rteaz. m.nu.ile. - Se spal. pe maini cu ap. curat. .i s.pun. NOTAREA PROCEDURII Nota.i: - Procedura in dosarul / planul de ingrijire, Foaia de Obsrva.ie. - Data, ora, cantitatea, aspectul lichidului INCIDENTE .I ACCIDENTE a) INCIDENTE - Punc.ie alb. sau negativ. prin astuparea acului sau absen.a lichidului in cavitate. - Intreruperea brusc. a evacu.rii ca rezultat al ader.rii unei anse intestinale, epiploonului, false membrane.
94

b) ACCIDENTE - Sincopa - se produce rar prin irita.ie peritoneal. in momentul punc.ion.rii sau evacu.rii prea bru.te a lichidului. - Hemoragie: . parietal. - prin lezarea arterelor epigastrice inferioare. . intraperitoneal.: prin lezarea splinei m.rite la cirotici. . digestiv.: printr-o decompresiune brusc. la pacien.ii cu poten.ial hemoragic (cirotici, denutri.i, ulcero.i). - Punc.ionarea organelor cavitare (anse intestinale, vezic.). - Fistul. parietal. - prin persisten.a paralelismului planurilor la locul punc.iei - refacerii rapide .i masive a lichidului de ascit.. Se evit. prin masarea locului punc.iei, aplicarea de pansament steril .i bandaj abdominal compresiv. FI.A Nr. 8.3. PARTICIPAREA NURSEI LA EFECTUAREA PUNC.IEI PLEURALE TORACOCENTEZA DEFINI.IE - Prin toracocentez. se in.elege p.trunderea in cavitatea pleural. cu ajutorul unui ac sau cateter prin peretele toracic SCOP - Explorator (de diagnostic) : pentru stabilirea, analizarea .i determinarea originii rev.rsatului pleural. - Terapeutic: . evacuarea unei cantit..i de lichid pleural; . lavajul cavit..ii pleurale sau introducerea unor medicamente pentru ameliorarea durerii, dispneei .i celorlalte simptome asociate presiunii crescute intraperitoneale. . evacuarea aerului pentru ameliorarea dispneei INDICA.II - In prezen.a rev.rsatului pleural decelat clinic si radiologic in: . pleurezii . hemotorax . pneumotorax PREG.TIREA MATERIALELOR - Tav. medical. / c.rucior; - Trusa de toracocentez. steril. care con.ine: comprese sterile, campuri sterile; - Solu.ie antiseptic. (betadin.); - M.nu.i sterile; - Xilin. l% - 20ml; - Seringi sterile de 20 ml; - Ace sterile lungi de 10-12 cm .i cu un diametru de 1 mm, cateter; - 3 eprubete sterile; - Tub de polietilen.; - Borcane de sticl. de 1-2 l;
95

- 1-2 t.vi.e renale; - Medicamente prescrise de medic. PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Se informeaz. pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate, importan.., durat.; - Se ob.ine consim..mantul scris al pacientului in cuno.tin.. de situa.ie. b) FIZIC.: - Se a.eaz. pacientul in func.ie de starea sa: . Pe scaun, in pozi.ie .ezand, imbr..i.and sp.tarul acestuia pe care se a.eaz. o pern.; . La marginea patului cu toracele flectat anterior .i coatele sprijinite pe genunchi; . Decubit lateral cu hemitoracele afectat mai sus; . Decubit dorsal cu toracele ridicat la 30-45 pentru combaterea dispneei; - Se efectueaz. preanestezia la recomandarea medicului cu 1 f de atropin. inainte de punc.ie cu 15-30 min - Se administreaz. un antitusiv prescris, dac. pacientul este tu.itor EFECTUAREA PROCEDURII: - Se identific. pacientul; - Se m.soar. func.iile vitale .i vegetative; - Se a.eaz. pacientul intr-una din pozi.iile amintite. Se dezinfecteaz. locul punc.iei cu betadin.; - Se fixeaz. campuri sterile deasupra .i dedesubtul locului punc.iei; - Se preg.te.te seringa cu xilin. 1%, se ofer. medicului; - Se ofer. medicului acul cu care se va face punc.ia; - Se introduce acul in: . Spa.iul 2 intercostal pe linia medie clavicular. pentru evacuarea aerului . Spa.iul 8-9 intercostal pe linia axilar. posterioar. pentru celelalte situa.ii. - Se extrage lichidul cu ajutorul unei seringi, .i al unui tub de polietilen. in form. de T; - Se deconecteaz. seringa de c.tre medic .i se inser. cateterul de plastic retr.gandu-se u.or acul; - Se recolteaz. circa 50 ml fluid in 3 seringi pentru: dozarea proteinelor, glucozei .i stabilirea celulelor existente; - Se ata.eaz. la cateter un tub de polietilen. pentru colectarea restului de lichid in vasul de sticl.; - Se supravegheaz. ca evacuarea lichidului s. se fac. lent f.r. a dep..i 1200 ml pe punc.ie pentru a evita E.P.A. - Se scoate lent cateterul la sfar.itul procedurii; - Se maseaz. .i se panseaz. steril locul punc.iei; - Se eticheteaz. .i se trimite la laborator lichidul colectat pentru examen citologic .i biochimic;
96

