Biserica Sfantul Andrei este situata in apropierea Palatului Culturii din Iasi.

A fost ctitorita de
Preotul Ioan Buciumas si de negustorul Neculai in anul 1794. Pe acest loc s-a aflat o biserica de
lemn care a fost construita cu mult inante.

Biserica are si un al doilea hram: Sfantul Mare Mucenic Mina. Intre anii 1989-1996 s-au facut
importante reparatii capitale care au dus la inaltarea bisericii cu 2m si lungirea ei cu mai bine de
6m. De asemenea, a fost refacuta si pictata in interior si s-a cladit un turn-clopotnita. Biserica a
fost resfintita de Inalt Prea Sfintitul Daniel - Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si Inalt Prea
Sfintitul Nicodimos - Mitropolit de Patras la data de 15 octombrie 1996, in prezenta sfintelor
moaste ale Sfantului Apostol Andrei.

Biserica Sfantul Andrei a fost construita intre anii 1795-1796, pe locul unei biserici mult mai
vechi. In anul 1986, cand s-au inceput lucrarile de restaurare a bisericii, pe interior, s-au
descoperit o serie de indicii care ne duc la concluzia ca biserica a fost ridicata pentru slujbasii
Curtii domnesti. Biserica a primit hramul Sfantului Apostol Andrei pentru ca aici se afla si
breasla pescarilor (a mrejerilor), dat fiind faptul ca Sfantul Apostol Andrei era socotit patronul
pescarilor. In anul 1957, biserica a avut de suferit o serie de modificari: s-a construit un turn de
piatra in locul celui din lemn; acest turn a fost consolidat in anul 1977 in urma cutremurului din
acel an. In anul 1986, s-au facut lucrari de restaurare a bisericii pe interior, indeosebi pardoseala.
Dupa anul 1990, s-au inceput ample lucrari de restaurare a bisericii. La 200 de ani de la zidire,
Biserica Sfantul Andrei a fost resfintita in anul 1996 in prezenta moastelor Sfantului Apostol
Andrei - patronul si ocrotitorul acestui sfant locas de inchinare.

Fotografie - Biserica „Sfântul Andrei” (Iași, str. Sf. Andrei nr. 3)

Biserica „Sfântul Apostol Andrei” este o biserică din Iași, situată pe strada Sf. Andrei. Acest
lăcaș de cult a fost construit în anul 1794.

Biserica, aflată în apropierea Palatul Culturii, în partea dreaptă a acestuia, spre Podu Roș, a fost
ctitorită în anul 1794 de preotul Ioan Buciumaș, ajutat fiind de un negustor, pe nume Neculai, pe
locul unei vechi biserici de lemn, construită cu mult înainte. Terenul unde se află astăzi biserica
era denumit atunci Fânăria Domnească și aici s-au așezat, începând cu secolul al XVIII-lea,
slujitori ai Curții Domnești (aflată în apropiere), slujbași și meșteșugari. Astfel, biserica a
aparținut, în timp acestor bresle.
 Al doilea hram al bisericii se datorează prezenței aici, în anul 1886, a icoanei făcătoare de
minuni a „Sf. Mare Mucenic Mina”. Între anii 1989–1996 biserica a fost reparată capital, a fost
mărită și i s-a adăugat în curte un turn-clopotniță. La sfințirea din 1996 a lăcașului, de către ÎPS
Mitropolit Daniel Ciobotea (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), aici au fost
prezente moaștele Sfântului Apostol Andrei, aduse în pelerinaj la Iași.

Campanie de informare derulată de Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva” şi cotidianul

„Evenimentul Regional al Moldovei”: Redescoperiţi bisericile şi mănăstirile din Arhiepiscopia
Iaşilor, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei - astăzi, Biserica „Sfântul Apostol Andrei” (strada Sf.
Andrei, nr.3) ce poartă hramurile „Sfântul Apostol Andrei” ( 30 noiembrie) şi „Sfântul. Mare
Mucenic Mina” (11 noiembrie).

Situată în preajma Curţii Domneşti de altădată, acum în imediata apropiere a Palatului Culturii,
Biserica „Sfântul Apostol Andrei” a fost ctitorită între anii 1795-1796 de către preotul Ioan
Buciumaş şi negustorul Neculai. Ea urma, de altfel, unei mai vechi biserici din lemn, construită
cu mult înainte. Terenul era denumit atunci Fânăria Domnească şi aici s-au aşezat, începând cu
secolul al XVIII-lea, slujitori ai Curţii domneşti, slujbaşi şi meşteşugari.