- Se transport. pacientul la radiologie pentru efectuarea radiografiei de control (pentru eviden.ierea unui eventual pneumotorax sau unei incomplete evacu.ri a lichidului pleural). Se m.soar. .i se noteaz. func.iile vitale .i vegetative. INGRIJIREA PACIENTULUI - Se a.eaz. pacientul comfortabil in pat; - Se monitorizeaz. in permanen.. starea pacientului pentru a surprinde o eventual.: hemoptizie, emfizem subcutanat sau o alt. complica.ie; - Se ofer. pacientului la pat toate materialele de care are nevoie; - Se alimenteaz. pacientul la pat mai intai cu lichide: ceai, compot, cafea; - Se administreaz. medicamente prescrise conform recomand.rilor medicului; - Se instruie.te pacientul pentru a-.i relua activitatea la circa o or. dup. examinarea de c.tre medic. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se colecteaz materialele folosite . conform P. U. - Se indep.rteaz. m.nu.ile. - Se spal. pe maini cu ap. curat. .i s.pun. NOTAREA PROCEDURII Nota.i: - Procedura in fi.a de proceduri .i in dosarul / planul de ingrijire al pacientului; - Data, ora, aspectul lichidului; INCIDENTE .I ACCIDENTE - Punc.ie alb. - nu se ob.ine lichid; - In.eparea coastei; - Aspirarea de sange prin lezarea pachetului vascular intercostal; - Edemul pulmonar acut prin evacuarea brusc. a colec.iei; - Sincop. .i .oc pleural; - Pneumotorax - prin p.trunderea aerului in cantitate apreciabil. prin acul de punc.ie; - Infec.ie exogen. a cavit..ii drenate sau a traiectului de punc.ie: aceasta impune interven.ie chirurgical. prin desfiin.area rapid. a cavit..ii supurate .i antibioterapie .intit.. FI.A Nr. 8.4. PARTICIPAREA NURSEI LA EFECTUAREA PUNC.IEI RAHIDIENE DEFINI.IE - Punc.ia rahidian. reprezint. p.trunderea cu ajutorul unul ac special in spa.iul subarabnoidian la nivel: . lombar (punc.ia lombar.); . toracal (punc.ia toracal.); . suboccipital (punc.ia suboccipital.). SCOP a) Explorator: . m.surarea presiunii lichidului cefalorahidian (L.C.R.) .i prelevarea unei
97

cantit..i pentru examene: citologice, biochimice, bacteriologice; . in traumatismele cranio-cerebrale .i accidentele vasculare cerebrale pentru aprecierea aspectului L.C.R. - sanguinolent - semn de hemoragie; pentru m.surarea presiunii acestuia; . injectarea unor substan.e de contrast in mielografie b)Terapeutic: . administrarea de anestezice, antibiotice sau a agen.ilor antimitotici (?) . decomprimarea in cazul in care presiunea L.C.R. este crescut. (asociind cefalee .i edem papilar) INDICA.II - in meningite; - traumatisme cranio-cerebrale .i AVC; - lues; - rahianestezie PREG.TIREA MATERIALELOR - C.rucior rulant pentru materiale sau tav. medical.; - M.nu.i sterile, campuri sterile, comprese sterile; - Ace sterile pentru punc.ie lungi de 8-10 cm, sub.iri cu bizou scurt, prev.zute cu mandren .i uneori cu "introducer"; - Solu.ii dezinfectante (betadin. sau alcool iodat); - Seringi sterile de 2-5 ml; - Eprubete sterile; - 1-2 t.vi.e renale; - monometru Claude pentru m.surarea presiunii L.C.R - Solu.ii de injectat cand este cazul; PREG .TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Se informeaz. pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate, importan.., durat.; - Se ob.ine consim..mantul informat scris al pacientului. b) FIZIC.: - Se asigur. pozi.ia corespunz.toare in conformitate cu starea sa, cu scopul .i locul punc.iei: . .ezand cu capul flectat, umerii apleca.i, spatele indoit, coatele sprijinite pe genunchi, membrele inferioare sprijinite pe un sc.unel; . Se aten.ioneaz. pacientul s. men.in. pozi.ia exact., iar in timpul procedurii s. nu se mi.te. . In decubit lateral: la marginea mesei de opera.ie sau a patului, cu coapsele flectate pe abdomen .i gambele flectate pe coapse, capul in flexie maxim., coloana vetrebral. arcuit., umerii in plan vertical; . Se asigur. intimitatea pacientului cu paravan dac. procedura se execut. la salon
98