Cei doi ctitori nu puteau asigura veniturile necesare bunei funcţionări a bisericii,

însă au reuşit însă să aducă aici, la închinare, breslele cârciumarilor şi pescarilor, care s-au
angajat să plătească sfântului locaş, pe fiecare săptămână şi de la fiecare cârciumă câte 5 parale,
iar pescarii să ajute numai la hram.

Biserica mai are şi un al doilea hram, „Sfântul Mare Mucenic Mina”, dat de prezenţa în locaş,
din anul 1886, a icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Mina, foarte cunoscută în
acea epocă, odor sfânt la care creştinii se închină cu evlavie şi astăzi. Anterior, icoană se afla la
Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” şi era ţinta unui pelerinaj popular de mare intensitate
sufletească.

Între anii 1989-1996, la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” s-au făcut reparaţii capitale, care au
dus la înălţarea bisericii cu peste doi metri şi la lungirea ei cu mai bine de şase metri,
construindu-se şi un acoperiş în stil moldovenesc. Întreg interiorul sfântului locaş a fost
împodobit cu mobilier nou şi cu pictură nouă, în tehnica fresco. Alături de biserică s-a clădit un
turn clopotniţă. În urma acestor lucrări de restaurare, la împlinirea a 200 de ani de la ctitoria
locaşului de cult, biserica a fost resfinţită.
Resfinţirea a fost oficiată de către IPS Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, astăzi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi IPS Mitropolit Nicodimos de Patras la data de 15
octombrie 1996, fiind săvârşită în prezenţa sfintelor moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, aduse
în pelerinaj la Iaşi, în perioada 12-19 octombrie din acel an.

A fost un moment deosebit, întrucât nicio biserică din Iaşi nu a mai fost sfinţită în prezenţa
moaştelor sfântului ocrotitor. La propunerea IPS Mitropolit Daniel, astăzi Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca, în data de 13
octombrie, să se facă pomenirea „Aducerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi”.

Din anul 1997, această sărbătoare apare consemnată în calendarul creştin ortodox român, cu
cruce neagră. Sărbătoarea „Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi”, este cunoscută
şi ca al treilea hram al Bisericii „Sfântul Apostol Andrei”.

Creştinii l-au sărbătorit marţi, 30 noiembrie, pe Sfântul Andrei, primul chemat să fie apostol al
lui Cristos. Pescar din Betsaida, a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Luminat de
mărturia acestuia, el recunoaşte în Isus pe Mesia şi-l face părtaş de această descoperire şi pe
Simon Petru, fratele său. Pentru a-l urma pe noul învăţător care îl alege în numărul celor 12, el
părăseşte totul. După ce l-a predicat pe Isus cel înviat în multe ţinuturi, îşi pecetluieşte mărturia
murind răstignit cu capul în jos în Ahaia.

Sfântului Andrei creştinii i-au dedicat multe dintre lăcaşurile de cult pe care le-au construit. Unul
dintre acestea este şi biserica "Sfântul Andrei" din Iaşi. Se află în apropierea Palatului Culturii,
fiind ctitorită în anul 1794 de preotul Ioan Buciumaş, pe locul unei biserici mai vechi.

Raymund Netzhammer, arhiepiscop catolic de Bucureşti între anii 1905 şi 1924, descrie această
biserică în cartea "Episcop în România", apărută la Editura Academiei Române Bucureşti în
2005 (ediţie realizată de Nikolaus Netzhammer, în colaborare cu Krista Zach). Este vorba de un
jurnal scris de arhiepiscop în 1934 pe baza însemnărilor pe care le-a făcut pe când era
arhiepiscop de Bucureşti. Cartea a apărut mai întâi în limba germană între anii 1995 şi 1996.
Traducerea în limba română a fost realizată de prof. univ. dr. George Guţiu, având 1.738 de
pagini, cu ilustraţii, tabel cronologic, indice onomastic, indice toponimic şi tematic.

Lucrarea, apărută în două volume, îl face părtaş pe cititor de atmosfera vieţii României din
primul sfert al veacului al XX-lea. Dincolo de personalităţile din lumea politică şi diplomatică,
dincolo de evenimentele culturale, politice şi bisericeşti, în carte apar splendid descrise
numeroase locuri şi monumente vizitate de arhiepiscop.