EFECTUAREA PROCEDURII: - Se identific. pacientul; - Se a.eaz. pacientul intr-una din pozi.iile amintite in func.ie de starea sa .i recomandarea medicului; - Se m.soar. .i se noteaz. func.iile vitale .i vegetative; - Se controleaz. ca tempereratura camerei s. fie de 20 C; - Se dezinfecteaz. locul punc.iei cu betadin.; - Se ofer. medicului m.nu.i sterile; - Se ofer. medicului acul de punc.ie steril; - Se supravegheaz. pacientul pe tot timpul punc.iei; - Se ofer. medicului monometrul Claude pentru a m.sura presiunea L.C.R.; - Se ofer. medicului pe rand eprubetele pentru recoltarea L.C.R. in vederea diferitelor examene de laborator; - Se eticheteaz. eprubetele .i se trimit imediat la laborator, - Se ofer. medicului seringile cu solu.ii medicamentoase dac. punc.ia se face in scop terapeutic; - Se extrage brusc acul punc.iei de c.tre medic la sfar.itul procedurii; - Se maseaz. locul punc.iei; Se aplic. o compres. steril. pe locul punc.iei .i se fixeaz. cu romplast INGRIJIREA PACIENTULUI - Se a.eaz. pacientul foarte atent pe c.rucior in pozi.ie orizontal. .i la fel .i in pat; - Se men.ine pacientul f.r. pern. .i nemi.cat cel pu.in 6 ore pan. la 24 ore; - Se alimenteaz. pacientul la pat numai dup. 6 ore; - Se ofer. pacientului pern. dup. 24 ore; - Se observ. cu aten.ie mi.c.rile extremit..ilor, - Se evalueaz. capacitatea de mic.iune a pacientului; - Se monitorizeaz. in permanen.. pacientul REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se colecteaz. materialele folosite in recipiente speciale conform P. U. - Se indep.rteaz. m.nu.ile. - Se spal. pe maini cu ap. curat. .i s.pun. NOTAREA PROCEDURII Nota.i: - Procedura in fi.a de proceduri .i in dosarul / planul de ingrijire. - Data, ora, cantitatea, aspectul lichidului extras, precum .i tratamentul efectuat; - Orice observa.ie legat. de starea pacientului; - In ce scop a fost efectuat. punc.ia; - Se specific. ce probe s-au recoltat .i cand au fost trimise la laborator. INCIDENTE .I ACCIDENTE - Punc.ie alb. determinat. de introducerea defectuoas. a acului; - Scurgere foarte lent a lichidului din cauza hipotensiunii . L.C.R.;
99

- Imposibilitatea punc.ion.rii foarte frecvent. la varsnici din cauza osific.rii ligamentare .i la obezi (canalul rahidian situat profund); - Punc.ie traumatic. (prin ac se exteriorizeaz. sange ca rezultat al efrac.iei unui vas meningeal); - Durere la nivelul unui membru pelvian prin punc.ionarea unei r.d.cini nervoase; - Lipotimie mai ales la pacien.i care nu au fost seda.i anterior .i la care punc.ia se realizeaz. in .ezand; - Cefalee .i rahialgie, o complica.ie frecvent intalnit. care pare a fi determinat. de sc.derea presiunii L.C.R.; - Sincopa .i accidentele mortale care apar foarte rar la pacien.ii cu traumatisme cerebrale, fractur. de baz. de craniu, etc. FI.A Nr. 8.5. PARTICIPAREA NURSEI LA EFECTUAREA PUNC.IEI BIOPSICE DEFINI.IE - Punc.ia biopsic. reprezint. introducerea unui ac special intr-un organ parenchimatos sau .esut in vederea recolt.rii de celule sau a unui fragment tisular pentru efectuarea examenului histopatoiogic SCOP - Explorator: de examinare histopatologic. .i bacteriologic. a fragmentului de .esut extras, pentru stabilirea diagnosticului. INDICA.II - Punc.ia hepatic.: . hepatomegalie de etiologie necunoscut.; . enzime hepatice persistent crescute; . hepatopatii difuze: . hepatite acute (pentru diagnostic etiologic); . hepatite cronice (diagnostic pozitiv .i evolutiv); . ciroze hepatice (diagnostic pozitiv, etiologic .i de form. activ. sau nu); . ictere de etiologie neprecizat.; . aprecierea rezultatelor terapeutice in hepatitele cronice .i a evolu.iei posttransplant hepatic; - Punc.ia renal.: in diferite tipuri de glomerulonefrite .i nefropatii; - Punc.ia pancreatic.: . neoplasme pancreatice apreciate ca nerezecabile la examinarea C.T. (computer tomograf); . suspiciune de limfom pancreatic; - Punc.ia unui nodul mamar: pentru diagnosticarea forma.iunilor tumorale .i aspirarea celulelor tumorale. - Punc.ia ganglionilor limfatici: . stabilirea diagnosticului de certitudine in cazul adenopatiilor de cauz. necunoscut.; . diverse hemopatii.
100