Arhiepiscopul Netzhammer a ajuns la Iaşi cu trenul joi, 19 mai 1921. La gară s-a întâlnit cu
mitropolitul primat Miron Cristea care călătorise cu acelaşi tren. Acesta din urmă se întorcea din
capitala Basarabiei. S-au salutat amical. Arhiepiscopul a fost găzduit la sediul Episcopiei
Romano-Catolice de la Iaşi. În zilele următoare a vizitat şi câteva obiective din Iaşi, printre care
şi biserica "Sfântul Andrei". În paginile 1.005-1.006 ale cărţii găsim cum era biserica în anul
1921.

"Călătoria la Iaşi mi-a prilejuit să aflu detalii cu privire la o afirmaţie a generalului Nicoleanu, pe
care eu o contrazisesem. El mă asigurase că la Iaşi există o biserică a Sf. Mina; eu i-am replicat
că repertoriul bisericilor nu semnalează acest lucru. De data aceasta, am avut amândoi dreptate.
Ieri l-am abordat pe stradă pe un preot ortodox, întrebându-l dacă la Iaşi există o biserică a
Sfântului Mina. "Desigur, spuse acesta; se află pe strada Palatului", iar el îmi arătă şi drumul într-
acolo. Un domn de la episcopie mă însoţi după-amiază într-acolo. Imediat după ce intri în
biserica de dimensiuni medii, vezi la iconostas o icoană mare şi frumoasă în argint a Apostolului
Andrei, biserica are hramul acestui sfânt şi este înregistrată în registrul bisericilor sub acest
nume. Poporul o numeşte însă biserica Sfântului Mina, deoarece acolo există o icoană a Sfântului
Mina, la care credincioşii vin în pelerinaj.

Un afiş pe uşa exterioară a bisericii "Sfântul Andrei" anunţă că biserica este deschisă zilnic de la
ora 4:00 şi că de la această oră au loc rugăciunile la Sfântul Mina. Tabloul îl prezintă pe Sfântul
Mina călărind; zece scene din viaţa lui şi din miracolele sale principale îl încadrează pe sfântul
călăreţ. O inscripţie spune că Zoe Balş a ordonat ca tabloul să fie îmbrăcat în argint, în februarie
1827. Ajungând acolo, apărură pelerini evlavioşi în faţa icoanei. Cele şapte candele atârnate în
faţa acesteia au fost aprinse şi cu cât veneau mai mulţi credincioşi, cu atât se aprindeau mai
multe lumânări pe sfeşnice. În biserică era tot mai multă mişcare. La masa unde se vindeau
lumânări, pelerinii îşi scriau doleanţele care urmau să fie prezentate sfântului, depunând apoi
bileţelele în faţa icoanei. Câteva persoane pioase aduseseră ulei pentru candelele de la Sfântul
Mina, alţii îşi turnau ulei din candele în sticluţe. În cele din urmă, veni şi preotul care era de
serviciu, începând cu rugăciunile vesperale, ţinând şi acatistul adresat Sfântului Mina, la care noi
n-am mai asistat. Chiar astăzi am să-i confirm prefectului poliţiei că la Iaşi există într-adevăr o
biserică a Sfântului Mina".
Biserica Sfântul Andrei din Iaşi

Biserica „Sfântul Andrei” este o biserică ortodoxă din Iaşi, situată pe strada Sf. Andrei nr. 3.
Acest lăcaş de cult a fost construit în anul 1794.

Istoric

Biserica, aflată în apropierea Palatul Culturii, în partea dreaptă a acestuia, spre Podu Roş, a fost
ctitorită în anul 1794 de preotul Ioan Buciumaş, ajutat fiind de un negustor, pe nume Neculai, pe
locul unei vechi biserici de lemn, construită cu mult înainte.

Terenul unde se află astăzi biserica era denumit atunci Fânăria Domnească şi aici s-au aşezat,
începând cu secolul al XVIII-lea, slujitori ai Curţii Domneşti (aflată în apropiere), slujbaşi şi
meşteşugari. Astfel, biserica a aparţinut, în timp acestor bresle.

Al doilea hram al bisericii se datorează prezenţei aici, în anul 1886, a icoanei făcătoare de minuni
a Sfântului Mare Mucenic Mina.

Între anii 1989–1996 biserica a fost reparată capital, a fost mărită şi i s-a adăugat în curte un
turn-clopotniţă. La sfinţirea din 1996 a lăcaşului, de către ÎPS Mitropolit Daniel Ciobotea
(actualul Patriarh), aici au fost prezente moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse în pelerinaj la
Iaşi.