PREG.TIREA MATERIALELOR - C.rucior de tratamente / tav. medical. acoperite cu camp steril; - Trusa pentru punc.ie steril. care con.ine ace: . Menghini cu diamentrul de 0,8. 1,8 mm; . Klotskin, Jamshidi - pentru ob.inerea de fragmente tisulare mai mari; . Vim-Silverman-Franklin - care folosesc ca mandren, sistemul de recoltare format din dou. valve sub.iri cu varfuri t.ioase; . sistem automat de biopsie tip pistol cu ac Trucut; . acul Travenol pentru punc.ia prostatei sau punc.ia renal.; - Comprese sterile, campuri sterile; - Solu.ie antiseptic. - betadin., Xilin. 1% - 20 ml; - M.nu.i sterile .i romplast; - Seringi sterile de 20 ml sau de alte capacit..i; - Eprubete .i recipiente sterile; - Solu.ii fixatoare, lame de sticl.; - 1-2 t.vi.e renale; - Medicamente prescrise de medic. PREG.TIREA PACIENTULUI a) PSIHIC.: - Se informeaz. pacientul cu privire Ia efectuarea procedurii: necesitate, importan.., durat.; - Se ob.ine consim..mantul informat scris al pacientului b) FIZIC.: - Se controleaz. timpul de sangerare .i de coagulare, timpul de protrombin., num.rul de trombocite; - Se m.soar. .i se noteaz. func.iile vitale .i vegetative; - Se administreaz. medica.ie: coagulant., tonicocapilar. sau sedativ. prescris. de medic cu 1-2 zile inainte. - Se a.eaz. pacientul in pozi.ie corespunz.toare in func.ie de organul punc.ionat astfel: . pentru punc.ia hepatic.: decubit dorsal sau lateral stang cu mana dreapt. sub cap; . pentru punc.ia renal.: decubit ventral cu un s.cule. de nisip sau sul de material textil sub abdomen; . pentru punc.ia prostatic.: pozi.ie ginecologic.; . pentru punc.ia splenic.: decubit dorsal sau lateral drept; . pentru punc.ia ganglionar. sau a tumorilor medicul stabile.te locul .i pacientul este a.ezat in func.ie de zona care urmeaz. s. fie punc.ionat.. EFECTUAREA PROCEDURII: - Se identific. pacientul; - Se a.eaz. pacientul in pozi.ia corespunz.toare in func.ie de organul punc.ionat; - Se m.soar. .i se noteaz. func.iile vitale .i vegetative;
101

- Se asigur. temperatura camerei in jur de 20 C; - Asistenta supravegheaz. cu aten.ie pacientul pe tot timpul procedurii, sus.ine bolnavul in pozi.ia adecvat. - Medicul .i ajutorul se spal. pe maini cu ap. curat. .i s.pun, apoi imbrac. m.nu.i sterile. - Se dezinfecteaz. locul punc.iei cu betadin.; - Se preg.te.te seringa cu xilin. .i se ofer. medicului pentru a efectua anestezia. ' - Se efectueaz. punc.ia de c.tre medic .i se p.streaz. mandrenul acului steril; - Se ofer. medicului o sering. de 20 ml cu care acesta face 1-2 aspira.ii energice; - Se extrage acul brusc la sfar.itul procedurii de c.tre medic; . - Se dezinfecteaz. din nou locul punc.iei cu betadin.. - Se aplic. o compres. steril., care se fixeaz. cu romplast; - Se indep.rteaz. m.nu.ile; - Se spal. pe maini cu ap. curent. .i s.pun. INGRIJIREA PACIENTULUI - Se ajut. pacientul s. coboare de pe masa de examinare .i s. se imbrace; - Se transport. pacientul la salon; - Se a.eaz. pacientul in: . Decubit lateral drept (dup. punc.ia hepatic.) 1 -2 ore pentru a reduce riscul unei hemoragii; . Decubit dorsal (dup. punc.ia splenic. sau pancreatic.); . Decubit dorsal (dup. punc.ia renal.) controlandu-se urina 2-3 zile pentru depistarea unei eventuale hemoragii; - Se aplic. o compres. rece sau pung. cu ghea.. pe regiunea punc.ionat.; - Pentru prevenirea unei eventuale hemoragii prin apari.ia tusei care irit. pleura: . se aplic . o compres. rece . se administreaz. medica.ia prescris. de medic - Se monitorizeaz. in permanen.. starea pacientului .i func.iile vitale .i vegetative. PREG.TIREA MATERIALULUI OB.INUT PRIN PUNC.IA BIOPSIC. - Se indep.rteaz. fragmentele de .esut din acul de punc.ie prin insuflare de aer; - Se efectueaz. amprente pe lame de sticl. cu fragmentele de .esut ob.inute; - Se introduc fragmentele de .esut recoltat intr-un recipient cu solu.ie fixatoare sau ser fiziologic; - Se transport. probele imediat la laboratorul de histopalologie, inso.ite de buletinul cu datele pacientului. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC. - Se strang materialele folosite; - Se colecteaz. de.eurile conform P.U. in recipiente speciale separate. NOTAREA PROCEDURII Nota.i:
102

- Procedura in fi.a pacientului .i in dosarul / planul de ingrijire; - Data, ora, organul punc.ionat; - Orice observa.ie legat. de starea .i reac.ia pacientului; recomand.rile privind ingrijirile - Scopul pune.iei, specificandu-se .i ce probe au fost recoltate .i cand au fost trimise la laborator. INCIDENTE .I ACCIDENTE - Hemoragie: . pulmonar.; . prin punc.ionarea: ficatului, intestinului, aortei, venei cave inferioare; - Hematom intrahepatic; - Peritonit. chimic. prin prezen.a bilei in cavitatea abdominal.; - Ruptur. hepatic.; - Tuse instantanee; - Pneumotorax; - Hemotorax; - .oc neuro-vegetativ, hipovolemie etc; - Bacteremie, septicemie (enterococ); - Reac.ii alergice la anestezie; - Reten.ie urinar.. Bibliografie 1. Marion B. Dolan .i colaboratorii NURSING PROCEDURES - student version, Editura Springhouse Corporation, Pennsylvania -1992. 2. Barbara Kozier, Glenora Erb TECHNIQUES IN CLINICAL NURSING. Editura Addison Wesley Publishlng Company -1992 3. Carol Mozes TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI, Editura Medical. - 2006 4. Sanda Smith, Donna Duell FOUNDATION SKILL FOR NURSING AND ALLIED HEALTH PROFESSION, Editura National Nursing Review, California -1982. 5. Barbara K. Timby CLINICAL NURSING PROCEDURES, Editura J. B. Lippincott Company Philadelphia -1989. 6. Ruth F. Craven, Constance J. Hirnle Fundamentals of NURSING - Human Health and Function, J. B. Lippincott Company Philadelphia -1992. 7. Doris Smith Suddarth, R.N. B.S.N.E., M.S.N., and contributors

103

The Lippincott MANUAL OF NURSING PRACTICE, J. B. Lippincott Company - Philadelphia -1991. 8. Wiliiam C. Fream NOTES ON SURGICAL NURSING, Churchil Livingstone, 1978 9. Anne Collins Abrams CLINICAL DRUG THERAPY - RATIONALES FOR NURSING PRACTICE, J. B. Lippincott Company - Philadelphia - 1991. 10. S.J.HOPKINS Drugs and Pharmacology for Nurses, Churchil Livingstone, 1989 11. J. Quebauvilliers, L. Perlemuter Dictionnaire Medical de l'infirmiere, Editura Masson, 1992 12. Frances Fisch Bach A. Manual of Laboratory&Diagnostic Test 7-th Edition, Lippincott Williams&Wilkins, Publisher, 2003 13. Agenda Medical. 2006 - 2007 Colectiv Editura Medical. 2006 14. Analize de laborator .i alte explor.ri diagnostice Colectiv Editura Medical. Art 2007 15. Constantin Dumitrescu Diabetul pe in.elesul tuturor, Editura M.A.S.T. 2003

104